Dintru început vreau să menționez faptul că sursa primară a informațiilor este agenția TASS. Logic, din moment ce vorbim despre o rachetă rusească. Să purcedem deci!
Testele inițiale erau programate spre sfârșitul lui 2019 dar au avut până la urmă loc în ianuarie 2020. Este prima lansare a rachetei Zircon de pe o navă de luptă a Federației Ruse, fregatele de clasă Gorșkov fiind alese pentru această misiune. Din nou logic, sunt cele mai noi și mai performante nave din flota rusă.
Se pare că racheta ar fi fost lansată din Marea Barents spre un poligon din Munții Urali și nu se specifică dacă a ajuns până la țintă sau dacă a lovit-o. Ca o constatare, de la poligonul flotei de Nord din Marea Barents până la poligonul din nordul Munților Urali sunt peste 1000 km.
Rușii lucrează la Zircon de câțiva ani. Evident, nu a fost oferită nicio filmare sau poză și nu avem nici măcar un anunț oficial. Secretul operațiunii a fost bine menținut, nu există nici măcar o poză cu racheta… Într-o lume dominată de telefoane care fac poze excelente, o lume a internetului și comunicării instantanee, o lume a sateliților de spionaj, rușii au avut mult de lucru pentru a menține secretul lansării și monitorizarea zborului. Deși, ca să faci filmări la vitezele alea îți trebuie o cameră video foarte performantă.
Prima lansare cu succes a Zircon ar fi avut loc în decembrie 2018 când ar fi fost atinsă o viteză de 8 Mach.
Fregată de clasă Gorșkov Sursa foto: navalnews.com
Fregata Amiral Gorșkov a lansat Zircon prin același lansator vertical universal folosit și pentru a lansa Kalibr sau Onix. Sursele publice ne spun despre SS-N-33 (așa cum e clasificată de NATO) că poate zbura cu 9 Mach la o altitudine de 30 – 40 km. Se spune că racheta are un cap de luptă de circa 300 – 400 kg și o lungime de 8 – 10 m. Logica ne spune că lungimea rachetei trebuie să fie similară celei a lansatorului vertical universal folosit pentru lansarea Kalibr / Onix, deci undeva în jurul a 9 metri. La fel, diametrul Zircon trebuie să fie similar Kalibr/Onix.
Presa rusească vorbește despre o viitoare lansare de pe submarine, lansare care este posibil să aibă loc anul acesta, date fiind caracteristicile fizice comune cu Kalibr și Onix. Submarinul ales ar putea fi, conform unor rapoarte de presă, K-561 Kazan, un submarin de clasă Yasen-M, Proiect 885M.
Cu ocazia lansării de pe fregata Amiral Gorșkov, generalul-locotenent Alexander Gorkov a spus:
“I can say that after such tests the missile may be launched into batch production in less than a year. Lettering should be assigned to the missile. Design documentation should be finalized for industrial production. It will not take much time.”
Ca să ne facem o idee despre ce înseamnă viteză hipersonică putem urmări cele două clipuri video de mai jos:
Sau asta:
https://www.youtube.com/watch?v=UuYIbYVLF4k
Ca o scurtă concluzie, după cum o spun chiar și ei, Zircon este pentru moment în teste. După terminarea testelor, ceea ce ar putea surveni la sfârșitul acestui an, s-ar putea trece la producția de serie și livrarea rachetelor către marină pentru a fi instalate pe nave.
Rușii susțin că Zircon este în primul rând o rachetă anti-navă și, în secundar una care poate lovi și ținte din adâncimea teritoriului inamic.
Așa ar putea arăta racheta Zircon Sursa foto: navalnews.com
De la testele recente cu Kinzal, din Marea Neagră, știm că rușii pot lovi cu rachete hipersonice ținte fixe de pe pământ.
Pentru a lovi ținte navale la distanțe mari, peste linia orizontului, trebuie pus la punct un sistem de detecție, identificare și transmitere a datelor țintei către nava care lansează și rezolvată problema manevrabilității Zircon la aceste viteze, pentru că nava nu stă pe loc iar racheta va trebui să-și corecteze traiectoria. Nici despre traiectorie nu știm prea multe, dacă va fi balistică, semi-balistică sau va veni razant, la mică altitudine.
Până una alta, ne putem aștepta în mod rezonabil ca Zircon să intre în dotarea marinei ruse în următorii 4 – 5 ani.
Nicolae
P.S. Cei care se pricep la construcția rachetelor sunt invitați și încurajați să comenteze. Uitându-mă la singura poză disponibilă, mie mi se pare că avem două trepte, un booster pentru accelerația inițială și un motor scramjet folosit pentru vitezele hipersonice.
Surse:
Analysis: Russia’s Tsirkon Hypersonic Missile Trials Enter Final Stage – Part 1
Analysis: Russia’s Tsirkon Hypersonic Missile Trials Enter Final Stage – Part 2
merg pe forta bruta rusii si americanii cu lrasm merg pe rachete care fac si clatite.
interesante trenduri. sunt curios daca va genera un program vestic anti-rachete hipersonice
Da, Green Deal va fi raspunsul UE….
Francezii si britanicii lucreaza la o noua racheta AN, norvegienii au scos NSM, iar RBS este actualizata constant. Aster-15/30 sunt rachete foarte bune dpdv tehnologic.
Exista inca foarte multa expertiza in materie in Europa.
Si americanii au inceput sa marseze puternic pe rachete hipersonice, unele vor intra in teste anul acesta.
Momentan nu exista un raspuns concret, un program concret anti-racheta hipersonica, se lucreaza foarte mult la detectie si avertizare timpurie.
LRASM are o abordare diferita intr-adevar, cel putin prin comparatie cu ce fac rusii care se bazeaza pe forta bruta.
Din tot ce am citit pana acum, nu este deloc usor sa ghidezi si sa corectezi in zbor o astfel de racheta hipersonica atunci cand o lansezi impotriva unei tinte foarte mobile, asa cum este o nava.
Logica ar spune si ca la viteza aia, orice contramasura care are un oarecare efect o va face sa rateze. pur si simplu vine prea repede ca sa mai faca vreo corectie de ultimul moment, fara sa o scape de pe traiectorie complet
Da, cu conditia sa aiba un oarecare efect… 🙂
Forța asta bruta îmi naște niște întrebări:
– ce viteza are în etapa finală? Bănuiesc că este greu sub 30.000 m să păstreze 8 Mach.
– cât de manevrabila este în etapa finala?
– cât de scumpa este o astfel de racheta? Pretul fiind proporțional cu materialele folosite
– tinand cont de pret, te poti astepta la un atac la saturație?
– cum interceptezi o astfel de racheta? Investești în vectori hipersonici sau dezvolti în principal partea de detectie timpurie și calcul al traiectoriei? Poate automatizare a reacției de tragere?
Și după ce răspundem la aceste intrebari, ar trebui să le punem în contextul nostru, al Romaniei.
Doar câteva întrebări:)
Rusii au deja rachete hipersonice care pot lovi tinte terestre. Kinzal este una dintre ele.
Un posibil raspuns ar putea fi tot batranul tun ajutat de un sistem de detectie si de conducere a focului extrem de performant si, probabil, complet automatizat.
La vitezele alea, daca e lovita de cateva proiectile, racheta hipersonica se va face praf.
Din punctul meu de vedere, manevrabilitatea in faza terminala va fi principala problema a acestor rachete.
@ Nicolae – nu cred c atunul va putea face ceva unei astfel de rachete, distanta de angajare este foarte scurta in raport cu cat de repede vine racheta si ai o fereastra de angajare de la detectie de ordinul secundelor, pur si simplu trebuie sa incerci sa te aperi mai departe de nava.
Asta pentru a elimina situatia in care tu ai schilodit racheta si asta tot vine pe tine si trece prin nava.
https://en.wikipedia.org/wiki/Phalanx_CIWS
nu prea cred.are distanta de angajare max 3600m adica circa 1,2 sec la dispozitie sa distruga o tinta ce vine la mach8-9.si cel mai important poate intercepta tinte ce vin cu max mach 2.ceea ce inseamna ca sistemul(radar,calculator de tir ,arma
) nu are timpul necesar sa intercepteze asa ceva.
Uite cum vad eu lucrurile.
Racheta aia zboara balistic sau semi-balistic, ideea este ca nu vine la rasul apei ci la altitudine mai mare. Cu cat e altitudinea mai mare, cu atat o vezi mai repede.
Ai nevoie de un sistem complet automatizat, estimarea distantei si darea focului pentru toate piesele de artilerie. Tot ce trebuie sa faci e sa pui un nor de proiectile intre tine si racheta.
Pentru asta ai tunurile noi de 57, 40 si gatlingurile de 25-30 mm.
