Am zis că nu mai scriu nimic anul acesta, dar nu m-am putut abține. Totuși, nu e un articol propriu-zis ci, mai mult, o invitație la dezbatere.
Am cules de aici prețurile actualizate ale principalelor rachete din inventarul US Navy:
- Standard Missile 2 (SM-2) Block IIIAZ – 1.200.000 USD – cost per unitate pentru kitul de conversie de la SM-2 Block IIIA la Block IIIAZ, versiune specială pentru navele clasei Zumwalt.
- Standard Missile 2 (SM-2) Block IIIC – 2.349.000 USD – cost per unitate pentru kitul de conversie de la SM-2 Block IIIA și Block IIIB la configurația Block IIIC cu ghidare radar activă.
- Standard Missile 3 (SM-3) Block IB – 11.830.000 USD per unitate, finanțare venită prin Missile Defense Agency’s (MDA).
- Standard Missile 3 (SM-3) Block IIA – 36.387.000 USD per unitate, finanțare venită tot prin Missile Defense Agency’s (MDA).
- Standard Missile 6 (SM-6) – 4.318.632 USD per unitate, preț obținut ca medie pentru comanda finanțată prin bugetul anului fiscal 2021 care include atât Block I cât și Block IA.
- Evolved Sea Sparrow Missile (ESSM) – 1.795.000 USD per unitate, preț obținut ca medie pentru comanda finanțată prin bugetul anului fiscal 2021 care include varianta Block I și Block II.
- Rolling Airframe Missile (RAM) – 905.330 USD per unitate, preț obținut ca medie pentru comanda finanțată prin bugetul anului fiscal 2021 care include varianta Block II și Block IIA.
- Tactical Tomahawk (TACTOM) Block V – 1.537.645 USD per unitate, pentru versiunea de atac la sol.
- Naval Strike Missile (NSM) – 2.194.000 USD per unitate.
- Griffin (utilizate pe navele costiere Cyclone) – 127.333 USD per unitate, preț extras din anul fiscal 2019.
- Vertical Launch Anti-Submarine Rocket (VL-ARSOC) – pentru 2021 este finanțată achiziția unor kituri de reparații capitale în valoare de 490.909 USD per unitate.
Câteva observații
Rază scurtă/CIWS – Rolling Airframe Missile (RAM) este o rachetă antiaeriană folosită pentru apărarea apropiată a navei.
Rază medie – ESSM este, în opinia mea, o rachetă cu rază medie de acțiune: rază de 50 km+, altitudine maximă estimată la peste 15.000 m.
Rază lungă (de remarcat că SM-2 are o versiune cu rază extinsă de acțiune prin comparație cu cea clasică):
- Standard SM-2 Block IIIC este racheta cu care US Navy face apărarea antiaeriană a grupurilor de portavioane sau a unei zone determinate. Are o rază de acțiune de 74 până la 167 km, altitudinea maximă de angajare fiind de peste 24.400 m. Până la operaționalizarea SM-6, era racheta antiaeriană cu cea mai mare rază de acțiune/altitudine de angajare din arsenalul US Navy. În opinia mea, SM-2 este o rachetă antiaeriană cu rază lungă de acțiune.
- Standard SM-6 este o rachetă cu misiune duală, antiaeriană și antinavă, care surclasează SM-2 din punct de vedere al performanțelor: rază maximă de acțiune de aproximativ 240 km, altitudine maximă de 34.000 m. Probabil că are un preț similar cu SM-2 Block IIIC. Cred că nu există nici un dubiu aici și vorbim despre o rachetă cu rază lungă de acțiune.
Antibalistic – Standard SM-3 este racheta hipersonică utilizată pentru interceptarea rachetelor balistice, parte a Aegis Ballistic Missile Defense System. SM-3 este amplasată și la Deveselu.
