Ca Matrix, doamnelor și domnilor, războiul minelor revine la Marea Neagră cu un nou capitol – Capitolul 2022. Bine, a revenit el, războiul, în Europa. Din nou, cine-ar fi crezut? Eu, mărturisesc că nu… Iar această “operațiune militară specială” mi se pare în continuare groaznic de irațională dar ea există și se întâmplă. Asta e!
Dar hai să vedem despre ce-i vorba.
În 22 martie 2022, VTS Novorosiisk a emis un aviz către navigatori (NAVTEX) cu privire la pericolul minelor marine aflate în derivă în zona de vest a Mării Negre. Conform acestora, nu mai puțin de 420 de mine au fost lansate la apă de marina ucrainiană și, datorită condițiilor meteo și stării tehnice precare a minelor – spun rușii, mai multe astfel de mine s-au rupt/desprins din ancore și au început să plutească în derivă.
Situația este un potențial coșmar pentru navigație în special datorită curenților specifici Mării Negre. Mai mult decât atât, există riscul ca aceste mine să plutească în derivă până în strâmtoarea Bosfor, o zonă extrem de aglomerată, vitală pentru traficul naval din Marea Neagră. Ceea ce deja s-a întâmplat…
O primă mină plutind în derivă a fost semnalată în apele turcești pe 26 martie 2022 în apropierea zonei de așteptare la intrarea în Bosfor. Mina a fost neutralizată de turci care au alocat preventiv mai multe mijloace tehnice de supraveghere a zonei: un avion de patrulare maritimă de tip CASA CN-235M-100, o navă de patrulare de clasă Tuzla – TCG Tekirdag și două nave de luptă împotriva minelor de clasă Aydin – TCG AKCAY și TCG Akcakoca.
Ulterior, în apele turcești, marina lor militară a mai neutralizat o mină aflată în derivă. În aceeași perioadă (28 martie 2022) o mină a fost observată în apele românești la circa 70 km travers de Capul Midia.
Mina a fost neutralizată de scafandrii deminori aflați la bordul puitorului de mine și plase 274 – Viceamiral Constantin Bălescu. Acesta a trecut în ultimii ani prin mai multe modernizări succesive fiind, în primele 6 luni ale 2020, nava comandant a NATO SNMCMG 2. Mai multe detalii despre puitor puteți citi aici și aici.
Dar să privim acțiunea de neutralizare a minei.
Totodată, Direcția Hidrografică Maritimă a emis marți, 29 martie, un aviz pentru navigatori, prin care recomandă tuturor navelor care navighează către și dinspre porturile românești de la Marea Neagră (Mangalia, Constanța, Midia, Sulina) să urmeze anumite rute de navigație, cu o lățime a pasei de 2 mile marine, pentru a reduce riscurile cauzate de posibila prezență a unor mine marine aflate în derivă. Iar Forțele Navale Române au luat măsuri de cercetare sistematică, pentru întărirea supravegherii spațiului maritim (apele teritoriale, zona contiguă și zona economică exclusivă) și pentru executarea unor intervenții rapide, cu structuri specializate, pentru asigurarea securității navigației. Însă e ca și cum ai căuta acul din carul cu fân…
Dar să revenim la mina neutralizată de marina militară română. Potrivit comandantului puitorului 274 ”Viceamiral Constantin Bălescu”, cpt. cdor. Daniel Gheorma, citat de cotidianul Adevărul, mina distrusă era de provenienţă ucraineană şi fusese revitalizată în anul 2020. Aceasta este folosită în raioane cu adâncime până la 50 de metri şi are o încărcătură TNT de 20 de kilograme.