La vitezele cu care vine dracia, ori o interceptezi de foarte departe ori de foarte aproape. Asta inseamna ca trebuie sa-ti asumi niste resturi care vin peste tine.
Nicolae – corect – tunul Gatling este solutia. Sau rachete cu capete cu fragmentatie.
Viteza foarte mare nu este totdeauna un atu – din contra – daca nu are un blindaj ceramic compozit ultra-usor o poti da jos si cu o mitraliera de 12,7 mm.
Totusi ma astept de la geniali ingineri rusi sa aiba o traiectorie spiralata imprevizibila .
Cel mai probabil va fi foarte foarte greu de doborit fiind probabil gindita ca arma anti – portavion.
La mach 8 , spirala aia ii destul de mare. SR-71 avea o raza de giratie la M3 de cateva zeci de kilometri.
Ala e un avion care deobicei suporta mai putini g decat o racheta(care poate manevra si la 40-50g). Plus echipajul care in mod normal la g>10 da ochii peste cap.
Genialii ingineri rusi cu destul ajutor din Vest; pana sa se umfle tarata in rusi si sa puna mana pe Crimeea aveau ceva programe de cooperare cu universitatile din Vest, avand ca subiect zborul hipersonic.
la asemenea, viteze laserul este solutia.
racheta oricum se face farime, asta este si ideea.
sa acopere o cit mai mare suprafata.
in conditiile acestea nu prea ai unde ascunde infanteria.
cu toate vestele antiglont.
iar mecanizatele fara infanterie …
@ Mecanicu – Un tun gen Millennium cu muniție AHEAD înclin să cred că ar avea șanse pentru apărare terminală; în principal pentru că la viteza submunițiilor AHEAD se adaugă viteza hipersonicei și chiar dacă fragmentele alea sunt mici și n-ar face mare pagubă individual problema hipersonicei e că va lua contact cu mai multe când trece prin norul de fragmente care măcar o s-o „defecteze” aerodinamic. Iar la viteza aia orice schimbare în aerodinamica învelișului va avea efecte rapide și, dacă e și un val pe aproape, totale.
Ca o paranteză, d-aia îmi pare mai bun Harpoon care poate să vină în picaj pe țintă în faza teminală decât ceva care știe doar orizontal – dacă tragi cu ceva ghintuit în Harpoon tot ai șanse să îți cadă în cap din picaj; un Exocet sau P-15 lovit are mai multe șanse să înoate înainte să ajungă la țintă. (Pliz ignore Falklands, pretty pliz:)
Ma gandesc și la rachetele AA cu focos de proximitate. Ar reușit, poate , să scoată racheta de pe traiectorie în ultimii km. Hit to kill ar fi cam ruleta ruseasca, doar că cu mai multe gloanțe în revolver:)
Hit to kill este de fapt solutia. .. La Mach9 (3000ms) + Mach 3 interceptorul… (1000ms)…
Da un timp destul de strans la un proiectil de proximitate sa detoneze eficient.
iti spun si tie ce i-am spus lui nicolae.cu o racheta care are 1km/sec nu prea reusesti sa interceptezi una care prinde 3km/sec.daca nu crezi,intreaba-te de ce patriotul(1,5km/sec) nu poate intercepta un ss-25 cu 7km/sec.nici macar thaad-ul cu 2,7km/sec nu o da jos.doar sm-3(versiunea block IIA cu 4.5km/sec) are ceva-ceva sanse.
„In 1987 s-a desfasurat un exercitiu in largul Vladivostokului care prevedea atacul cu P-15M Termit lansate de pe doua nave purtatoare de rachete (Tarantul-II si OSA) asupra unei grupari de patru nave, compusa dintr-o fregata/corveta antisubmarin Grisha si trei corvete Nanuchka I.
Ocazia perfecta pentru a demonstra cum nave relativ mici – corvetele Nanuchka aveau un deplasament in jur de 600 de tone – inarmate cu rachete anti-aeriene moderne pot supravietui atacurilor cu rachete anti-nava. Trebuie spus ca pe langa tunurile AK-725, Nanuchka dispunea de un complex SA-N-4, adica varianta navalizata a SHORAD-ului OSA SA-8 Gecko aflat inclusiv in dotarea Romaniei. Daca luam in considerare si cele sase tuburi lansatoare de P-120 Malakhit / SS-N-9 Siren, rezulta ca Nanuchka I ar cam fi fost la vremea aceea tot ce ne-am dori sa fie acum Tarantulele noastre, care au doar vreo 100 de tone mai putin.
Scenariu prevedea lansarea P-15M Termit de catre navele purtatoare de rachete care-nu-erau-corvete adica Tarantula si OSA de la o distanta redusa, de doar 21km, fata de gruparea navelor purtatoare de rachete care-erau-corvete adica Nanuchka si care ar fi urmat sa distruga P-15M cu 9M33M OSA-M. Versiunile rachetelor folosite vor deveni importante mai tarziu.
Un exercitiu de lansare “ca la carte” a P-15M ar fi insemnat inlocuirea incarcaturii de lupta cu un lest (doh!), dezactivarea sistemului radar de cautare a tintei si lansarea rachetei spre un areal liber, avand grija ca traiectoria sa treaca in apropierea navelor “tinta”.
Rusilor le-a reusit cu succes operatiunea de inlocuire a capului de lupta al P-15M, exista dubii in privinta dezactivarii sistemului de cautare insa cu siguranta P-15M nu a fost indreptata spre un areal liber ci Tarantula a lansat racheta folosind coordonatele unei tinte reale, adica corveta Musson (Nanuchka I), care se deplasa cu viteza redusa.
Procesul intim al gandirii rachetistilor rusi a fost ca si in cazul improbabil in care P-15M ar fi ajuns la intalnirea cu tinta reala, racheta tot nu ar fi primit comanda de atac din cauza sistemului de cautare radar dezactivat si ar fi urmat, in cel mai rau caz, sa zboare deasupra tintei. In cel mai bun caz, P-15M ar fi urmat sa fie oricum lovita de 9M33M.
Deznodamantul se poate banui, ca altfel exercitiul n-ar fi devenit de notorietate: 9M33M lansate de pe corveta Musson nu au distrus P-15M, tunurile de 57mm AK-725 ar fi tras doar 5 lovituri in timpul in care racheta s-ar fi aflat in bataia lor (22s), tot fara efect si apoi… P-15M si-a schimbat directia de zbor si a inceput sa piarda din altitudine, percutand suprastructura corvetei si declansand un incendiu devastator favorizat de cantitatea de combustibil aflata la bordul rachetei (reducerea distantei de lansare nu a ajutat la consumul de carburant). Pe scurt, 39 de marinari morti si o corveta scufundata.
Explicatia oficiala in urma anchetei a fost ca rachetele 9M33M ar fi avariat P-15M la o distanta de 7km, care ar fi zburat in continuare drept pana la o distanta de 2,5km de unde ar fi pierdut controlul directiei si altitudinii si ar fi lovit exact suprastructura Musson. Probabilitatea ca evenimentele sa se fi desfasurat asa este below sub-zero.
O a doua explicatie, neoficiala, este ca P-15M nu a fost afectata de 9M33M si de AK-725, ar fi pornit sistemul radar de cautare nedezactivat corect si ar fi lovit tinta cu cel mai mare profil radar din zona, adica suprastructura corvetei.”
Din Tehnomil: https://www.tehnomil.net/2019/09/14/rusii-mai-baga-o-fisa/
Concluzia mea se intampla ca tunul sa nu fie suficient de eficient cu o tinta „pe vine” in conditii reale de lupta
„Play stupid games, win stupid prizes.”
da, cam asa ceva, si coroborat cu incredere maxima in sistemele proprii de detectie si interceptie a rachetei.
Tura asta au fost subsonice, intrebarea este la una supersonica sau hipersonica ce se poate intampla daca nu o dai jos din prima.
Tunul lor de 57 mm n-a fost niciodata o reusita…
Pe de alta parte, sa speram ca nu vad ai nostri ce eficient a fost Termitul… 🙂
P.S. Vai, vai, vai, inca o racheta AA ruseasca da gres. Acu’, acu’ apar baietii de comitet sa ne explice cat de bun e Termitul… 🙂
Termitul este o racheta care a scufundat cateva nave la vremea ei. Nu putem zice ca e buna..
Iar 9M33M OSA probabil a fost la fel de buna precum SeaDartul de pe HMS Seffield sau RIM-66 Standard de pe ISS Stark ssi Barrak 1 de pe INS Hanit.
Concluzie: rachetele anti nava sunt periculoase fie ele si subsonice. Iar pana la hipersonice mai exista si alea supersonice.
Nicio legatura. Aia stiau ce vine spre ei, era un exercitiu. Ailalti erau in conditii de lupta. Sea Dart-ul chiar s-a comportat decent in Falcklands, in ansamblu. Chiar si Sea Wolf-ul s-a comportat decent, uneori cu mai multa eficienta decat Sea Dart-ul, uneori raza maxima nu este totul.
