Rușii, americanii și hipersonicele
Pionierii rachetelor hipersonice se zoresc să le introducă în serviciul forțelor navale, mai întâi pe submarine. Se pare că Putin vrea să aibă ce să-i demonstreze lui Trump în cazul în care acesta se hotărăște totuși să cumpere hipersonice de la ruși.
Este vorba de celebra Zircon, o rachetă creditată cu o viteză de Mach 8 și care urmează să fie integrată pe submarinul K-561 Kazan, unul care este deja echipat cu Kalibr și Oniks. Rușii speră să lanseze primul Zircon din tuburile Kazanului la anu’. Kazan este un submarin de clasă Yasen-M.
Zircon, SS-N-33 în nomenclatura NATO, este o rachetă de croazieră anti-navă, are o rază de circa 1000 km şi cap de ghidare radar activ şi pasiv. Poate fi folosită şi împotriva ţintelor de pe uscat. Poate avea cap de luptă convenţional sau nuclear. E posibil să facă şi cartofi prăjiţi. Aşa zic ruşii.
Lăsând gluma la o parte, introducerea Zircon în serviciul activ ar da de înţeles că racheta este operaţională şi, reuşeşte şi să-şi lovească ţinta, adică o navă mare aflată în mișcare. N-am văzut niciun test public în care racheta să şi lovească ceva şi, probabil, nici nu vom vedea vreunul prea curând. Aşa cum rămâne de văzut şi dacă Zircon va intra în serviciul marinei ruse la anu’ sau… la mulți ani.
Ideea e că dacă funcţionează şi îşi nimereşte ţinta fără a folosi un cap de luptă nuclear, când contează mai puțin dacă chiar nimerește sau e nițel mai la stânga sau mai la dreapta, atunci măsurile de contracarare sunt… lipsă la apel.
În ultimul an, americanii au declanşat o amplă campanie… hipersonică. Este, probabil, unul dintre cele mai la modă cuvinte la Pentagon, în Congres şi, în general, este pe buzele oricui are legătură cu domeniul militar în lumea occidentală. Ăsta şi inteligenţa artificială sunt probabil unele dintre cele mai utilizate cuvinte în zilele noastre.
Citesc ştirile cu o oarecare regularitate şi, acum doi ani, cuvântul „hipersonic” apărea doar în relaţie cu ruşii şi, mai puţin, cu chinezii. Acum Congresul american alocă dezvoltării rachetelor hipersonice bugete care se învârt în jurul a 2,6 miliarde de dolari. Şi se vorbeşte ca armata să obţină această capabilitate în câţiva ani.
Acum, 2,6 miliarde este o glumă atunci când ne raportăm la bugetul armatei SUA, n-ajunge nici măcar pentru a comanda două distrugătoare de clasă Arleigh Burke. Dar ei consideră că este suficient ca US Army să primească în câţiva ani nişte baterii de rachete de croazieră, hipersonice şi cu raza lungă. Tot în acest scop se agită şi US Navy şi US Air Force. Nu ne rămâne decât să urmărim cu interes şi atenţie, precum încă preşedintele, ce-or să reuşească americanii.
Una peste alta, partenerul nostru cel mai strategic a finanțat următoarele programe aflate în dezvoltare:
- U.S. Navy – Intermediate Range Conventional Prompt Strike Weapon (IR CPS);
- U.S. Army – Land-Based Hypersonic Missile (also known as the Long Range Hypersonic Weapon);
- U.S. Air Force – Hypersonic Conventional Strike Weapon (HCSW, pronunţat “hacksaw”);
- U.S. Air Force – AGM-183 A Air-launched Rapid Response Weapon (ARRW, pronunţat “arrow”);
- DARPA – Tactical Boost Glide (TBG);
- DARPA – Advanced Full-Range Engine (AFRE);
- DARPA – Operational Fires (OpFires); şi
- DARPA – Hypersonic Air-breathing Weapon Concept (HAWC, pronunţat “hawk”).
Dar mai multe informaţii pe subiect puteţi citi accesând acest link.
Până atunci, americanii au pus un clip fain în care ne arată şi nouă, muritorilor de rând, cam ce înseamnă regim hipersonic.
S-au făcut şi teste de zbor cu B-52 cărând racheta hipersonică a celor de la forțele aeriene, Arrow.
Licitația românească pentru baterii de coastă
După momentul de siluire al limbii române în care navele au fost asimilate cu și considerate baterii de coastă pentru simplul fapt că ambele sunt mobile, o liniște apăsătoare s-a așternut. Un moment bun pe care presa autohtonă a ratat să-l exploateze a fost cel al conferinței de presă ținute cu ocazia declarării câștigătorului licitației pentru corvetele multifuncționale când nimănui, dar absolut nimănui, nu i-a dat prin tărtăcuță să întrebe ce se mai întâmplă cu licitația bateriilor de coastă. Era un moment bun, a trecut.
Cum MApN nu este obișnuit să comunice cu contribuabilul, ne-am bazat pe gura lumii pentru a vă livra unele noutăți și încercăm să facem asta în continuare. Aflarăm prin urmare că MBDA ar fi rămas singurul competitor motiv pentru care ar fi început să schimbe datele problemei în cel mai pur stil românesc. Cum necum, zvonistica a spus la un moment dat că francezii și-ar fi luat jucăriile și-ar fi plecat acasă, revenind ulterior la sentimente mai bune.
Nici alor noștri nu pare să le fi plăcut sentimentul căci se pare că ”licitația” s-ar fi redeschis cumva căci iată ce declara la începutul lui septembrie un oficial de la SAAB:
“We have received tender documentation in Romania, and we are offering the RBS-15 missile,” a spus Björn Bengtsson, cu ocazia expoziţiei MSPO. “Romania is seeking ship-loaded missiles and coastal defense missiles. Bulgaria is also seeking ship-loaded missiles for its Navy, but this program is at an earlier stage.”
“Our product offers a coastal missile battery with a long range. It has an all-weather capability and a robust navigation system. Finally, it’s fitted with [a] large warhead, ensuring that one missile can destroy one ship,” a adăugat Bengtsson.
În ambele cazuri, se pare că la licitaţii va participa o asociere Diehl Defence – Saab, liderul asocierii fiind cei de la Diehl. Germanii se tot străduiesc să deschidă un cap de pod în materie de achiziții militare în România, fără prea mare succes până acum.
Bineînțeles, nici de această dată, nu voi rata o comparație cu UK aflată și ea în plin proces de achiziție a unei capabilități similare, interimare însă. Bugetul britanicilor va fi de până la 200 milioane de lire sterline și va trebui să acopere achiziția stocului de rachete anti-navă, logistica/integrarea și antrenamentul. Britanicii ar vrea ca totul să fie gata până prin 2023, rachetele achiziționate urmând a fi instalate pe navele majestății sale o dată cu retragerea bătrânelor Harpoon.
Rachetele achiziționate cu această ocazie vor fi la rândul lor înlocuite cu o nouă rachetă anti-navă dezvoltată de britanici împreună cu francezii. Cele două părți par să se înțeleagă de minune: s-ar părea că britanicii ar vrea o rachetă stealth, subsonică, în timp ce francezii tânjesc după una super sau chiar hipersonică. Evident, asta va fi treaba MBDA care a și prezentat o machetă a viitoarei rachete cu ocazia DSEI, după cum puteți vedea în clipul de mai jos. Pe principiul las că ne-nțelegem noi…
Eleganți și pragmatici, în 19 august, britanicii au venit cu următoarea solicitare:
the Interim Surface to Surface Guided Weapon (I-SSGW) is to provide “a ship-launched, over-the-horizon precision anti-ship capability and a terrain-following precision maritime land attack capability.”
Deși au Tomahawk, britanicii le au instalate doar pe submarine, nu și pe navele de suprafață. Așa că, în acest context, solicitarea de mai sus are foarte mult sens: pe lângă capabilitatea anti-navă, noile rachete interimare vor fi capabile să facă și atac la sol în adâncimea teritoriului inamic, nu doar prin porturile acestuia.
Ocazie cu care, site-ul citat mai jos ne indică și singurele rachete (trei la număr) care pot face asta:
- Lockheed Martin Long Range Anti-Ship Missile (LRASM) AGM-158C, cea mai mare, cea mai capabilă şi, la aproximativ 4 000 000 USD, cea mai scumpă. Singurul client confirmat pentru moment este US Navy.
- Kongsberg Naval Strike Missile (NSM), la jumatate în cam toate privinţele prin comparaţie cu LRASM, probabil şi în ceea ce priveşte preţul. Racheta se află în serviciul marinei norvegiene, al US Navy (FFG(X) şi LCS), marinei poloneze şi va intra şi în serviciul marinei germane în compensare pentru achiziţia de U-212 de către norvegieni. Racheta pare să fi fost integrată pe MH-60 R şi se pare că sunt şanse să intre în serviciul marinei indiene.
- Saab RBS-15 Mk 4 ”Gungnir” (zisă și Suliţa lui Odin) pare, în opinia celor de la savetheroyalnavy.org, favorită în competiţia britanică întrunind cerinţele acestora de preţ, capacitate de lovire şi capabilităţi. RBS-15, Mk 2 sau Mk 3 este în serviciul marinei suedeze, al celei poloneze, germane, finlandeze şi croate. Suedezii susţin că trecerea de la Mk 3 la Mk 4 este facilă şi vine sub forma unor kituri pentru versiunile Mk 3.
