Defence Equipment Sales Authority – DESA (Autoritatea pentru Vânzarea Echipamentelor Militare) din Marea Britanie a publicat broșura pe 2021 cu tehnica militară britanică care este disponibilă la vânzare către terțe părți interesate. Broșura poate fi accesată aici.
Despre fregatele de clasă Type 23 am vorbit cu ocazia unui alt articol publicat relativ recent (disponibil aici). Astăzi voi aborda subiectul vânătoarelor de mine de clasă Sandown întrucât marina română și-a manifestat interesul pentru astfel de nave încă din anii 2006 – 2008.
Vânătoarele de mine din clasa Sandown sunt construite din plastic armat cu sticlă (Glass Reinforced Plastic – GRP), un material de construcție nemagnetic, extrem de folositor atunci când ai de-a face cu mine magnetice. Deși la prima vedere mulți ar putea să creadă că o cocă din plastic armat cu sticlă nu este suficient de rezistentă, realitatea este că aceste nave sunt extrem de rezistente la șocuri. De altfel, compartimentarea lor este astfel concepută încât să crească vitalitatea și nescufundabilitatea navei în cazul în care coca este perforată de o explozie. La fel ca navele americane de luptă împotriva minelor marine de clasă Avenger și navele britanice au fost testate la explozii submarine. De altfel, proba rezistenței unei nave construite din GRP am avut-o cu ocazia unui incident din preajma Pireului, când un vânător de mine de clasă Hunt a fost lovit de un port-container și nu s-a scufundat. Ca alții pe care-i știm cu toții…
O dovadă de rezistență… Sursa foto: https://gcaptain.com/
Din punct de vedere al caracteristicilor generale navele se prezintă astfel:
- Deplasament – 600 tone
- Lungime – 52,5 m
- Lățime – 10,9 m
- Pescaj – 2,3 m
- Viteza – 13 Nd
- Raza de acțiune – 2500 Mm
- Echipaj – 40 (5 ofițeri)
- Propulsia – 2 motoare diesel Volvo Penta D13; generatoare Voith-Schneider; 2 bow-thruster Schottel; motoare electrice
15 unități au fost construite de Vosper Thornycroft începând cu 1989. Marina estoniană a achiționat 3 astfel de nave de la Royal Navy (livrate începând cu 2007) în cadrul unui contract de 800 milioane EEK (în jur de 80.000.000 euro în 2007) ce a inclus revitalizarea și întreținerea navelor precum și instruirea marinarilor estonieni. Cele trei vânătoare de mine au fost modernizate în 2018 în cadrul unui contract evaluat la 30.000.000 euro în urma căruia, pe lângă operațiuni de întreținere și/sau reparații capitale, au fost echipate cu un nou sonar (2193) și cu sistemul de comandă și control M-CUBE de la Thales.
Navele pe care Royal Navy le are astăzi la vânzare sunt echipate cu același sistem modern de comandă și control de la Thales și cu sonarul de înaltă rezoluție și adâncime variabilă S2093, tot de la Thales. Sunt prevăzute cu un tun principal de 30 mm, mitraliere ușoare și cu un sistem submersibil telecomandat folosit pentru distrugerea minelor marine – SeaFox.
HMS Ramsey și HMS Blyth intrate în serviciul Royal Navy în 2000, respectiv 2001, au fost retrase anul acesta și au fost deja antamate de Ucraina. Celelalte nave disponibile sunt:
- HMS Walney (M104), intrată în serviciu în 1992, retrasă în 2010, scoasă la vânzare prin DESA în 2014;
- HMS Penzance (M106), intrată în serviciu în 1998, activă în Royal Navy;
- HMS Pembroke (M107), intrată în serviciu în 1998, activă în Royal Navy;
- HMS Grimsby (M108), intrată în serviciu în 1999, activă în Royal Navy;
- HMS Bangor (M109), intrată în serviciu în 1999, activă în Royal Navy;
- HMS Shoreham (M112), intrată în serviciu în 2001, activă în Royal Navy.