Una peste alta, toata lumea da ratari, deosebirea e ca unii le baga sub pres si cauta scuze penibile in timp ce altii recunosc problema si incearca sa o repare.
Concluzia e corecta, nicio racheta nu trebuie subestimata, oricat de veche sau „depasita” ar fi ea. Chiar si azi, o salva de Termit ramane o amenintare care trebuie administrata si e suficient sa scape una de apararea AA ca sa o belesti.
Din nou nu joci „cinstit” si obiectiv. Aluzia este malitioasa si nu are ca scop analiza obiectiva a situatiei ci doar aratarea „prostiei” si „neputintei” oamenilor rai din partea „cealanta”…
@Nicolae
Ai zis ca apar baietii de „comitet” sa laude termit.
Nu am laudat chiar de loc termitul..
Am dat alte exemple din care reiese ca rachetele AN sunt periculoase.
Citește mai bine raportul despre USS Shark înainte să faci afirmații tâmpite.
https://www.google.com/url?sa=t&source=web&rct=j&url=https://www.esd.whs.mil/Portals/54/Documents/FOID/Reading%2520Room/Other/09-M-0317_Attack_on_the_USS_Stark_17_May_1987-Joint_Investigation_Group.pdf&ved=2ahUKEwiA-duc2Y_oAhUzlnIEHXMfBmAQFjANegQIBxAB&usg=AOvVaw2pUcSujWPdsQZQ21DFK9rl
USS Stark…
Bre, tu scrii ca sa te afli in treba sau chiar crezi ce scrii?
Ce faci tu acum se incadreaza perfect la ce a scris @Nicolae:
„unii le baga sub pres si cauta scuze penibile in timp ce altii recunosc problema si incearca sa o repare”
Tu nici macar nu ai citit ce a scris @Mecanicu’.
„Explicatia oficiala in urma anchetei a fost ca rachetele 9M33M ar fi avariat P-15M la o distanta de 7km, care ar fi zburat in continuare drept pana la o distanta de 2,5km de unde ar fi pierdut controlul directiei si altitudinii si ar fi lovit exact suprastructura Musson.”
Dar vii cu rapoarte.
Vezi ca nu am incercat sa spun ca OSA a lovit P15 pe motiv ca asa spun rusii oficial.
Realitatea este ca indiferent de circumstante toate acele nave au fost lovite. Toate erau dotate cu sisteme AA. Fapt.
Incerci sa faci aici la fel ca si in cazul F35 vs Su57. Toate aeronavele s-au prabusit pe motive tehnice si tu bagi o fisa cu numarul total al orelor de zbor, cand Su57 prabusit a fost nou nouț, si nici un alt aparat nu a cazut in nas pana atunci. Nici macar nu ai date despre numarul total al orelor de zbor al lor, nici al Suhoaielor si nici al F35-urilor prabusite.
Bați câmpii ca sa o spun cat se poate de frumos.
WTF?!?!
@tovarase alexis
tu realizezi ca alex a fost ofiter in us marines nu ? si nicolae care nu stiu cu ce s-a ocupat dar in mod clar stie ce vorbeste ti-a spus ca spui tampenii si cu toate astea 0 introspectie….pe mine m-ar pune pe ganduri serioase.
sa nu uit de niko care la fel stia ce vorbea…tu o ti pe a ta cu russia stronk. tovarase, zi drept, cat de rus esti?
au si rusii merite dar la tine orice piscurici rusesc e torpila cu fotoni si incerci in zadar sa ne convingi de lucruri care sfideaza bunul simt. ca dovada la urmatorul articol debitezi iar prostii…sunt un fel de oracolul din giurgiu
Hai sa n-o mai facem pe prostii pe aici, suntem oameni in toata firea. A fost foarte clar ce-ai vrut sa evidentiezi si nu e vorba despre Termit…
@AlexIS Ce ti-a zis Alex e foarte la obiect, Standard nu face obiectul incidentului USS Stark.
Ti-o repet, n-o face pe prostu’ ca s-ar putea sa ajungem s-o credem.
@Nicolae haide totusi sa nu ne ascundem dupa degetul altora si sa lasam adjecrivele ca suntem oameni mari.
Ai facut aluzie la „baietii de comitet” care apar sa „laude” Termitul? DA.
Iote ca eu n-am laudat Termitul (desi a scufundat nave) ci am evidentiat ca „neputință” AA exista la toti. Dar daca citesti comentariul colegului @Mecanicu spune clar „scuza” oficială. Practic, pe o.presupunere de-a ta in contradictie cu varianta oficiala ai scos un porumbel. Si eu l-am continuat si.explicat. De ce te superi?
@AlexIS
Este absolut evident ca stii sa citesti insa uneori am mari dubii ca si intelegi si internalizezi ceea ce citesti… 🙂 Ori e asta, ori o faci pe prostu’ intentionat si atunci te incadrezi in zona trolilor si fanilor Russia stronk cum le zice Razvan.
Reciteste toata conversatia pe subiect, inclusiv articolul initial de pe Tehnomil, ce ti-a zis Alex si ce link ti-a dat Alex. Daca ai nelamuriri te rog, nu ezita sa ma contactezi.
P.S. Ca idee, la momentul razboiului dintre Iran si Irak, Standard e una din rachetele care s-a comportat foarte bine. Din punctul meu de vedere, racheta care s-a facut de ras atunci a fost Harpoon.
„M33M OSA probabil a fost la fel de buna precum SeaDartul de pe HMS Seffield sau RIM-66 Standard de pe ISS Stark”
Intreaba-te numai de curiozitate cate rachete Standard a sudat USS Stark in incidentul respectiv, raspunsul fiind evident ZERO. De ce continui sa fii prost?
Nu inteleg care parte nu o intelegi.
Tu stii ce rol are un sistem AA? Sa faca cartofi prajiti sau sa protejeze de atacuri? Indiferent de motiv: ca radarul nu vede tinta, sau racheta nu nimereste – inseamna fail.
Daca tu (ca tot te lauda baietii pe aici ca esti capitan, desi dupa atitudine nu se vede, că ar trebui sa fii mai cumpătat cu adjectivele si subiectele tinand cont ca ti-am aratat de atatea ori ca vorbesti prostii) ai aparat o baza, dar din oricare motiv nu reusesti inseamna ca ti-ai indeplinit misiunea? Iti zic eu ca nu!
In continuare: ce ne spun rusii despre OSA? Ca racheta a nimerit tinta, dar nu a fost distrusa in totalitate. De unde stii tu exact ca o racheta OSA a fost lansata dar nu a nimerit tinta?
Oricum ar fi tot FAIL se numeste.
Tu de ce sari in sus ca butelia daca eu nu cred ce spun americanii, la fel cum nu crezi tu ce spun ruşii? Pot sa iti dau nenumarate exemple de „scuze” sau incercarea de a ascunde sub preş situatia reala la americani.
Alte exemple:
– conteaza scuza daca mai multe Pantsir au fost buşite in Siria?
– conteaza scuza daca sauditii au luat-o pe cocoaşă cu tot cu Patriot?
– conteaza scuza daca un Scud a cazut pe o baza americana din Irak pentru ca Patriotul nu a interceptat-o?
– conteaza scuza daca Patriotul a facut mai mult friendly fire decat oricare alt sistem?
– conteaza scuza daca mai multe sisteme Patriot au fost distruse in Arabia Saudita de catre drone, tainand cont ca dronele sunt in broşura de prezentare?
NU, nu conteaza pentru ca in toate situatiile de mai sus, sistemele nu au facut ceea ce au fost proiectate sa facă. Se numeste FAIL peste tot.
@robi, decat sa iti faci griji pentru mine mai bine ti-ai face pentru tine. Tu constientizezi ca n-ai cum sa o faci pe-a avocatul când nu esti deloc in tema cu subiectul şi aplici metoda pupatului pe …portofel?
Hai sa discutam fiecare despre ce stie si sa avem o dezbatere civilizata ca suntem totusi oameni.
ce tema ma ? racheta invizibila de care doar rusii stiu si care dupa ei face manevre la mach 8 la nivelul marii ?
tu iti dai seama cat rahat ar manca rusii si pe la cate parade o scoteau daca era adevarat ?
acum nu mai conteaza scuzele pentru pantsir ? acum un articol iti turnai cenusa in cap si scoteai scuza dupa scuza una mai ridicola ca alta.
vai de capul tau….eu nu ma mai obosesc cu tine. felicitari ai castigat
Ce contează este că tu ai fost, esti și vei continua sa fii prost.