Poate că ai noştri ar trebui să renunţe la orice licitaţie şi să ia ce iau şi britanicii. În mod cert sunt mai pricepuţi (și mai hotărâți) decât noi. Pentru că, din câte am mai ”mirosit” noi, sunt slabe șanse să se întâmple ceva cu licitația bateriilor de coastă anul acesta… Dar să continuăm să sperăm, că vorba ‘ceea, moare ultima!
Nicolae Hariuc
Surse:
MBDA progressing towards FC/ASW anti-ship missile development
Lockheed Martin releases new High Speed Strike Weapon hypersonic missile concept image
Saab, Diehl Defence team up to offer missiles to Romanian, Bulgarian navies
More details emerge about plan to replace Royal Navy Harpoon anti-ship missile
https://www.c4isrnet.com/battlefield-tech/space/2019/09/11/senate-bill-includes-1b-in-new-money-for-hypersonics/?utm_source=Sailthru&utm_medium=email&utm_campaign=Space%2009.18.19&utm_term=Editorial%20-%20Military%20Space%20Report
https://www.defensenews.com/land/2019/09/17/scoring-recent-development-contracts-lockheed-bets-on-hypersonic-missile-production/
https://www.defensenews.com/air/2018/08/14/lockheed-nabs-another-big-hypersonic-weapons-contract/
Interesant video jurnalului Vesti. România si Polonia nu ar mai fi direct amenintate pentru instalatiile americane de pe teritoriile lor, ci centrele de decizie în SUA. Cel putin asa povesteste Ivan, desi pare o initiativà de bun simt.
Spălare de creier pentru copii creduli.
e gata anul,de-acum se pregatesc de bilanturi si protocoale.
despre insestrare mai vorbim prin primăvară….doar vorbim bineînțeles.
hai că a fost bun anul ăsta al marinei,chiar a fost frumos la mare.
trebuie sa plateasca ceva si anul acesta. Poate o baterie Patriot din alea 3 ramase sau un batalion de Himare din alea 2 ramase…. sau cate una din fiecare.
Himars.
Interesanta schimbarea in cadrul parteneriatului Saab-Diehl, daca la prima licitatie pt rachete Saab a fost lider, acum lucrurile s-au inversat, Diehl va fi compania care va negocia contractul.
Tot pe gura lumii se aude ca nemtii i-au cam luat la trei-pazeste pe suedezi pt ca s-au retras din competitia romaneasca, de unde putem noi intelege de ce Saab-ul n-a vandut nimic prin Romania. Se pare ca nu stiu cum se face treaba asta.
Cu Diehl la conducere sperantele sunt serioase, am putea avea RBS 15Mk III, probabil cea mai buna racheta AN pe care ne-o permitem astazi.
Poate pentru ca Suedia nu e membra NATO iar Germania da?
Nu mai retin exact conditiile impuse participantilor la licitatie, sa fie membre NATO/UE?
NATO/UE, oricum noi cumparam rachetele tot de la Diehl…
Da, e prevazuta obligatia de NATO sau UE. Suedia este in UE.
GMT
Nu poți greși mult dacă copiezi ce fac englezii!
Aș prefera NSM, deși RBS ar fi tare utilă. Practic vb orice ar fi binevenit. Ar fi mai bine să nu mergem pe cărări închise, vezi Exocet sau Harpoon, dar față de nimic / Styx nefuncțional orice aduce aport pozitiv.
Pe de altă parte cred că bugetul e terminat și voi închina un pahar de Anul Nou dacă vor face plățile pentru ce s-a antamat deja… Cred că achizițiile sunt efectiv blocate din lipsă de disponibil real, nu vb de alocare bugetară pe hârtie. Odată cu ultimele F-16 cred că așa rămâne până după 2021.
Ceea ce sper e să revadă programele existente în sensul extinderii lor și cu mărunțișul rezultat de 150-200 mil EUR să plombeze ceva dotare la nivel de companie, ceva 4×4.
Îți mai amintești când afrmam prin 2014-5 că am putea antama o unitate de tancuri moderne (ziceam de Leo, deși prefer M1) maxim două? Cred că șansele au scăzut spre improbabil. Vedem cum ies alegerile, apoi mai socotim ce și cum.
deci sa inteleg ca detractorii hipersonicelor se rotira cu 180 de grade.pana de curand(cand doar rusii si chinezii ziceau ca au asa ceva) toti faceau misto(inclusiv pe aici pe site),ca la viteza aia nu pot fi ghidate(ca se dezintegreaza),ca nu le merge capul de ghidare,ca o fi si o pati.na ca americanii dau cu doua melearde juma pe ceva imposibil.desi,daca stam sa ne amintim,pionierii hipersonicelor ghidate fusera…americanii.acum aproape juma de secol(anii „80) niste parliti de la martin marietta faceau pershing2,o racheta ce prindea mach8 (deci hipersonica),cu sistem de ghidare TVC si cap radar activ cu DSMAC,care ii ofereau o CEP de vreo 30m.si cred ca era pe bune de au produs aproape 300 de bucati.decat sa arunce cu miliardele in aer,oare nu e mai simplu sa o resusciteze pe defuncta pershing2?
Eu m-am rotit cu 360 de grade… 🙂
Nu ma pricep la fel de bine ca tine, stiu ca asta e domeniul in care ai lucrat dar, hai sa-ti spun care sunt asteptarile mele:
1) racheta de croaziera (nu balistica) cu cap conventional de lupta care sa zboare/manevreze constant hipersonic deasupra pamantului la o altitudine de 100 – 200 m sau chiar mai putin si sa nimereasca un obiectiv care nu e acolo de secole – gen Casa Poporului (desi acolo ma ofer sa-i ajut) ci, sa zicem, un conglomerat de vehicule dintr-o poienita de pe dealurile autohtone etc
2) racheta de croaziera (nu balistica) cu cap conventional de lupta care zboare/manevreze constant hipersonic deasupra apei la o altitudine de 100 – 200 m sau chiar mai putin si sa nimereasca o nava care manevreaza cu, sa zicem 25 Nd, si se apara activ cu tot ce poate.
Iar asta sa se intample nu de la 50 km, ci de la 400 km distanta pentru tintele de pe pamant si de la 200 km pentru tintele de pe apa. Zic si io…
P.S. Racheta de care vorbesc mai sus ar fi, probabil, o arma invincibila, vezi cat de greu e sa dai jos astazi un Tomahawk sau Kalibr, ambele „decat” inalt subsonice. Dar care vin foarte jos, pe deasupra copacilor. Zircon mi-a atras atentia pentru ca exact asta pare a fi.
P.P.S. In opinia mea, rachetele balistice sunt foarte vulnerabile in anumite faze ale zborului. Deci inca mai poti sa faci ceva cu ele.
P.P.P.S. Evident, nu trebuie sa fii de acord cu mine.
nu a spus cineva ca tsirkon sau kinzhal sunt lacm-uri clasice(gen tomahawk sau biryuza) care zboara hipersonic la f. mica altitudine pe toata durata zborului.din contra au afirmat ca sunt rachete cu traiectorii semibalistice(pana in 50km) care,probabil,coboara la altitudini mici in apropierea tintei.stie orice gaga ca zborul supersonic(cu atat mai mult hipersonic)la 100m altitudine,unde densitatea aerului este mare,implica un consum f. mare de combustibil .de asta bisonica oniks are raza de 300km in regim hi-lo si doar 120km in regim lo-lo.dupa declaratiile rusilor si tsirkon are raza de 250km in regim lo-lo si 740 pe traiectorie semibalistica.eu sincer nu stiu cum ar putea o astfel de racheta sa manevreze la 100m cu 2500m/s.un viraj de un grad o infige in pamant instantaneu.probabil,cum am spus,face ceva manevre evazive la mare altitudine si pe ultimii kilometrii vine glont la rasul solului.
Vom vedea, momentan Zircon nu este operationala. Cica vor fi teste de lansare de pe Gorskov anul asta. Tu ce posibilitati de contracarare a hipersonicelor vezi?
depistarea timpurie a platformelor de lansare?
Mda, doar ca asta costa mult. Scump fraticule, scump!
o adaptare a sistemului thaad ptr faza de zbor semibalistic(la 2,8km/s este singura care o poate intercepta de la 150 km distanta) combinata cu un ciws gen type 1130(11 tevi de calibrul 30mm,cadenta 11000/min) care intr-o secunda sa arunce spre ea 150-180 de proiectile.la viteza combinata de 3,5-4km/s la impact unul singur o dezintegreaza. .totusi cred ca cea mai mare problema o sa fie detectarea ei nu interceptarea.am citit acum vreo 3 zile ca este facuta dintr-un compozit pe baza de fibra de carbon(KIMF cica ii zice) foarte greu detectabil radar.cat priveste dovezile ca ea chiar poate lovi o tinta poate ne aducem aminte de tomahawk.la cati ani de la intrarea ei in dotare(1983) au inceput sa apara filmari cu capabilitatile ei?
se pare ca nu este operationala la fortele navale.probabil a durat ceva integrarea ei pe vls-ul UKSK.varianta aer-sol lansata de tu-22m3 cica e operationala deja din 2017.
Detectia, urmarirea si solutia de interceptare mi se par cele mai complicate lucruri.
Am mai citit si ceva legat de plasma care se formeaza la astfel de viteze facand-o invizibila. Nu ma pricep, e treaba de fizician.
