Prima pagină Industrie militara Buletin naval. Programul corvetei europene ia viteză. Alte programe PESCO

Buletin naval. Programul corvetei europene ia viteză. Alte programe PESCO

, , , , , , ,

Conform celor de la Defense News, programul corvetei europene lansat în cadrul PESCO și la care participă Italia, Franța, Spania și Grecia ia viteză. Anul trecut, Fondul European de Apărare (EDF) a contribuit cu 60 de milioane de euro la dezvoltarea proiectului. Acestor fonduri UE li se adaugă cele 90 de milioane de euro investite de țările participante. Și se pare că anul viitor vor veni fonduri UE în valoare de 200 de milioane de euro care vor fi alocate construcției prototipului. De asemenea, Danemarca și Norvegia s-au alăturat proiectului. Cam toate numele grele din industria de profil europeană (Fincantieri, Navantia, Naval Groupe) sunt deja implicate.

Conform declarației unui oficial al marinei italiene, căpitanul Andrea Quondamatteo din Statul Major al Marinei italiene, „anul viitor, EDF va lansa un „apel” pentru participanți să continue programul, fiind disponibil un grant UE de aproximativ 200 de milioane de euro, care va duce la producerea primului prototip.”

Corveta va avea o lungime de circa 110 de metri și un deplasament de aproximativ 3.300 de tone. Se dorește o platformă modulară ceea ce va permite fiecărei națiuni să-și instaleze proprii senzori și sisteme de armament înlăturând astfel una din problemele atât de des întâlnite în cadrul proiectelor comune europene. De altfel, țările participante au planuri diferite pentru această corvetă: Italia și Spania doresc ca nava lor să aibă capacitatea de a lupta în toate mediile, în timp ce Franța dorește o versiune cu rază lungă de acțiune, probabil mai apropiată de caracteristicile unei nave de patrulare.

„Versiunea italiană este concepută pentru a fi utilizată în Marea Mediterană cu capabilități de luptă antiaeriană, anti-navă și anti-submarin, inclusiv rachete sol-aer și torpile”, a mai spus Quondamatteo.

Prin urmare, versiunea italiană ar putea include un tun de 76mm, un sistem antiaerian bazat pe rachete cu rază scurtă/medie de acțiune secondat de un sistem CIWS artileristic, în timp ce toate versiunile vor putea opera un elicopter de dimensiuni medii și vor avea o cală modulară.

„Până în 2027 sau 2028, aproximativ jumătate din corvetele aflate în serviciu în lume vor fi aproape de sfârșitul vieții lor operaționale, prin urmare cred că acest nou și inovator program naval ar putea găsi o piață în interiorul și în afara UE”, a mai spus Quondamatteo.

Anticipând poate probleme viitoare cu recrutarea, proiectanții încearcă reducerea echipajului cu 30% față de o corvetă similară aflată acum în serviciu și efectuează teste pentru a verifica potențialul unei propulsii complet electrice, probabil ceva de genul Integrated Electric Propulsion.

Italia ar putea comanda până la patru corvete iar Franța și Spania vor comanda câte șase corvete fiecare, cel puțin așa am înțeles eu. Despre Grecia știm că era interesată la un moment dat de achiziția unor corvete Gowind, așa că implicarea lor în proiect pare să aibă sens. Una peste alta, o dată cu intrarea în proiect a Danemarcei și Norvegiei se crează premisele unei comenzi totale de peste 10 unități astfel încât sunt șanse mari ca programul să fie și un succes comercial. Nici exporturile n-ar trebuie să fie excluse.