Bre, ar fi un coșmar pentru mine sa fiu ca tine, adica sa am.IQ-ul tau redus..Sa ma laud ca-s soldat dar sa nu stiu ce trebuie sa faca un AA, sa fiu soldat US dar sa nu cunosc ca blindajul Chobham e bazat pe Dorchester si ca nu e concept american ci britanic, ca tunul M256 nu e concept american ci licenta germana etc. (muulte altele)
Nici macar sa dezbati nu stii si te bagi ca musca-n lapte? Durule?
Bubi nu cred ca am afirmat asta. Licenta pentru M256 se refera la tubul respectiv si atata tot. Vezi ca M256 inseamna mai mult decat tubul respectiv (sa nu mai vorbim de diferenta de materiale folosite in fabricatia tubului unui M256 vs L44).
https://apps.dtic.mil/dtic/tr/fulltext/u2/a280508.pdf
https://apps.dtic.mil/dtic/tr/fulltext/u2/a267733.pdf
Despre Chobham am incercat sa-ti explic la vremea respectiva ca Chobham inseamna mult mai mult decat niste dale concepute din diferite materiale (preponderent ceramici) de catre ce se numeste astazi UK Defence Science and Technology Laboratory. Chobham a fost si este in continuare in anumite forme un efort cooperativ cu ce se numea la vreamea respectiva US Army ARDEC/TARDEC care a fost responsabil de conceptia matritei/stantei in care dalele respective erau aplicate.
Inca un mic detaliu. „Dorchester” este un tip de armura Chobham (Chobham fiind un termen generic) care nu a fost folosit de US, armura respectiva fiind denumita „Burlington.”
Nu sunt eu nici pe departe cel mai ascutit creion din penar, dar sa te faci de rahat sustinand ca silicatul de aluminiu este un metal spune multe despre talica.
Bubi, nu mânca ciuperci ca nu asa fusese discutia. Ti-am mai pus odata linkul dar tu tot o faci pe-a istețul.
Vezi ca eu iti spusesem ca AL2O3 se foloseste ca blindaj si iti dadusem tabelul. Apoi diferenta intre mie si tine este ca eu nu sunt chimist dar tu esti soldat si aici discutam arme si nu stii.mare lucru dar te crezi isteț. Si nici macar nu gandesti câtuşi de putin.
O bagi pe aia ca nu a fost nici o SM2 lansata cand eu evident ma refeream la sistemul per ansamblu ca unei rachete nu ii aprinzi fitilul si ii arati cu degetul pe unde sa mearga.
Apoi, tot pe declaratii oficiale ti-ai dat cu tesla singur, ca rusii spun ca au lovit tinta dar n-au distrus-o iar americanii nici n-au sriutce i-a lovit. 🙂 Au aflat abia dupa aia.
Si ala nu a fost deloc singurul caz…
Uite „dezbaterile” noastre. Si sunt multe altele care iti arata ca esti fudul.
Si nu mai manca..ciuperci!:
https://www.rumaniamilitary.ro/adevarat-sau-fals#comment-365901
https://www.rumaniamilitary.ro/ioc-motor#comment-253821
De ce nu lasati commentul cu linkurile sa se vada ca baiatu asta mananca ciuperci? Manipulare? Suprimarea dreptului la replică? Ia de aici bobiță:
https://www.rumaniamilitary.ro/ioc-motor#comment-253886
Mi-ar fi rusine sa fiu soldat US si sa nu cunosc chestiile astea elementare.
Eu nu-s chimist asa ca am o scuza. 😉
Bubi, de ce continui sa fii prost? Ca adendum, USS Stark si restul de fregate din clasa Perry din inventarul US Navy nu au fost niciodata inarmate cu SM-2; incearca SM-1. Inca un lucru; soldat nu am fost niciodata. USMC iti spune ceva? Rah!
Da la asta nu m-am gandit ca vad ai nostri ce bun este SS 2NC Styx si nu mai scapam de el, dupa logica pentru care tinem T 55 AM ca MBT (sic) Mai acum o lina imi spunea unul ca „uite in Siria isi fac astia treaba cu ele”…
Oki ok manevrabilitatea in faza terminala este o problema.
Insa care ar fi .. tinta?
O motocicleta enduro? Un „papuc zburator”? Macar o vedeta care fuge cu 60 noduri?!
Adica tinta aia cat de fasneata este ea? Ca daca cam „sta ca vaca” …… ca la abator e executata!
Eu cred ca vizeaza portavioanele si navele amfibii.
Pe langa ce spune @Nicolae cred ca intra lejer pe lista si clasele AB si Tico.
Adica tinte cam cel pitin ct vaca care „stau” ca vaca!
Si la 9 M cestia aia are o viteza unghiulara …. usor exagerata!!!
Ce valoare are viteza unghiulara si de ce crezi ca ar fi ușor exagerata?
@Nicolae
Numara pana la 2 si identifica timpul scurs cu o distanta de 5000 de metri.
Sunt cat se poate de constient de viteza acestor obiecte. Omul nu poate reactiona la asa ceva. Doar sistemele de calcul moderne.
La toate aceste intrebari cred ca raspunsurile pot fi gasite doar in Rusia si SUA. Cat despre Romania, chestiile astea nu sunt de noi, poate om reusi si noi odata sa producem un transportor modern la Moreni ca sa fim mandri de ceva, ca in rest…
Noi nu avem răspunsuri la aceste întrebări. Alții probabil se gândesc la sisteme de orbire laser sau EMP.
Depinde și de modul de legătură cu sistemul de lansare și/sau cum se face achiziția tintei.
În plus, dacă sistemul GPS poate fi bruiat, cu siguranță și glonass poate fi.
Parerea mea de nespecialist!
@Rocco și Kata. Eu nu mă gândeam că reușim să facem noi un sistem impotriva acestei rachete. Doar că, la cât mă gândesc că costa o astfel de racheta , nu cred că o vor trage rusii către flota noastra in urmatorii 15 ani. Noi, momentan, cred că ar trebui să ne concentrăm pe Kalibr și Oniks.
Care flota?!?
Eu unul sunt curios de ghidarea ei… la viteza aia ghidarea activa pe bala de radar nu stiu cum functioneaza … Adica iti ridica o problema de interceptare la fel ca si cea in cazul unui interceptor antibalistic..
Plus IR nu are cum sa functionea.. la Mach 8 temperatura este cea mai mare in locul unde ai plasa sezorii..
Am impresia ca nu este o racheta anti-nava ci doar pentru tinte fixe de la sol – ceea ce este oricumo arma remarcabil iar daca ii pun incarcatura nucleara… atunci numai conteaza precizia.
Cred ca mai degraba ti-ai face griji in privinta detectiei decat a ghidajului, pentru ca nu toata lumea are radare destul de puternice capabile sa faca tracking pe hipersonice.
Uite ce spun rusii despre Kinzhal:
https://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&nv=1&rurl=translate.google.com&sl=auto&sp=nmt4&tl=en&u=https://zvezdaweekly.ru/news/t/20185211547-L3aOs.html&usg=ALkJrhg9vOlMoh3SLUJVuXhRWa9WXeamww
Cica are chiar si ghidaj optic pe langa cel radar, GLONASS si cel radio command. Tot ghidaj optic + radar are si israeliana Arrow 2 care este capabila de Mach9.
..daca e planor vine cvasibalistic (planeaza) daca nu e atunci e aerobalistica si poate face orice face o racheta supersonica actuala ( Yakhont de pilda).
…In al doilea caz ghidajul (mod antinava) poate fi TERCOM la fel ca la sistemul GRANIT care poate discrimina o „capital ship” de escorta sa.
…cum lansatoarele universale integreaza KALIBR si YAKHONT cel mai probabil TSIRKON va avea acelasi profil (mod antinava).
…TSIRKON inlocuieste tocmai sistemul greu GRANIT. Yakhont -Onyx sau Brahmos au alt gabarit. Ce ma intereseaza pe mine e doar masa Tsirkon. Asta ar devalua foarte multe..
…acum trage si tu concluzia.
TERCOM nu se aplica anti-naval – (Terrain contour Matching) este doar la rachete de croaziera aer sol.
Granit era cu ghidare Activa Radar plus corectii de la Aeronave. Problema o vad din cauza vitezei si a frecarii aerodinamice – creeza plasma in fata rachetei- nu prea ajuta la functionarea unui Radar.
..Granit stia sa faca diferenta intre siluetele suprastructurilor navelor. Le stia „pe dinafara”! Avea data link cu doar cu „haita”. Nu si cu lansatorul! Adica soft prestabilit. Carevasazica Tercom.