Pentru tintele mobile cred ca principala aparare va veni de la contramasuri si razboi electronic intens. Pus viteza, multa viteza.
Si mai e ceva, ca sa „vezi” ceva aflat la 500 km care se afla in miscare iti trebuie Liana functional ca Legenda se pare ca a sucombat demult. Este Liana functionala sau nu? Ca fara ea, canci vazut tinte la 500 km….
Cred ca versiunea AN a Zircon va fi pe submarine, singurele care se pot strecura in zona unui CSG cu sanse mari de a nu fi vazut. Restul purtatorilor de vectori (nave, avioane) le mananca avioanele CSG-ului de la 1000 km. Sau mai mult.
Versiunea impotriva tintelor fixe va fi pe orice: nave, terestru, avioane etc
Si-ar mai fi ceva: daca ambele parti au hipersonice si niciuna din ele nu le poate da jos, ambele parti se pot distruge reciproc.
Cert e ca in momentul in care vor fi functionale, se vor schimba multe.
P.S. Permite-mi ca pana nu „vad” sa nu cred. Mai ales cand vine vorba de rusi, recunoscuti pentru transparenta si democratie.
„Si-ar mai fi ceva: daca ambele parti au hipersonice si niciuna din ele nu le poate da jos, ambele parti se pot distruge reciproc.”
Pai astia oricum se pot distruge reciproc cu nuclearele. Ba mai mult ii mai distrug si pe cei nevinovati…de asta sustin sa isi testeze ei toate armele lor in asia-pacific si sa se ia la tranta pe usca in siberia si alaska, nu in europa. 🙂
faza nasoala e ca avandu-le in curte rusii deja isi pot pune la punct apararea impotriva lor.am citit de anul trecut ca au inceput testele pe tinte hipersonice.americanii,intai trebuie sa le faca(sub aripa acelui b52 este o macheta) si dupa aia sa isi puna apararea la punct.in primul rand trebuie schimbat modul de interceptare folosit in prezent de toate sistemele lor antiracheta,respectiv calcularea traiectoriei tintei si dirijarea interceptorului(thaad,pac3 sau sm3)direct in ea.de la iskander incoace tactica asta nu mai functioneaza in cazul pac3 iar de azi de cand vazui ceainista df17 nici in cazul thaad si sm3.au de munca americanii nu gluma.mai ales ca trebuie sa „arda” niste etape.
Stiu ca aia e o macheta. Totusi nu confunda lipsa de atentie mediatica cu lipsa de experienta in domeniu.
Americanii se joaca si ei hipersonic de prin 2011. Uneori le-a iesit, alteori nu, si aici vedem diferenta de abordare dintre unii care prezinta doar succesuri si baga “esecele” sub pres si altii care dau socoteala unui parlament functional si implicit si contribuabilului platitor.
De ce crezi ca si-au asumat prima baterie de hipersonice in 2023?
https://www.flightglobal.com/news/articles/us-hypersonic-missile-test-failed-shortly-after-take-402981/
asta este.diferenta de abordare.totusi una este sa ai in spate cateva generatii de rachete AN bisonice si trisonice,plus 4 tipuri de hipersonice in productie(iskander,tsirkon,kinzhal si avangard) si alta e sa te bazezi juma de secol pe subsonice si sa te „joci” de cativa ani de-a hipersonicele.din esecuri(chiar si ascunse sub pres ) inveti unde ai gresit si cum sa faci treaba mai bine.
Rusii au experienta asta pentru ca erau speriati de moarte de portavioane.
Rachete balistice (iskander, kinzhal) fac si americanii. De multi ani.
Americanii au folosit SM-1 (mach 3,5) impotriva unor tinte navale in anii ’80. Cu succes. SM-6 pastreaza aceasta capabilitate. Iar ultima versiune de SM-3 este capabila de Mach 13,2.
Da, asa e, americanii habar n-au ce-i cu hipersonicele. Noroc ca s-a oferit Putin sa le vanda sa mai invete si ei.
Nu in ultimul rand, cu ce e diferit zborul lui SR-71 de zborul unei rachete? Peste Mach 3 in anii ’60.
Daca n-au avut un Harpoon supersonic nu inseamna ca nu sunt in stare sa-l faca din moment ce stiau sa dirijeze un Standard cu Mach 3,5 intr-o nava inca din anii ’80. Cu succes.
cica mai au de lansat doi sateliti pion-nks pe 01.01.2020 si gata este operational.dar chiar si fara liana au avioane awacs care pot da solutii de tir la distante mari ptr tinte de marimea portavioanelor.
@strumpf, pai zic ciolovecii ca vor avea doua sisteme anti-hipersonice, unul fiind A235 care spre deosebire de cele anterioare va fi mobil si un al doilea, S500, urmasul lui S400, care il va complementa pe acesta din urma. Pana la Mach14 merge cu S400, peste aceasta viteza le trebuie alea noi.
Pai sa urmarim lansarile. Satelitii sunt mereu acolo, un Awacs nu. Plus ca un Awacs se vede de la departare, si e mai usor de dat jos decat un satelit. Parca ziceau ca pun Liana la 1000 km altitudine?
P.S. Submarinele sunt cea mai buna sansa pe care o au ca sa dea de fundul marii cu un portavion.
Care subt marine, Nicole? Grupul de luptă atașat oricărui portavion are rolul de a limita drastic riscurile la adresa piesei centrale. Crezi că fregatele AS și submarinele de atac sunt acolo pentru a da bine la număr sau pentru a vâna tot ce este sau pare a fi în zonă? Probabilitățile unui atac reușit asupra unei grupări de luptă, din partea unui/mai multor submarine, combinat cu rachete lansate de nave de suprafață, respectiv atac aerian rămân mici. USN se antrenează tocmai pentru asemenea scenarii, iar faptul că în anumite exerciții cu submarine aliate au reieșit vulnerabilitățile în apărare, asta nu înseamnă că în condiții de război cineva va reuși să scufunde gruparea de luptă. Englezii sunt experți în domeniu, submariniștii suedezi și norvegieni sunt extrem de bine pregătiți, iar rușii au pierdut, din nefericire pt marina lor, acumularea de competență din timpul războilui rece. Chinezii n-au deloc șanse mari într-o confruntare, nici măcar împotriva Royal Navy.
Apropos, baza din Portsmouth era goală. Înafară de un Type 45 în fit-out și Type 23 dezarmată, nu era mare lucru. Dacă nu ar fi fost contingentul francez, docurile (și barurile) erau pustii…
@flogger.csg urile americane nu mai au fregate asw de niste ani buni(ultimele au fost scoase din dotare acum vreo 5-6 ani).au ramas cu cruiserele tico si distrugatoarele AB plus unul sau doua sub uri de atac.ideea este ca daca vor sa se apere de niste oscar sau yassen dotate cu tsirkon trebuie sa supravegheze vreo 2 milioane km2 de ocean imprejurul CSGului de unde pot lansa aia.o suprafata cam cat mexicul.cam mult ptr 5-6 nave,doua suburi si cateva elicoptere.
Stiu Flogger. Si e adevarat ca flota submersibila ruseasca este o palida imagine a celei sovietice. Dar in tot cazul, teoretic vorbind, ai sanse mai mari sa te apropii de un CSG cu un submarin decat cu o nava de suprafata sau cu un avion. Cam asta era ideea… 🙂
Adaugam si faptul ca sub-urile nucleare rusesti sunt relativ zgomotoase prin comparatie cu echivalentul lor occidental iar cu un Kilo (mai silentios decat un Akula sau un Victor III) nu te poti tine dupa un CSG din cauza de viteza si autonomie in imersiune, fie si daca face snorkeling. Dupa cum spunea si Alex mai demult, un SSK, fie el si cu AIP, actioneaza mai mult ca o mina impotriva unui CSG.
Stiu ca englezii au unul dintre cele mai bune cursuri pentru ofiteri de comanda si, in general, o scoala foarte buna. Iar Astute mi se pare o bijuterie.
Insa dupa ei i-as pune pe olandezi, nu pe suedezi sau pe norvegieni. Iar daca vreodata vom mai avea submarine, acolo i-as trimite pe ai nostri la scoala.
Royal Navy pare sa fie cu resursele intinse la maxim in perioada asta… Au nevoie de mai multe nave ca de aer.
Iti recomand o carte, daca n-ai citit-o deja: „In Deepest Secrecy – Dutch submarine espionage operations from 1968 to 1991” scrisa de Jaime Karremann. O gasesti pe Amazon. Pe mine m-a prins, am citit-o pe nerasuflate.
Îți dau dreptate, submarinul diesel-electric, cu sau fără propulsie anaerobă, are o sansă. Din aer, nu prea, nici cu zeci de vectori. De pe mare, nicio șansă.
Mențiunea cu baza RN era îndreptată altfel, nu mă refeream numai la subfinanțarea cronică.
Cerd că RN i se cere mult prea mult, ca misiuni cu profil global, ca ritm și acoperire, pentru bugetul zgărcit de care au parte. Dar lucrurile merg în direcția bună îmi pare.
Personal, aș copia ce fac englezii la scară mică.
În limbaj oficial: ar fi oportun să ne angajăm, practic, în aprofundarea parteneriatului strategic. Consider că întărirea cooperării dintre forțele armate române și cele britanice vor rezulta în promovarea celor mai bune practici și, implicit, în creșterea factorului de descurajare în cadrul politicii comune NATO. Etc etc etc.