Acest tip de corvetă pare să fie foarte căutat, mai ales dacă ne uităm la ultimele achiziții făcute de marinele din zona Golfului Persic: corveta Avanti construită de Spania pentru Arabia Saudita, corvetele de clasă Doha construite de Italia pentru Qatar sau Gowind-urile construite de Franța pentru Emiratele Arabe Unite.

programul corvetei europene

Corveta produsă de italieni pentru Qatar are dimensiuni similare cu viitoarea corveta europeană. Sursa foto: https://www.edrmagazine.eu/first-sea-trials-for-the-qatars-new-first-of-class-multi-purpose-corvette

programul corvetei europene

Corveta de clasă Avante 2200 produsă de Navantia pentru Arabia Saudită. Sursa foto: https://www.thedefensepost.com/2022/09/13/saudi-arabia-avante-corvette/

Și pentru că suntem în zona proiectelor europene, la sesiunea PESCO din 16 noiembrie 2021 au fost adăugate două noi programe la care participă și România:

  1. Medium size Semi-Autonomous Surface Vehicle (M-SASV) la care participă Estonia, Franța, Letonia și, bineînțeles, Romania. În cadrul acestui program se urmărește dezvoltarea unei ambarcațiuni de dimensiuni medii semi-autonome, care poate funcționa atât cu echipaj cât și fără echipaj la bord, și care va putea fi dotată cu module specifice fiecărei misiuni în parte: cercetare, luptă antisubmarin sau anti-navă precum și împotriva minelor marine. Când aud de module interschimbabile mă gândesc că n-ar fi stricat să fie și Danemarca implicată, singurii cărora le-a ieșit ceva viabil în acest domeniu – StanFlex.
  2. Celălalt program adoptat în aceeași dată, Next Generation Small RPAS (NGSR) are în vedere dezvoltarea unei aeronave fără pilot care va opera la nivel tactic: brigadă/divizie. La acest program participă, pe lângă noi, Spania, Germania, Portugalia și Slovenia. Drona va putea fi folosită în medii diferite, inclusiv maritim, atât de armată cât și de alte structuri din sistemul de apărare al țării. Decolarea și aterizarea nu va necesita o pistă iar raza de acțiune va fi de până la 200 km în timp ce autonomia va fi de 5 până la 10 ore. Se urmărește construcția unui sistem cu arhitectură deschisă, capabil să fie echipat cu diverse module specifice ceea ce va maximiza interoperabilitatea și eficiența sistemului.

P.S. Acest articol nu este despre programul românesc de dotare cu corvete. Vă rog să comentați la subiect altfel comentariile vă vor fi șterse.

36 de comentarii:

  1. gabi S.
    23 septembrie 2022 la 8:30

    Păi dacă e modulara, e pe la vreo 3300 de tone, fiecare își pune senzori, arme, frigidere, dorințe, nu prea mai este comună. Sau, seamănă cu SIGMA, care e deja pe piață. Și trage mai mult spre fregata ușoară.

    3
    Răspunde
  2. VS
    23 septembrie 2022 la 9:35

    Proiectul suna bine la 3300 t. De proiecte bune de nave nu cred ca duce Europa lipsa.Marea problema nu este atât nava în sine, ci senzorii și armamentul. Eu la asta m-as fi așteptat sa lucreze europenii… sa zicem doua maxim trei arhitecturi de senzori și armament, astfel încât pe planul asta sa mai reducă costurile. De ce nu, sa li se dea dreptul tarilor sa folosească fonduri europene pentru achiziție.
    Pe cele trei arhitecturi bine conturate as face licitație cu firme europene.
    Asa as vedea eu un proiect european pentru corvete.

    2
    Răspunde
    • Oleg Olkha
      23 septembrie 2022 la 19:14

      Right, which is why Сoncept-Design definitely looks a little dated. Well, 3300 t. was a lot back then for powerful weapon. The tried and tested approaches Fincantieri-design do not work for all markets… Regards.

      2
      Răspunde
    • nicolae
      24 septembrie 2022 la 10:33

      Nava este o platforma pentru armament. In opinia mea, senzorii si armamentul sunt o chestiune ce tine de suveranitatea fiecarei tari. Nu avem o armata europeana.
      Sisteme de armament comune sunt in Europa – Italia, Franta, Anglia – Aster, Italia si Anglia – CAMM. Spania insa prefera sa mearga pe mana americanilor. La senzori aerul european este si el destul de rarefiat, cu cateva mari companii – Leonardo, Thales, BAE etc samd
      Dezvoltarea unei nave de fiecare in parte costa mult. Asa, costurile de proiectare se impart, beneficiaza si de sprijin UE si fiecare isi alcatuieste propria arhitectura de senzori si armament in functie de ce vrea fiecare sa faca cu nava, ca nu toti au cerinte similare.
      Pana acum, avem 3 mari constructori navali implicati si niciun scandal, nicio discutie pe cine face asta sau astalalta. Asta inseamna ca ceva a mers bine.