Ce stia?!?!? 🙂 Ba, voi chiar nu mai aveti pic de rusine, de bun simt? 🙂
Tu de navigatie inertiala ai auzit musiu stu? Ce intelegi tu prin Tercom? Ca parca vorbim klingoniana acum…
Granit a fost o racheta buna la vremea ei, de acord, dar hai sa nu-i atribuim lucruri pe care nu stia sa le faca…
Stia sa faca diferenta intre un portavion si escorta sa! De aia! Adica soft prestabilit. Cum pe mare n-ai repere ca pe teren asta se ghida dupa siluete. Asta era reperul ei ( in afara de coordonatele generale la lansare) . Alegerea tintei importante era facuta cu softul PROPRIU! Nu era ghidata astfel de la distanta. Eu ai zic TERCOM la asta…Stiu pe mare ai zice D…G.. etc ca nu mai stiu acronimu de la Digital nu stiu cum dar e tot aia cu TERCOM.. ghidare „dupa relief”…in cazul asta nu-i un munte sau un rau ci suprastructura unei nave.
..in rest era tactica in haita cu aia lider si restul venind mai jos. Cand tinta primordiala era descoperita intra in data link cu restul haitei si…urma atacul…
..rusine sa ai tu bre Nicolae…ca faci gratuit propaganda ruseasca! :)))
Poate sistemul de ghidare al rachetei procesa semnalul intors de la tinta (ghidare radar activ), evident ecoul unui portavion e mai mare decat al oricarei nave din imediata sa vecinatate.
Nu fac nicio propaganda. Rusii au realizarile lor si mi se pare important sa stim ce pot face si ce capabilitati au. De aici seriile de articole de aici sau de pe rnhs.info
De exemplu, urmeaza articole despre Grigorovici si Gorskov. Nu stiu cand dar sunt pe lista.
…da-l naibi de Grigorovici ala-i impotent ca Ferdinand..Gorshkov insa….asta-i o fregata mai inarmata ca un Arleigh daca nu macar ca un Tico. Asta-i pericol maxim. Daca asta-i fregata pe care Putin o vedea acum zece ani in 42 de exemplare e naspa.
Poate Gorskov M sa se apropie de puterea de foc a unui AB sau Tico… De acord insa ca Gorskov reprezinta viitorul flotei rusesti.
P.S. Stii care-i problema cu voi, iubitorii de fiare rusesti? N-aveti simtul masurii… 😉 🙂
@Stu… Hai sa tinem cont de diferenta dintre NAVIGATIE (ghidarea pe parcursul celor x sute / mii de km pana aproape de tinta) si identificarea & selectia tintei.
TERCOM e o tehnica de navigatie, e folosita de rachetele de croaziera in zborul peste uscat pentru a ghida racheta pe distante de sute de km in functie de terenul citit si comparat cu reperele memorate.
Ajunsa in apropierea tintei, ghidarea este preluata de sistemul de identificare si selectie a tintei plus ce manevre evazive are-n cap racheta.
TERCOM prin definitie n-are cum sa aiba treaba cu silueta navelor tinta.
Nu bre! Asa ai zic io „generic” la sistemul asta de ghidaj ca mi-e lene sa-i spun DSMAC .Adicatelea.. Digitized Scene-Mapping Area Correlator. Pentru mine e tot aia cu TERCOM. Recunoasterea dupa repere PREMEMORATE . Pershingurile erau ghidate astfel.
Ok, detalii… Avem belele mai presante acuma, ciutanii la tara, etc
Se aude de criza de lichiditati, deci poate n-ar strica sa tineti niste numerar in casa.
pai la 8 mach ce temp are la suprafata poate avea o racheta de 3tone cu 9metri lungime si sa zicem un diametru de 0,7m si aflam multe cum ar fi aliajele probabile din care este facuta si astfel aflii daca necesita mai mult de un impact cu un proiectil pt a se dezintegra
Sunt „lansatorii universali” UKSK 3S14 care pot sà „gàzduiascà” în mod indifferent Kalibr, Oniks sau Zircon. Orice navà ruseascà echipatà cu acesti lansatori poate sà aibà panoplia respectivà.
Da, acesta este si motivul pentru care lansatorul s-a generalizat la nivelul marinei ruse. Asta inseamna ca si Buyan M vor putea lansa astfel de rachete. Dispersia vectorilor de lansare.
Nu e o idee rea deloc! 🙂
Editat: in aceste conditii supravegherea aeriana a spatiului maritim si o racheta anti-nava la bordul F-16 devin obligatorii pentru noi.
hmmm…Zircon pe Buyan? Pai nu stim masa. Daca e cat Kalibr pe care tocmai le-a lansat de curand asta inseamna vre-o doua tone. In cazul asta cred c-ar putea sa le indese intr-un Buyan daca le-o suferi lansatoru’ ala. Dar Graniturile au 7 tone! Cat o avea un Tsirkon? Daca stim asta stim mai multe. Acum nu stim.. In orice caz sa indesi o arma asa de importanta pe o nava de coasta mi se pare aiurea. Bine acuma depinde de coasta. Din Baltica pana-n coasta britanica un Buyan face vre-o doua zile. Dar daca-i vorba de coasta marii Negre…mai bine tac. Si pe urma cum supraveghezi aerian spatiul maritim din marea Neagra cu S400 rezemata de Crimeea?
Zircon este proiectata in asa fel incat sa fie folosita in lansatoarele universale UKSK 3S14. Dimensiunile maxime sunt cele ale Onix/Kalibr. Asta inseamna ca si greutatea e in aceeasi zona, adica in jur de 3 tone. Granit e si mai lunga si are si un diametru mai mare.
Nu e nimic aiurea sa indesi asa ceva pe o corveta, din contra, e o chestie foarte dasteapta.
Supravegherea spatiului maritim se face cu mijloace clasice: satelit, drona de patrulare maritima, avioane de cercetare, elicoptere, nave.
Ai aicea o pozà a une hale de asamblare fàrà legendà dar într-un articol de Lenta.ru despre Zircon.
E posibil sà fie aspectul sàu.
cu link este mai bine
https://lenta.ru/news/2017/04/15/cirkon
Trai-v-ar Aster-30!
Cam greu de interceptat la altitudine de 30 km si Mach 5 de Aster-30. Dar supozitii cà în finalà ar evolua la Mach 3 si ar fi interceptabil de Aster-30.
Nu e chiar așa de tristă situația – https://www.popularmechanics.com/military/weapons/a30679336/darpa-hypersonic-missile/
Oricum, aștept și eu în sfârșit o rachetă rusească nouă care ar funcționa conform celor spuse.
Gorshkov cu o incarcatura suspecta la bord, posibil Zircon :
https://i.servimg.com/u/f71/19/35/56/92/ej51f510.png
https://i.servimg.com/u/f71/19/35/56/92/ej51f511.png
Nu inteleg de ce ar umbla cu ele pe helipad si nu in VLS…
Pune si linkul catre articol, banuiesc ca e un articol unde apar pozele astea.
Ce ai tu acolo sunt niste Kh-35U in faza de asamblare, Sau Kh-59 ceva variante mai noi.
Daca va uitati mai atenti la Kh-47M2 Kinzhal, ve-ti vedea ca partea frontala nu are nici un sistem clasic (aripioare delta) de ghidare/ajustare a traiectoriei, astfel ca va avea o traiectorie semibalistica in partea finala daca e lansata de pe MiG 31 sau Tu 22M3 (adevarul e ca seaman cu Iskander-E, exceptand micile ajutaje dispuse radial pe conul frontal). Sistemul de gidare este INS, radar activ (model 9B318) sau corelare optica (model 9E436)
Pe de alta parte daca va uitati la BrahMos (BrahMos II care este derivata din Zirkon avand un scram jet si BrahMos NG care este derivata din Oniks avand un ramjet), ve-ti vedea ca atat booster-ul cat si partea frontal au fiecare, aripioare de stabilizatoare, insa nimic care sa si ghideze treapta finala (hipersonica) in afara de ajutaje la BrahMos NG:https://en.wikipedia.org/wiki/BrahMos#/media/File:Brahmos_imds.jpg si la BrahMos A:
http://rpdefense.over-blog.com/2015/03/indian-air-force-to-use-brahmos-missile-by-2016.html.