Sursa: seaforces
Fiecare din rachetele enumerate mai sus au cerințele lor proprii în materie de senzori pentru a permite exploatarea lor eficientă. Este general acceptat că o rachetă cu rază lungă de acțiune are nevoie de senzori capabili să detecteze țintele aeriene la distanțele respective, senzori de dimensiuni apreciabile în ciuda miniaturizării datorate progresului tehnologic, amplasați la o înălțime cât mai mare pentru lărgirea orizontului. De asemenea, consumul de energie asociat acestor senzori este mare la fel ca și capacitățile de răcire (ca orice lucru, funcționarea lor produce căldură). Mai mult decât atât, rachetele care au cap de ghidare semi-activ (unele variante de SM-2, ESSM Block I) necesită și radare dedicate de control al focului.
Apărarea antiaeriană cu rază lungă de acțiune este de obicei specifică navelor cu deplasament mare (între 7000 și 10000 de tone), capabile să asigure armamentului și senzorilor instalați la bord o platformă stabilă. Astfel de nave trebuie totodată să aibă la bord și un număr rezonabil de rachete (de la 48 până la peste 100 de celule verticale de lansare) pentru că, de obicei, realimentarea celulelor verticale nu poate fi făcută decât în port.
În plus, față de cerințele enumerate mai sus, se adaugă și prețul mare pe care nu multe țări și-l permit.
O altă abordare
Un contra-exemplu pentru cele de mai sus ar putea fi noile corvete produse de Fincantieri pentru Qatar – clasa Al Zubarah, nave catalogate de presa de profil ca fiind corvete de lupta antiaeriană – air defense corvettes. Navele au un deplasament de aproximativ 3200 de tone și sunt construite în jurul lansatorului vertical Sylver și al unui radar de cercetare și ghidare Kronos, ambele fiind elemente de bază ale sistemului antiaerian navalizat PAAMS.
Deși avem un radar cu caracteristici tehnico-tactice impresionante, totuși, pentru avertizarea timpurie, Qatar va folosi radarele amplasate pe uscat sau pe alte platforme, nava amfibie pe care Fincantieri o construiește în cadrul aceluiași contract urmând a fi dotată cu un radar și mai performant pentru o mai buna exploatare a rachetelor ambarcate. Probabil că cei din Qatar au în vedere și rachetele balistice pentru că se vorbește de echiparea corvetelor clasei cu rachete Aster Block 1 NT despre care se spune că vor fi capabile să intercepteze astfel de rachete.
De ce nu a ales Qatar o navă mai mare capabilă să susțină și radarul cu rază lungă amplasat pe nava amfibie? Nu știu, nu am un răspuns acum dar nici nu am investigat mai în detaliu.
Atunci când ne uităm pe cifrele din fițuica de prezentare, navele sunt impresionante, nu-i așa? Întregul contract a costat însă 5 miliarde pentru cele patru corvete, o navă de asalt amfibiu și două OPV-uri, din care 1 miliard este reprezentat de armamentul ambarcat.
Atribuirea clasificării navelor drept corvete poate avea rațiuni geopolitice, navele pot fi lejer clasificate ca distrugătoare ușoare/fregate grele din punct de vedere al armamentului și capacităților tehnico-tactice. Principalele vulnerabilități sunt, în opinia mea, reprezentate de:
- numărul mic de rachete antiaeriene ambarcat, chiar dacă cei de la MBDA susțin că o Aster este suficientă pentru a distruge o țintă, problemă îndulcită de lansatorul Mk 49 cu 21 de rachete RAM pentru apărarea apropiată a navei.
- dependența de alte radare pentru avertizarea timpurie.
Navele de tip Al Zubarah, o soluție și pentru noi?
Corvetă de clasă Al Zubarah, prima unitate. Sursa foto: navalnews.net
Am auzit deseori în dezbaterile de pe sait că avem neapărat nevoie și de apărare antiaeriană cu rază lungă de acțiune la bordul navelor marinei române. Evident, nu strică să ai așa ceva. Dar cred că, înainte de a face astfel de afirmații cu lejeritate, ar trebui să ne gândim puțin dacă chiar avem cu adevărat nevoie de așa ceva și, mai ales, dacă ne permitem așa ceva (vezi prețurile de mai sus).