În acest moment, Forțele Navale Române operează 4 dragoare de clasă Muscă intrate în serviciu între anii 1987 – 1989 și puitorul de mine Bălescu care tocmai a împlinit 40 de ani în noiembrie 2021. Navele fac parte din Divizionul 146 minare – deminare. Din ceea ce am mai citit eu, ar fi existat interes pentru 4 vânătoare de mine. Pentru diferențele dintre un dragor și un vânător de mine vă recomand acest articol în engleză sau articolul în română care va apărea pe rnhs.info pe 5 februarie 2022.
Vânător de mine de clasă Sandown Sursa foto: Royal Navy UK
Cu excepția HMS Walney care a stat „pe tușă” multă vreme, oricare dintre cele 5 nave enumerate mai sus ar fi o alegere bună cu condiția să fie oferite la prețul potrivit și cu dotările enumerate în broșură. Navele prezintă o serie de avantaje:
- construcția din plastic armat cu sticlă care rezistă foarte bine în mediul marin și este nemagnetică. În plus, poate fi reparată relativ ușor și rezistă foarte bine în timp dacă a fost corect întreținută;
- propulsie hibridă silențioasă, remotorizate cu Volvo Penta, manevrabilitate bună (2 x bow thruster) și calități nautice excelente (navă construită pentru mările limitrofe Marii Britanii);
- recent modernizate cu sisteme de comandă și control noi, un excelent sonar cu adâncime variabilă și cu posibilitatea de a opera vehicule submersibile telecomandate și, în viitor, autonome;
- rol secundar de navă de patrulare (Offshore Patrol Vessel – OPV);
- echipaj redus prin comparație cu dragoarele noastre care au nevoie de 79 de oameni pentru a fi operate;
- navele mai pot fi operate încă 20 de ani fără a necesita investiții majore, doar întreținerea curentă și actualizări ale sistemelor.
Singurul dezavantaj major pe care îl văd este că acest tip de nave nu poate executa și operațiuni de dragare a minelor marine folosind „clasica” dragă mecanică sau pe cea magneto-acustică și nu știu în ce măsură pot fi adaptate în acest sens. Pe de altă parte, Royal Navy nu are decât vânătoare de mine în flotă și, oricum, este foarte posibil să-mi scape mie ceva.
Un alt potențial dezavantaj poate fi reprezentat de prețul pe care britanicii l-ar putea cere. Dacă am actualiza cu inflația prețul plătit de estonieni pentru cele 3 unități luate in 2008 am putea estima un preț pe 2021 de aproximativ 96.000.000 euro.
Deși am observat că tot mai puține forțe navale mai folosesc dragoare, vânătoarele de mine fiind regula, păstrarea acestei capacități mi se pare în continuare importantă. Dacă specialiștii consideră că ne putem descurca doar cu vânătoare de mine am putea achiziționa 4 unități și am putea renunța la toate dragoarele de clasă Muscă. Astfel, cu un preț estimat în baza achiziției estoniene de aproximativ 130.000.000 euro, am putea rezolva nevoia celor patru vânătoare de mine pentru următorii 20 de ani… Și nici măcar nu cred că ne-am păcăli. Atât doar că noi fugim de britanici ca dracul de tămâie…
Polish minehunter of project 258
https://pl.wikipedia.org/wiki/Niszczyciele_min_projektu_258
Below is a link to the discussion of Project 258 ships at the Warship Discussion Board (Forum okrętów Wojennych).
https://fow.pl/forum/viewtopic.php?t=5417
A lot of valuable information, admittedly in Polish, but I think that machine translation should not be a major obstacle at present.
I recommend.
In short – the Polish Navy had minesweepers based on classic steel hulls, it also has a 207 design minesweeper based on a laminate structure.
https://pl.wikipedia.org/wiki/Tra%C5%82owce_projektu_207
However, according to our experts, mine destroyers made of amagnetic steel are the most appropriate solution to this problem and we have been developing this technology ourselves for years.
The Polish Navy will order another tranche of additional Project 258 ships. Possible addition of Forțele Navale Române units to this order would reduce costs.
Thanks for the info. I see that Polish navy chose to operate minehunters instead of minesweepers too, in line with other Western navies. And Baltic and Black Seas have their similarities, including a huge amount of mines left from WW2. Ukraine has bought two Sandown minehunters this year but they’ve lost more or less their entire navy in 2014.