Insa la BrahMos II: https://missiledefenseadvocacy.org/missile-threat-and-proliferation/missile-proliferation/russia/brahmos-ii/ chiar nimic, pt ca prin definitie hipersonicele planeaza in partea finala a traiectoriei
aici si un studio relativ recent (2019): https://assets.documentcloud.org/documents/6189872/Hypersonic-Weapons-Background-and-Issues-for.pdf
oricum rachetele balistice intercontinental, pe la reintrare, ating viteze de pana la 5 Mach (cine vrea poate sa calculeze singur viteza de reintrare: https://www.grc.nasa.gov/WWW/K-12/airplane/termv.html )
Salut,
O realizare remarcabila a inginerilor rusi dar daca zboara la altitudinea de 30-40 km va fi detectata de la distante foarte mari ceea ce va facilita interceptarea. Nu cred ca poate sa zboare ca una „sea skimming”, frecarea la mach 9 ar genera temperaturi uriase. Imi imaginez ca un concurs de contramasuri vor fi folosite impotriva ei: bruiaj glonass, atacuri electronice si imi imaginez, de ce nu, proiectile hypersonice trase din tunurile electromagnetice precum si rachete AA dezvoltate special. Ca si idee SF ,sa nu radeti prea tare va rog, ma gandesc la o substanta ce afecteaza functionarea ramjetului poate chiar nanoboti si care incarcata intr-o racheta , va fi detonata in culoarul de zbor, va fi ingitita in motor si puff gata cu racheta. Ar putea fi folosita sa creeze chiar un fel de „no fly zone”. Viitorul din pacate se arata destul de sumbru , mai ales dupa scaderea pretului la petrol de peste noapte. 30%…..trebuie sa doara pe cineva de la rasarit.
Pai si la 30km altitudine se incinge dracia aia… SR-71 la M3 avea o temperatura exerioara de 3-400 grade C
…….partea descedenta nu are nevoie de motorizare!
Ceva mai simplu as spune
Noi , oricum nu jucam il liga asta
Eu banuiesc ca la viteza la care zboara , e vizibila in infrarosu ..mult , dar nu infrarosu de la sol
Americanii ar face urmarirea cu ajutorul satelitilor , de acelasi mod cu intercontinentalele
Lansate din aer ..nu ar fi asa greu o urmarire permanenta a lor ..ptr ca rusii au un numar limitat de platforme aeriene ce le pot lansa ..migurile 31 nu sunt multe
Problema ar fi ca le pot baga in lansatoarele verticale ale navelor astea mici ..si ca sa urmaresti cate au e cam greu
Eu banuiesc ca strategia in momentul de fata ptr ei trece prin atacarea platformelor de lansare ..in momentul in care una a reusit sa iti loveasca o barca
Macar avem avantajul de a avea o baza , bazata pe reteaua aegis , care are posibilitatea urmaririi lor si e interconectata la nivel global
Poate pune in alerta fortele noastre ..care in lipsa unui astfel de suport , nu ar avea practic cum sa afle cand ar fi atacate , sau de ce
Pana la gasirea unui mijloc fiabil de contracarare , banuiesc ca se schimba tactica
Americanii spun că nu e o problemă să o urmărești și să o dobori chair și cu Patriot, indiferent de unde e lansată.
Provocare e alta – dacă sunt lansate mai multe o dată de pe platforme diferite.
Daca e asa simplu de ce s-au apucat sa bage banii in alt interceptor? Nu cred ca-i chiar atat de simplu precum spui tu.
PAC-3 MSE poate intercepta iskander atat timp cat o prinde intr-o anumita zona a traiectoriei sale. Dupa se pare ca devine chiar complicat.
Nu mai e asa simplu , ca nu mai vine pe traiectorii predictibile
Chiar de nu poate manevra pe final , viteza sa nu da timp de reactie ptr a manevra
Sa te misti din calea ei , sa si incerci sa o interceptezi ..e grea sarcina
Poti spera ca da pe langa
Ptr distrugatoarele americane , altele ..se pot pregati
Ca sa atinga vitezele alea si restul are cateva ferestre , modalitati de lansare ..nu ar avea multa flexibilitate
Intr-o confruntare ..nu cand esti luat prin surprindere , o nava ce se confrunta cu ele nu ar sta in asteptare ..ar avea o abordare proactiva ..sa iti scoata platformele de lansare din uz , inainte sa te dea la fund
Eu , de moment nu le vad un mijloc de contracarare fiabil , poate odata cu dezvoltarea railgunurilor s-ar putea ..ptr ca oricum nu cred sa fie capabile sa manevreze , ci doar sa isi modifice traiectoria limitat , ptr impiedica interceptarea
Sunt inca multe necunoscute Niko. Inca nu stim cum zboara si care este amplitudinea manevrelor pe care le pot face.
Altfel, tocmai viteza le poate face sa rateze tintele mobile pentru ca, asa cum ai spus si tu, nimeni nu sta pe loc asteptand sa fie lovit.
@Dienaris
„Americanii spun că nu e o problemă să o urmărești și să o dobori chair și cu Patriot, indiferent de unde e lansată.”
Da. O hipersonica o oprești si daca sufli spre ea..cade jos singura. Mint de rup astia care spun ca nu se poate intercepta.
@nicolaie @AlexIS
Pentru că nu te atacă nimeni cu o rachetă.
@nicolae.sa inteleg ca esti de acord ca pac-3mse are niste limitari serioase in ce priveste interceptarea unor tbm uri manevriere?
Din ce am mai citit, limitarile sunt in primul rand ale sistemului Patriot, nu neaparat ale rachetei PAC-3 MSE in sine. Dar e clar ca exista limitari. Dar asta e, folosesti si maximizezi performantele a ceea ce ai in dotare.
Cat despre manevrabilitatea tbm-urilor cum le zici tu, inca nu am prea avut ce citi. Dar nici nu m-a interesat in mod deosebit. Ramane de vazut cum si cu ce vor reactiona occidentalii.
patriot are mach 4,5 .cam greu sa prinda o tinta ce vine cu viteza dubla.si daca aia mai face si ceva manevre evazive in ultimele 10-15 sec, vaya con dios.
Nu cred ca se pune problema sa o prinda din urma, trebuie doar sa se indrepte spre ea la interceptie. Cred ca putem fi de acord ca orice impact la vitezele alea inseamna la revedere.
In cazul tintelor terestre, ca sa loveasca tinta, hipersonica are un singur traseu, cel catre tinta. Altfel rateaza. Logic, nu? Asta inseamna sa-ti pozitionezi bateria AA pe traiectoria posibila.
Nu cred ca viteza Patriot e neaparat cea mai importanta aici cat manevrabilitatea ei.
Dupa cum ziceam si mai sus, nu stim inca cum vine o astfel de racheta hipersonica: balistic, semi-balistic, o combinatie intre cele doua etc samd
Oricum, mi se par importante detectia si puterea de calcul a sistemului.
Nu este vorba de a o urmari. Ideea este ca este al dracu de greu daca diferenta intre viteza interceptorului si tinta este f mare. In privinta manevrabilitatii la vit hipersonice iti reamintesc de pershing2 care facea acest lucru acum 40 de ani. Ce e asa greu de acceptat ca rusii sa introduca in softul iskander, kinzhal sau tsirkon manevre evazive efectuate repetitiv cand intra in anvelopa de lucru a patriot sau thaad?
Sunt prea multe necunoscute si nu ma pricep suficient dpdv tehnic.
Iti reamintesc si eu ca nemtii sustin ca PAC-3 MSE in combinatie cu TLVS are sanse bune sa dea jos Iskander, nu-ti mai citez toata tarasenia, ca am mai facut-o recent. 🙂
Datorita vitezelor, termenul de manevre evazive nu cred ca este tocmai ce ne imaginam noi, avand in vedere distanta parcursa per unitatea de timp. Stiu, rezista la multi G (cat de multi e o intrebare buna, avand in vedere cat de mare e), dar chiar si asa, manevrele evazive cred ca vor fi relativ „largi”, nu ceea ce ne imaginam noi.
sa nu uitam ca altitudinea maxima de interceptie a pac3mse este 30km.pe care o iskander ii parcurge in 12-15 secunde(desi daca luam in calcul si viteza interceptorilor devine <10 sec) .cam mic timpul de ajustare a traiectoriei interceptorilor daca rusoaica a facut o manevra de cateva grade in zona aia. o volhov rezista la o modificare de 30- 45 grade la 750m/sec.presupun ca si nepotica iskander rezista la cateva grade la 2100m/sec.
Ti-am zis, nu am o pregatire tehnica suficient de buna ca sa-mi dau cu parerea pe acest subiect. Am citit ce zic altii mai destepti decat mine si, daca sursa mi s-a parut credibila, am luat de bun.
Nu am timp sa stau sa fac simulari si calcule pe hartie dar cred ca putem fi de acord ca o simulare computerizata (Iulian? 🙂 ) a unui astfel de zbor ar fi extrem de interesanta.
de ce patriot sau thaad nu pot intercepta ICBM-uri? oare ptr ca au viteza f. mare(6-7km/sec)?targetul patriot sunt tbm-uri cu 1,5-2 km/sec iar al thaad sunt irbm-uri cu 2,5-3km/sec.