Zona Mării Negre comportă anumite particularități, similare oarecum Golfului Persic, de unde am ales și contra-exemplul. Spre deosebire de Marea Neagră unde n-a mai fost niciun conflict armat din 1945 încoace, Golful Persic a avut parte de asta cu prisosință. Sunt o serie de angajamente navale, așa cum de exemplu este Praying Mantis, pe care ar trebui să le citim cu atenție pentru că, în opinia mea, ne arată cam cum ar putea decurge un conflict armat modern în Marea Neagră.
Harta desfășurării operațiunii Praying Mantis
În ceea ce privește întrebarea de mai sus, dacă ni se potrivește/ne permitem/chiar avem nevoie sau nu de nave precum corvetele “antiaeriene” de clasă Al Zubarah, eu zic să dezbatem în comentarii.
Acestea fiind așternute pe hârtie, vă urez Sărbători Fericite!
Nicolae
Nu cred ca ne permitem nave de lupta cu sisteme de rachete cu raza lunga. Nici navele, nici rachetele.
In opinia mea, navele noastre trebuie sa duca lupta ASW la nivel foarte decent – sonare si elicoptere, aparare AA cu raza scurta/medie si proprie – ESSM/MIca NG si CIWS plus, evident, lupta nava-nava.
Cand iti proiectezi o forta navala trebuie sa ai mereu in vedere si potentialul inamic ca si necesitatile tale pe zona terestra si aeriana, ori noi vs Rusia, pe Marea Neagra, n-avem cum sa fim nici la paritate, nici macar la descurajare pe raza lunga.
Daca ai o nava capabila sa poarte Aster-15 sau Aster-30 (radarul facand de fapt diferenta dintre utilizarea celor doua)… sa zicem macar 16 celule…eu o sa afirm mereu „pune Aster-30”. Sau macar sa avem la pastrare in timp ce folosim Aster-15 in vremuri mai „linistite” (nu recomand, dar…nah..)
Si in fond aceste corvete grele – fregate usoare de 3000 de tone le-am avut si noi chiar in oferta pentru corvetele multifunctionale cu Fincantieri Multirole Corvette de 2800-3000 de tone.
Basca exemplul Malaeziei cu varianta de „fregata” Gowind – Maharaja Lela – care ajunge la 3100…in loc de 2630-2750 de tone ca la noi.
Am mai spus-o: Aster 30 in VLS Sylver A50 iti ocupa 2 punti inferioare (5 metri VLS-ul, 4,9 metri racheta). Sau Aster-30 in VLS american Mk41 „self defense” de 5,3m…sau ca la UAE cu ESSM in el.
Gowindul are 3…punti inferioare. Cu PSIM-ul de la FDI/FTI/Belh@rra (in loc de cel de la Gowindele de azi) pus la ale noastre…zeiss!
Pur si simplu francezii vor inlocui Gowindul/LaFayette cu Belh@rra pentru ca, avand tonajul mai mare, are posibilitati de modernizare mai flexibile.
Repet aceleasi lucruri dar nu mi-e rusine.
Faza nasoala e ca, in afara de constructor si utilizator, nu prea se stie ce este pe sub puntile alea. Pe o nava militara, fiecare m2 este folosit la maxim. Din gura e usor, dar realitatea din teren te omoara.
Si eu iti repet ca Gowindurile UAE vor avea ESSM.
Ghici in ce VLS „minim” ca adancime/inaltime incap alea?
Mk41 „self defense”.
Razvan, e posibil ca la UAE ESSM sa vina in Mk-56, nu in Mk-41. UAE are deja combinatia de ESSM cu RAM in Mk-56 (8 buc.) cu 21 RAM in Mk-49.
Am remarcat ca toate „corvetele astea grele” propuse in combinatia asta (ESSM & RAM) vin cu ESSM in Mk-56, de obicei 8 bucati: Sigma 10514 mexicana, cea pe care ne-au propus-o noua, la fel ca cea mexicana, Baynunah a UAE de care am vorbit mai sus.
La fel VL Mica este propusa cu containerele proprii, nu cu Sylver.