Steel hulls can be used but they must be often degaussed in order to comply with mine warfare requirements.
I doubt that our navy would choose to order minehunters in Poland when we have our own shipyards in Romania. Besides lack of available funds, our current minesweepers can do the job and we have more pressing issues like total lack of modern ASuW and AAW missiles.
Thank you for your answer.
I am aware of the financial limitations. This is a constant problem in my country as well. Many years of neglect + a change in the international situation caused us to urgently make purchases. Unfortunately, this has negative effects. 🙁
A few days ago, the last project 206FM minehunter was lowered.
https://pl.wikipedia.org/wiki/Niszczyciele_min_projektu_206FM
The starting point for this reconstruction was the 206F base minesweepers:
https://pl.wikipedia.org/wiki/Tra%C5%82owce_projektu_206F
The story of the last ship of the 206FM project – ORP MEWA (623) is a story worthy of the Nordic sagas 😉
And it began in 1966:
https://pl.wikipedia.org/wiki/ORP_Mewa_(1966)
This ship served under the Polish flag for 55 years.
Fortunately, ORP MEWA has a worthy successor.
” construcția din plastic armat cu sticlă”
Se cheamă fibra de sticla.
E normalitate in construcția de yachturi, varie avioane.
Greutate mica , rezistenta mare , reparație ușoară.
Chestia mai dificila , ( la nivelul top fibra ) corpul sau fuselajul se coace in niste cuptoare speciale pentru a devenii dure .
E alternativa top complementară după ungerea cu adezivi speciali , (strat după strat de fibra) și care se autousuca.
( Fundamental sa elimini bulele de aer in faza de uscare și presare) Și la fibra de carbon tehnica e asemănătoare.
Neavând metal in componenta, e amagnetic. Caracteristica fundamental necesara deoarece exista minele care sunt atrase / activate de mase magnetice.
Eu personal nu cred că vom cumpăra ceva.
Cu plățile în curs + bănuții in rate pt. F 16 din Norvegia, nu rămâne nimic în bugetul MApN pentru alte investiții.
Nu au bani/ interes nici măcar pentru o flinta la norma STANAG.
Vom trage de dragoarele noastre din dotare pina crapă. Eventual o mana de vopsea noua .
O investiție bună ar fi cu bani putini.
O asemenea nava, insa de ultima generatie, nu ar putea fi construita sub licenta si cu sprijinul de specialitate al constructorului, la santierele navale din Romania?Chiar daca ar costa cu 50% mai mult o nava noua, fabricata la noi decat SH-urile britanice, pe termen lung cred ca marina noastra militara ar fi mult mai castigata.Dar si santierele navale din Romania care ulterior, ar putea construi si pentru alte tari, asemenea nave.
Poate ca si in acest caz ar merge vorba englezului ,,sunt prea sarac ca sa imi cumpar lucruri ieftine”.
Non-magnetic steels require special technologies during processing.
Below is a link to the discussion at the Polish Naval Forum:
https://fow.pl/forum/viewtopic.php?f=38&t=7690
@ Krzysztof
Romania masters these technologies, both the elaboration of the thick sheet made of non-magnetic austenitic steel and the welding and the associated treatments.
The TR-85 tank was made according this technology .
The tactic it was to pass thru the minefiel at full speed , the explosion of a magnetic-fused mine it will occur under the engine , away from the turret , with his crew and the ammo .
Today the information is public , who want to know more must read
https://www.agir.ro/carte/electronica-romaneasca-o-istorie-traita-vol4-telecomunicatii-electronica-aplicata-include-cd-123103.html
Are shown the diagrams of magnetic signature of T-34-85 tank and the AT-100 SPG ( upgraded SU 100 in the romanian army )
You also can read in this book about the romanian achievements in the naval degaussing systems ( produccion level ) or about the romanian dual-fused ( seismic and magnetic ) antitank mine prototype .
Sorin, ce te faci daca ai nevoie acum dar nu ai fondurile necesare pentru o nava noua?
Programul MCM belgian prevede 1,1 miliarde euro pentru 6 nave-mama MCM si pachetul de drone aferent. Iti iese cam 185 milioane de euro/nava&pachetul aferent.