Un SM-3 a dat dovadă că poate intercepta tinte cu o viteza de Mach 20.
a vorbit cineva de sm3 ?? tocmai ce am spus ca aia nu poate fi folosita decat pe tinte ce evolueaza la H>80km. iskander,kinzhal,tsirkon evolueaza pe traiectorii semibalistice la h<50km.vrei,nu vrei asta este adevarul : momentan ,in panoplia us army nu exista ceva sa intercepteze tinte manevriere,care evolueaza la 50km cu viteze de 2-3km/sec.si tsirkon-ul lansat de un tu-22 sau de un gorskov mai e cum mai e. uite aici scenariu de cosmar : un sub nuclear 949am care lanseaza din imersiune de la 400-500km toata salva de 72 de tsirkon in regim lo-lo-lo catre un carrier batle group.iar aia,in caz ca le descopera la timp,au la dispozitie circa si ceva 2,5 minute sa le dea jos.72 de bucati cu cel putin 3 rachete/ tsirkon= 216 in total cat numeri pana la 150. si daca sunt doua sub uri( rusii au 5 cu inca doua in modernizare) totul se dubleaza.
@Strumpf si tu acuma, ti-ai gasit cui sa-i explici ce e aia SM3, sa discuti probabilitate de interceptie si sa faci simulated scenarios..pe bune?
Nu confunda viteza si traiectoria obiectelor aflate pe orbita sau a rachetelor balistice cu rachete sau glidere manevriere.
Ce spui tu acolo se intampla foarte des si este similar cu andocarea unui modul spatial pe un satelit aflat pe orbita. In acest caz e si mai greu pentri ca modulul trebuie sa atinga cu viteza mica nava ca sa nu o bușească.
la rusi e aparare stratificata dar la americani nu vorbim decat de sistemele care ne place.
o racheta anti nava peste sm3 o sa dea.
poate explici si cum intercepteaza sm-3 o racheta anti-nava!!! frate esti paralel rau !
si tu esti blocat in ce faceai tu acu 2 decenii cu rusii
dar hai sa iti raspunsi si la intrebare. zirkon ca sa atinga viteza aia si cerintele alea poate sa fie un singur lucru o racheta de dimensiuni mari care vine drept spre tine. seaskimming si manevrabilitate la mach 8 my ass.
sti care e problema la articolul asta defapt. aia pro rusi isi dau in stamba pentru ca pot sustine orice. nu se stie mai nimic de racheta asta inafara de propaganda ruseasca deci puteti sustine toti si ca se teleporteaza in navele americane noi aialalti n-am putea sa va contrazicem.
dar am vazut cu totii cum e propaganda asta ruseasca si cat e de adevarata. uneori e dar de multe nu e.
eu sunt impotriva rusilor dar asta nu inseamna ca sunt orb si la lucrurile ok care ies din mana lor. doar ca majoritatea alora bune scrie urss pe ele nu rusia.
ai pus doua post-uri dar nu ai explicat cum dobori o racheta anti nava cu sm3.sau ai postat iar la pocneala? iti dau eu varianta: duci sm3 ul la 80km altitudine unde ii intra in functiune senzorii si scapa de treptele inferioare si dupa aia o cobori la altitudinea la care evolueaza tsirkonul(50km daca e pe semibalistica sau nivelul marii daca e pe sea skimming).si te pui pe vanatoare(daca mai ai combustibil in ultima treapta).
da stiu ca multi din garda veche suferiti de cat de grozavi sunt rusii. am vazut un domn si pe la fortele aeriene care zicea ca mig 21 bate tot ce zboara.
sunt aici sa invat. nu detin adevarul absolut dar nici nu inghit orice sfideaz bunul simt sau propaganda de clasa 4
eu zic sa intri in politica.ocolesti raspunsurile cu gratia unui „ales al poporului”.ca tot suntem in off-topic : stau si ma intreb ce naiba faceai tu pana in 2014 cand citeai despre manevrele comune romano-ruso-americane din MN,sau despre relatiile cordiale dintre federatia rusa si statele unite,sau ca usaf se antrena cu rachete-tinta rusesti(kh35).cred ca erai cu nervii la pamant. frate,ii urasti rau de tot pe amaratii aia.
Nu ma iau asa de in serios ca tine. din respect pentru tine ma opresc aici.
…hmm stii cum e asta cu puterea de calcul in defensiva? Ca si cazul Raducanu „la patrat”. 🙂
…in anii ’70 au fost doi fotbalisti mari ai Romaniei…un atacant ..Marcel Raducanu..si…un alt Raducanu portar.. zis si „Tamango”. Raducanu ai batea lui Tamango penalty-ul aratandu-i DINAINTE coltul. Dadea gol chiar daca asta stia unde sa plonjeze. Capisci? E chestie de viteza. E PREA MARE frate.
Au fost mai multi.
Dumitrache, Dobrin, Lucescu … ca sa zic cativa.
..ba radem! 🙂 Pai Avangard ala de ce nu se topeste? Si ala are o viteza infricosatoare. Daca Tsirkon asta e facut din acelasi material? Nu-i nici o dovada ca asta nu face si seaskimming. La urma urmelor ea inlocuieste Granit si asta asa facea. De fapt nu stim nimic si speculam. Mister total.
…ca chestie… daca ivan se hotaraste sa te trasneasca pe furtuna cum creezi matale pe traiectoria ei un nor?
..si daca scade petrolu’ cu 30% ce? O sa creasca cu 30% taxa pe fumat si Tsirkonu’ asta tot se face…
@Stu, Avantgard ca avantgard, da mie PRS-1M mi se pare mai impresionanta. De ce? Pentru ca are o acceleratie de 300G si nu ii sare vopseaua, nu sar lămpile de pe PCB-uri, nu se dezintegreaza, si merge cu viteze de mach~17 pe toata traiectoria prin atmosfera. Toate astea in accelerare la urcare nu la aterizare balistica de tip reentry.
https://youtu.be/qLV1Ao9QkpE
..Nudol? Mda da nu se compara cu ce spaima reprezinta d’alde Avangard sau Sarmat. Nudol e defensiva. Iar inaintea asteia erau „gorgonele” A135. Celelalte doua insa sunt ofensive. Ah da..si strategice. Asta-i ce enerveaza cel mai mult. Asta e un domeniu „hiperimportant” :)))
Cum sa faca seaskimming , cand raza unui phalanx e la vreo 3 km , si o short range vreo 20 max si asta vine cum spune lumea pe aici cu 5 km pe sec ?
Mai da in vreo tinta?
https://www.defensenews.com/global/europe/2020/03/06/europe-ship-killing-missile-passes-first-firing-trial/
Contra masura o vad cea cu laser, pentru ca viteza de deplasare a undei electromagnetice e cea a luminii. Nu ma pricep, dar la viteza aia asa de mare poate angaja tinte fixe, dar si acest lucru este foarte nasol. Banuiesc ca poate zbura si jos (la nivelul marii), daca virful rachetei este suficient de rezistent la frecare. Daca te uiti la vehiculele care reintra in atmosfera si cu ce viteze intra, iar scutul termic rezista minute bune pana incetineste. Avand in vedere aceste presupuneri, posibil un atac la nivelul marii dar nu pe distante mari ca se ”incinge” racheta.
Când tehnologia cu laser va fi matura, va fi potrivita pt a distruge rachetele hipersonice.
„Evident, nu a fost oferită nicio filmare sau poză și nu avem nici măcar un anunț oficial.”
Nu prea au cum sa ofere poze pentru ca este un proiect secret.
Anuntul oficial l-a facut chiar preşedintele lor in discursul televizat de acum 2 ani.
Pe Kinjal l-au aratat in teste, de Burevesnik am aflat cu totii cand a explodat, Zirconul a fost testat de mai multe ori, Avantgard a fost monitorizat de americani in cadrul programului New START, Peresvetul l-au aratat doar intr-un videoclip iar de Poseidon nu stim nimic inca.
Ca sa ne facem o idee despre cum sunt monitorizati cei care lucreaza in industria lor de aparare si de imposibilitatea lor de a trage in poze jucariile ne putem uita in videoclipul de mai jos pe la minutul 1:19:
https://youtu.be/abW_ZQAvVXk
Banuiesc ca au si un motto: „munceste linistit, FSB-ul te vegheaza”
PS Nu va ingrijorati, Zirkonul nu ne este dedicat noua ca noi n-avem flota. Adica flota avem, arme pe nave nu avem
Peste ani, o să auzim de nuș’-ce navă civilă lovită de un obiect supersonic… ceva gen MH-17 sau nelegiuirea iranienilor… Pentru așa ceva sunt făcute, să mulgă bani și, dacă se poate, să lovească ceva, orice!
Alternativa la tigăile sovietice e bățul nuclear… fără pardon!
Ai dat în mine, ia de-aici!!
Îi ieftin petrolul, criza Covid-19 se întinde, ivanii stau cu marfă nevândută. Mai dau cu o tigaie…
Își închipuie careva că dau rușii in americani sau ceaineji cu așa ceva?! Știu ei bine cum și-ar lua-o…
Cât s-au lăudat cu torpila supersonică, cu Schval-ul…
A ajuns la iranieni și… s-a fâsâit. Că prea face valuri.