Astept sa-mi arati unde o sa puna Mk-56 pe Gowind. Pe hangar? 😀
editat* Dzeule, nu mai pot opri din ras, iarta-ma, Nicolae! Ma gandii la Mk-29.
Pe termen scurt poate nu ne permitem, insa la inlocuirea actualelor fregate cu altceva, daca tot fregate vor fi, poate ca SM-2 ar trebui macar luata in considerare la deschiderea discutiei. Incepem cu inlocuirea „distrugatorului” Marasesti? 🙂
Cum am mai spus si intr-o alta discutie, SM-2 incepe sa fie accesibil si corvetelor, tocmai datorita faptului ca nava lansatoare nu este obligata sa detina toti senzorii de detectie, acestia fiind partajati in retea, ci doar CMS-ul si lansatorul. Avand si Aegis Ashore la Deveselu, inseamna ca datele pentru lansare pe tarlaua noastra exista chiar si pentru ce e peste SM-2, impreuna cu cele oferite de radarele noastre cu bataie lunga. Trebuie doar acces (pe unde o mai fi radarul ala din Turcia la momentul achizitiei de fregate noi?)
Pretul vectorului SM-2 block IIIC cu radar activ pare rezonabil si el.
Ala-i pretul kitului, probabil ca racheta se invarte tot pe la 4 milioane, la fel ca SM-6.
Ma gandeam ca luam din stoc, mai EFTIN 🙂
oricum, nu vom lua tone din alea, ci cateva zeci, pentru 1-2 fregate echipate, daca o sa se puna candva problema.
si care ar fi rolul acestor nave cu AA raza scurta/medie, deci care ar sta mai pe langa mal?
Având în vedere că îl avem pe urs la câteva sute de kilometri, urs care poate da cu de toate spre noi, eu spun că avem musai nevoie de nave cu aceste capabilități. Corvete din clasa Al Zubarah? Nu cred. Mai degrabă fregate AA cum ar fi De Zeven, sau Iver Huitfeldt. Ne permitem? Nu prea, dar nici Patriot nu ni-l permiteam.
Dată fiind geografia și geopolitica regională, cred că ar trebui să ne scormonim serios de bani și să ne facem o marină capabilă și credibilă. Alături de o aviație dotată și un sistem de apărare antiaerian terestru multistratificat, putem emite pretenții de piloni și furnizori.
Cred că astea sunt prioritățile. In paralel, am putea dezvolta parteneriate și pentru achiziții militare pentru forțele terestre, (tbt, mli, mbt) cu un orizont de timp de 10-15 ani.
sau Alvaro de Bazan
https://en.wikipedia.org/wiki/%C3%81lvaro_de_Baz%C3%A1n-class_frigate
Eu zic ca este musai sa avem în inventar cabilitatti navale anti aerian numai din prisma Crimeiei și ale sale aeroporturi
De abia astept sa vedeti in perioada urmatoare articolul lui Marius, de o luna tot lucreaza la el: „Proiect 22800 ,,Karakurt” si mai marele Proiect 22160”.
O se ne bagam toti gheara-n gat. Nu numai informatiile dar si clipurile…mai ales ultimul…sa-i mai aud eu pe astia de la MApN ca, vezi, Doamne…”secret”…prezinta ivanii aia propagandistic tot! Mai ca nu ne spun, in stil de Rogozin…”o sa va aratam cine suntem si ce putem”, o sa va f.tem…cu niste corvete.
vine-vine viitura, rupe zagazul acusi 🙂
Bine naiba ca ai adaugat clipul ala la sfarsit…ca era sa-l dau eu pe aici!
Noroc ca mi-a trecut prin creieras sa ma uit ceva mai cu antena la ciorne! 🙂
Ii invidiez pe nemernicii aia!
Felicitări Nicolaie și sărbători fericite și ție și Tuturor. Mmm George GMT nu știu corvetele și cele două fregate nu vor fi echipate cu capabilități luptei antisubmarin.? Faza e că nici un program de dotare nu e pe un drum bun, toate sunt pe hârtie sau sunt lâlăite. Ca să ai o marină coerentă îți trebuie și un submarin nou și două echipaje. Naval Strike Missile NSM nu vom avea pe fregate???