In ciuda faptului ca FNR stau cel mai prost dintre toate categoriile de forte ale armatei romane, au in continuare cel mai mic buget. Un buget insuficient pentru reparatii capitale si modernizari limitate la ce au acum in dotare.
Pachetul corvete & fregate, un program care va schimba radical fata FNR ne va costa 1,6 miliarde euro si se va termina in 2029 daca semnam acum si daca nu apar intarzieri.
Navele britanice sunt proaspat modernizate, remotorizate si sunt disponibile acum. Pretul nu este public, dar daca ne uitam la preturile cu care astfel de nave s-au mai vandut in trecut am putea face o afacere buna.
salut eu sunt sceptic ca vom inlocui dragoarele noastre in urmatorii anii nu avem marii posibilitatii financiare in afara programelor de dotare aflate in dotare nu cred ca vom cumpara ceva si poate ca in final vom porni programul corvete in rest sunt sceptic cand vine vorba de dotare. Interesant operate inca 20 ani fara costuri , astea ar fi bune de noii de acum 50 de anii in dotare :))
Deja ma ingrozesc.
De ce? De cine? 🙂
Nu as renunta la dragoare, au rolul lor in continuare, evemtualele vanatoare de mine ar trebui sa vina in completare, nu sa inlocuiasca. Ideal, niste MCMV-uri noi (parca Olanda & Belgia au un program comun in sensul asta). Dar considerand problemele noastre de buget, doua din navele listate de tine (in configuratia din articol), daca le-am lua in jur 50-60 mil de euro, ar fi o afacere buna, si nici nu ar face o mare gaura in portofel.
Depinde foarte mult de caracteristicile fiecarui tip de nava (dragor vs. vanator de mine) si de ce considera inaltimile lor din FNR ca avem nevoie. Ideal ar fi sa poti face si una si alta pentru ca uneori n-ai timp sa cureti un baraj de mine mina cu mina, individual.
Olanda & Belgia construieste conceptul de nava-mama cu o multitudine de drone care sa le faca treaba in campul minat. Dar si aici sunt limitari. Englezii sunt si mai si, vor sa renunte complet la navele specializate pentru sisteme de drone containerizate care sa poata fi operate de pe orice nava cu suficient spatiu la bord si o cala multimisiune. Ambele concepte au criticii lor: https://www.navylookout.com/risky-business-royal-navy-goes-all-in-with-autonomous-mine-warfare/
60 de milioane si mie mi se pare ok si am spori capacitatile tehnice in materie. Nu-i un pret mare pentru o crestere semnificativa in materie. Eventual am putea renunta la unu sau chiar doua dragoare.
Si-aici am putea carpi cumva situatia … Am putea suplimenta dragoarele cu niste vanatori de mine improvizati. Cumparam cateva drone anti-mina ( gen SeaFox ) si le montam pe niste nave mici … poate chiar pe Rhib .
https://www.naval-technology.com/projects/seafox-mine-disposal/
„It can be launched from a range of naval platforms such as dedicated mine counter measures vessels (MCM), surface combatants, rubber boats and helicopters.”
Si minele cu ce le gasesti? 🙂 Asta-i vehicul de distrugere a minelor.
1 – la 13 noduri nu prea poti sa faci opv
2 – daca astia mai avansati nu se mai ocupa de dragat, doar de vanat, posibil noile mine, inclusiv sovietice, sa aiba senzori si sa faca surprize dragorului, deci luati 4, urgent.
1 – depinde ce urmaresti. Misiune de OPV poate sa insemne si simpla misiune de prezenta intr-o anumita zona (cum ar fi o platforma petroliera), „show the flag” cum zic englezii.
In cît timp se pot planta mine in raza portului Constanța ? Un general american în retragere recomanda asta României și Ucrainei
Yap ? … poate că ideea de navă-mamă (cu sonar) s-ar potrivi … și alea mici cu dronele să fie dirijate, să acopere suprafețe mai mari … să-i crească eficienta.
Am ‘scos perla’ citind pe situl cu Sea Fox că pot fi montate inclusiv pe bărci pneumatice.