Mina neutralizată de scafandrii deminori români Sursa foto: Forțele Navale Române
Un lucru care are foarte mult sens dacă ne uităm la linia batimetrică de 50 m adâncime care se intinde între litoralul nostru și colțul nord-vestic al peninsulei Crimeea. Practic, toată zona maritimă care are portul Odesa în mijloc nu are mai mult de 50 m adâncime…
Sursa foto Navionics
Mina neutralizată de marina noastră este o mină clasică, de contact, pe cât de simplă, pe atât de letală. Mai multe detalii despre minele de contact puteți citi în acest articol mai vechi, unul dintre primele publicate pe rnhs.info
O altă observație interesantă vine de la şeful detaşamentului de scafandri deminori de la bordul navei, Cpt. cdor. Cătălin Gherghinescu, care a afirmat că această mină a ajuns în apele teritoriale româneşti fie prin dragaj, fie pentru că a fost retezat cablul de ancorare.
Ceea ce ne aduce la poza de mai jos (unde vedem un dragor care tractează o dragă) publicată de HI Sutton pe contul său de Twitter în data de 15 martie 2022:
Sursa foto HI Sutton Twitter
Cu ocazia unei noi simulări de debarcare la Odesa vedem în acțiune ceea ce ar putea fi cel mai nou și mai modern dragor al flotei ruse, clasa Proiect 12700 Alexandrit. Acesta pare să acționeze în fruntea uneia dintre cele trei coloane reperate prin satelit în timp ce tractează ceea ce pare a fi o dragă mecanică.
Despre dragoarele clasei Alexandrit am scris pe larg relativ recent într-un articol dedicat pe care-l puteți citi accesând acest link. Sunt navei noi, capabile, chiar dacă proiectul poate fi caracterizat drept ușor conservator. Mai multe informații despre cum funcționează dragarea găsiți aici.
Imaginea de mai sus poate constitui o explicație a celor spuse de domnul Cpt. cdor. Cătălin Gherghinescu: este foarte posibil ca minele ucrainiene aflate în derivă în vestul Mării Negre să fi fost de fapt dragate de ruși care însă nu s-au mai obosit să le și neutralizeze o dată ce le-au “eliberat” din ancore…
Oficial, rușii au susținut că minele sunt vechi (conform FNR mina neutralizată de ai noștri fusese revitalizată în 2020), într-o stare tehnică precară și s-au desprins singure din ancore (conform pozei de mai sus, e foarte posibil ca minele în derivă să fi fost dragate chiar de ei).
Evident, ucrainienii au altă părere: potrivit Ministerului Afacerilor Externe din Ucraina, minele nu sunt ucrainiene (deși ai noștri au spus clar că sunt ucrainiene). Conform reprezentanților Ucrainei, se pare că aceste mine au fost confiscate de ruși cu ocazia ocupării ilegale a Sevastopulului în 2014 și sunt acum folosite pentru a discredita Ucraina. Greu de spus care este adevărul, faptele sunt cele de mai sus…
Operațiunile de luptă împotriva minelor marine cad în sarcina Divizionului 146 Nave Minare – Deminare din cadrul Forțelor Navale Române. La astfel de acțiuni participă și nava hidrografică „Căpitan comandor Alexandru Cătuneanu” despre care puteți citi mai multe aici. Navele sunt vechi. Bălescu și Cătuneanu au fost modernizate relativ recent iar Grigore Antipa este în prezent în SN Damen Mangalia pentru reparații capitale și modernizări. Despre Antipa puteți citi mai multe aici. Dragoarele își așteaptă rândul și sunt semne că reparații capitale și modernizări vor urma și pentru acestea.
Așa poate înțelegem că pentru apărarea litoralului românesc nu sunt suficiente bateriile de (vin de) coastă și nici avioanele dotate cu rachete anti-navă…
P.S. Pentru cei curioși să vadă ce presupune lupta împotriva minelor marine, îi invit să urmărească acest film, prin amabilitatea US Navy:
Pe Putin il cam manca undeva sa atace inca din primavara trecuta. Dupa recastigarea influentei prin Armenia, Belarus, Kazahstan, retragerea americanilor, Ucraina era urmarorul pas logic. Seriozitatea lui Stoltenberg zicand ca razboiul e posibil dupa negocieri facea sa ma astept, cu mintea mai pesimista/deschisa la posibilitati. Partea chiar neasteptata e rezistenta si faptul ca lumea cam e contra lor, nu un 50-50 cum credeau. Minele posibil lasate de rusi suna foarte plauzibil, aici se pare ca inca nu e vizibila ipoteza in cautari. Si-ar face si mai multi „prieteni” daca se confirma sau macar popularizeaza.