Vasily bykov class e belea. O nava de 1700t cu vls shtil cu rachete aa cu raza de 50km, vls ptr kalibr, ciws combinat artilerie+rachete , cariciopter ASW, modularitate data dracu si culmea, frumoasa foc. Toate, „teoretic”, rusii afirmand ca e „patrol boat”!! Pe bune? Practic, cu toate „optionalele” e la fel de potenta ca grigorovich. Si deja sunt 3( vor fi 6 in vreo doi ani) in baltoaca noastra. Buna abordare: nave mici, ieftine, RCS mic , cu armament garla si echipaj redus. Pierzi 2-3 nu suferi prea tare.
https://rnhs.info/navele-proiect-22160-vasily-bykov/
Mai multe info pe subiect. Multe din cele enumerate nu sunt instalate.
Exact ce am spus si eu. Sunt „optionale” dar pot fi oricand instalate. Si atunci un inamic dotat cu 6 patrol boat devine unul cu 6 corvete multifunctionale.
Nu stiu daca Qatar este cel mai potrivit exemplu. Din cate stiu Al Udeid este una din cele mai mari baze aeriene din afara USA, utilizata de americani (pe langa cele doua piste, au oricand acces si la aeroprotul international Doha). La asta adauga U.S. Special Operations Central Command (SOCCENT) si U.S. Air Forces Central Command (AFCENT). Si mai este si Camp as Sayliyah- forward positioning logistics facility
Nu sunt suficiente radare in zona?
https://fas.org/sgp/crs/mideast/RL31718.pdf
https://fas.org/sgp/crs/mideast/R44533.pdf
In ce sens nu e cel mai potrivit exemplu? In sensul in care isi permit pentru ca sunt foarte multe radare in zona? Am citit opinia conform careia ei vor Aster 30 pentru antibalistic. Tind sa fiu de acord.
In rest, iti trebuie ceva gen CEC ca sa poti folosi radarele alea asa cum trebuie. Alea iti pot spune unde e racheta/avionul care vin spre tine, dar ar trebui sa-ti furnizeze si o solutie de tragere.
in ideea ca datorita prezentei bazelor nimic nu misca faea sa fie detectat
nu ai nevoie in Qatar de CEC, pt ca CVN 68 este in golf (https://southfront.org/wp-content/uploads/2020/11/maritime_2_11_2020-scaled.jpg ) si o are el: https://www.dote.osd.mil/Portals/97/pub/reports/FY2019/navy/2019cec.pdf?ver=2020-01-30-115458-877
cred ca am mai spus, Qatar are rezerve imense de gaz (campurile lor de gaze: http://shop.theoilandgasyear.com/qatar-blocks-fields-and-infrastructure-2015/ )
ce au ei ca si forte militare este mai mult decat le trebuie tinand cont si de „umbrela” americanilor, care nu vor pleca din Doha (baza Al Udeid e la 30 de minute de Doha)
Sigur ca toate cele ne-ar fi necesare dar chiar daca am traii intr-o tara condusa de oameni normali este foarte greu.
Noi ne putem controla ZZE, nu avem practic nici o capabilitate reala anti-submarin, nu ne putem proteja navele pe nici un fel de raza, nu avem nave care sa duca lupta nava-nava, asdar SM-urile si Aster 30 sunt ultima mea grija.
Romania are nevoie de o marina militara coerenta si decent echipata nu de una de miliarde de euro cu care oricum n-am face fata unui atac major.
Ne trebuie tancuri, artilerie, echipamente pt soldati, avioane, sisteme AA cu raza scurta si medie etc.
Cand le vom avea pe toate acestea, plus cateva miliarde cu care n-am sti ce sa facem putem avea si… halucinatii 🙂 .
Si cel mai probabil ca si atunci as cheltui banii pe submarine si nave de atac rapide, senzori aeropurtati decat pe 2 nave grele dotate cu SM/Aster 30.
Oricum navele noastre nu vor fi asa departe de unele singure ca sa aiba nevoie de AA cu raza lunga.