Pe cât ne-am putea inspira pentru echiparea și dotarea FNRo, pe atât ar beneficia aviația și tereștrii!
Nu prea inteleg de ce in lupta navala mereu este tendinta de a crede ca doar navele sau submarinele sunt leacul impotriva altor barci. Asta poate era principiul fundamental inainte de al doilea razboi mondial, intre timp luptele s-au mai schimbat, au aparut avioanele si rachetele ca amenintari directe la adresa navelor.
– Primul exemplu, rachetele de croaziera cu raza foarte lunga, gen Kalibr, care au posibilitatea sa zboare la rasul marii, lansate terestru de la o distanta mai mare sau egala cu cea de actiune a oricarui avion lansat de pe portavion, locul de lansare fiind el insusi protejat AA.
– Al doilea exemplu, racehtele de raza lunga subsonice, supersonice sau hipersonice, lansate din avioane, la fel de la o distanta mai mare sau egala raza de actiune a avioanelor lansate de portavion, in timp ce raman in spatiul protejat AA de la sol.
– Al treilea exemplu, rachetele de croaziera, subsonice, supersonice si in viitor hipersonice lansate de pe submarine, deasemenea de la o distanta mai mare sau egala cu raza de actiune a avioanelor lansate de pe portavioane sau sonarelor de pe navele/elicopterele care insotesc un CSG.
Da am o curiozitate, totusi. Daca un impotriva unui CSG care este pe mare, necamuflat de nici o culoare nu exista antidot nici cu aviatia, nici cu rachetele subsonice, supersonice si hipersonice, atunci avioanele si rachetele din componenta lor ar fi mai inutile impotriva unui adversar „terestru” cu sisteme mobile, care dispune de aparare AA, rachete de croaziera si in plus camuflaje si tinte false. Mi-a scapat ceva?
@Flogger
Nu stiu daca ai remarcat dar tot bolborosesc de ceva timp pe site ca ar trebui sa ne uitam cu mai multa atentie la ce fac britanicii. Cel putin pe mare, nu ca in rest n-am avea ce invata de la ei.
Deci da, 100% de acord cu tine. Btw, nu-nteleg ce s-a rupt si unde de n-am mai facut nimic cu ei. Ai nostri au dat vina pe BAE pentru T22R dar am asa un sentiment ca, de data asta, nu BAE au fost de vina… „Contractul” e la secret oricum.
@nicolae.cand lansezi de la aproape 1000km distanta nu cred ca mai conteaza daca e sub-ul mai mult sau mai putin zgomotos.asta era valabil cand atacai cu torpile la adancime de periscop de la cativa km.sa depistezi un sub cu tsirkon sau kalibr care pandaste un carrier trebuie sa baleiezi 2mil km2 (cam cat suprf mexicului).
@strumpf Citeste cartea recomandata lui Flogger si o sa intelegi de ce conteaza ca sub-ul sa fie cat mai silentios.
E adevarat ca a cauta submarine este si scump si time consuming, dar asta nu se face in niciun caz la intamplare. Iar zgomotul produs de un submarin este de esenta supravietuirii acelui submarin. Sunt foarte multe atuuri pentru un submarin, eu sunt primul care sustine asta, dar sa afirmi ca zgomotul nu este important la un submarin pentru ca oricum lanseaza de la jdemii de km e pur si simplu aberant.
Uita-te cate SSBN/GN-uri are Rusia si cate submarine de atac are SUA. Ambele parti fac la fel, incearca sa tina sub stricta observatie barcile celuilalt. Crezi ca americanii chiar sunt atat de retardati precum ii credem noi? Toata lumea are prostii ei, dar hai sa nu exageram. Lucrurile nu sunt chiar atat de simple precum le reducem noi p-acisilea…
asa ceva.900 km la apogeu si 240 la perigeu.awacs ul nu este asa usor de dat jos.americanii au pe nave doar sm6 cu raza mai mare de actiune (240km)dar totusi insuficienta ptr ele.iar daca alea lucra sub umbrela s400 de la sol avioanele CSG nu prea se pot apropia.
Tu ai vazut cam cat ocean este pe planeta prin comparatie cu uscatul? Cam cat de mare e umbrela aia S-400. Bate pana pe fata nevazuta a Lunii?
Hai sa ne oprim ca intram in offtopic.
nu o sa atace un portavion aflat in mijlocul pacificului.dar daca ala e la 600-700km de vladivostok in marea japoniei un beriev a-100 care zboara la 200km de tarm va fi protejat atat de bateriile de s400 de la sol cat si de avioane de superioritate aeriana proprii si va fi capabil sa transmita date(eventual via satelit)catre rachete tsirkon lansate de la sol sau din aer.cu un portavion aflat la mai mult de 1000km de tarm nu prea ai ce sa faci tinand cont ca un f/a18e cu 4 bombe de 1000lb si 3 rezervoare acrosate de 480gal( sarcina lui maxima) are o combat radius de 520nm(adica 950 km).si nu suntem deloc off-topic doar discutam despre hipersonice.
strumf, avioanele nu prea mai trag cu tunurile. avioanele de pe portavion vor lansa de la 2-300 km departare si iti doboara atat Beriev-ul cat si escorta lui, fara sa intre in raza S400. Care Beriev probabil va detecta avioanele in momentul in care se deschide cala de armament si F-35 si-a lansat rachetele. ca sa nu mai spun ca pot aduce si F-22 daca au suport de cisterne. Care pot fi si drone. americanii au multe variante de a le da in cap rusilor daca vor
Nicolae ce distanta parcurge un obiect la 8 mach in 2 -3 secunde ,daca isi modifica traiectoria in ultimele 2 secunde poate sa isi corecteze traiectoria avand in vedere forta G astfel incat sa loveasca tinta sau deviaza de la tinta devenind inutil?
Multumesc, asta ma framanta si pe mine. Sunt umanist, dar regula de trei simpla rulls:
V*8 mach = 2.74 km/s
D*400 km
T*2.43 min?
Corecteaza-ma daca gresesc.
Acum, raza max. Zircon = 1000 km
Tinta:
1) Palatul Parlamentului
2) Acumulare de trupe in spatele unui deal, intre alte dealuri, intr-un canion, intr-o poenita dintr-o padure etc
3) Nava in miscare, V*25 Nd = 46 km/h T*2.74 min D parcursa de nava in 2,74 min = 2.1 km
Decat calcule. Gresite poate, dar toata lumea mai si greseste.
Palatul Parlamentului este cea mai rezistenta cladire din Ro, e proiectata sa reziste inclusiv la o atomica (nu mai retin cate zeci de megatone), are etaje subterane etc. In afara de faptul ca acolo e Interpol,Biblioteca Secreta si o intreaga unitate de jandarmi nu mi se pare o tinta deosebita, MApN-ul de peste drum in schimb e.
Toate blocurile si cladirile de pe fostul Victoria Socialismului pana la Piata Muncii sunt cele mai rezistente din Bucuresti, din proiect rezista la cutremure de 8 grade si au fost construite de ingineri si echipe ok,nu s-a facut fushereala cum se face azi in constructii de ies peretii oblici.
Vlad, am ales-o la plezneala doar ca exemplu pentru ca e o tinta importanta.
Alea de pe Victoria Socialismului, sunt multe care au fost terminate dupa lovilutie, au stat structurile niste ani buni in ploaie, zapada etc samd
Pe langa MApN-ul de peste drum (noroc cu noua catedrala, ar putea sa mai atraga focul inamic 🙂 ) mai ai comandamentul NATO SE pe Antiaeriana si unitatile din zona aia. Mai sunt si alea de pe centura, mai e si chestia aia de la Bolintin. Sunt tinte destule. Nu asta vroiam sa zic. 🙂
Sunt tinte, aia da.
Chiar daca au stat in ploaie, sunt incomparabil mai bine construite, sunt zone in Bucuresti unde au picat balcoane din blocuri nou construite, se crapa peretii dupa1 an samd. Au plecat meseriasii si inginerii afara iar antreprenorii o dau cu merge si-asa sinu investesc in materiale.
Cu Palatul Parlamentului chelutilelile anuale doar cu energia sunt de 3 milioane euro,nu mai pun la socoteala sutele de secretare intrate pe sub birou (am cunoscut destule curve din tagma aia, alea de peste drum rezidentele de la Marriott sunt doamne, cu 3 clase de stil pe langa ele)
Ne-ar face o favoare rusii sa-l darame
@nicolae.ai calculat bine.dar uiti ca armata rusa este destul de bine dotata dpdv al senzorilor.acum 1/2 secol au conceput o racheta AN,bazalt pe numele ei ,care pe durata zborului primea date despre tinte de la avioane si elicoptere de patrulare maritima sau radare aeropurtate ka31.in plus din cele 8 rachete lansate in salva una urca la altitudine de unde supraveghea tot timpul tinta si transmitea datele celorlalte.asta acum 50 de ani.in plus racheta (oniks,kalibr,tsirkon) poate calcula pozitia navei in momentul impactului in functie de viteza,directia de deplasare,etc.o nava de multe mii de tone nu poate frana brusc sau sa vireze la 90 de grade in cateva secunde.pe chestia asta se bazeaza si 3m54 care zboara pana in apropierea navei cu 250m/s si pe ultimii km accelereaza brusc la 1000m/s ptr a micsora timpul de reactie al ciws urilor si capacitatea de manevra a navei.