In preajma litoralului poti folosi Seagull in perechi, una gaseste, alta distruge: https://elbitsystems.com/pr-new/elbit-systems-multi-mission-unmanned-surface-vessel-usv-system-demonstrated-unique-operational-capabilities-belgian-north-sea-mcm-trials/
Asta merge pe timp de pace sau in zonele pe care le ai sub control, altfel risti sa ramai fara ele.
Insa genul asta de drone pare sa functioneze cel mai bine in tandem cu o nava cu echipaj la bord.
Am mai avut articole pe acest subiect aici, pe site:
https://www.rumaniamilitary.ro/buletin-naval-o-comparatie-neobisnuita
https://www.rumaniamilitary.ro/buletin-naval-un-sistem-autonom-interesant
Asta e fix ce ne lipsea. Nu am reusit in peste 15 ani sa punem ceva mai mult de un tun pe altete si de 6 ani ne cacaim sa dam drumul constructiei de corvete asw adevarate dar ne ar trebui vanatoare de mine SH care, culmea, sunt contemporane cu ce avem noi. Desi Mustele erau obsolete inca din timpul constructiei. Repet „obsesia” mea in domeniul navelor mici in dotarea Fortelor navale. Adica Flyvefisken urile daneze. Nave din fibra de sticla cu turbine navale(+propulsie electrica) dotate cu module interschimbabile dotate cu tun de 76mm, vls ptr sea sparrow(care poate fi adaptat ptr ESSM), lansator ptr harpoon, echipamente ptr vanatoarea minelor(inclusiv ROV) sau lansatoare de torpile ASW. Plus sine ptr lansarea minelor marine(80buc). Adica aceeasi nava se putea transforma in max 24h in NPR cu rachete harpoon, corveta ASW cu echipament specific, vanator de mine sau puitor de mine. In primele 3 variante avand si aparare aa cu rachete sea sparrow/essm. Mai au aia inca 4 buc trase pe dreapta. Vreo 8 le au luat portughezii si lituanienii.
corect
Dragoarele moderne au drona subacvatica telecomandata prin cablu.
Acest minisubmarin are un sonar de înaltă frecvență ( scula ideala pentru căutat mine)
Inclusiv ” vede” alea care stau cuminți pe fundul mării și care se activează cum e programată.
Odată descoperită mina sau minele, datele vin transmise în timp real navei mama .Aceasta poate lansa alte drone subacvatice tip Kamikaze. Care bubuie lîngă mina de neutralizat .
E cea mai eficienta și modernă metoda de a draga marea înlăturând minele.
In cazuri speciale ( mine clasice , cunoscute și cu procedura clara de neutralizare) se folosesc și scafandri.
Dar dronele subacvatice antimina au succes deoarece :
– și minele au evoluat fiind mai periculoase , mai deștepte.
– neutralizarea lor la sute de metri sau chiar chilometri de nava mama asigura integritatea navei și a echipajului. Factor fundamental în o dragare sigura si eficienta.
– Timpul e unica problema a oricărei deminări. Are nevoie de răbdare , nervi buni și tutun . ??
Stefan, nu te supara, dar ce descrii tu nu este un dragor, ci un vanator de mine. Dragarea inseamna cu totul altceva. Dragoarele moderne pot inclusiv draga fara sa se mai ocupe direct de mine (sa le distruga sau sa le marcheze). Pot remorca un dispozitiv care sa aiba un profil acustic / magnetic similar cu al navelor proprii ce urmeaza sa tranziteze zona. Daca dispozitivul nu a detonat nici o mina, sunt sanse foarte mari ca si navele reale, care trec din urma, sa treaca in siguranta. Diferenta cred ca e destul de mare. De aceea ziceam ca as prefera sa pastram ambele capacitati (atat de dragare cat si de vanatoare/distrugere de mine), intr-o forma sau alta.
Iti bati capul de pomana, crede-ma, unde nu e, nu e…
https://ukdefencejournal.org.uk/minehunting-drone-delivered-to-royal-navy-for-testing/
Englezii se pregatesc de urmatorul nivel
@nicolae
daca intradevar informatia aparuta in presa, cum ca NG a semnat contractul, si ca doar statul roman mai trebuie sa indeplineasca aceasta formalitate, ce crezi ca este prioritar pentru FNR sa achizitioneze: vanatoare de mine sau NPR-uri?