F interesant articolul si trimiterile.
Cele numai 20 kg imi pare putin fata de minele din timpul WW2
Nu sunt un expert, dar sunt aproape sigur ca navele din WW2 erau mult mai bine protejate datorita pericolului reprezentat de torpile. In vremurile noastre, navele nu mai au nevoie de blindaj, apararea e reprezentata de senzori si contramasuri, nu de armura groasa.
In general navele grele precum cuirasatele erau foarte bine protejate cu armura distribuita pe coca si carena, suprastructuri si turele. Pe langa armuri mai aveau si alte dispozitive de protectie impotriva minelor si torpilelor, cazul Bismark e foarte instructiv in acest sens. Insa cu cat navele erau mai mici, cu atat scadea si protectia.
Toate navele au compartimente etanse despartite de pereti etansi, cu cat mai multe compartimente, cu atat nava se tine mai bine in caz de avarie. Un exemplu de nava care a sarit pe o mina dar a rezistat foarte bine este Samuel Roberts, fregata de clasa Oliver Hazard Perry.
Navele de astazi au protectie balistica in anumite zone dar… sa zicem ca este „subtirica”… Acum se marseaza mai mult pe partea de evitare a loviturii.
pe langa elementele mentionate de tine, americani folosesc la nave (de suprafata si submarine) marci de otel speciale (HY-80, HY-100, HY-130 – cifrele reprezinta rezistenta la curgere in ksi, 1 ksi=8894 kPa)
separat , in zonele susceptibile a incasa lovituri sunt si alte elemente constructive, subsisteme, care sa preia lovitura (motoare, sisteme HVAC, etc)
daca te uiti la fotografii, se vad structurile navei: coastele, varangele si stingherii prin bordajul deformat: https://nara.getarchive.net/media/a-close-up-view-of-damage-to-the-hull-of-the-guided-missile-frigate-uss-samuel-e8c89c
strict in cazul FFG-58: oamenii au stiut sa reactioneze, au fost instruiti si comandati profesional
Multam de completari! Da, in cazul Roberts, ca si in cazul Stark, echipajele au reactionat foarte bine si asta a salvat navele. Se pare ca americanii au echipe foarte profi de combatere a avariilor, s-a vazut si in 2017.
Ca si contra exemple avem T42-ul din Falklands si Helge Ingstad.
Sunt si echivalente europene la HY-80 – Germanischer Lloyd Hamburg GL M-550
sau il gasiti ca aliaj 15NiCrMo10-6
Au si sudabilitate foarte buna si rezistenta la coroziune nu doar pentru nave militare sau submarine e un material foarte bun
https://rules.dnv.com/docs/pdf/gl/maritimerules2016July/gl_ii-1-6_e.pdf
in WW2, erau destul de multe vase, proiectate , executate dupa proiecte, sau chiar lansate in perioada WW1 si cea interbelica, cand imbinarile nituite erau folosite cu precadere (erau/sunt mai simplu de calculat decat o imbinare sudata, erau usor de verificat, erau suficient de rezistnet la incarcari dinamice pe directii variabile, nu aveau tehnologiile si procedurile de sudare din ziua de astazi, nu avea modalitatile de verificare nedistructiva a sudurilor din ziua de astazi, samd)
datorita calitatii mai slabe a otelurilor din acele vremuri, si bordajul era realizat din tabla mai groasa, de unde impresia ca erau mai bine protejate (exceptand cuirasatele care erau gandite sa o „incaseze” si care epe langa cuirasa mai aveau si plase de protectie impotriva torpilelor)
Bismark: https://www.kbismarck.com/proteccioni.html
asta a fost unic (cca 19000 tone in blindaj si viteza de 30 de noduri), insa cea mai groasa „armura” a avut-o HMS Inflexible (24 de inch otel + 42 inch lemn de teck)
la o fregata actuala, nu cred ca depaseste 12 mm grosime tabla din opera moarta,
la teuga, castel foarte probabil se foloseste otel balistic in anumite zone ( si soft armour se foloseste ca sa reduca din greutate), iar in zonele unde sunt depozitate munitie cred ca ajun pe pe la 1 inch grosimea tablei
O singura nedumerire.