Stiu cum functiona. Un submarin olandez a “filmat” toata treaba pe cand un submarin rusesc facea un exercitiu impotriva unui portavion in Mediterana in timpul razboiului rece. Informatia primara despre tinta venea de la sateliti. Constelatia aia de sateliti nucleari trasa acum pe dreapta.
O sa fii surprins de cat de manevrabila este o nava de lupta. Cu atat maj mult de cat de manevrabil e un portavion.
Actualmente rusnacii si chinezii dezvolta rachete antinava , atac aer-sol si sol-sol cu viteze supersonice sau hipersonice. Amenintarea e timpul extrem de scurt necesar unei reactii de aparare.
In jur de sub doua minute de la descoperirea rachetei si pina la neutralizarea ei. Care neutralizate e si ea extrem de complicata. Un Planax ( ca ultima reduta) care trage la 1500-2000 metri poate nimici tinta dar schijele , partile rachetei lovesc oricum nava datorita inertiei data de viteza mare de zbor.
Ca urmare , raspunsul americanos e rachete cu viteze tot mai mari. Sa stie si Ivan sau chinezul ce inseamna sa te caci in pantaloni cind radarul zice ca vin 3 rachete hipersonice si mai ai doar 45 -60 secunde sa saluti pe toti acasa. Ca la asa putin timp de reactie , nu prea ai ce sa faci. Iar o automatizare totala a apararii prin eliminarea omului din lantul de comanda ( datorita vitezelor armelor) poate duce ( statistic) la confruntari incepute din greseala masinariilor. Vom vedea.
Radem noi de rusnacii, dar nu e râsul nostru. O comparație între parlamentele lor cele NARO sau US în mod special, sunt liniștitoare. Au cam pierdut competiția tehnologică. Dar noi trebuie să ne comparăm pe noi cu ei. Și aici mi se face negru în fața ochilor… Ce contează că nu au pak-fa, ca te bat și cu suhoaiele de te caci pe tine. De exemplu… Ce contează că nu au armata cand te bat de te caci pe tine cu t 72 modernizate, ca tu ai t55. Asa trebuie gândit. Ce ai tu să le dai în cap? Nimic. Așa, avem măsura trădării celor ce ne-au dat pe mâna rușilor. Haraso, davai!
Are balta pește. US va rezolva si problema asta, rapid.America joacă în altă ligă. Una superioară si doar a ei. Sunt convins ca armata SUA planifică cucerirea spatiului lăsând razboaiele lumii noastre pe seama angajatorilor particulari.
sa cucereasca spatiul de la cine? si ptr care motiv?
Muzicii și chinezii descoperă apa caldă hipersonica pe bănuți mulți care ustură. Americanii scot din sertare și în maxim 2 ani au chestii hipersonica funcționale (vezi și costurile mici de dezvoltare prezentate). Și ale americanilor cred că vor și zbura plus distruge ținte, nu doar în animații sau ppt-uri. Iar când or veni pe meleagurile noastre/poloneze amerlocii cu ele, să te ții atunci de chiraielile trolotrolilor atunci pe site. Aegis style ?.
Spatiul si corpurile din spatiu sunt patrimoniu comun al omenirii si nu pot fi ocupate de nicio natiune; nu pot fi folosite sau plasate arme nucleare, iar pe corpurile din spatiu pot fi desfasurate doar activitati pasnice.
In schimb se pot folosi arme in spatiu.
Pai ruskii ne anunta de mult timp ca se joaca cu hipersonicele, le mai si arata din cand in cand, si spun ei ca lovesc musca in zbor. Hai ca poate nu or lovi ei chiar musca, da un obiectiv bigger than a horse fly tre sa-l nimereasca cumva. De asta ziceam eu ca sunt foarte periculosi, dar toti luau asta in gluma.
Pe langa Zirkon mai este si Kinzhal ala de il lanseaza de ei pe Mig31 sau Tu22M3..
Meanwhile, Romania se pregateste de alegeri, si avem numai catindati (™ Iulian) foarte foarte competenti…
Nou ne-ar prinde bine niste baterii de coasta mobile gen K-300P Bastion, bazate pe Exocet sau NSM puse pe niste camioane Roman.
https://www.youtube.com/watch?v=KhNuC8vRJ9I
@strumpf primul ICBM hipersonic a fost R7 Semiorka, nicidecum Pershing. Alte designe-uri superbe sunt americanca Sprint (110G la accelerare) si rusoaica 53T6 (210G la accelerare). Ultimul model de interceptor hipersonic la rusi (unul din ele) se numeste PRS-1M (45T6, 300G la accelerare) a carui lansare o poti vedea in linkul de mai jos.
https://youtu.be/qLV1Ao9QkpE?t=31
https://www.armyrecognition.com/weapons_defence_industry_military_technology_uk/russia_tests_a-325_prs-1m_air_defense_antimissile.html
Pershing 2 nu era ICBM.
ca fapt divers si antichitatea v2 sau batranica scud sunt hipersonice la cei 5760km/h viteza maxima.si cam tot ce a fost produs de la ele incoace in domeniul rachetelor balistice.nu stiu de unde ai dedus tu ca am spus ca pershing2 este icbm.am afirmat ca a fost o racheta hipersonica dotata cu un RV dirijabil.
@Anla’shok, corect, eu vroiam sa punctez doar cuvantul „balistice” si am luat cea mai rapida prescurtate, nestiind ca astazi esti chiar atat de atent la detalii.✌
@strumpf, din viteza masinii nu prinsesem ideea.. Sorry. ?
Da, sunt si alea hipersonice dar vroiam doar sa ma umflu in pene si sa dau exemple mai serioase ca sa iau bonus si luna asta. ?
@Nicolae, sustin ideea ta cu tinta de care pomenesti! Dar totusi cred ca i-ar durea mai tare sa stie ca vilele de la Snagov sunt in ochii ivanilor decat locul de munca! ?
Nu ma deranjeaza… 🙂 Le putem oferi cazare gratuita ulterior: la Rahova, la Jilava, la Targsor etc samd 🙂
Minuteman III este cotată la Mach 23.
Cand cade, e traiectoria balistica, nu propulsata.
Si pentru orice tara oricat de dezvoltata ar fi o arma hyper-sonica e arma ultra-specializata, un bisturiu mai scump decat Spec Ops si mai rapid decat ei.
Nu stiu daca viteza de impact e tot hyper-sonica, altfel ar face pagube mari, nu cred ca acesta e scopul final al acestei arme ci precizia si trecerea eficienta prin apararea adversa.
Pai parca ramasese doar MBDA in cursa ptr rachetele noastre, care se suparase ca vacarul pe sat. Au reluat licitatia, au mai desfacut un plic? Ce s-a intamplat??
Pai ce sa se intample, se pare ca ce spunem si noi in articol. Saab&Diehl au revenit dupa ce se retrasesera…
Si sa spunem ca va castiga Saab cu Diehl. Trei sisteme, 24 sau 36 de rachete. Apoi ramane in picioare optiunea ptr Gowind. Ce facem cu corvetele si fregatele.
1. Raman corvetele si fregatele pe solultii anti-nava MBDA, ca in oferta.
2. Se trece pe solutii SABB-Diehl ptr corvete si fregate, cu schimbarea pretului…
Options, options, options!
O idee foarte proasta aceasta licitatie.
Tara unde TOTUL ESTE POSIBIL 🙂
Sau pur si simplu o sa avem doua rachete AN… N-am fi primii, nici ultimii. Dar in conditiile astea era mai interesanta o combinatie de ceva (Exocet sau RBS-15) cu NSM.
două modele de rachete in dotare.
Da şi niciuna compatibilă cu F-16…
Aproape orice poate fi facut compatibil cu orice pentru un anume pret.
Vezi integrarea Iris T pe F-16.
IRIS-T a fost din capul locului proiectata sa inlocuiasca Sidewinder sau sa fie compatibila cu avioanele care utilizeaza Sidewinder…
Pai pe acelasi principiu si F-16 poate utiliza Harpoon iar RBS-15 are versiune lansata aerian de Gripen.
Pana la urma rachetele astea hipersonice nu-s ceva nou, si rusii si americanii au incercari cu motoare ramjet din anii 50-70. Rusii au facut ceva bun, i-au pus pe americani pe jar, iar astaia rezolva singura problema mai grea, ghidarea la tinta, repejor.
Zircon si Kindjal au vreun test reusit? din cate stiu nu
Ma bucur ca Saab si Diehl au revenit. Spr ca cei de la Diehl sa fie atat de disperati sa-si faca intrarea incat sa ne faca o oferta de nerefuzat. au multe produse interesante
Niciun test reusit care sa fi fost facut public. Asa cum au cu Kalibr, de exemplu.
3m54 si 3m14 au fost create acum 25 de ani.primele filmari cu capabilitatile lor au aparut de vreo 5 ani.tu vrei sa isi puna pe tava din prima cele mai noi arme? cine a facut asta vreodata?
La cioloveci exista inca secretomania si frica sa nu le ia cineva culoarea tinichelelor atunci cand se uita la ele. Daca e sa luam si alte exemple gen , Su-57, submarinul ala de luase foc lunile trecute, platforma Armata si alte fieratanii vedem ca in presa se arunca cu zvonuri cu ceva timp inainte de aratarea materialului.