@iat
S-a vorbit de modernizarea NPR-urilor, o solutie cu care, eu personal, nu sunt de acord pentru urmatoarele motive:
1. Navele sunt proiect sovietic, venite acum 30 ani. Propulsie integral gaz, de sorginte sovietica si ea. Au inceput un proiect de recapitalizare a propulsiei cu turbine vestice pe modelul fregatelor cu un buget de 10 milioane de euro (spre sfarsitul articolului): https://rnhs.info/avansam-in-pas-de-melc-altii-se-misca/;
2. Modernizarea lor cu o racheta AN moderna implica modificari care, procentual vorbind, reprezinta o mare parte din pretul unei nave. Cred ca putem fi de acord ca, ochiometric, un radar decent cuplat cu o racheta AN decenta si un sistem de comanda si control va mai adauga cel putin 10 milioane euro/NPR. Asta ca sa obtinem un rezultat viabil. Ca daca le schimba motoarele si le fac o revizie capitala dar mentin senzorii si armamentul sovietic e ca si cum ai arunca banii pe ferestra, prefacandu-te ca ai cu ce sa dai dupa rusi in continuare;
3. modernizarea fregatelor si constructia corvetelor va reface de fapt capacitatea ASuW a FNR in circa 4 ani. La asta se adauga bateriile de coasta, cu un orizont de timp cam tot pe acolo.
In concluzie, mai bine mai astepti si cand se mai elibereaza din fonduri, te apuci de niste NPR-uri nou-noute. Eu as prefera ceva hardcore, pe modelul asta: https://www.rumaniamilitary.ro/nave-purtatoare-de-rachete-o-propunere
Sau ceva gen Hamina, dar sa nu faca si cartofi prajiti cum au ajuns sa faca la finlandezi, de nevoie.
Prin urmare, as prioritiza vanatoarele de mine pe considerente de pret vs ceea ce obtin la care se adauga faptul ca este o oportunitate care nu va fi pe piata o vesnicie. FNR vorbeste de nevoia de vanatoare de mine noi de prin 2006 – 2008. Planuri ar fi: https://www.rumaniamilitary.ro/buletin-naval-vanatoare-de-mine-doamne-ajuta
Ar fi sansa divizionului 146 de a se moderniza radical, dupa un nou concept de executare a operatiunilor de minare – deminare. Dragoarele pot fi inlocuite si de USV-uri in genul LRUSV sau SeaGull care pot tracta o draga mecanica sau una magneto-acustica. Sandown au suficient spatiu iar sistemul de comanda si control cu care sunt echipate le permite sa controleze USV-urile care pot fi lansate si de la tarm, nu neaparat de pe o nava mama.
Eh, lasa, ca nu e intru totul adevarat ca erai impotriva modernizarii NPR-urilor 🙂
https://www.rumaniamilitary.ro/buletin-naval-nsm-si-lcs
Marius, uita-te putin la contextul in care am facut acele comentarii. De asemenea, uita-te la contextul comentariului de mai sus.
Daca vrei, pot modifica astfel, ma citez: „S-a vorbit de modernizarea NPR-urilor, o solutie cu care, eu personal, nu MAI sunt de acord pentru urmatoarele motive:”
Nici nu ma gandeam la modernizarea NPR-urilor: sunt bani aruncati la fier vechi.
Strict achizitie de NPR/VPR noi, si ca sa le faci in tara le poti da celor de la Damen, ceea ce-ti asigura si potentialul pt upgrade, mlu, mentenanta, etc
Le-as face pe amandoua, si NPR/VPR si vanatoare de mine… 🙂
Dar daca semnam fregatele & corvetele, as mai amana NPR/VPR si as profita de „oferta” britanica de acum.
Singurul cuvant pe care as vea sa-l vad asociat cu „mine” ar fi „puitor”. Nu inteleg, ne-am umflat ficatii, de mare putere la Marea Neagra?
Toata lumea vorbeste de MCM dar nimeni de utilizarea defensiva a barajelor de mine.
