Scurt istoric
La data dezmembrării URSS, sovieticii aveau în serviciu două submarine proiect 865: MS-520 construit în 1988 și MS-521, construit în 1990. Erau submarine „de buzunar”, specializate, construite pentru a opera în ape puțin adânci – de altfel au operat în Marea Baltică. Deși ar fi fost utile și în zona puțin adâncă din vestul Mării Negre, la acea dată, Marea Neagră era lac sovietic, prin urmare, nu erau necesare, adâncimile din zona litoralului turc fiind mult mai mari. Deși cele două submarine au fost casate undeva la cumpăna dintre secole, experiența dobândită prin proiectarea și operarea lor a fost corespunzător marcată.
Relativ recent, biroul de proiectare Malachit a apreciat că astfel de submarine ar putea avea succes la export, mai ales în cadrul marinelor mai sărace, care doresc o componentă submarină în flota lor dar nu vor să arunce o avere pe asta.
S-ar părea că cei de la Malachit dețin o experiență semnificativă în proiectarea și construcția submarinelor de buzunar: Pirania-M, Pirania-T/T1, P-550E/650E, nave cu un deplasament cuprins între 220 și 1.450 tone.
Locul incursiunii Sursa: https://thebarentsobserver.com/en/security/2019/12/secret-1991-mission-disclosed-soviet-mini-submarine-was-jarfjord-norway
Conform unor surse, mai multe submarine de acest tip ar fi fost folosite de URSS în timpul Războiului Rece în vederea culegerii de informații: un exemplu este Skipshavn (aflat la 25 Mm de granița cu URSS), Norvegia când, în 1990, scafandrii norvegieni au descoperit urme de șenile pe fundul mării. Incursiunile rușilor au continuat doar că norvegienii monitorizau deja zona cu mare atenție, observând în noiembrie 1990 bule în apă și, mai apoi, ieșirea din imersiune a unui astfel de submarin de buzunar. După câteva minute la suprafață, micul submarin a reintrat în imersiune, dispărând.
Având în vedere dimensiunile estimate de norvegieni, nava rusească putea fi un submarin Proiect 1837 sau unul de tip Pirania – desemnare NATO Losos, care s-ar putea să fi fost folosit și cu ocazia incursiunilor mai recente din apele suedeze (2014).
Sursa: http://www.hisutton.com/Piranha%20Special%20Forces%20submarine.html
Astfel de submarine proveneau dintr-o divizie a Flotei Nordului folosită pentru explorarea mării la mare adâncime. Aveau un sistem special de tambuchiuri pentru a putea opera scafandri de mare adâncime și șenile pentru a se putea deplasa pe fundul mării. De obicei, aceste submarine aveau nevoie de o „navă-mamă” pentru a fi aduse în zona de interes.
Povești similare vin și din Suedia vecină. Urme de șenilă au fost descoperite în 1983 în Lulea, lângă una din bazele aeriene militare suedeze (Kallax).
Concept
Prima prezentare a conceptului P-750B Small Attack Submarine (Submarin Mic de Atac) a fost făcută cu ocazia IMDS-2019 International Maritime Defence Show din St. Petersburg. O nouă prezentare a avut loc cu ocazia forumului Army-2020, proiectul primind numele de Serval. Se pare că Serval este un proiect orientat către export doar că, până acum, nu și-a găsit nici un mușteriu.
P-750B Sursa: https://navyrecognition.com/
Din punct de vedere conceptual, P-750B este un submarin ușor, destinat operațiunilor costiere. Armamentul este compus din torpile și rachete de croazieră iar nava este proiectată să opereze împreună cu drone submarine.
A fost gândit să funcționeze cu diverse module interschimbabile, un soi de LCS rusesc subacvatic.
Caracteristici tehnice
P-750B Serval are un deplasament de 1.400 tone și o unitate de propulsie anaerobică. Cel puțin așa susțin rușii. Este un obiectiv ambițios având în vedere că forțele navale rusești nu au nici astăzi o propulsie AIP în serviciul activ.
În cazul lui Serval este folosit un motor electric și două turbine pe gaz (450 Kw fiecare) care, împreună cu bateriile de stocare, îi conferă o autonomie subacvatică de 3 zile. Atât P-750B, cât și sora sa mai mică, P-650E, beneficiază din plin de minunile automatizării, echipajele fiind de 9 oameni pentru P-650E (deplasament de 870 tone) și de 18-20 de oameni pentru P-750B.
P-650E Sursa: https://www.aoosk.ru/en/products/project-p-650e/
Spre deosebire de P-650E, P-750B poate naviga mai mult timp în imersiune, are o viteză mai mare și un armament mai puternic, inclusiv celebrele Kalibr sau versiunea lor de export, Club-S. Caracteristicile tehnice generale sunt cele de mai jos:
- Deplasament suprafață / imersiune: 1.450 tone / ~2.000 tons (estimat)
- Lungime: 65,5 m
- Lățime: 7 m
- Pescaj: 5,2 m
- Viteza maximă / croazieră (imersiune): 18 Nd / 4 Nd
- Raza de acțiune: 4.300 Mm, din care 1.400 Mm cu AIP (Air Independent Power)
Autonomie: 30 zile din care 12 zile pe AIP @ 4 Nd, 3 zile doar pe baterii - Adâncime maximă: 300 m
- Propulsie: 2 x 400 kilowatt gas turbines (AIP), 1 x 2,500 kilowatt electric motor
- Echipaj: 20
- Pasageri: până la 16 SOF
- Armament: 12 x 533 mm tuburi lans-torpilă, rachete sau mine
Revoluție sau ciudățenie?
Submarinul vine cu o propulsie deosebită, bazată pe două turbine pe gaz ce funcționează ca generatoare. Este prima dată când cineva încearcă să implementeze un astfel de sistem bazat pe turbine pe gaz pe un submarin, știut fiind că acestea, în ciuda puterii specifice mari (mai ales raportat la dimensiuni), produc un zgomot pe măsură. Ori zgomotul este, în general, inamicul numărul unu al unui submarin.
Iată mai jos care ar fi avantajele și dezavantajele acestui tip de propulsie (am păstrat textul în engleză pentru că n-am vrut să-l denaturez în niciun fel):
The advantages of a gas turbine include its compact size, high specific power and excellent acceleration rate. Modern gas turbines have a high resource. They are expensive in production but can decrease life cycle costs.
Malakhit paid specific attention to safe operation. The power plant uses exhaust gasses enriched with oxygen instead of the atmospheric air. They are to be cooled and purified by the so-called Dewar vessels. The P-750B power plant is rated as air-independent.
The turbines operate in two regimes. The first one is for surfaced and the second one is for the submerged position. The power plant consumes atmospheric air in the former case and liquid oxygen from cryogenic storage of Dewar vessels in the latter case. They freeze the exhaust gasses and there is no need to discharge them into the atmosphere. P-750B with a displacement of 1400 tons can sail 1200 miles underwater at an economical speed of four knots and a maximum depth of 300 meters.
Acum, eu nu sunt inginer. Totuși, ca pasionat care urmărește domeniul de câțiva ani buni de zile, pot să spun că, ceea ce vor cei de la Malachit să facă cu propulsia lui P-750B este… unic în lume. Știu că avem și ingineri care ne citesc și aș aprecia foarte tare dacă vor încerca să ne împărtășească opiniile lor asupra acestui tip de propulsie.
În mod cert, cele două submarine propuse de Malachit au avantajele lor, iar P-750B ar putea fi interesant și pentru Forțele Navale Române dacă n-am fi în tabăra cealaltă. În timp ce P-750B folosește un sistem de propulsie bazat pe o turbină cu gaz, P-650E este mult mai „clasic/convențional” din acest punct de vedere, având o propulsie diesel-electrică cu un compartiment adițional pentru „uzina” AIP.
Întrebarea zilei: este P-750B Serval o revoluție sau doar o ciudățenie care va fi ocolită de toți potențialii clienți?
Reamintesc faptul că nici în sfânta zi de azi rușii nu au un submarin operațional, integrat în flotă, care să dispună de propulsie anaerobă – AIP. A fost o încercare cu Proiectul 677 Lada, nereușită din moment ce se produce în continuare Kilo Improved.
Nicolae
Surse:
http://gentleseas.blogspot.com/2020/09/russias-p-750b-submarine-malakhit.html
https://www.aoosk.ru/en/products/project-p-650e/
https://www.navyrecognition.com/index.php/focus-analysis/naval-technology/8932-analysis-russia-designs-serval-class-submarine-take-3.html
https://www.navyrecognition.com/index.php/focus-analysis/naval-technology/8925-analysis-russia-designs-serval-class-submarine-take-2.html
https://www.navyrecognition.com/index.php/focus-analysis/naval-technology/8920-analysis-russia-designs-serval-class-submarine-take-1.html
Salut. Ciudata propulsie, daca il turezi la maxim cred ca va fi auzit in toata marea neagra, ce sa spun mie mi se pare mai mult a vrajeala,nu cred ca ivanii au ajuns pana acolo ca sa revolutioneze din temeli propulsia submarinelor.Vom trai si vom vedea.
„buzunar”…..foarte periculos termenul pentru „expertii” noștri.
Turbina pe gaz ?
Cît gaz , unde și cum îl depozitează pe submarin ? Buteliile se termina ultra rapid.
Din cât știu eu , că să mărească autonomia , le trebuie ” un congelator” care ține gazul la – 162 grade C. Adică lichid. Iar trecerea de la faza lichid la gazos are nevoie de o hardughie de instalație. Că altfel explodează. Aprox. 1 metru cub GNL da 600 metri cubi metan gaz.
Citesc că au și rezervoare de oxigen lichid. Aici e și mai oablă treaba. Au nevoie de – 222 grade Celsius să țină oxigenul lichid.
Concluzia mea , prea multa aparatura necesara pe aceste submarine mici.
Ar avea nevoie de AIP și cum în Europa doar nemții de la SIEMENS produc , nu le vinde licență din clare motive. ( Au vândut licențe producție sisteme AIP la macaronari și spanioli fara drept de export in afara UE )
Submarinele astea cred că tot pe baterii clasice vor rămâne. Sint bune la tăiat cablurile submarine. Dar și aici e bătălie care face drona submarină mai mică și cu firezul mai mare. ?
De ce Ștefane?
https://www.rumaniamilitary.ro/turbina-cu-gaze-i
„liquid oxygen from cryogenic storage”
Adică oxigen lichid. E lichid la minus 200 grade. In mega rezervoare. Care se corodează extrem de rapid. De aia rachetele nucleare cu combustibil lichid ( oxigen și hidrogen ) se țin cu rezervoarele goale și aveau nevoie de cel puțin 40 minute anterior lansării da fie umplute cu combustibil)
Iar o turbina cu gaz consuma enorm de mult carburant și mai mult oxigen.
Iar submarinul din articol e lung doar 62 metri, larg 7. Unde țin ăștia toată tehnologia necesara ?
Bănuiesc că mă întrebi ce intra gazul metan aici. Pai daca ai oxigen lichid cu aparatura de lichefiere necesară , in loc de benzina de avion bagi gaz metan lichefiat. Că are punct de lichefiere mai ” accesibil” decit oxigenul. Doar – 160 grade. Iar gazele de ardere sint alte cantități mari și fierbinți. Pe o fregata, distrugător nu e problema. Pe un submarin, colosala problema. Se aude că la ăla care a mâncat fasole. ?
Părerea mea personala e un bluff propulsia cu turbo gaz pe submarine.
Propulsia AIP consuma mai puțin spațiu.
Turbina cu gaz își ia numele de la fluidul de lucru folosit, nu înseamnă că e alimentata neapărat cu gaze..Oxigenul poate fi produs și nu stocat.
AIP uri produc si francezii(mesma) si suedezii(stirling) nu doar germanii.
@Stefan, vrei sa sugerezi ca tu ai fi unul din inginerii care erau apelati in articol? Doar pentru ca arunci niste numere in aer? Turbina cu gaz nu e cu gaz de la bricheta! Nici nu se conecteaza submarinul la North Stream 1! :))
Turbinele pe gaz functioneaza in ciclu deschis (sau cand sunt cuplate cu turbine pe abur, in ciclu combinat)
Microturbinele pe gaz (open Brayton cyle) au fost dezvoltate initial din APU,cea mai vanduta micrtorubina pe gaz fiind a celor de la Capstone (200kW, 500kW, 800kW, 1000kW) care functioneaza cu rulmenti pe perna de aer: https://youtu.be/M-ICC1Es9KY
Pt a avea un randament mai ridicat (de obicei cu cca 5%, 6%) se utilizeaza un recuperator de caldura, care preancalzeste aerul in aval de compressor, si amonte de camera de ardere (acelasi sistem de pre-heating se regasete si pe turbinele Honeywell de pe Abrams M1A2)
Sistemul de pe submarine se numeste ciclu inchis Brayton si spre deosebire de turbinele pe gaz, nu este un motor cu ardere interna, deci au nevoie de o sursa externa de caldura (aici explicat mai simplu cu avantaje si dezavantaje: https://www.watelectrical.com/what-is-closed-cycle-gas-turbine-working-its-efficiency/ )
Un sistem compact, similar, a fost dezvoltat de NASA pt a complementa programul de reactoare nucleare cu fiziune de mica capacitate: https://strives-uploads-prod.s3.us-gov-west-1.amazonaws.com/20100026654/20100026654.pdf?AWSAccessKeyId=AKIASEVSKC45ZTTM42XZ&Expires=1599628776&Signature=IPSzzXehu2q13Jfgfxi9IemBROo%3D
Tot NASA pt acelasi proiect a dezvoltat si rulmenti pe eprna de gaz: https://strives-uploads-prod.s3.us-gov-west-1.amazonaws.com/20070006848/20070006848.pdf?AWSAccessKeyId=AKIASEVSKC45ZTTM42XZ&Expires=1599628696&Signature=5%2FMlLr3uQ9FLeozL25gZxDpwmeo%3D
Ok, deci ar fi un alt sistem anaerob. Unul relativ complicat sau, mai bine spus, mai complicat si, potential, mai zgomotos decat cel folosit de germani la U-212/214.
Avand in vedere ca rusii de-abia au izbandit recent in ceea ce priveste turbinele cu ciclu deschis pentru nave, chestia asta imi pare oarecum SF raportat la posibilitatile lor tehnologice de moment.
Cum inteleg eu ca functioneaza: au o micorturbina cu cilcu deschis care arde un combustibil fosil (preferabil unul care sa genereze gaze de ardere cat mai curate din perspective particulelor -JetFuel e ok, diesel mai putin ok). Gazele arse la iesirea din orice turbina mai contin cca 8% pana la max 18% oxygen (pe acest oxygen se bazeaza psot combustia la turboreactoare). Aceste gaze arse, sunt sursa de caldura al unui ciclu inchis, iar la iesirea acestor gaze din ciclul inchis, ei “adauga” oxygen din rezervoare (dupa ce il trec din stare lichida in stare gazoasa) , le “curata”(separa probabil din particule si eventuale noxe – particulele se depun in schimbatoarele de caldura si reduc randamentul acestora, noxele reduc randamentul turbine cu ciclu deschis-) si le reintroduce in turbine cu ciclu deschis. Ce nu inteleg cum fac (daca acesta este modul de functionare): secventa de repornire dupa un shut down al turbinei cu cilu deschis, pt ca in principiu inainte de a injecta combustibil in camera de ardere, compresul “sufla”afara din turbina orice gaze sau combustibil ce a mai ramas (si in cazul in care acesta secventa nu functioneaza corect, exista un blow off valve care purjeaza eventual miniexplozie ce se poate creea – am trait asa ceva si bubuie rau de tot), ori in acest caz, gazelle de arder sunt recirculate, nefiind evacuate deloc
Avantajul fata de motoare cu piston: volum mult mai mic; greutate mai mica, trepidatii mult mai putine, emisie de sunete reduse (motoarele cu piston emit sunete in gama frecventelor joase, pe cand turbinele sunt mult mai silentioase si zgomotele emise sunt in gama frecventelor inalte care sunt mai usor de anihilat prin “paturi” termo si fonoabsorbante). Turbinele datorita regimului inalt de rotatii, genereaza curent continuu (in principiu se folosesc 2 invertoare sa transformi curentul continuu in curent alternative trifazic). Intervale de mentenanta mult reduse fata de motorul cu piston.
In general la microtubine sunt utilizate atat compresoare cat si turbine radiale (din motive de cost de fabricatie, mentenanta, spatiu si mai ales pt ca pot utiliza diversi combustibili slab calitativ, pt ca turbina radial nu are canalele de raciere din palele turbinelor axiale care se infunda cu particule si se distrug nemaifiind racite eficient). Problema este la R&D ca sa gasesti profilele ideale (vezi T80 cu consumuriel specifice imense date official). In recuperatoarele de caldura, se folosesc material special (ca sa reziste la temperaturile ridicate ale gazelor de ardere, sis a realize un schimb de caldura eficient), deci din nou R&D. Dezavantajul: o eficienta mai scazuta decat cele axiale
http://nevskii-bastion.ru/submarine-p-750b-imds-2019/
https://naukatehnika.com/sovremennaya-podvodnaya-lodka-p-750b-s-anaerobnym-dvigatelem.html
http://www.hisutton.com/Russian_P750B_Submarine_Design.html
http://www.hisutton.com/Piranha%20Special%20Forces%20submarine.html
Cum scrie si in articol, un concept interesant pentru noi. Dar, as zice ca Naval Group are cateva concepte poate mai interesante SMX-23, Andastra, SMX-26. Deci am avea de unde.
Legat de P-750b, nu cred ca va fi un succes comercial, asta daca nu cumva il vor comanda fortele navale ruse si isi va dovedi fiabilitatea. Turbina aia pe gaz e destul de ciudata si sincer cand am auzit de ea, mi-am adus aminte ca au probleme cu turbinele pentru navele mari (chiar daca nu e chiar acelasi lucru).
e de ceva timp in ciorne un articol cu cateva concepte…
Ramane de vazut ce tractiune la vanzari mai au submarinele rusesti, indienii au mai lansat o competitie recent si e de vazut cine va castiga acolo.
Nu stiu de ce tot continua obsesia asta cu AIP ul. In epoca bateriilor lion din ce in ce mai puternice si mai ieftine, sa te complici cu nebuniile alea de rezervoare de inalta presiune si tot felul de motoare ciudate care limiteaza(in cazul stirling) adancimea de scufundare e de neinteles.toate astea ptr cateva zile in plus in imersiune. Am inteles ca rusii au lasat o balta cu aip ul pe lada class ca ii dadea vreo 3-5zile in plus de autonomie fata de 10 pe baterii(normale). Japonezii, la ultimele doua din clasa soryu(oryu si toryu) au renuntat la AIP ul stirling si au inlocuit mataraia aia si bateriile clasice cu Lion. Si cica au obtinut o autonomie mai mare decat cu AIP. Bineinteles si la un cost mai mare. Si alea sunt sub uri oceanice de 4200t nu parlite ca ale europenilor.
Rusii au lasat-o balta cu AIP-ul la Lada pentru ca nu prea le iesea… E o diferenta, nu crezi? 🙂 Iar primul Lada nu mai are nimic in comun cu urmatorul. E probabil unul dintre cele mai ratate programe rusesti ever.
Revenind la AIP. U-32 detine recordul cu un tranzit la viteze mici in imersiune de 18 zile fara a iesi la suprafata si fara snorkel. Precedentul record ii apartine: 14 zile, tranzit din Baltica la Rota. Iti dai seama de ce va fi capabil sistemul nemtilor cu noile baterii? Iti dai seama ce posibilitati se deschid pentru SSK-uri?
Europenele n-au nevoie sa fie oceanice, nu ca n-ar fi in stare sa le faca mai mari. Nu te gandesti ca poate japonezii renunta la AIP mai mult pentru ca nu sunt foarte multumiti de solutia Stirling, mai ales dupa beneficiile aduse de operationalizarea noilor baterii?
In plus, la ce spatii au aia de cutreierat e mai usor sa stai la snorkel fara sa fii vazut. Incearca asta in Marea Baltica/Neagra/Nordului etc, zone cu trafic naval intens.
La submarinele nemtilor, sistemul este unul matur, insa cred ca AIP-ul nou al francezilor (cel cu reformarea hidrogenului din hidrocarburi si separarea acestuia in filtrele de la AirLiquid, este mai de viitor)
@Strumpf: sunt convins ca ai auzit de sisteme redundante si de backup. Pai daca la bateriile (indiferent de tip) ase depleteaza mai rapid din varii motive si tu le poti reancarca doar la suprafata pornind motorul diesel, ai pus-o daca esti cu inamicul in apropiere. Daca la apare o problema, AIP cel putin iti genereaza energia necesara sa mentii anumite sisteme vitale in functiune cat esti inca in imersiune. Nu poti calcula simplist: inlocuiesc volumul ocupat de un sistem AIP cu baterii), pt ca acestea reprezinta lest, si greutatea lor, volumul ocupat, locul unde sunt amplasate influenteaza nu doar marimea si dimensiunile submarinului, ci si flotabilitatea si manevrabilitatea submarinului
Poate că motorul cu turbină este doar pentru fugă , cu siguranță că dacă submarinul este deja descoperit , nu mai contează amprenta sonoră , ci doar sa scape foarte rapid din raza de acțiune a armelor antisubmarin .
După aia , vede el cum se face neauzit , nevăzut … folosind o propulsie silențioasă și contramăsuri / capcane sonore tip dronă de sacrificiu , ce continua să producă zgomot de tip turbină .
Așa bănuiesc …
Turbinele sunt utilizate pe post de generatoare pentru a incarca bateriile. Ele nu propulseaza direct nava, asta e treaba motorului electric. Asa ca „fuga” sau cum se zicea pe vremuri, „goana” o da tot cu motorul electric.
Foarte interesant articol Nicolae, ca de obicei. multumim 🙂
Nu stiam de deplasarile pe senile pe fundul apei, e ceva ce o sa cercetez mai indeaproape
Ai niste link-uri in articol, integrate in text, de la care poti porni. E un subiect interesant care te va duce in lumea “secreta” a Razboiului Rece. 🙂
Tot bateriile vor fi la putere, cum prevad specialistii ca din 2025 ies pe piata bateriile Litiu_Sulf, ca vor avea autonomie de min 8 ori fata de cele din ziua de azi si vor fi foarte ieftine. Cred ca atunci vom cumpara si noi pentru Delfin-ul nostru…
Mai degrabă apar bateriile cu gafren.
Americanos au realizat primele prototipuri.
Avantaje:
Mult mai mici la paritate de tensiune și amperaj.
Suporta 30.000 cicluri încărcare descărcare fara să piardă din capacitate. ( In laborator)
Încărcare ultrarapida. De ordinul secundelor sau minute. ( În funcție de mărime).
Primele smartphone cu bateria a litiu-gafren se așteaptă pe la inceputul noului an. Baterii cu 30 % mai mici decit cele actuale la paritate de capacitate. Și garantate la 1.500 cicluri încărcare descărcare. ( Alea de azi garantează 500 cicluri după care se pierde treptat din capacitate )
Neajunsul , costa cu 30 % mai mult.
Grafen!
Li-S la 1700 de incarcari ajunge la 91% si daca vor costa jumatate din pretul celor de acum……. sa vezi revolutie industriala. Specialisti se asteapta ca masinile electrice sa ajunga la acelasi pret cu cele cu motoare termice sau chiar mai ieftine… vedem din 2025..
Rusii se specializeaza pe machete si poze de vreo 10 ani intre timp mai resapeaza cate o vechitura…..
…propulsia nu ma intereseaza. Odata ajuns in pozitie un submarin poate lansa si nu mai conteaza cu ce e propulsat ca esti bucazzele, mici, micuzze… mititele. Da n-am mai pomenit de „sub senilat”! Ce face? Se plimba pe fundu’ Norvegiei ca aia de la biatlon? Si pe urma ..senila aia nu face zgomot?
Pai si cum ajunge-n pozitie moncher? Pedaland? 🙂 Propulsia conteaza! Totul face zgomot in apa, dar tre’ sa mai si asculte cineva… 🙂
hmm…daca-i asa mititel poa sa navigheze cu curentul. S-a mai intamplat prin anii ’80 cand un Kilo a fost descoperit in Mediterana desi toata lumea credea ca-i la reparatii in Sevastopol. Dupa asta s-a constatat ca ala trecuse stramtorile fara elice imersat sub un cargou si ca-l ducea curentul marin. Dar era prea tarziu!
…Mai e si viteza de atac la care ai cea mai mica amprenta audio. Daca navighezi asa si nu cu viteza de mars sau croaziera poti sa te apropii suficient sa-ti descarci torpile sau rachete. Si daca-i vorba de Kalibr NK nici n-ai nevoie sa te apropii… le descarci de la suprafata fara nici o jena ca nimeni nu te aude prin marea Alba. Asa ca in cazul asta propulsia chiar nu ma intereseaza sau daca vrei..nu primeaza chiar daca conteaza. Pana la urma raza armei conteaza cel mai mult. Cu cat e mai mare cu atat sunt mai putin expus sa fiu descoperit.
..ce nu pricep io este ce-i cu senilele alea. De ce-i trebuie? Face cross country pe fundu’ norvegian? Ce barosan! 🙂
Eram cat pe ce sa iti dau un like
Replica de final bate… „you allways will be my queen..” din game of thrones
Banuiesc ca se da cu schiurile pe fundul marii… Stil mafiot.. Peste tot
..ba-i din Beatles….piesa aia…Nu-i barosan! lemn norvegian :)))
Uitasem ca pentru tine piticul sovietic e cel mai mare dintre pitici…
Deci, trecere prin Bosforul Turciei inamice care are minimele la 700 m latime si 36 m adancime, fara elice (chiar si doar cu propulsia cu jet specifica Kilo ca sa ai guvernare), sub un cargou, care oricat de mic ar fi are si ala un pescaj de 7-8 m iar elicea lui produce tulbulente in apa… Si sa nu uitam de traficul intens specific Bosforului. Niste Supermani rusii astia!
Si-apoi, daca poti lansa din Marea Alba, de ce dracu le mai pun pe submarine? De ce cand au lansat in Siria au lansat din Mediterana si nu din Marea Neagra sau Caspica din nou? Da, stiu, iti trebuie drept de survol, dar chiar si asa, de ce dracu’ mai pui rachete de croaziera pe submarine, cand tu practic poti lansa de la Vladivostok, ca doar esti pitic sovietic si poti orice ca prosti creduli sunt peste tot…
Mai Stu, acu’ inteleg de ce esti la cutia cu maimute a lui Mihaeanu.
🙂 Imersat sub un cargou?! Stu cred ca vazut „Down Periscope” si a crezut ca-i chestie reala…
..boss io nu ma uit la filme hollywoodiene . Ma parole! Io-s cu d-alde Fellini…von Trier..Bergman sau Bunuel..
Da se pune intrebarea cam asa,.. doar de exercitiu logic sa nu ne plictisim…Cat timp iar lua unui sub cu propulsie nucleara aflat in Arctica (insula Vranghel sa zicem) sa-si opreasca motoarele si sa navigheze-n submersie , prin stramtoarea Bering … doar cu curentul marin…pana-n Pacific? (Oya-Shivo… Kuro Shivo… sau mai stiu eu ce curent au descoperit p-acolo celovecii!) Cat face drumu’ asta…cata vodka beau aia pana la destinatie ..daca-i „gaseste” careva vre-odata si cam care ar fi mutrele desteptilor de la NORAD cand se trezesc cu asta in alt ocean decat credeau ei ca este? Ce zici, te bagi ?
Submarinele folosesc curentii oceanici din WW1, nu-i nimic nou aici, discutia era despre Bosfor, unde, apropos, curentul vine dinspre Mediterana spre M Neagra si nu invers.
Curentul este dinspre Marea Negră spre Mediterana dar există și un contracurent.
eu stiu ca e invers, asa a crescut nivelul M. Negre in ultimii 2000 de ani si de aia o parte din porturile grecesti antice sunt acum sub apa.
Curentul de suprafata e de la nord la sud iar cel submarin de la sud la nord..
La suprafata curentul e dinspre M. Neagra spre Mediterana fiind apa mai dulce(salinitate mai mica in M.N – de aia se ineaca moldovenii la Costinesti – ca nu e ca in Spania sau Grecia) iar pe dedesubt este curentul invers dinspre Med spre M.N …vezi „Caderea Constantinopolelui” cu galerele venetiene incarcate cu grau de la M.N cum au trecut, cu ajutorul curentului, de fortaretele otomane/osmanlailor. Dar pt. sub sa mearga fara motoare contra curentului…o fi ceva demn de piticul sovietic, sau de-aia au piscina in sub, or avea loc de scos bratele marinarilor precum scoteau vaslele la galere in secolul 16…la suprafata da, poate sa opreasca motoarele sa scoata igla/verba chiar turela de T90 si sa ameninte palatele pasalelor de pe malul Bosforelului.
https://www.britannica.com/place/Dardanelles
Fiind vorba despre un submarin am crezut ca am fost clar ca ma refer la curentul de adancime…
https://juniperpublishers.com/ijesnr/IJESNR.MS.ID.555959.php
Curentul in Bosfor este dinspre M Neagra spre Marmara, se poate observa de pe mal cu ochiul liber ……
Sint doi curenti – unul de suprafata si unul de adincime.
mai degraba la bordul unei nave sa fie mascat si carat pana in mediterana.
Prostii, singura problema reala de dupa WWII incoace a fost cu „Kiev”, daca ar fi avut drept sau nu sa treaca, restul sunt tampenii de celoveci sovieto-putinisti ca StuWilson; au trecut si trec submarinele prin Stramtori asa cum ii trec si lui comentariile, doar cu ajutorul „adminilor”.
A mers pe senile, aia de dinauntru dadeau la pedale sa rupa schema
Daca te gandesti numai avantaje
Mentii echipajul in forma si ocupat, energie curata, regenerabila..borcane cu fasole si vodka sa ai la bord si silentioasa pe deasupra…bine pana cand se macereaza fasolea cu vodka…de acolo trec pe viteza warp
Vasle sa nu le dai…ca daca le dai vasle si o bautura imperialista..gen red bull..incep sa fuga dupa f 22
Bre Nicolae daca piticu’ sovietic era Typhoon chiar era cel mai mare pitic! Dar ce discutati voi aicea ca si caz e la nivel infinitesimal fata de capcaunu’ piticilor. Ma mir ca tu care esti pasionat de marina nu te-ai prins (inca!!!) ca intr-un ocean TOTUL e infinitesimal de…pitic! 🙂
De ce nu lanseaza din Caspica spre Siria? Pai au facut-o deja de pe corvete si nimeni nu s-a prins decat cand era prea tarziu. Singurul portavion din Golf la ora aia s-a tirat pronto de acolo, lasand pentru prima oara golfu’ arabesc far de un carrier in 40 de ani! Efectu’ Kalibrrr….brrr… (asta nu-i pitic si nici sovietic). Daca insa ar fi lansat din Caspica de pe un Kilo pun pariu ca ar fi facut-o tot de la suprafata si nu din submersie. Ca nu-i aude nimeni acolo! La fel ca din marea Alba. Tu te-ai uitat pe o harta sa vezi pe unde-i marea asta „Imaculata”? Sau esti obsedat doar de aia Neagra? Ce distanta e de acolo pana-n Oslo? Sau pana-n curtea palatului Buckingham din Londra? Ce raza are un Kalibr M? Fa socotelile si p-orma mai vorbim..o sa fie instructiv ..distractiv si teribil de frigid pentru mintile sublunare ce cred ca o arma cu raza lunga e pistol cu apa..
Varzan Hahaianu sa-i faca „maimuzzoi” pe yankei !!! Ca ei au incercat sa explice aparitia sub-ului dincolo de stramtori. Nu io! Aia nu pricepeau cum a ajuns ala acolo neidentificat..Ca ei sunt cei mai obsedati de controlu’ marilor. Nu sovietu’ soprem.
Iti multumesc pentru lectiile de “imensitatea marii si a sufletului”! 🙂
Am auzit ca si-au dat si aia de pe portavion demisia, de-au fost nevoiti americanii sa-l scoata de acolo pe pilot automat, condus de o AI pe care o cheama Siri.
N-am spus ca un Kalibr e pistol cu apa, nu inteleg de unde ai tras concluzia asta. Din contra, e singura racheta de croaziera cu raza lunga a rusilor care si-a demonstrat eficacitatea in lupta. Dar vezi totusi ca ai confundat versiunea de atac la sol cu aia de atac naval: aia anti-nava are o raza mult mai scurta iar aia de atac la sol nu este capabila sa atace tinte miscatoare, precum un portavion.
Mai lasa bulshit-ul ca miroase. Aparent tu te-ai obisnuit sa inghiti toate prostiile sovietice.
Senia e de causugi! (glumesc ….cauciuc)
Pe role cauciucate cu actionare electromagnetica sau chiar magnetic direct…
Deplasare la viteza mica si pe zone semisolide (nisip, namol) nu prea fac zgomot.
Sau zgomotul seamana a calcan sau alta mierla de balta de se zbenguie pe fund.
Ca doar nu s-or da ivanii cu sania pe fundul marii… degeaba..
E studiata magaria de nu au fost detectati… (Grav si de pus pe ginduri).
Este de studiat si nu de ignorat … O drona submarina pe senile poate sa vina si in o saptamana pe platou pana sub sonda si …BAUUUU… WTF….
Si vorba lu Stu… daca lanseaza poate sa vina si cu pedale…. e tarziu.
Doar urme de șenile?! Păi rușii au deja și submarine cu aripi. Ce bine că aripile nu lasă urme pe asfaltul din fundul mării!
Cine știe ce vehicul subacvatic cu șenile au utilizat rușii și gata, a fost clasificat ca submarin.
@Zogu
Ești agent sovietic tip conservă ? ?
Încerci să manipulezi opinia publică ?
În dosarul Revoluției ’89 , pe platforma portuară Constanța au fost identificate urme continue de tip senile sub apa , iar declarațiile celor care cunoșteau situația , cumva era legată de o ” bănuială ” privind cercetarea subacvatica a Marinei Militare a sovieticilor …
Legendarea era legată de existența unor anumiți viermi marini gigantici , care ar fi lăsat acele urme subacvatice ? .
Poate că vrăjeala mergea în Pacific , dar nu la noi in gârlă .
Apa e până la genunchi , deci vrăjeala cu viermii gigantici în Marea Neagră nu a ținut .
Au așteptat să dispară o generație … voi deja nu aveți habar despre ceea ce s-a întâmplat în timpul acela … totul s-a pierdut in manipularea mass media , adică din așa zisele surse de informare deschise tip TV / feisbuci .
Eu cred că este vorba de o dronă șenilată , lansată dintr-o nava mamă , posibil chiar din submarinul din subiectul nostru .
Aproape să mă duci la tunelurile secrete de sub Bucegi.. alea de ajung până in Mesopotamia si trec pe la piramide!
Submarinul este submarin, de la nuclear la „de buzunar” și dronele sunt drone, de fapt vehicule subacvatice, cu sau fără șenile, muscălești sau amerloce. Iar legendele rămân legende. Deplasarea prin apă in imersiune este mai silențioasă, mai rapidă si mai lipsită de riscuri in orice situație, prin comparatie intre două vehicule cu sarcină similară.
Si nu pot să nu intreb, ai noștrii prin ce dispozitiv au vazut „urmele de șenile”, tot prin hubloul unui submarin cu șenile?