Mina găsită de români și fotografiata , avea, ” căciulile” montate pe detonatori sau au fost puse de scafandri români ?
– Daca a fost găsită cu „căciulile” montate , e clar că a fost lăsată de ruși pentru propaganda. Practic nu exploda nici dacă lovea o navă.
– Daca in schimb a fost activa și scafandri au montat căciulile /tecile pe țepele care sunt detonatorii, e clar că mina a fost efectiv plasată undeva pentru a oprii o debarcare.
Întrebarea e foarte importanta deoarece face diferența între camp de mine REAL și propaganda rusă.
Cs părere personală, cablul unei mine nu se rupe pe furtuna. Doar daca sta legata de fund ani de zile. Adică timpul necesar ca apa cu sarea sa ruginească puternic cablul și atunci , cu o furtună mai zdravănă care se simte și sub apa , cablul/ lanțul se rupe.
Întreb deoarece se vad prea puține mine la deriva , prea ruginite.
Posibil că rușii sa fi aruncat în mare mine ucraine confiscate în 2014 când au ocupat Crimea .
Nu am un răspuns sigur dar la ce sunt in stare jigodiile astea ruse , mă aștept la orice.
PS.
” operația specială ” e in realitate un război în toată regula.
Cu un stat agresor ( Rusia) și un stat agresat( Ucraina) care are tot dreptul să se apere in oricare modalitate posibilă și imaginabilă.
Din declaratiile unora apropiati de sursele directe, mina era cu tecile puse, si din poza se vede ca sunt deteriorate de vreme. Si eu sunt convins ca minele au fost dragate in prealabil, apoi lasate la liber. Si ala de a facut chestiuta stia bine ce face.
Asta mi-a atras si mie atentia: tecile erau pe tate. In mod normal, exista un sistem de expulzare a tecilor de indata ce mina ajunge in apa dar aici pare sa nu fi functionat corect. Intrebarea de 20 de puncte este: mai face mina bum cu tecile puse?
Altfel, ai nostri au considerat ca si in conditiile astea mina este un pericol pentru navigatie asa ca au neutralizat-o.
#safetyfirst
Privește din nou fotografia.
Tecile montate pe detonatoare sunt legate între ele prin un cablu subțire de otel. Blocat cu o strafa de metal că sa nu se desfacă.
Adică măsură obligatorie de siguranță sa nu cada tecile de protecție singure in mare .
Nu știm cine a făcut asta. Marina militara romana tace.
Oricum, o mina nu poate fi lăsată în apă să meargă unde o duce marea.
E un dispozitiv exploziv. Ca atare trebuie bubuita. Fie cu o încărcătură de exploziv lipit pe ea, fie cu foc din partea unei mitraliere. Și tecile alea au rolul de a nu permite detonatoarelor sa se activeze. Nici dacă lovesc o navă.
După deplasarea la distanta de siguranță , se detoneaza încărcătura sau se trage la foc automat în mină. Bubuie imediat.
Cablul pare sa fie acolo din “fabrica”, ai aici o comparatie: https://twitter.com/Capt_Navy/status/1508531304035340289?s=20&t=cGZDYtR99-pcNFUVltDpgA
Minele dragate de rusi nu mai sunt ,,ucrainiene” . E ca și cum îți fura unu bicicleta și se duce la furat găini cu ea. Poliția vine la tine ca e bicicleta ta și tu ești de vina pt furtul de găini.
Maxim Gorki: „Cel mai important semn de izbândă al poporului rus este cruzimea sa plină de sadism”.