Si ptr mine un AWACS e mai important si ptr ca un centru de comanda aeropurtat cu tot cu senzorii lui multiplica posibilitatile avioanelor.
Nu vad ptr ce am incarca niste nave relativ mici(desi corvetele agreate sunt de fapt niste fregate usoare) cu senzori si rachete aa cu raza medie sau lunga. Din cate stiu o AN sea skimming o poti descoperi cam la 25-27km de nava(francezii se lauda la gowind cu 35-40km).ptr niste corvete dedicate ASW/ASuW un duet format din searam(10-15km raza in cazul block2) si un ciws artileristic este mai mult decat suficient. Corvetele respective vor actiona in special in ZEE(max 100-120nm de tarm) sau ca escorta ASW ptr AB urile americane care isi fac rondul prin MN,caz in care vor fi protejate AAW de senzorii si zecile de rachete din vls urile distrugatorului. Tinand cont ca principala amenintare sunt rachete AN bisonice sau trisonice(moskit, kalibr) au nevoie de arme cu munitie multa si ieftina care sa actioneze la 5-10km de nava unde racheta e vizibila pe radar si deja ai solutia de tir. De pomana ai essm cu 50km raza sau mica ng cu 40 daca nu vezi racheta decat la 25km distanta. In plus nu cred ca vor actiona de capul lor ci impreuna cu type 22 urile care, sper, vor primi radare si rachete mai potente. Faza nasoala e ca vorbim vorbe, singura solutie rapida este iar o incredintare directa(am inteles ca damen a facut iar recurs) si nu prea ai unde decat la americani ca sa nu iti sara UE in cap. Fix la fel pateam si la bateriile de coasta daca nu luau pisica de coada. Procese peste procese, amanari si recursuri intinse pe ani de zile. Asa, cred ca in 2-3 ani le avem in batatura. Apropo, mbda a reusit sa le faca ciuhabilor bateriile alea de coasta minunate ??
Eu unul nici nu am spus ca ar trebui pe corvete senzori si rachete cu raza lunga, ci ca mai nou e posibil sa pui si pe corvete lansatoarele, fara sa ai neaparat toti senzorii spectivele corvete. Adica putem prevedea la nevoie VLS-uri mai serioase, de care zice Razvan (nu cred ca va fi cazul nostru, unde configuratia e cam inghetata la pretul care este, marjele de manevra fiind mici, si unde as prefera sa ne asiguram de RAM + CIWS artileristic in marja financiara). Sunt de acord cu tine ca ne trebuie blindata AA la primire pe distantele pana in 20km, unde sa ai combinatie de RAM cu artileristic. Daca am merge pe ESSM, 8 celule ar fi suficiente in unele situatii pentru 32 ESSM (mai ales daca exista si RAM pe nava), lasand loc in celelalte pentru altceva, daca se vrea…
La fregate insa s-ar putea preta discutiei si niste SM-2.
Nu vad ce am putea sa facem cu sm2. Fara ajutor american(sateliti, awacs) nu poti da solutii de tir la 160km decat daca e vreun ametit cu avionul la mare altitudine. La cum e intesata MN de sub uri si corvete/fregate pline de rachete AN sea skimming nu prea cred sa se intample. In plus racheta e f f scumpa. Acum o luna au primit canadienii aprobare ptr 100buc(+canistrele vls mk13 aferente) si ii costa juma de miliard. Mult al dracu
vezi cum e cand nu ai AWACS-ul tau? 🙂
Daca se lupta in retea, poti primi datele si de la terti.
Ma rog, chestia asta ar insemna ca nu mai trebuie sa vina altii cu distrugatoarele prin rotatie in MN. Se reduc costurile alea, in schimbul disponibilitatii solutiei de tragere.