Uitam ca in primele saptamani ale WW2 barajele de mine au descurajat marina sovietica sa efctueze raiduri asura litoralului nostru. Nu aviatia, nu marina nu artileria de coasta. Scufundarea pe o mina a distrugatorului Moskva in fata Constantei.
Plus cca 13 submarine sovietice cazute victime barajelor de mine romanesti.
Pai acum nu mai au nevoie sa vina aproape de litoral pentru bombardament. Rachetele actuale au raza mult peste artileria clasica din WWII. Nu mai stiu exact ce artilerie avea Moskva, probabil de 5 maxim 8 tzoli, deci in cel mai bun caz 15km cu o precizie indoielnica.
Acum singurul motiv plauzibil pentru a se apropia de coasta ar fi poate un desant, caz in care ar trebui sa minam cam toata coasta. Sunt foarted bune si puitoarele, sa nu fiu inteles gresit, sar nu folosite ca in WWII.
Prima data am vorbit despre mine aici, in 2018: https://rnhs.info/razboiul-minelor/
Problema noastra nu este puitorul, avem unul functional, modernizat succesiv in ultimii ani: https://rnhs.info/puitorul-de-mine-pmn-274-viceamiral-constantin-balescu/
De atunci am mai avut diverse articole pe subiect.
Astfel de articole nu beneficiaza de prea multa „atentie”, nu sunt suficient de „sexy” pentru expertii de pe aici…
Mai degraba, decat sa te ingrijoreze „lipsa” puitoarelor, ar trebui sa te ingrijoreze asta faptul ca linia de fabricatie mine marine este „rece” si nu am cunostinta de cercetari pentru dezvoltarea unor noi mine marine. Tohan SA facea asa ceva.
@nicolae
cu dezvoltarea exploatarii perimetrelor offshore din MN, nu stiu zau daca dragoarele mai pot fi utilizate chiar peste tot. Plarformele marine si SKID-urile de la sondele submarine, au cablurile de alimentare cu energie, plus conductele de livrare a hidrocarburilor.
Cel mai simplu exemplu: cei de la Black Sea Oil&Gas pt ca sa aduca gazul la tarm prin conductele de 16″, au de la sonda 1 Doina pana la platforma Ana, o conducta submarina la cca 85 metrii adnacime, dupa care de la platforma Ana catre facilitatile de la tarm (gas treatment plant), conducta de 16″mai supratraveseaza pe fundul marii un cablu submarin, o conducta submarina de gaze a OMV Petrom si o conducta submarina de petrol a OMV Petrom care vin de la campul Lebada
Te referi la faptul ca draga mecanica/magneto-acustica poate interfera cu cele de mai sus?
da, la asta m-am gandit pentru ca francezii, belgienii si olandezi aveau (frabncezi cred ca le mai au inca operationale) vase similare, cu coca din fibra de sticla , insa clasa Eridan (la francezi) este completata de clasa Vulcan pt scafanadrii care actioneaza pt deminare si clasa Antares care tracteaza sonarul
din ce am citit, englezii inca nu s-au hotarat ce nave vor opera sistemul MMCM (SLAM-F la francezi
https://m.defenseromania.ro/de-ce-nu-semneaza-romania-contractul-pentru-corvete-francezii-nu-ar-fi-raspuns-invitatiei-de-a-finaliza-acordul_614197.html
Da bravo!
Și când te gândești ca Cioloș a vrus sa le dea contractul celor de la Damen, acum aveam cel puțin 2 corvete funcționale!
Vorba romanului: la omul sărac nici boii nu trag.
Comentariul este offtopic. Informatii similare au mai circulat prin spatiul public, probabil ca aceeasi sursa, ca site-ul este acelasi.
https://youtu.be/1RkNqyWHaCU
Și cam asta a fost și anul acesta cu faimoasele noastre corvete.
Cred ca pana la urma cumpărăm sh de la americani, mai mult ca sigur.
sper ca nu, ar fi prostesc sa iei rapandulele alea prototip
problema cu coca aia din fibra pentru Romania este cât rezistă la gheață, care poate că în ultimul timp nu prea mai apare pe aici , dar ce se va întâmpla dacă îngheață apa din port?