Am rostit vineri seara aceste citate din mari scriitori ruși, care simt acut, cu durere, ce zace în poporul din care fac parte. Românii care îl susțin pe Putin, precum și „neutraliștii” sau „relativiștii” au râs în gingii
Imaginile și relatările din Bucea și Irpin, orașele din care rușii s-au retras după câteva săptămâni de ocupație, sunt de azi. Civili omorâți în plină stradă și lăsați acolo, cu biciclete, cu ce aveau în mână, împușcați, arși, striviți, ca niște câini călcați de mașini. Oameni fără apărare, cu mâinile legate la spate, torturați și asasinați în casele lor sau în beciuri, cu un glonț în ceafă: metoda cu care NKVD-ul sovietic a executat, tot în aprilie, în 1940, 22.500 de prizonieri polonezi în masacrul de la Katyn. Iar criminalii care poartă uniforma rusească trimit acum în patrie pachete cu ce au tâlhărit.
Asta nu e armată și așa ceva nu e război – e omorul cu jaf și cruzime sadică.
Așa că spuneți dumneavoastră cum pot fi numiți acei români care vor continua să fie putiniști, neutraliști și relativiști în fața Iadului adus în lume de ruși?
Off topic.
Multumesc! 🙂
aoleo,inca un gardian?!
Prea blatant ,:))
Din acelasi ADN ca rusii.Vedeti ca aici pe site a fost acum cativa ani un excelent articol despre genetica poporului roman.Ce scrie acolo face mai mult decat toate sondajele politice
Chiar doua. 😉
Am cateva intrebari
1.Prima mina a fost reperata in zona Bosforului de catre turci.Oare ce au spus despre provenienta minei gasita de ei?
2.Cum mama dracului a ajuns asa repede mina ucraineana din golful Odessa la Bosfor -4 zile.?
3.De ce nu am tras in ea cu tunul de pe puitorul de mine?
4.Scrisul perfect lizibil dar contactii ruginiti…A stat mult in magazie si am vopsit-o cand am dat-o la apa nu?
5.Ar fi posibila o neutralizare fara detonare? asa ca sa o analizam putin…
Evident ca nu a ajuns doar in 4 zile. In mod evident a fost dragata sau eliberata cu ceva timp inainte. Cum se stie viteza curentilor marini, se poate calcula cam cand a fost eliberata. cred ca si vantul e un factor
3. Mai scump obuzul/obuzele decat explozivul plasat pe mina.
1. Noi avem imagini prin satelit din 15 martie, dar rusii au mai facut „exercitii” in zona si inainte. Asa ca nu stim exact cand mina respectiva a fost dragata.
2. Din 15 pana in 26 sunt 11 zile. Am pus doua harti cu directia curentilor. Stiu ca la litoralul nostru sunt si curenti care ating 2-3 Nd. In 11 zile cu un astfel de curent poti sa faci 48 Mm in 24 h. Pare plauzibil.
3. De obicei se evita impuscarea minelor pentru ca le poti scufunda fara a le neutraliza (detona). Si-atunci ramai cu pericolul pe fundul marii. Cea mai sigura metoda, mai ales ca era vreme foarte buna, este cea cu atasarea unei incarcaturi explozive de corpul minei si detonarea ei de la distanta. Turcii au procedat la fel cu cele din aria lor de responsabilitate. Amu’, astea moderne folosesc in cazul minelor de fund ROV-uri care ataseaza incarcatura exploziva de corpul minei. In special cand adancimea e mare. Dar d-aia ai pe Balescu camera hiperbara, ca sa faca scafandrii de mare adancime decompresia.
4. Nu ma bag la astfel de supozitii.
5. Nu stiu. Dar detonarea prezinta mult mai putine riscuri decat dezamorsarea.
Cu ocazia asta se vede clar ca dotarea cu noi echipamente pentru marina, nu se poate limita doar la programele in derulare. Mai trebuiesc multe, inclusiv submarine!