In fine, mai vorbim cand o fi cazul la fregate noi…
Lasa ca e mai bine asa. Ei sa isi faca rondul prin MN cu 1-2 AB uri, noi sa luam corvete ASW sa stea ei linistiti ca nu se apropie vreo varshavyanka, toata lumea e happy. Cu SM2 pe fregatele noastre sau nu, AB urile tot vor fi la datorie. Pe pariu ca cel putin jumate din vls uri le lor sunt pline cu tomahawk uri cu destinatia silozurile de ICBM uri din zona moscovei. Noi nu avem caricioptere ASW(alea 3 puma naval sunt orice mai putin asta) si sa visam la AWACS?
Chestia e ca navele alea super-echipate care vin la rond, nu sunt chiar tot timpul aici. Si la un moment dat s-ar putea ca si Turcia sa aibe obiectii…
Cat despre AWACS, eu m-as uita mai intai la solutiile alea GAP-FILLER „over-horizon” de care discutaram nu demult.
Apoi un E2D costa vreo 200mil.$, daca se vrea mai ieftin, atunci GlobalEye/ Erieye AEW&C (pe EMB-145 AEW&C) care ar fi de 3-4 ori mai ieftin (cost operational 20000.$/ora) de operat decat E2D, si ar costa la jumatate, spre 100 mil.$/bucata.
https://www.flightglobal.com/affordable-aew/22688.article
https://en.wikipedia.org/wiki/Embraer_R-99
Cat timp respecta tratatul, AB urile vor fi la datorie prin baltoaca. Turcii pot vocifera in caz de conflict sau daca astia incalca cele 21 de zile sau tonajul(desi au inchis ochii si la din astea). Uncle sam nu isi permite sa piarda posibilitatea de a ameninta sudul(si moscova implicit) cu niste zeci de toporisti(nucleare sau nu). Cine isi inchipuie ca AB urile sunt pe aici de dragul nostru probabil crede si in tinkerbell sau zana maseluta. Tot efortul rusesc din MN (varshaviance, grigorovich, toata pleiada de corvete/patrol boat intesate de kalibr) este fix ptr amenintarea AB urilor si mai nou ptr estul mediteranei. Noi suntem cantitate neglijabila. (mi am dat foc la valiza cu afirmatia asta).
Pai am iesit din Nato cat am fost eu la munca?
https://awacs.nato.int/page5835237.aspx Avioanele care opereaza in unitatea asta sunt nemtesti daca maine aia numai vor sa le trimita si deasupra Romaniei ca asa ordona comandantul Nato ii doare in fund nici nu zboara, au dreptate rusii nu?
de ce om fi intrat noi in Nato ca noi faceam tehnica de lupta de dadeam si la altii de cea mai inalta tehnologie si calitate ca doar aveam doctori ingineri de renume mondial creca deja aveam radar aerian de capacitate mare pus pe Rombac daca nesimtiti aia de revolutionari nu il omorau pe tovarasul nostru drag maretul conducator care ne-a condus pe culmi de glorie in iepoca de haur Nicolae A.Ceusescu
,
Tind sa fiu de acord cu Strumpf. In opinia mea, pentru lupta in retea de care vorbesti tu iti trebuie CEC. Altfel e ca tigania aia ca si Pumele Navale furnizeaza solutii de tir pentru rachetele anti-nava. Si stim ca nu prea e asa.
In opinia mea, avem nevoie de rachete agile, cu raza & altitudine minime de interceptare cat mai mici si cu preturi mici, in numar cat mai mare. RAM sau VL Mica, despre care mi-a soptit cineva la un moment dat ca n-ar fi chiar atat de scumpe precum se vorbeste.
Pe fregate, aparare AA cu raza medie: ESSM, Aster 15. Dublate de rachete cu raza scurta de actiune.
Mica devine „medie” din 2026
In rest, suntem experti pe chestii facute partial… ca doar e mai ieftin asa si bifezi o capacitate in plus 🙂
corvetele asw fregatele aa
gowind cu fremm ar fi ideal
Crezi ca te lasa uncle sam sa dai 3 melearde francilor? Eu nu cred. Poate doar daca iei fremm urile de la ei(constellation class).
Din categoria vise umede: parcă văd că au venit pe 15 cei de la naval cu ram și 16 celule mk 41 tactical măcar să putem pune 32 de essm, 4 VL asroc și 4 sm 6 sau, cu câte celule mk 57 vor ai noștri mușchi că the best uncle we have is Raytheon….
Trebuie inceput … cu începutul. Șosete, mănuși si izmene pt trupă. Echipament individual si arme bune. Pt. nave, întâi scurtă si medie. Apoi peste orizont. În 50 de ani daca ne intelegem bine cu americanii aici vor fi ceea ce sunt acum topoarele și avioanele invizibile sa dea sah la Moscova. Partea bună e că putem cumpăra multe, aproape orice in comparatie cu marea majoritate a țărilor lumii. Nu ne comparăm cu UK sau Australia, Japonia sau altii câțiva. Dar avem avantaj mare in zona. Față de turci, unguri si chiar fata de unele state vestice. Cea mai bună idee e sa se cumpere neaparat de la cei ce produc aici iar de la americani pt ca e bun si sunt singurul ajutor. Dar absolut singurul. Stim cum e si cu Franța și Anglia si Germania iar cu prietenia Turciei sau Rusiei nu mai ai nevoie de dușmani. Multă sănătate și sărbători fără covid!
Eu as extinde aeroporturile Tulcea si Tuzla – pentru armata – si as pune cite 24 avioane in fiecare din ele, plus Kogalniceanu – inca 24.
Pe urma ar mai fi la Bacau – inca 24 – si ar fi cit de cit OK.
Pe urma baterii de coasta – cu rachete scurte, medii si 4-8 raza lunga – spatiu este, nu avem limitari fiind on-land – as pune pe coasta, cit cuprinde, la fiecare 10-30km.
Asa as avea si o protectie costiera la navele din apropiere.
Pe fregate/corvete/ce-or-mai-fi as pune doar aparare scurta si medie, lunga nu are send, mai bine ocupi spatiul cu rachete medii si scurte decit lungi…
La un atac la saturatie, greu faci fata o singura nava …. sau chiar mai multe, un grup de 3-4. In cazul ala, cam fiecare isi apara pielea/puntea, deci nu prea poate oferii ajutor celorlalte nave din apropiere. As pune cite 3 CIWS/Phalanx pe fiecare parte a navei – babord si tribord – prova, median si pupa – sa poti avea o acoperire cit mai buna. Doar 2 sau 4 nu ar face fata la un atac masiv, nici cu rachete de raza scurta, cite poti sa tragi ? Daca se lanseaza din avioane + sevastopol + nave si ai 30 de rachete antinava care vin spre tine supersonic, cam greu sa le dobori pe toate …
As adauga mereu 2-3 AWACS in aer, permanent, sa poti vedea ce se intimpla in balta ta … de timpuriu.
In rest, hai ca poate incep lucrarile … as mai baga si 2-4 nave mici la Galati, la Damen, ceva cu rachete , sa poata sustine corvetele. Dar deja vorbim de alta licitatie, alti bani… parca am vrea sa dam de mincare la ai nostrii si la industrie … vise umede …
Sarbatori Fericite si sa ne auzim Sanatosi !!!
Fără supărare, e o scrisoare pentru Moș Crăciun? Dacă o citește ne șterge de tot de pe listă.
Amenintarile sunt doua – aeriana si navala – pe cale terestra rusii nu prea au cum sa ajunga aici in numar mare.
Apararea de coasta, dublata si de HIMARS, poate rezolva amenintarea navala de aparare a zonei litorale.
Amenintarea aeriana insa e foarte complicat de contracarat si necesita investitii masive. Patriot au luat, urmeaza NASAMS. Insa daca nu uitam la traseful posibil, tot dinspre mare ar veni amenintarea, deci zona aia e sensibila.
E riscant sa pui radarul pe o nava, care e vulnerabila si la submarine dar si la alte amenintari mai low tech. Avantajul e ca se misca si daca se duce mai aproape poate prinde amenintarile din timp si da alerte.
O alta solutie e sa avem avioane de EW, elicoptere cu radare de supraveghere, etc. Care sa stea la o distanta mai sigura.
Ideal ar fi insa sa avem din toate.