Cred ca secretomania asta exista intr-o oarecare masura la orice stat care vrea sa isi tina mereu un as in maneca.
astia s-au laudat cu orice in ultimii ani, tu chiar crezi ca nu ar fi aratat cu surle si trambite daca le reusea vreun test? Eu cred ca ar fi testat-o in Siria daca erau siguri ca nu dau gres. exact cum au facut cu Kalibr
Am citit articolul cu intarziere; se pare ca la parada de maine chinezii vor arata si Dongfeng 17 care are potential de dezvoltare inspre rachetele din articol. Pentru moment se estimeaza viteza Mach 5-10 in cazul purtarii DF-ZF (HGV=hypersonic glide vehicle) dar eu cred ca asta e valabil pentru HGV doar in cazul lansarii cu rachete mai mari. Desi HGV poate manevra (mai ales pe verticala, in incercarea de a ingreuna calculul ghidarii interceptorilor, eu cred ca o va face cu pierdere de viteza mare (pana la urma planarea extinde raza dar scade viteza, mai greu sa le ai pe amandoua – portanta exista doar in atmosfera/altitudini mici, unde intervine si rezistenta la inaintare).
Din cate inteleg pentru moment nu exista posibilitatea de ghidare activa pe portiunea finala a traiectoriei (dar poate gazdui un cap diferit, care face asta, fara a mai avea caracteristicile/avantajele mentionate anterior) fiind destinat incarcaturilor care nu au nevoie de mare precizie (adica nucleare). Voi incerca sa caut mai multe informatii.
Mai sunt cateva ore pana vom vedea daca defileaza DF-ul; daca o va face, ma gandesc ca vor aparea si mai multe informatii despre el pe net.
Marturisesc ca n-am citit mare lucru despre rachetele chinezilor. Dar e clar ca asta-i urmatoarea batalie unde se vor toca resurse.
Un general american zicea la un moment dat ca s-au saturat sa toace miliarde pe interceptori extraordinari de scumpi si ca, pur si simplu, se vor concentra pe arme ofensive de genul hipersonicelor avand grija sa loveasca primii. De va fi cazul.
Avand in vedere ce marina si aviatie au, nu-i o idee asa de rea… 🙂
Au defilat si cu o drona subacvatica (am postat si la PSR). Diseara ma voi uita la o portiune mai mare din parada.
a fost si DF, chiar mai multe DF. e mare rau dracovenia 🙂
O sa ma uit si eu.
am vazut-o acum toata.frate,e groasa rau cu galbejitii.parada cu 15000 de soldati marsaluind(nu am vazut unul singur dolofan,toti,soldati tineri sau ofiteri in varsta,erau fit &slim ,iar gagicile pur si simplu superbe),sute de vehicule militare,38 de mbt-uri type 99&96g ultramoderne,sisteme a-a de toate” calibrele”,rachete „n+1”,ce mai,sunt o forta neicusorule.americanii ar trebui sa o lase mai usor cu retorica despre pericolul ruses.in comparatie cu ceainizii aia sunt paduchi blindati.la 1/4 trilioane$ buget militar si ce tehnologie au asimilat pana acum(copiata,furata,cumparata,mama ei)+2 MELEOANE de soldati vor face legea in orientul indepartat si pacific.numai alea 16 df-41(montate pe TEL mobile deci imposibil de detectat) de la sfarsit inseamna 150-200 de focoase termonucleare ce pot ajunge in 30min la 15000km distanta.vor spune unii ca mai au pana ajung la bugetul de 700 miliarde al americanilor.da,dar armamentul produs de ei costa pe sfert cat ala american.
drona aia aripa zburatoare de la sfarsit seamana al dracu de mult cu deturnata de iranieni in 2011 ,RQ-170 sentinel pe numele ei.s-au miscat repede galbejitii,in 8 ani au facut-o bucati si au bagat-o in productie de serie.si e si mai mare ca americanca.
Stai linistit ca au inteles si americanii ca e groasa in Pacific. Uita-te la cat de mare e flota a VII-a. Plus ca toate navele flotei a VII-a (doar alea) au un nou dispozitiv de lupta electronica, relativ recent instalat.
https://www.thedrive.com/the-war-zone/29626/shadowy-new-electronic-warfare-system-has-been-installed-on-u-s-navy-7th-fleet-ships
Cred ca flota VII mai are o provocare in plus: Coreea de Nord tocmai a testat cea mai mare racheta cu combustibil solid, Pukguksong/Pukkuksong-3 (450 km dar cu h 900 – adica raza reala demonstrata e mult mai mare cu traiectorie normala, si sigur mai mare – probabil dublu – fata de Pukkuksong-1 pe care le au acum ) si se pare ca si-au adaugat si SLBM in arsenal. N-or avea cine stie ce submarine dar oricum alea care sunt, asa cum sunt, mai adauga ceva mile la raza rachetei, asa ca presupun eu ca americanii si flota mentionata vor fi nevoitit sa aloce resurse pentru monitorizarea acestor submarine.
https://missiledefenseadvocacy.org/missile-defense-systems-2/missile-defense-systems/u-s-deployed-intercept-systems/aegis-afloat/
Nu vreau sa para ca subestimez China (din contra in functie de ce idioti se mai afla pe la conducerea partidului pot fi mai periculosi decat a fost/este URSS/Rusia) dar asa just for fun:
https://www.youtube.com/watch?v=1SmuBMANFKw
Si sa ne gandim cum a evoluat lumea in doar cativa ani(1989)
Asta cu de 4 ori mai ieftin e interpretabila (mai ales cu toata automatizarea din ziua de azi). Cand vorbim de tehnologie de varf pe care o poti proiecta doar cu oameni destepti nu e chiar asa, ca aia vor bani multi indiferent ca vorbim de China sau USA si se mai gandesc si la alte chestii gen cum o sa fie folosita tehnologia sau care sunt sansele sa fie executati dupa ce termina treaba :D.
USA importa materie cenusie din toata lumea. Cati oameni foarte – dar foarte destepti viseaza sa se duca la munca in China? … Daca ai de ales intre 200-300k anual in USA si 500k in China in care te-ai duce? (mai ales ca vorbim de domeniul militar 😀 :D:D)
Aproape sigur, niciuna dintre tarile enumerate nu are in dotare RBS15 Mk4 Gungnir ci variante mai vechi. In mod sigur Croatia are Mk2.
Ai dreptate, exprimarea a fost foarte nefericita. Am modificat. Cred ca primii care primesc Gungnir vor fi suedezii.
CHINA ….
https://www.thedrive.com/the-war-zone/30058/lets-talk-about-this-previously-unseen-ground-launched-missile-that-china-just-leaked
Sincer, cred ca luptam de peste 150 de ani sa cada imperiile, nu stie nimeni cum dar asta se intampla in jurul nostru!
Asa ca ce ne trebe rachetute ?
Intr-un fel sau altul cei ce ne vor raul vor sucomba!
O vom scoate noi la capat cu mescheria damboviteana!
Ne trezim sau mai jucam sa facem pe mortu in papusoi !
Asteptam planurile Americane pentru anul 2024 ?
Nu ma pricep, nu sunt specialist in domeniu, asa ca intreb si eu:
O hipersonica din astea poate lovi o nava precum Visby (sa zicem) ?
Nu pun problema daca merita, ci DACA POATE.
-pentru ca o astfel de nava e greu detectabile pe radar (si IR).
-e foarte rapida
Cred ca „hipersonica” isi va fixa tinta inainte de a trece la viteza cu pricina.
Pentru ca la viteza aia mare capul rachetei va atinge temperaturi extrem de mari si nu stiu ce radar de cautare ar mai functiona in acel moment.
Pentru ca miscarile alea „evasive” sunt gandite pentru evitarea sistemelor de aparare ale navei, nicidecum pentru corectii de zbor.
Pentru ca o corectie de directie la vitezele alea mari este extrem de dificila avand in vedere rezistentele aerodinamice.
Pentru ca timpii de analiza pentru corectii/discernabilitate sunt foarte mici, ca de, e hipersonica 🙂
Eu cred ca e gandita pentru tinte mari ca dimensiune, cu viteze mici de deplasare, cum ar fi portavioanele, sau pentru tinte terestre.
Nu cred ca nimereste un Visby (de exemplu).
Poate e vreun specialist pe aici si ne poate lamuri mai bine.
PS N-am zis nimic de Skjold 🙂
Portavioanele viteze mici?! Un Nimitz class atinge lejer 35Nd, daca nu mai mult…
Cum de-ai ratat Skjold? 🙂
Eu merg mai departe si sunt de parere ca, pentru moment, Zircon e gandita pentru tinte terestre fixe si pentru tinte navale doar daca sunt trase din submarin, de foarte aproape. Am explicat si mai sus, in raspuns la strumpf.
Altfel, daca ce am calculat mai sus in raspuns la nicu_4 e corect, in 2,5 minute o nava cu 25 Nd iese din zona in timp ce racheta e / sau nu e capabila sa corecteze traiectoria. Timp in care poti crea „electronic” inca 5-6 tinte ca sa zapacesti radarul rachetei. Deci contramasuri la greu.
Evident, excludem capul de lupta nuclear din ecuatie ca acolo si 1 km si fara…
Intrebare: am citit (nu mai stiu unde) ca la vitezele alea se creeaza un nor de plasma in jurul rachete ceea ce o face invizibila. E posibil?
Editat: „Zircon can travel at a speed of Mach 8–Mach 9 (6,090–6,851 mph; 9,800–11,025 km/h; 2,722.3–3,062.6 m/s). Such high speeds would likely create a cloud of plasma around the missile, absorbing any radio waves and making the missile virtually invisible to radars (plasma stealth).[17][18] This have led to concerns that it could penetrate existing naval defense systems.[19] Zircon exchanges information in flight and can be controlled by commands if necessary.[20]”
De aici: https://en.wikipedia.org/wiki/3M22_Zircon
De la Mach 5 in sus comunicatiile sunt blocate de ionizarea gazelor din atmosfera
Capsule misiunilor Apollo la reintrare aveau cele 3 catre 4 minute de comm blackout. La Space shuttle problema a fost rezolvata prin comunicarea via satelitii TDRSS – Tracking and Data Relay Satellite System (ionizarea apare in fata navei sau capsulei, astfel incat prin spate se comunica cu satelitul care retransmite semnalul catre statiile de pe pamant). Din cate stiu, nu exista o solutie 100% bullet proof care sa asigure comunicarea prin stratul de plasma, astfel incat orice vehicul hipersonic va avea caeasta problema
Daca se formează acel nor de plasma in jurul rachetei, atunci cum naiba mai poate primi comenzi de la cei care au lansat-o? Adică absoarbe undele radio inamice dar pe alea amice le lasă să treacă? Întreb, fiindcă nu mă pricep.
Comunicatiile sunt blocate pt toti nu doar pt unii. Fercventa plasmei depinde de densitatea electronilor din atmosfera ( care la randul ei depinde de compozitia aerului la aceea altitudine) si de temperatura din jurul navei (de la 1200 grade Celisus in sus, pana la cca 8700 grade Celsius). Poate gresesc (Saha este numele formulei de calcul), insa plaja frecventei plasmei e undeva intre 300 Hz si 200 GHz.
Asa cum am spus, exista teorii, calcule, insa nu stiu nici o solutie practica, aplicabila imediat care sa garanteze o comunicare contiuna eficienta si continua
Pe scurt, din ce spui tu (si Gabriel) rezulta ca achizitia tinetei se face inainte de trecerea la hipersonic pentru ca este… foarte dificil sa-i zicem sa (i) comunici cu racheta in regim hipersonic si (ii) sa schimbi directia in zbor.
Dar ce parere ai de tactical boost glide?
Probabil o dam in SF-uri dar, daca la viteze hipersonice comunicatiile pica, asta ar presupune ca racheta achizitioneaza tinta in regim de zbor „normal” calculeaza punctul de intalnire cu nava dupa care accelereaza la viteza hipersonica si se duce pe directia respectiva, fara a mai face corectii de traiectorie, mizand pe faptul ca nava nu este atat de agila incat sa schimbe directia / accelereze / franeze suficient de rapid pentru a evita intalnirea.
Nu-mi dau seama de la distanta trebuie sa detecteze nava pentru a avea suficient spatiu sa accelereze pana la 8 Mach, probabil 100-120km (simpla presupunere).
Nu cred ca e facuta sa loveasca o nava agila precum Skjold avand in vedere profilul stealth al acesteia. Sau nave mai mici precum Tarantulele noastre.
Cel mai probabil, o vor folosi impotriva navelor de la nivel de fregata in sus, in atac combinat cu Klub sau alte rachete „clasice” pentru a tine ocupati senzorii si sistemele antiracheta ale navelor adverse.
Pai o dam in SF-uri ca nu prea stim mare lucru despre cum ar functiona si sunt si multe semne de intrebare.
Ce pot sa spun este ca navele militare sunt mai agile decat par la prima vedere, iar cele din gama Visby, Skjold sau Tarantul ar trebui sa fie si mai agile decat astea.
Problema ramane detectia ei. Iar aici mai degraba vezi vectorul de lansare, ca daca a apucat sa lanseze viteza e naucitoare. Din acest motiv spun ca daca vor sa atace nave, (i) vor ataca doar tinte de mare valoare (portavion, crucisator, distrugator) si (ii) vor folosi submarine care se pot apropia mai mult de un astfel de grupa fara a fi detectat.
Probabil ca datele navei inamice sunt introduce la lansare, navigatia bazandu-se pe un system inertial.
Ar mai fi incadrarea tintei inainte de secventa hipersonica, dar reversul medaliei ar fi ca isi tradeaza prezenta.
Pe parcursul hypersonic, se va duce precum taurul furios, in speranta ca va lovi tinta si nu o „carpa rosie” 🙂
Rusul nu se bazeaza pe lucruri sofisticate precum LRASM.
Ideea lor, cred, a fost in a lovi prin surprindere si de o maniera care sa faca apararea extrem de dificila.
Este foarte probabil sa lanseze salve de rachete crescand probabilitatea ca una sa-si atinga tinta, ceea ce n-ar fi o idee rea.
Pentru tinte fixe, lucrurie se simplifica mult.
PS Conul de plasma impiedica orice comunicatie. Avem exemplul capsulelor americane la reintrarea in atmosfera, cand apare perioada de „blackout” (lipsa comunicatie) ce concide cu formarea stratului de aer ionizat in urma frecarii cu aerul.
Probabil vor folosi aceeasi tactica sovietica impotriva tintelor de valoare mare CVN, LHA, LPD etc, nave foarte mari cu multi oameni pe ele si cu capacitate mare de incasare.
Acelasi principiu ca la P-700 Granit pe care, de altfel, wiki zice ca Zircon este si destinata sa o inlocuiasca.
Ma uitam la SM-3, ca si comparatie, chiar daca poate nu cea mai buna: https://en.wikipedia.org/wiki/RIM-161_Standard_Missile_3
Pana sa ajunga la un zbor de peste 5 Mach comunicarea este OK, dupa….poate stiu altii mai multe, eu insa doua lucruri nu le vad momentan usor de realizat: comunicarea si manevrabilitatea (cum se v-a realiza, ca suprafete de control nu prea poate avea, iar nozzle-uri directionale la acele viteze in atmosfera, nu stiu cat de practice pot fi).
Un scramjet are nevoie de un motor auxiliar (fie racheta sau turbina cu gaz) care sa il ridice de la sol si sa il propulsese pana la o anumita viteza. Scramjet este diferit de ramjet-ul de pe SR-71 (care avea un turboreactor conventional modificat sa lucreze ca ramjet – toate motoarele cu reactie au o supapa care deschide si poate refula aer din compresorul turbinei, la ramjet-ul de pe SR-71 acesta valva refula debitul de aer aspirat din turboreactor in sectiunea de ramjet). Mai exista a treia varianta de dual scram jet, insa nu stiu vre-unul functional (pana la cca 4 Mach este ramjet, dupa care intre 4 si 8 mach se transforma in scramjet)
Daca e lansat cu un motor racheta, cred ca se va rezuma mai mult sau mai putin la balistica.
Nu cred ca e un motiv prea mare de ingrijorare legat de viteza vs ghidajul rachetei. De acum juma de secol pana in prezent, au existat rachete hipersonice ghidate radar sau cu cap de ghidaj, cateva exemple fiind 48N6E3, 40N6E, SM3 si THAAD care au viteze incepand de la 5.8 mach ajungand pana la 14 mach, sau PRS-1M parte din sistemul anti racheta A235, cu ai ei mach 20. Se spune ca toate pot atinge o tinta si se pot ghida/autoghida in zbor.
Acolo e vorba de balistica. Ogivele nu se presupune ca vor fi manevra dupa tinta in miscare.
Nu sunt documentat cu privire la sistemele de ghidare ale rachtelor militare, insa sunt convins ca pe langa sistemele bazate pe Glonass, GPS, Galileo sau BeiDu, au ca si backup sisteme de navigatie inertiala
Indiferent daca tintele (balistice sau aerodinamice) vor manevra sau nu, rachetele interceptoare enumerate mai sus, care ating un regim de zbor hipersonic, sunt dotate cu urmatoarele capuri de ghidare:
48N6E3 – Semi-active radar homing
40N6E – Semi-active radar homing or active radar homing
THAAD – Indium-antimonide imaging infra-red
SM3 – GPS/INS/semi-active radar homing/passive LWIR infrared homing seeker (KW)
Banuiesc ca nu au pus astia capurile alea degeaba acolo, iar daca intradevar nu ar fi fost posibila nici o metoda de ghidare din alea enumerate mai sus, ar fi limitat totusi viteza rachetelor, sau ar fi gasit o metoda de tip command-guidance cu o antena in spatele rachetei acolo unde nu ar trebui sa in mod normal sa fie plasma cauzata de viteza si frecarea cu aerul. Toate rachetele astea pot primi date de la radarele terestre pe tot parcursul traseului, pana in momentul impactului.
De exeplu despre sistemul A235 (desi secret) la care toate modelele de interceptori (51T6, 51T6 si 45T6) sunt hipersonici, se zvoneste ca ar ghida rachetele cu ajutorul comenzilor de la sol.
„The A-235 can be guided by a radio signal from the ground to within centimeters of the target”
https://www.globalsecurity.org/wmd/world/russia/a-235-abm.htm
Din moment ce se apuca toti sa faca rachete de astea hipersonice pentru a ataca si tinte terestre sau navale exista cu siguranta si metoda de ghidare a rachetelor, altfel nu ar continua dezvoltarea lor.
Deci tot ce insirui tu zboara la rasul marii, asa, pe la vreo 5 m ? 🙂
Cred ca esti cam obosit si o mica odihna nu strica.