Nu e cam tarziu pentru submarine? Daca, pentru un pilot de F16 e nevoie de 3-5 ani sa-l aduci la full operative….un echipaj de submarin cat are nevoie? Nici n-avem noi mare traditie navala ….am fi ca indienii. Cu putin noroc nu si-ar scufunda propriul vas din greseala. Isi permite Romania sa trimita un tanar pentru nu stiu cati ani la West Point care sa se mai intoarca si sa fie gata sa preia un submarin? Zau, uneori vorbiti de submarine parca ar niste barci un pic mai mari
Clar nu e pregatita Romania de asa ceva. Da’ asta pentru ca la West Point se instruiesc doar viitori ofiteri ai US Army, forte terestre, deci fara submarinari.
Submarinele sunt, in opinia mea, ultimele pe lista de achizitii a marinei. Au tinut Delfinul ca sa mentina niste oameni care au habar ce-i cu submarinele si ca sa mentina structura in speranta unor zile mai bune pentru aceasta arma, dar daca nu mai faci imersiuni… cam degeaba. De altfel, structura nu mai exista oficial in FNR din cate stiu eu.
Am mai spus: am putea sa trimitem oameni la nemti sau la italieni pentru scolarizare si, ulterior, sa inchiriem un submarin, pana reusim sa cumparam unul. Daca ungurii si cehii au luat Gripen in leasing, nu vad de ce n-am putea face la fel cu un U-212 de la nemti sau italieni. Si nemtii au venit la noi pentru scolarizare pe Mircea.
Acum ca nemtii se urnesc cu armata eu m-as baga la o colaborare cu ei in acest domeniu, U-212 sunt niste submarine foarte bune, proiectate special pentru Marea Baltica, o mare care prezinta unele similaritati cu ce avem noi in ograda.
asta ar fi o idee cu adevarat buna, mai ales ca s-a schimbat Merkelita si germanii au priceput in sfarsit cu cine au de-a face
Nu stiu … e ceva totusi ..
O mina „libera” sa se duca unde … nu ar fi o problema ptr vasele ucrainiene (blocate in port la Odesa) ci ptr vasele care circula ….
Adica o nava de debarcare ruseasca ar avea ceva sasne sa aiba o „intalnire” cam „cu nabadai” .
Asta imi aduce aminte ca un urma poacii de duoa WW2 URSS primise un cuirasat italian ..nu cine stie ce da bin de nava amiral. O mina ….. si … adio nava amiral!!!!
Tehnic
Mina din fotografia articolului detonata de scafandrii romani este tip YaM sau varianta modernizata MYaM in transcriere latina .
Mina se foloseste pe coasta /antidesant sau pe fluviu , cantareste 172 kg total si are o incarcatura exploziva de 20 kg , adancimea maxima de utilizare 50 m .
De aceea pare asa mica, este folosita impotriva navelor mici .
Focoasele sunt tip Hertz, electrochimice.
Versiunea romaneasca se numea MAD – 1
Vad ca nu au sarit mansoanele de protectie suficient
Exista o pastila de zahar / chimica care se topeste si elibereaza un sistem de parghii , care elibereaza cablul de siguranta Mansoanele sunt propulsate de arcuri spirale interioare , si sunt retinute de cablul de siguranta ( si niste stifturi care se scot inainte de lansare ) .
Dupa ce s-a topit pastila de zahar nu a fost eliberat suficient cablul de siguranta care retine mansoanele , ori arcul/ parghiile de eliberare erau ruginite/ reparatie de mantuiala , ori cineva si-a bagat mana
(pastila de zahar la versiunea 1943 YaM , mai tarziu s-a inlocuit cu pastila chimica ) .
https://www.jmu.edu/cisr/_pages/research/iraq-oig/11-naval-mine.pdf
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f7/Mina_morska_typu_M_1908-39.jpg?1649136778619
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f5/Legen_einer_Ankertaumine.svg/800px-Legen_einer_Ankertaumine.svg.png
https://www.maritime-executive.com/article/uk-mod-mines-in-black-sea-are-almost-certainly-of-russian-origin
https://www.gds.ro/eveniment/2022-04-05/un-aruncator-de-grenade-a-fost-gasit-pe-o-plaja-din-sfantu-gheorghe