      8
      Răspunde
      • Herr Von Renn Weg
        26 septembrie 2022 la 10:29

        Si totusi cum ramane cu elefantul din camera despre care nu avem voie sa vorbim? Nu le-o fi dat prin dibla la ai nostri sa tergiverseze programul de dotare cu nave noi, ca ulterior sa se alature programului european, in caz ca iese ceva bun, mai ieftin…? Totusi, vorbim de acelasi tip de nava… ar fi ciudat sa nu raportam programul si la nevoile noastre! E mult mai on topic decat proiectul european de drone…

        Răspunde
      • nl81
        28 septembrie 2022 la 19:59

        Frumoase si interesante corvetele astea. Editat: restul a fost sters pentru ca Offtopic

        1
        Răspunde
  3. georgel
    23 septembrie 2022 la 9:40

    Nicolae, nu ma pricep dar vreau sa învăț. Ce diferențe ar fi pe parte de senzori și armament între versiunea italiană multirol și cea franțuzească cu rază lungă apropiată de o navă de patrulare? Daca vrei sa detaliezi. Multumesc anticipat:)

    2
    Răspunde
  4. Emil
    23 septembrie 2022 la 10:29

    Stim ca acest articol nu este despre ” programul românesc de dotare cu corvete” pentru ca ” programul românesc de dotare cu corvete” oricum nu exista 🙂

    16
    Răspunde
  5. stefan60
    23 septembrie 2022 la 11:58

    Practic în comun rămâne doar „șasiul” navei ?
    Tabla navei în lungime și lățime .
    Forma verticala trebuie modificată după cum vrea clientul.
    Radar cu 4 fețe fixe și / sau radar în vârf rotitor, radare de navigație și control tir, etc.
    Mă întreb și ce propulsie vrea fiecare.
    Turbine gaz, diesel, in paralel sau separat, motoare electrice ?
    Elice? Una , două sau propulsie cu jet ( apa) ?
    Nu e ușor să produci un corp de navă comun care sa accepte toate aceste variante.
    Actualmente fregatele FREMM sunt rodul colaborării franco- italiene.
    Dar și aici sunt multe diferențe la sistemele montate și diverse.
    Francezii au mai puține rachete pe ele, italianii mai multe. Și cele antinava sunt diverse.

    Eu personal modularitatea asta nu o prea înțeleg.
    Module standard NATO care pot fi adăugate, înlocuite după cum decide utilizatorul ?
    E greu că se schimba însăși structura navei și rezistența corpului navei la atacuri.
    Eventual se deplasează și
    centrul de greutate.

    Părerea mea.

    4
    Răspunde
  6. Razvan Mihaeanu
    23 septembrie 2022 la 12:04

    „Corveta va avea o lungime de circa 110 de metri și un deplasament de aproximativ 3.300 de tone…
    …P.S. Acest articol nu este despre programul românesc de dotare cu corvete. Vă rog să comentați la subiect altfel comentariile vă vor fi șterse.”

    Eu, cutzu rau…”d-d-dar…ham-ham-ham…e in natura si fibra fiintei mele sa…nu-i drept”!
    https://en.wikipedia.org/wiki/Formidable-class_frigate

    6
    Răspunde
  7. Vash the Stampede
    23 septembrie 2022 la 22:58

    Pai corveta asta, e aia despre care tot postam eu de zori… cea din prima poza. Ce-i drept, arata bengoasa rau di tat! ?

    2
    Răspunde
  8. nicolae
    24 septembrie 2022 la 11:06

    Vad ca nimeni n-a avut nimic de comentat cu privire la participarea Romaniei la cele doua programe PESCO cu drone…

    3
    Răspunde
  9. Oleg Olkha
    24 septembrie 2022 la 19:09

    In fact, this brings another point from Columbia. https://www.infodefensa.com/texto-diario/mostrar/3128146/damen-promocionara-colombia-capacidades-construccion-modular А worthy choice in the world marketplace, five units…

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *