Prezent
Fregata de clasă Type 054A este capabilă să lupte în toate mediile, fiind ceea ce astăzi numim o navă multirol având caracteristici constructive prin care se urmărește reducerea semnăturii ei în toate mediile. Este construită în jurul unui sistem antiaerian HHQ-16, o versiune a sistemului rusesc Shtil – un sistem cu rază medie de acțiune, rachetele fiind lansate dintr-un sistem vertical de lansare (VLS) cu 32 de celule.
Navele au un preț estimat la circa 350 – 375 milioane USD per unitate ceea ce este ieftin având în vedere că prețul estimat al unei FREMM este de circa 600 – 700 milioane USD/unitate. Între 2008 și 2019 chinezii au construit nu mai puțin de 30 de unități Type 054A, o cifră realmente impresionantă, atât din punct de vedere al numărului de unități cât și din punct de vedere al vitezei cu care acestea au fost construite.
A avut și ceva succes la export: Ministerul Apărării din Pakistan a semnat în 2017 un contract cu China Shipbuilding Trading Company (CSTC) având ca obiect livrarea a două unități, comandă suplimentată în iunie 2018 cu încă două unități. Toate patru navele ar trebui să fie livrate în 2021.
O ofertă similară a fost făcută Tailandei în 2013, trei unități fiind oferite pentru un buget anunțat de 1 miliard USD.
Caracteristici tehnice
Privind lucrurile prin prisma deplasamentului – 3.600 tone (aproximativ 4.000 tone la încărcare maximă), vorbim de o fregată medie, clasică, mai mare decât așa numitele „corvete grele” și mai mică decât „fregatele” europene, în fapt, multe dintre ele adevărate distrugătoare, mai ales când trecem în revistă armamentul cu care sunt dotate.
Lungimea este de 134 m, lățimea de 16 m iar raportul dintre lungime și lățime de 8,37 denotă o navă cu o bună stabilitate de drum. De altfel, dimensiunile sunt similare fregatei britanice Type 23, ca și raportul sus menționat, chiar dacă nava britanică este mai grea.
Propulsia este de tip „Combined Diesel And Diesel (CODAD)” – patru motoare SEMT Pielstick (acum MAN Diesel) 16 PA6V-280 STC care produc împreună 18.880 Kw, suficient pentru atingerea unei viteze maxime de 27 Nd. Motoarele sunt produse sub licență de Shaanxi Diesel Factory și, înainte de a face orice fel de comparație cu noi, uitați-vă puțin la numărul de astfel de fregate produse pentru marina chineză la care se adaugă și corvetele Type 056 (echipate cu două astfel de motoare) produse în nu mai puțin de 50 de unități…
Raza de acțiune este de peste 8.000 Mm, echipajul este compus din 165 de oameni iar autonomia probabil depășește 14 zile, navele clasei îndeplinind mai multe misiuni în Golful Aden. Este, prin urmare, o navă de cursă lungă sau de „mare largă” dacă vrem să traducem mott-a-motte termenul anglo-saxon „blue water”.
Senzorii și armamentul sunt la origine rusești, eventual modificate și/sau adaptate de chinezi. Ele sunt destul de bine descrise în imaginea de mai jos:
Sursa foto: https://thaimilitaryandasianregion.wordpress.com/
Nu mă voi apuca acum să înșir ceea ce reiese destul de clar din poza de mai sus. Principalul radar de cercetare este un Fregat M2EM secondat de două Mineral ME.
Radarul Fregat M2EM este un radar modern cu IFF incorporat, lucrează în banda E și are o rază maximă teoretică de descoperire de până la 300 km până la altitudini de 30 km. Conform informațiilor citate, poate descoperi și urmări un avion la distanțe maxime de 230 km și o rachetă de la distanțe maxime de 50 km.
Pentru apărarea antiaeriană, fregata chinezească folosește o versiune chinezească (HHQ-16) navalizată a SA-N-7, adică un sistem antiaerian navalizat cu rază medie – Buk (echivalentul navalizat la zi ar fi sistemul Shtil instalat pe fregatele de clasă Amiral Grigorovici). Rachetele sunt amplasate in silozuri verticale, 32 la număr. Apărarea antiaeriană apropiată este completată de două sisteme artileristice de 30 mm.
Mai jos, printre altele, avem o lansare a HHQ-16.
Unele vulnerabilități
Conform sursei citate aici, HHQ-16 este o versiune produsă sub licență a sistemului antiaerian cu rază medie Buk. Potrivit sursei indicate, sistemul chinezesc ar folosi racheta inițială a sistemului Buk, și anume 9M38, cunoscut fiind faptul că rușii nu obișnuiesc să acorde licențe pentru ultimele versiuni ale unui sistem. O practică sănătoasă.
Racheta 9M38 are următoarele caracteristici: rază medie de acțiune (până la 50 km), altitudinea minimă pentru intercepția țintelor – 15 m, cea maximă este de 25.000 m, o bună manevrabilitate și sistem de ghidare radar semi-activ. Capul de luptă are 70 kg și este detonat în apropierea țintei de un senzor de proximitate radar sau de un senzor de impact.
Conform unei povești foarte interesante publicate pe Tehnomil mai demult, se pare că sistemul rusesc 9M33M OSA-M avea o problemă cu altitudinea minimă de angajare a țintelor aeriene din cauza senzorului de proximitate, care ar fi fost declanșat de suprafața apei înainte ca interceptorul să coboare la altitudinea la care zbura ținta aeriană. Ori se știe că rachetele navă-navă moderne vin la altitudini foarte reduse, uneori chiar și sub 5 m.
În acest context, altitudinea minimă de la care un sistem antiaerian poate intercepta o țintă aeriană de tipul unei rachete navă-navă (sau o dronă, că tot este la modă) devine brusc o problemă de viață sau de moarte iar 15 m altitudine minimă de angajare a țintei este mult, foarte mult.
Nu se cunosc modificările făcute de chinezi sistemului preluat în licență de la ruși. Știm însă că cea mai nouă rachetă a sistemului Shtil – 9M317 ar fi remediat această problemă, fiind capabilă să intercepteze ținte aeriene care zboară la altitudini de minim 5 m.
Noutăți
Oarecum conex cu subiectul articolului de azi: conform sursei citate, China are în dezvoltare un nou radar de cercetare de dimensiuni „compacte” mult mai capabil decât ce utilizează azi marina chineză. Nu se cunosc foarte multe detalii, decât că noul radar a apărut în media la începutul lui 2019 când profesorul Liu Yongtan de la Harbin Institute of Technology a primit un premiu de la însuși președintele Chinei.
Relativ recent, radarul a început o serie de teste (anul acesta prin mai) pe o navă special desemnată în acest scop, Type 909A – Hua Luogeng (892).
Sursa foto: navalnews.net
Viitorul
Pentru chinezi viitorul ar putea arăta ca în pozele de mai jos:
-
- Sursa foto: navalnews.net
Putem remarca noile radare, posibil chiar versiunea de serie a celui testat în această perioadă. Avem în continuare și radar dedicat de control al focului necesar ghidării rachetelor antiaeriene despre care am vorbit mai sus.
Atrage atenția și dispunerea în spatele coșurilor de fum, spre pupa, între cele două castele, a unui bloc de 16 celule pentru lansarea verticală a rachetelor antiaeriene (sistemul antiaerian HHQ-16) pe lângă cele 32 inițiale, ridicând numărul total de interceptori la 48. Rămâne de văzut ce tip de silozuri verticale va acomoda noua fregată.
De asemenea, apărarea antiaeriană este completată cu un sistem artileristic de 30 mm (amplasat în fața comenzii) și unul reactiv, foarte asemanator celui american bazat pe racheta RAM (amplasat pe hangarul elicopterului).
Restul armamentului pare să fie similar celui din prezent.
Mai multe detalii puteți citi și aici.
Nicolae
Când norvegienii și-au bătut joc de una din fregatele lor s-a vorbit pe aici de diferența de standard/calitate a grosimii carenei navelor europene față de cele americane care sunt făcute mai bine ca drept dovadă că în ultimii ani s-au tot ciocnit cu alte nave și încă plutesc și acum.
Aș fi curios să știu cât de rezistente sunt navele astea făcute pe bandă rulantă de chinezi. Măcar or fi pe aceeași frecvență cu cele europene? Am vaga impresie că e totul bine pe hârtie dar dacă intri în ele un pic găsești o grămadă de probleme.
Nu stiu cat de rezistente sunt astea militare dar iti pot spune ca o nava comerciala facuta in China in 2018 este mai proasta ca o nava comerciala facuta in Corea de Sud in 2010.
Presupun ca la fel sta treaba si cu navele militare chineze.
Probabil ca mizeaza pe cantitate si mai putin pe calitate.
Una din diferentele majore dintre norvegieni si chinezi este ca aia aveau 5, astia au 30.
O alta diferenta majora e ca una norvegiana costa spre 500 de milioane USD, probabil fara armament, in timp ce una chinezeasca e cu vreo 100 milioane mai ieftina (posibil sa includa armamentul).
Ceea ce s-a vazut la cea norvegiana e ca s-a dus la fund iar nordicii au lansat unele acuze la adresa proiectantului/constructorului spaniol vis-a-vis de etanseitatea unor compartimente.
Scoala chinezeasca moderna e in principiu cea sovietica/ruseasca, iar aia erau cunoscuti ca facand nave destul de tapene.
China vrea sa isi afiseze puterea in toate domeniile. Are o crestere exceptionala in veea ce priveste armata, in toate cele trei medii (aero, naval, terestru), dar intrebarea ramane, care e calitatea? Ca asta este calcaiul lui Ahile pentru chineji. Sistemele astea copiate dupa rusi, la randul lor cu cel putin o generatie in urma, nu au cum sa fie extrem de permormante. In ziua de azi volumul nu mai este hotarator intr-un conflict, ci calitatea si apoi volumul.
Se vede totusi ca chiar daca investesti puternic in cercetare, daca nu ai un „trecut sanatos” si ai incercat intotdeauna sa sari etape si sa copiezi, nu ai cum sa ai performanta. Asta vis-a-vis de americani , rusi si chiar de europeni in unele domenii.
S400, SU-35, Mi-17… doar cateva cumparaturi facute de la rusi in ultimul timp, chiar daca teoretic au produse asemanatoare
VS, foarte bine punctat. Si eu ma intreb, fara a desconsidera neaparat puterea fortelor armate chineze, care este de fapt calitatea armamentului din dotare. In multe domenii inca nu au reusit sa iasa din paradigma achizitioneaza / copiaza / imbunatateste (oare) echipament rusesc, de multe ori livrat un pic „castrat” (rusii nu sunt nici ei prosti).
Mihai, cu riscul de a fi mustrat de Nicolae pt off topic, trebuie sa zic ca nu vreau sa subapreciez China, dar sistemul comunist este falimentar si mai devreme sau mai tarziu isi va arata limitarile si in China. Cred ca o parte din atitudinea lor din ce in ce mai agresiva si trufasa s-ar putea sa provina din griparea sistemului intern. De vazut in continuare.
Interesant de comparat cu Taiwan, si ce dezvoltare extraordinara, pentru o tara cu 23 mil locuitori (am avut si noi odata), mai ales incepand cu 1987, cand starea de razboi a incetat si societatea a inceput sa se democratizeze.
Au luat foarte multe licente, asa cum a facut si Ceausescu. Intre timp au investit foarte mult in educatie si cercetare pentru a putea dezvolta acele licente.
Au si copiat ce le-a cazut in brate sau cel putin au incercat sa copieze. Unele au iesit bine, altele mai putin. Tehnologic au fost ridicati de vest pana ce vestul si-a dat seama ca au devenit o amenintare.
Eu cred ca fara comunism nu ar fi fost in stare de acest hei-rup pe care-l fac de ceva timp ca sa ajunga din urma vestul in materie de tehnologie.
La fel face si Turcia.
Sa luam ca exemplu rachetele HHQ-16. Poate au imbunatatit unele componente: senzorul de proximitate, capul de ghidare, capul de lupta, legatura de date dintre radar si racheta. Nu stim sigur. Teoretic, actualizand unele compenente unde rusii au inceput sa stea mai prost, ar putea sa sfarseasca prin a avea o racheta mai buna decat versiunea ruseasca teoretic mai noua.
Cum insa presa e dirijata de stat acolo, e greu de distins ce e adevarat si ce nu.
chinezii stau mult mai bine decat rusii la electronice, circuite, calculatoare etc.
huawei, lenovo, pcb, hitech, bbk astea sunt doar cateva
p.s. Hangzhou Hi-Tech Industrial Development e considerat rivalul lui sillicon valey. rusii nu au nimic de genul asta in tara si nici vreo companie mare cum au chinezii in domeniile astea
p.p.s. exista un motiv pentru care sua se pregateste pentru china si nu pentru rusi
cam in toate departamentele tehnice de aici, jumatate din studentii la doctorat erau chinezi si cealalta jumatate indieni…americanii mai mult cu dreptul si medicina, care sint mai banoase dupa….in ultimul timp guvernul chinez incearca tot mai mult sa ii aduca acasa pe cei mai buni dintre ei…salarii si fonduri in cercetare din greu…iar rezultatele incep sa se vada, si se vor vedea tot mai mult….
americanii s-au prins si ei ce au facut, iar acum nu stiu cum sa ii ‘scoata’ din programele ‘sensibile’, problema e ca nu au ‘forta de munca’ sa ii inlocuiasca imediat
sint oameni muncitori, dimineata pana seara in laboratoare, inclusiv weekenduri
nu neaparat cei mai inventivi…
„Eu cred ca fara comunism nu ar fi fost in stare …”
Taiwan?
Honk Kong?
Coreea de Sud?
Coreea de Nord nu se pune, ca acolo e monarhie 🙂
Un regim autoritar si o economie centralizata vor raspunde intotdeauna mai usor la hei-rup-uri de genul acesta. E vorba de mobilizarea resurselor. Intr-o democratie functionala si intr-o economie de piata nu te apuci sa faci hei rup-uri din astea ca iti vor comenta adversarii politici sau dupa 4 ani cei care vin in Parlament in locul tau au alta viziune etc samd Totodata, o economie de piata si cultura organizationala din prezent favorizeaza si incurajeaza maximizarea profiturilor pe termen scurt, cel mult mediu. In plus, nu poti obliga o companie sa se apuce de radare de exemplu ca asa vrei tu, statul.
La asta se adauga si felul de a fi al asiaticilor, mult mai disciplinati si uniformizati in marea masa decat cultura occidentala.
Hong Kong chiar n-are ce cauta in discutie, ala a fost teritoriu britanic cu legi britanice si sistem financiar de inspiratie britanica.
In plus, nici Coreea de Sud, nici Taiwan-ul nu sunt 2 miliarde…
Nicolae,
Pune accentul pe „Hong Kong …ala a fost…”
Chinezii au profitat de pandemie și de îndreptarea ochilor occidentali spre alte agende, și au înlăturat ultimele particularități, reminescente ale regimului britanic.
In puțini ani HK va fi „nivelat”.
De acord. Insa exact aceasta „nivelare” va contribui, dp meu de vedere la decaderea Hong Kong-ului ca centru financiar al zonei respective. Dar, dupa cum zice si robi, Singapore e acolo ca sa preia fraiele.
singapore. galbejitii sunt buni la afaceri
Nicolae, ca de obicei, foarte interesant. Legat de prototipul pentru viitoarea clasa de nave, in poze nu am reusit sa identific canistrele pentru rachete anti-nava, ceea ce ma face sa cred ca VLS-urile din partea mediana a navei sunt destinate, macar in parte, rachetelor AN (nu stiu daca s-a mai incercat asta la alte nave). Daca gresesc, imi fac mea culpa anticipat 🙂
Da, asta e o posibilitate, am citit ca au inceput sa dezvolte un VLS universal din care sa dea cu de toate: rachete antinava, rachete anisubmarin, rachete antiaeriene.
Dacă vă uitați la paradele lor perfect regizate, la pregătirile pentru parade, unde soldații stau cu ace în guler să nu își aplece capul, inclusiv femeile, eu cred că cel puțin la determinare și spirit de luptă stau beton. Nu vreau să cred că ar putea fi vreun conflict mai cald, excepție cele economice, între ei și prietenii noștri.
Si japonezii au crezut la fel, ca stau beton …
Apoi, s-au mai linistit …
Nu am inteles care e legatura intre OSA AKM versiunea navalizata si SHTIL ul copiat de chinezi. Primul are o racheta cu ghidare aclos in timp ce buk/shtil are ghidare radar semiactiv. La osa chiar nu vad cum ar putea sa influenteze suprf marii ca saraca are doar un focos radio ptr detonarea warhead ului.
Ideea era destul de simpla: urmaream evidentierea importantei altitudinii minime de interceptare a tintei.
Astea sunt maruntis de tigari. Mai interesante sunt cele peste 20 de distrugatoare type 052 construite in 6-7ani si cele 7 cruisere type 055 construite in doar 3 ani. Ambele clase intesate cu zeci de VLS uri ptr aproape tipurile de rachete.
Daca adunam cele 30 de fregate cu cele 50 de corvete as spune ca nu este vorba nicidecum de maruntis. Nu prea exista putere vest-europeana care sa aiba 30 de fregate in flota sa. In plus, exagerand putin, nu stiu daca flotele vest-europene adunate au impreuna 80 de fregate si corvete…
Type 055 sunt cu adevarat interesante.
Asteptam de mult un astfel de articol. Sper sa se transforme intr-o serie intreaga. Pe masura ce atentia SUA se va muta din Europa si Orientul Mijlociu spre Marea Chinei de Sud, cunoasterea flotei chinezesti va fi din ce in ce mai interesanta si pentru noi, desi pentru moment ni se pare ceva exotic si indepartat, o simpla curiozitate care ne priveste prea putin.
Oricum, daca ritmul de dezvoltare al chinezilor se mentine, si orientarea (adica reorientarea puternica a investitiilor de la fortele terestre spre cele navale, secondate de cele capabile de proiectare a fortei la distanta – aeriene si artilerie reactiva).europenii vor fi nevoitit sa-si poarte din ce in ce mai mult singuri de grija, mai repede decat era de asteptat. Si arabii la fel (acolo deja parca se intrevede o predare a sarcinilor de securitate din partea americanilor).
Reactia SUA in APAC este previzibilia (sau deja vizibila?), dar sunt curios ce vor face ceilalti din zona, pentru ca SUA nu va prealua integral disputa in numele lor. Orientarea „stalpilor” pare solida: Vietnam, Taiwan si SIngapore, dar ceilalti (Malaiezia, Indonezia si Filipine) par sa fi fost pierduti pe drum deja si nu par dispusi la mai mult de o firava retorica. Sunt curios daca SUA vor reusi sa schimbe asta sau aceste 3 state vor ajunge aliatii de facto ai chinezilor.
Oricum Marea Chinei de Sud e cea mai calda mare, sau chiar zona din lume si pe masura ce se incalzeste si mai mult, sper ca ne vei tine la curent cu evenimentele si dotarile actorilor din zona. Multumim Nicolae si spor la cautarea surselor!
oricum, in zona mai sunt si Japonia, Coreea de Sud si Australia… iar in partea ailalta India care ii iubeste mult pe chinezi.
o sa fie greu sa foloseasca tactica de izolare si presiune care a mers cu urss. china e deja bagata peste tot inclusiv in sua ca deh capitalism.
Astea fac parte din al doilea „cerc” de izolare. Sunt valoroase in cazul unui conflict deschis sau pentru descurajare, dar aici vorbim in opinia mea de evenimente improbabile. Cred ca vor fi ignorate de ambele parti in ce va urma pe termen scurt: chinezii nu au vreo sansa de a-i convinge sa se alature taberei lor, iar alaturi de americani nu pot interveni pentru ca nu sunt bine-venite pentru ceilalti aliati din zona (ca sa nu mai vorbim despre faptul ca cele 3 nu se inteleg suficient de bine cat sa desfasoare actiuni impreuna).
Ma gandesc ca in MCdS vor urma harjoneala si provocarile izolate (cum au inceput deja prin micile insule, sau chiar cele mai mari ale Filipinelor), influentarea politica si economica, testarea determinarii reciproce si a limitelor, agresarea micilor state (mici=slabe), pozitionarea geografica dinamica a fortelor samd. Astea se vor limita la MCdS si cele 3 nu prea au ce cauta pe acolo.
In plus, Coreea de Sud nu este chiar cel mai sigur aliat si nici de mare folos in afara zonei proprii.
Nici geografia nu le ajuta, sunt excentrice fata de zona calda (considerata mare proprie de chinezi si prima zona in afara granitelor asupra careia emit deschis pretentii ), departe de zona in care China va dori sa-si manifeste hegemonia pentru inceput (adica tarile din imediata apropiere), si in alta directie fata de cea considerata strategica (legatura Chinei cu Oceanul Indian si stramtorile „comerciale” prin care trece majoritatea traficului comercial.
India ar fi un caz interesant de studiat. Chiar nu stiu nimic despre politica lor si ce gandesc pe partea navala. De fapt, cam toate cartile pe care le-am citit despre zona par sa ocoleasca India, care pur si simplu nu apare in textele pe care le stiu.
Am impresia ca in acest moment China depaseste SUA ca numar de nave de suprafata sau o va depasi curand. Dpdv cantitate, dpdv calitate cred sincer ca americanii inca isi mentin un avantaj generos.
In plus, chinezii inca au de invatat: nu au experienta US Navy in ceea ce priveste operarea unei flote blue water, nu mai zic de experienta in materie de portavioane si aviatie navala unde invata realmente de la zero si nici nu-i ajuta nimeni.
Europenii ar trebui sa se trezeasca naibii: sunt tari europene care inca au interese in Pacific (Franta, parca si Olanda, Anglia) si nu numai. Ori europenilor le lipseste pur si simplu numarul, cantitatea. La calitate si experienta stau bine, la cantitate stau prost, foarte prost.
Navele chinezesti incep sa arate decent dpdv calitate iar numarul mare le face cu adevarat periculoase.
Cat de mari sunt fortele navale chineze? Nu stiu, dar sunt mai mari decat crede lumea.
Nu am cifre, dar probabil tonajul e mult mai mic decat cel american, poate la numar de nave sa se apropie asa cum spui tu.
Dar cele americane nu sunt toate in MCdS, sau macar in Pacific si Indian.
Si mai interesant ar fi de vazut ritmul: ce tonaj militar a construit China in ultimii 5 ani si cum se compara cu SUA. Si ce tonaj e deja planificat in urmatorii 5 ani pentru fiecare. Aici cred ca sunt mult mai apropiate.
Apoi, nu e nevoie neaparat de forte superioare numeric pentru ca hegemonia americana sa fie contestata intr-o zona geografica clar delimitata.
Daca mergem totusi pe firul numeric, ca sa nu complicam discutia, americanii au multe nave in diferite parti ale globului. Chinezii nu au cotit toata strategia de inarmare spre fortele navale fara sa doreasca ceva, sau fara se le foloseasca in vreun fel. Asta inseamna ca avem cateva scenarii posibile. daca americanii vor sa cotnracareze asta:
– isi vor concentra fortele in acea zona; adica vor retrage o parte din cele din Orientul Mijlociu,, Europa etc (nu stiu pe unde mai sunt concetrate in cantitati mari).
– daca cele mutate nu sunt suficiente, probabil va fi nevoie sa-si crasca fortele, si asta inseamna fie o crestere de buget alocat, fie deturnarea unor bugete destinate acum altor forte, platforme, zone etc.
– tot daca cele mutate nu sunt suficiente, se poate apela la aliatii care dispun de forte navale.
In opinia mea, singurii aliati care au capacitatea de a trimite forte navale (Adica dislocare pe termen mediu, cu un numar relevant – nu 2 corvete intr-un exercitiu de 1 luna) in MCdS, (afara de statele din zona), sunt si cei mai dezinteresati: europenii. Nu este vreo idee care mi s-a nazarit pe moment, este ceva la care m-am gandit pe indelete de ceva vreme.
Marius, depinde de cat de agresivi devin chinezii. Chiar si „prietenii” Japonia si Koreea vor lasa la un moment dat in urma trecutul, si in caz de nevoie vor coopera in fata amenintarii chineze. Sa nu uitam ca ambele natiuni sunt amenintate direct de Koreea de Nord, iar fara China NK cade in maxim 2 ani.
Iar in caz de conflict masiv, India va incerca sa recupereze Aksai-Chin. Asteapta din anii 60 revansa acolo, iar ultimele evenimente in regiune arata ca nu au uitat, si doar asteapta ocazia potrivita. Si Vietnamul are de luat o revansa, pt distrugerile lasate in urma de chinezi in 79.
Naval Vietnamul nu prea conteaza, dar India da. Si India poate strangula comertul chinez destul de usor, si mai ales petrolul adus din Orientul Mijlociu
Nu se pune problema de conflict masiv. Nu am idee de unde asa idee.Nu stiu despre niciun scenariu realist care sa presupuna atacul deschis al chinezilor impotriva unor forte militare americane. China are bineinteles multe interese si dorinte, dar din cate stiu niciunul nu implica o confruntare deschisa cu americanii (poate Taiwanul?):
– o singura China – adica incorporarea Taiwanului;
– prezenta fizica in MCdS care este politic considerata o mare proprie, de drept chineza, si critica pentru activitatea Chinei pentru ca cea mai mare parte a traficului comercial trece pe acolo, si in plus, cea mai mare parte a traficului comercial de acolo e chineza. In aceste conditii (ale dreptului istoric invocat, si mai ales a faptului ca majoritatea navelor care se misca in zona au de-a face cu China), chinezii sustin ca securitatea trebuie asigurata de ei.
– importanta strategica a MCdS, pentru un stat dependent de importurile energetice si de materii prime, si de exporturile de marfuri, majoritatea utilizand caile din acea mare, impune prezenta fortelor chineze in zona.
– schimbarea hegemoniei americane din zona cu cea chineza, ceea ce sustin ei ar fi foarte natural (date fiind argumentele geografice) si nu ar presupune vreo schimbare pentru statele indepartate(asadar la nivel international) pentru ca ei sunt gata sa-si asume sarcinile indeplinite pana acum de americani,ba chiar mai bine dat fiind relativul dezinteres al americanilor fata de zona si diluarea fortelor americane la nivel mondial. Chiar sustin ca asigurarea libertatii marilor va fi facuta mai bine de ei, si pun ca garantie faptul ca ei au cel mai mare interes sa se intample asta.
– reducerea imixtiunilor puterilor din alte emisfere; asadar un fel de Asie pentru asiatici.Prezenta fortelor americane in bazele din zona este zugravita ca o mostenire istorica de rau augur, ca o amenintare continua care poate degenera oricand (pornind probabil de la evenimientele care au dus la tratatele inegale, fata de care chinezii manifesta un „never again” propriu).
Chinezii au inceput sa fie agresivi si vor fi din ce in ce mai agresivi. Nu neaparat cu fortele SU. Agresivitatea va fi indreptata asupra statelor riverane (deja se intampla asta) si SUA doreste si are ineresul sa-i ajute , pentru ca altfel va fi impinsa incetul cu incetul afara din MCdS, dar nu poate purta luptele singura in numele acestora. Probabil va urma o serie de presiuni, violari ale suveranitatii acestor state, cresteri ale influentei economice si politice, toate repetate secvential.
Partea de vest cu Vietnam si Singapore pare destul de solida, dar sudul si estul nu. Ba chiar par sa dea semne de „finlandizare”.Cred ca e o situatie foarte complexa in acea zona.
Cat despre Japonia si Coreea, sunf ferm convins ca nu vor lasa trecutul (nu au facut-o atatia ani, si nu dau semne ca si-ar dori asta), asta e doar wishfull thinking din partea altora. Si nu e doar trecutul, nici prezentul nu ii uneste deloc. Amenintara Coreei de Nord e pentru multi, dar nu in egala masura. Nimic sa-i uneasca. Si mai ales, cele doua nu conteaza in MCdS.
Cred ca judeci gresit Vietnamul, prin prisma unica a unui conflict suficient de mediatizat cat sa fie cunoscut de noi. Vietnamul a fost mereu ostil Chinei, incepand cu trecutul istoric si incluzand statul modern; Nici macar devastatorul razboi cu SUA nu le-a trecut pe acestea in fata chinezilor in statutul de inamic nr1. Este cel mai determinat opozant din zona in acest moment, si manifesta rezistenta pe toate planurile . Normalizarea relatiilor intre cele doua state este recenta, si prin comparatie, a fost mult mai anevoioasa decat cea cu SUA, si asta spune multe.
Iti raspund aici la cateva aspecte:
1) se pare ca prima dislocare oficiala a QE CSG va fi in Pacific: https://www.savetheroyalnavy.org/uk-carrier-strike-group-heading-for-the-south-china-sea/
2) Franta are interese mari in Pacific (Polinezia franceza samd), si mai mereu ajunge pe acolo cate o nava amfibie si o fregata La Fayette. Important e sa se transmita mesajul corect.
3) Pana si Germania a anuntat ca va trimite o fregata in Pacific, o dislocare simbolica, dar importanta ca mesaj: https://thediplomat.com/2020/11/germany-to-deploy-a-frigate-to-patrol-the-indo-pacific/
4) Franta, isi reorienteaza politica fortelor armate vis-a-vis de Pacific: https://www.diplomatie.gouv.fr/en/country-files/asia-and-oceania/the-indo-pacific-region-a-priority-for-france/
5) in contextul accidentelor navelor americane din Pacific (2017), englezii au trimis o Type 23 sa faca FONOP in MCdS: https://www.savetheroyalnavy.org/in-focus-hms-sutherland-a-workhorse-of-the-royal-navy-fleet/
6) Pentru China sunt doua „probleme” majore: stramtoarea Malacca, aflata sub controlul Singapore si Insulele Nicobar&Andaman controlate de India, la iesirea din Malacca. Geografia nu ajuta China, de aici si „aparitia” unor noi „insule” prin zona aia…
@1- stiam, ba chiar e un subiect punctual pe care l-am abordat impreuna 🙂
Nu stiam despre francezi; inca nu am apucat sa citesc caile date de tine dar incep acusica.
Perfect de acord ca geografia actuala nu ii ajuta. Asta si vor sa schimbe 🙂 Poate asta ii va forta sa treaca in sfera de influenta insule-stat mari. E cale lunga pana la Malacca, dar stii cum se zice ca se mananca un elefant: bucata cu bucata. Nici nu stiu daca vor ca obiectiv absolut controlul deplin – nu-mi pare realist. Mai degraba isi doresc un control impartit,sau sa fie parte a controlului din zona. Sau macar indepartarea fortelor din alte emisfere cat mai departe de coasta lor, caci pare ca au ramas alergici la asta, dupa pataniile „tratatelor inegale” pe care le amintesc ades prin textele cititie de mine.
Chiar si termenul de „control” este discutabil: poate insemna capacitatea de a dicta desfasurarea evenimentelor, dar si capacitatea de a distruge ceva poate fi o forma de control asupra cevaului ala.
Imi cer scuze pentru deturnarea subiectului, dar discutia prezinta interes pentru mine insa punctual despre vasele chinezilor nu stiu nimic asa ca nu prea am ce zice.
Cumva impartasesti macar in parte opinia mea ca europenii ar putea fi aliatii principali in MCdS? Confirmation biasul meu asa citeste din cele 6 puncte enumerate de tine 🙂
Da, europenii ar trebui sa fie acolo, alaturi de SUA si de ceilalti aliati din zona.
Malacca este importanta pentru economia mondiala in general si pentru cea chineza in particular. Sa vedem ce se alege de ruta nordica pe care se straduiesc rusii sa o puna pe picioare.
P.S. Sunt eu putin mai ridid cu offtopic-ul dar nu sunt exagerat… 🙂
@nicolae cel mai prost scenariu pentru chinezi e ca sunt calitativ pe la nivelul rusilor doar ca au numere mult peste rusi si inca scot nave pe banda. asta ii face foarte periculosi.
desi eu cred ca de vreo 10-15 ani sunt peste rusi pe multe paliere
In acest moment rusii sunt complet depasiti de chinezi la numar de nave. De altfel, in ultimii ani, chinezii au lansat la apa mai multe nave si decat americanii.
Rusii sunt putere neglijabila in Pacific. Nave mostenire sovietica, constructii noi limitate si cu deplasament mic – corvete.
Pentru prima data de la WW2, puterea americana in Pacific este serios contestata de cineva. Ramane de vazut ce se va mai intampla, dar as spune ca, daca se incalzeste, ar putea fi cel mai periculos conflict pentru omenire de la WW2 incoace.
@Nicolae
„nu mai zic de experienta in materie de portavioane si aviatie navala unde invata realmente de la zero si nici nu-i ajuta nimeni.”
Am mai spus-o pe aici cînd s-a discutat despre portavioanele chinezești.
Piloții și echipajele marinei chineze au învățat meserie pe portavionul brazilian. 😉
Părerea mea, hîc…
Ori nu eram pe aici cand s-a discutat, ori mi-a scapat… Merci sharky, nu stiam.
Ce naiba sa invete chinezii fratioare cand nava respectiva in serviciul Braziliei si-a petrecut cariera mai mult legata de cheu iar ciclurile de CAT/TRAP au fost de ordinul catorva sute. In stilul asta deabia au fost in stare sa se califice pe ei insusi si pe argentinieni.Asta cu chinezii o incadram la o alta serie de legende urbane.
PLAN depaseste US Navy ca numar de vase active, dar la tonaj trage la pitici 1,8 milione de tone vs. 4,6 milioane de tone. Mai este mult pana departe.
https://www.popularmechanics.com/military/weapons/a33901432/china-navy-size/
De acord Alex. Nici n-ar avea cum in conditiile in care principalul combatant de suprafata al US Navy e un distrugator de aproape 10000 tone… Nu mai zic de poartavioane, nave amfibii etc samd
Atat doar ca, de curand, chinezii au inceput sa-si indrepte atentia si spre navele de tonaj mare, iar la ce rata de constructie au… Oricum, au construit mai mult decat SUA in ultimii 10 ani.
Cred ca nu degeaba a inceput US Navy sa se uite dupa rachete anti-nava, toate barcile alea chinezesti trebuie date la fund in caz de ceva.
Insa de acord, mai e mult pana departe.
marimea poate sa fie si un dezavantaj. toate ouale intr-un cos.
https://www.flightglobal.com/flight-international/why-the-us-navy-is-thinking-hard-about-smaller-aircraft-carriers/137389.article
ce raza se laudau ca atinge zirkonul rusilor ? si pt ce raza l-au testat anul asta ?
nu de zirkonul rusilor ci de df-urile chinezesti se tem americanii
https://www.navalnews.com/naval-news/2020/11/chinas-new-aircraft-carrier-killer-is-worlds-largest-air-launched-missile/
ma indoiesc ca cineva care importa microprocesoare pt telefoane poate lansa un H.G.V. din avion sa il lanseze de la sol sa loveasca o tinta fixa poate ,dar antinava si glide vehicle si sa loveasca tinta mobila cam multe corectii de procesat si date de interpretat de la multi senzori ,dar poate sunt oameni mai inteligenti ca mine pe aici si pot demonstra ca se pot toate astea, dar ca si in cazul zirkon una e sa te lauzi alta e sa faci cam dura chestia cu tinta de atins la 1000km mobila dar tu construiesti capabilitati pt tinte la 450 km
au si facut asta, au lovit o tinta mobila
https://www.scmp.com/news/china/military/article/3109809/chinas-aircraft-carrier-killer-missiles-successfully-hit-target
In MCdS China are superioritate dpdv al vaselor de suprafata, dar in afara ei e mai complicat.
Nu am vazut sa amintiti de flotele de suburi nucleare, chinezii au doar 10, sunt in neta inferioritate fata de US. https://www.nti.org/analysis/articles/china-submarine-capabilities/
Sistemul Beidou este mai performant decat GPS – milspecs? Cu siguranta e mai subtire dpdv al numarului de sateliti.
Cred ca prima faza intr-o nefericita confruntare, va fi sa incerce „orbirea” adversarului cu actiuni impotriva satelitilor.
Cateva idei!
Articolul este unul de prezentare a fregatei Type 054 si urmasei sale, nu unul de prezentare a flotei chineze. Discutia s-a dus din zona „tehnica” in zona „geopolitica”, ceea ce e ok (de data asta 🙂 ) pentru ca e o zona care desi pare ca nu ne priveste, de fapt ne priveste si nu numai pe noi, ci intreaga planeta ar trebui sa se uite cu atentie la ce se intampla acolo.
La submarine chinezii sunt departe de americani, si dpdv numar si dpdv calitate.
Am inteles sensul articolului, dar discutia, asa cum spui si tu, a deviat spre contextul mai larg. Context care contine si elementele mentionate de mine.
Nu sunt „marinar”, asa ca nu am prea multe opinii tehnice, dar ma „pasioneaza” imaginea de ansamblu.
PS Fara sa vreau sa „te perii” :), apreciez sincer subiectele abordate de tine.
Nici eu nu sunt marinar. Ma bucur ca-ti plac subiectele abordate! 🙂
Ar merita poate sa scriu un articol cuprinzator cu privire la marina chineza, mai ales in contextul ultimului test anti ICBM. Sa vedem, nu stau prea grozav cu timpul.
China are minorități influente și interese peste tot în Asia și Africa. Acum încearcă Europa și America Latină. Nu sunt bine priviți în zona de influență clasică. Oare de ce?