Gabriel, multumesc de sfat. 🙂
Da cine spune ca alea vor zbura la rasul solului, pe la vreo 5 m asa?
Luam exemplul Kh-47M2 Kinzhal, lansata din avion, mach 12, metode de ghidaj: INS with the possibility of adjustments from GLONASS, remote control and optical homing system.
In cazul rachetei 40N6E viteza 3840 m/s, mach 11, cap de ghidare: Semi-active radar homing or active radar homing
„Effective against low-altitude targets at extremely long range (below the radio horizon)”
PS. LARSM nu este de nici un fel mai sofisticata decat un Oniks sau KH101/102
O racheta de croaziera cam asta presupune, sa zboare jos, urmand relieful. N-o fi la 5, o fi la 200 ca deh, e hipersonica…
Pe ce te bazezi (in afara de clasica ta aversiune si lipsa de obiectivitate pentru tot ce e american si ridicarea in slavi la fel de „obiectiva” a tot ceea ce e rusesc) atunci cand zici ca „LARSM nu este de nici un fel mai sofisticata decat un Oniks sau KH101/102”?
P.S. Cauta mai bine si da-ne si link-uri in care mai multi rusi din sistem spun ca s-ar putea ca mareata lor AA sa nu fie de fapt chiar atat de mareata… Si ca asa cum ei pot executa atacuri la saturatie la fel o poate face si SUA, diferenta fiind ca SUA tipareste bancnota aia care are trecere pe tot mapamondu’
Zirkonul este prezentata ca fiind o racheta de croaziera cu o traiectorie semi-balistica, nu am vazut pana acum sa fie cineva care sa sustina ca e de tip „sea skimming”, sau ca va zbura la rasul solului. Tinand cont de raza sa de actiune declarata, plus viteza hipersonica si comparand cu raza de actiune altor modele de rachete subsonice, vom vedea ca ne da cu virgula daca ar fi sa fie de tip sea skimming comparativ cu dimensiunile ei si capacitatea aproximativa de combustibil si frecarea cu aerul datorate vitezei excesive, o virgula mai mare decat metodele de ghidaj, de mai multe tipuri, care sunt deja implementate pe alte hipersonice.
„Pe ce te bazezi (in afara de clasica ta aversiune si lipsa de obiectivitate pentru tot ce e american si ridicarea in slavi la fel de “obiectiva” a tot ceea ce e rusesc) atunci cand zici ca “LARSM nu este de nici un fel mai sofisticata decat un Oniks sau KH101/102”?”
Aici cred ca incurcam putin lucrurile. Nu am sustinut vreodata ca americanii nu fac lucruri bune, ci doar am facut comparatii acolo unde era de comparat, strict, si doar despre tehnica militara, cu argumente si detalii. Daca iti amintesti, am si criticat atunci cand am considerat de criticat anumite tinichele sovietice, chiam impreuna am dezbatut asta. As putea spune si eu ca ridici prea mult in slavi tehnica americana, uneori fara motiv? Dar nu o voi face vreodata, pentru ca este dreptul tau sa iti placa ce iti doresti, si ar fi dreptul tau daca eu as scrie un articol sa nu fii de acord cu mine, daca ai vedea ca as fi putin biased. (la fel cum esti acum)
LRASM-ul nu este deloc mai sofisticata decat Oniksul si Kh101/102, asta se poate deduce din caracteristicile lor: viteza, raza de actiune, profilul zborului, si, la fel de important, metodele de ghidaj.
„Si ca asa cum ei pot executa atacuri la saturatie la fel o poate face si SUA, diferenta fiind ca SUA tipareste bancnota aia care are trecere pe tot mapamondu’”
Pai toata lumea care are cu ce, poate face atacuri la saturatie, pentru ca au de unde. Binenteles ca SUA este forta economica number one pe planeta, dar asta nu inseamna ca si tot ce inseamna tehnica militara este super mega extra cu mult peste ce au ceilalti, si nu are rostul sa mai comparam si cu ce au ceilalti, care, din nefericire ne sunt si potential viitori inamici, iar armata noastra stim cu totii stadiul in care este. Si daca din comparatii vedem ca cel putin pe hartie nu stau mai bine decat altii ce e atat de grav? Plictisit de cate chestii si afrimatii nonsense vad pe web fara sa fie gandite macar, din cand in cand mai fac si eu cate o remarca, o comparatie, ca nu chiar tot ce zboara se mananca sau tot ce se zvoneste e adevarat. Nu asta e si scopul siteului asta, sa dezbatem cu argumente, surse si detalii?
„P.S. Cauta mai bine si da-ne si link-uri in care mai multi rusi din sistem spun ca s-ar putea ca mareata lor AA sa nu fie de fapt chiar atat de mareata…”
Pai acelasi lucru il spun si amercanii despre: antiaeriana lor, Zumwaltul, Bradley, Abrams, F35, F22 si lista poate continua. Ce relevanta are asta?
Tot ce conteaza sunt capabilitatile dovedite in lupta sau in teste, posibilitatile de lupta si caracteristicile ansamblelor.
Dar asta este esenta unei dezbateri, daca unul face o afirmatie cu argumente, celalalt ar trebui sa vina cu contra argumente care sa arate un alt punct de vedere. Nu e logic? Pai eu cand ma uit la specificatiile zirconului sau kinzhalului pr un sdite rusesc de exemplu, caut sa vad ce spune si nea ivan imbibat in vodka in josul paginii cand google transleitul da cu virgula in chirilice cateodata? Pai cand se scriu articole, chiar si pe aici, se spun intotdeauna si partile negative, sau ce spun altii despre obiectele din articol?
https://www.businessinsider.com/navy-sinks-retired-warship-with-naval-strike-missile-in-pacific-2019-10 … Deci NSM „merge” si in ape calde.
„NSM is precision-guided, with a large warhead built to destroy targets, ” … mare in raport cu ce?
daca trimiti 125 kg direct in puntea de comanda sau in zona lansatoarelor s300 fort ale unui cruiser moskva faci mai mult deranj decat daca faci lovesti aiurea cu 225kg .
era vorba strict de talia explozivului, care numai mare nu este. Nu prea tine nici aia ca ala e mai puternic, fiind doar o chestie de cativa ani ca si ceilalti sa foloseasca noul exploziv, ca doar nu-s prosti.
iar chestia cu precizia depinde si de capacitatea de manevra evaziva la apropiere, si de acuratetea senzorilor.
@strumpf cred ca @ Marius facea o comparatie intre focosul NSM-ului de doar 125 kg cu cel al altor rachete, gen Oniks (300Kg), Moskit (300Kg), Kh59 (320Kg), Kalibr (500Kg), Kinzhal (500Kg), P-700 Granit (700Kg), Kh22/32 (1000Kg), P-500 Bazalt (1000Kg) etc.
Dar nu e atat de grav tinand cont ca ruskii nu au prea multe nave de mari dimensiuni, ci de astea mai micute pana in 4500 tone. Pe langa asta au si ei niste rachetele de astea cu focos slabut, gen: Kh-15 (150Kg), Kh-35 (140 Kg) si Kh31 (90 Kg).
O foarte mare importanta o are tipul focosului, asta fiind marea diferenta intre rachetele dedicate anti nava si cele AA care pot de asemenea sa loveasca si tinte terestre sau navale. Nu imi imaginez cum ar putea face pagube mai mari un focos de 125Kg cu incarcatura de tip fragmentation ca a NSM-ului, bine nimerit, decat unul de 1000Kg de tip HE cu cap AP in fata unei nave sa spunem de 5000 tone, care explodeaza totusi in corpul navei…
de curand au dat americanii la fund o OHP casata.a fost nevoie de o gramada de rachete AN,bombe de aviatie si torpile pana s-a hotarat aia sa se duca la fund.deci conteaza f. mult precizia cu care plantezi incarcatura in locul potrivit.
Faptul ca a fost nevoie de o gramada de rachete si bombe ca sa scufunde acea nava, inseamna totusi o cantitate mare de explozibil. Un focos mai mare a unei rachete constitue practic un avantaj.
in 20 ani din 51 de lansari ABMD ,11 au fost ratate.adica 20%(jumatate in ultimii 8 ani) .sa dotezi 40 de nave de 2 miliarde$/bucata cu un sistem ce are asa o rata de esec mi se pare un cretinism total.sincer sa fiu cred ca acest aegis este un mare bull-shit.daca nu este in stare sa intercepteze decat 4 din 5 rachete tinta(care vin ca bolovanul) sunt curios cum se va descurca in fata chinezariei df-17.
Pe langa faptul ca sunt curios de unde ti-ai luat statisticile (link, te rog), vorbim de 78 – 80% rata de succes. Iar rata asta de succes vine din 51 de teste, nu din 10 teste.
Dar deh, e mai fain sa zici ca ai 20% rata esecului decat sa zici ca ai 80% rata de succes.
missile defense agency/ballistic missile defense intercept flight test record: aegis cu sm-3 are 49 interceptari cu 40 reusite si 9 ratari(+doua ratari la care cica cica nu a functionat tinta corespunzator!!!).thaad sta mult mai bine cu 16 reusite din 16.GMD-ul ala de costa o caruta de bani(si totusi il comanda in draci) e pamant de flori.are 11 reusite din 19 incercari.si toate astea pe rachete tinta care vin ca bolovanul pe traiectorie previzibila.cand se vor intalni in spatiu cu o df17 sau avantgard cred ca se fac ca nu le vad.