Cum dai jos un uriaș?! Cu un virus…
O altă tigaie de propagandă, cu tot respectul pentru @nicolae!
„Alternativa la tigăile sovietice e bățul nuclear… fără pardon!”
Interesantă opinie…..
„Cât s-au lăudat cu torpila supersonică, cu Schval-ul…”
Shkval nu este supersonica ci supercavitantă. Totusi, a ramas cea mai rapida torpila din oceanele Terrei inca din ’77. Au mai incercat si altii sa ajunga la acel nivel dar nu le-a iesit..
pentru ca ailalti folosesc rachete. am vazut toti ce periculoase sunt torpilele rusesti cand a explodat kursk.
https://en.wikipedia.org/wiki/RUM-139_VL-ASROC
Buna cparatie ai mai gasit…ASROK vs Skhval. Doar ca sunt cel putin 3 necunoscute deoarece compari o racheta antisubmarin lansata doar de pe nave de suprafata cu torpile care pot fi lansate de submarine sau de nave.
Deci:
-ori tu crezi ca ASROC se lanseaza de pe submarine
-ori crezi ca Kursk a fost de fapt o nava de suprafață
Care din astea e?
Dar tu stii ca VL 139 ASROK este de fapt o torpila propulsata de un motor de racheta prin aer dar cand ajunge in apa tot o torpila inceată este?
Despre Shkval, unii de pe aici spuneau ca e banana, caz similar cu subiectul articolulii. Dar totusi americanii au vrit sa copie Shkvalul. Si pentru ca nu le-a iesit ai aparut teoreme:
– ca Shkval nu poate fi ghidata. Desigur, ca rusii nu stiau sa ii puna un fir de ghidaj ca la Maliutka sau la.alte torpile. N-aveau tehnologia firului, ce sa mai.
– ca Shkval este slab manevriera. Desigur, ca submarinele fac loopinguri si Pugachev Cobra prin apă.
– ca Skhval demasca pozitia submarinilui care o lanseaza.
Desigur ca zgomotul urias produs de aceasta torpila supercavitanta ar permite sonarelor sa mai dkstinga alte obiecte scufundate foarte putin sesizabile. Chiar daca ar fi asa, pana apuca sa lanseze o torpila Shkvalul a lovit demult.
Iar de explozie ne-am convins cu toţii ce putere are ca zici tu singur ca a scufundat Kurskul. 🙂
Care e asemanarea Shkval cu subiectul? Pai:
– Zirkon nu poate fi gidata (da altele pot, si americanii incearca sa dezvolte ceva similar)
– Zirkon nu poate face manevre (de parca navele ar fi avioane)
– Zirkon se topeste in atmosfera (da PRS-1M care accelereaza cu 300G si fuge doar prin atmosfera de la A-Z pe o distanta maxima de 350Km pana la o altitudine de 50Km nu se mai topeste)
– Zirkon nu e in folosinta (nu exista) ca nu au facut rusii poze la ea.
-etc
-Sa vedem ce mai apare
Si tu colegu @robi, zici ca de fapt iti plac lucrurile sovietice (parna nu suportai rusii) dar alea bune (BTR-urile?) ca de fapt tehnologia asta e zero barat.l de asta nu o apreciezi.. Interesanta si opinia ta..
Imi pui si cuvinte in gura. Ti am zis ca te las in pace si in loc sa iti iei victoria tot debitezii prostii. Prostul nu e prost destul pana nu e si fudul.
Zirkon exista pe hartie. Te dai mare expert intr o racheta ce nu stie nimeni nimic despre ea. Dar tu sti totul. Sti o …. Si o mai si mananci pe deasupra. Daca nu m am incumetat sa intru in jocul asta de posturi lungi cu tine nu inseamna ca traiesc pe marte. Pur si simplu nu vad de ce sa fac efortul cu un idiot ca tine care orice ii explica altii mai destepti ca mine el continua sa manance ….. Si traieste cu impresia ca e destept si ce spune el sunt argumente…..
Latra la alta masa.
Bre Robi,
1. tu ai dat reply la commentul meu, deci tu ar trebui sa latri la alt comentariu.
2. Zirkon exista pe hartie doar pentru ca spui tu. Doar ca, coincidență, articolul este despre un test real, nu testul creionului pe foaie.
3. Vezi ca nu m-am dat deloc mare ca as cunoaste Zirkonul, reciteste comentariile.
4. Ce efort poti sa mai faci tu daca nu intelegi discutia si compari ASROC cu Shkval?
5. N-am ce victorie sa imi iau, ca nu joc macaua.
Stiai ca persoanele care au tendița de a caracteriza pe altii au o problema cu ei inşişi? Se pare ca nu.
Da vorba lui @Strumf a altora, imi bat capul degeaba…
Tu te-ai uitat la ce raza de actiune are „vijelia” asta? Intre 5-15 km tragi la pitici. Torpilele ocidentale au o raza de actiune cvintupla. Sa nu-mi spui acum ca astia sunt atat de silentiosi incat ajung sa se foloseasca de asa ceva impopriva unui SSN sau SSBN. Sa nu-mi spui acum ca torpila lui peste prajit este menita pentru port avioane.
„Sa nu-mi spui acum ca torpila lui peste prajit este menita pentru port avioane.”
Nu. Cu un warhead nuclear de doar 150kt era destinata bărcilor de pescuit de cu vâsle, balizelor de semnalizare fixe si bărcuțelor gonflabile.
Si chestia cu raza de actiune cum o rezolvi bubi? Wolfpack tactics???
https://nationalinterest.org/blog/the-buzz/swedens-super-stealth-submarines-are-so-lethal-they-sank-us-18383 Daca a putut Gotland poate si Kilo.. sau Lada
As vrea sa vad un Kilo sau Lada tinand pasul cu un CBG. Legenda cu Gotlandul este veche.
Si pastrandu-si in acelasi timp tacere acustica.
Nu trebuie sa se tina. Poate organiza ambuscade, poate interzice accesul, Rusia are intre 20 si 30 de unitati care vor consuma din resursele adversarului si ii vor limita posibilitatile tactice doar prin prezenta. Ideea e ca poti gasi cu usurinta situatii tactice in care un Kilo sa-si foloseasca supertorpilele cu succes.
Ambuscade unde? Un CBG nu are nevoie sa intre in Baltica sau Marea Neagra. Pt. CBG sunt alocate submarinele de atac nucleare. Pt un diesel-electric sa poata ataca un CBG ar fi noroc chior. Astea ca sa fie silentioase merg in imersie cu mai putin de 10 noduri daca nu ma insel. Grupul de lupta al unui portavion nu-i static si are viteze mult mai mari.
@AlexIS
„Flota ruseasca din nefericire, lanseaza la fel de multe mave si suburi la apa ca in perioada sovietica.”
Aaaahahahahaaaaaa. Iar ai fost magistral! 😀 😀 😀 😀
Părerea mea, hîc…
Se vede treaba ca tu insuti n-ai citit propriul link pana la capat… 🙂 Kilo n-are AIP iar Lada nu poate fi numit operational.
Suburile diesel electrice sunt pistol cu apa la autonomie indifent daca are AIP sau nu nu cred sa se afle prea des inaceleasi ape cu CSG-urile.
Dar: Pe langa Kilo care a dat batai de cap NATO, exista Improved Kilo iar pe viitor se vor alatura Lada si Kalina, pentru balțile astea mai mici.
Iar pentru oceane exista submarinele nucleare de exemplu Akula (Shchuka-B) care inca navigheaza nedetectate prin coastele US, Yasen, iar pe viitor Laika (Husky).
Deci decat sa ne facem griji pentru rusi (potentiali inamici) mai degraba ne-am face griji pentru americani (partenerul strategic) si viitorul marinei lor:
https://www.forbes.com/sites/hisutton/2020/02/24/photo-shows-that-us-submarines-still-have-stealth-problems/
Cica pe viitor vor sa faca portavionul maj mic, mai ușor, mai pașnic, adica fara propulsie nucleara. Probabil sint topiți dupa fumul Kutznetovului.
https://www.thedrive.com/the-war-zone/32504/ford-class-of-supercarriers-may-end-after-four-ships-navy-eyeing-smaller-carriers-report
Daca sunt nedetectate de unde stii ca navigheaza acum pe langa coastele SUA?
@AlexIS
1) Nici Improved Kilo n-are AIP. Nici Lada, nici ce mai visezi tu pe acolo… Improved Kilo e o solutie de tranzitie pentru ca urmasul sau inca nu da rezultatele asteptate.
2) Flota ruseasca de SSN este la un minim nemaiauzit si inacceptabil pe vremea URSS-ului. Pe scurt, sunt atat de ocupate cu paza si escorta SSBN-urilor ca rareori mai au timp sa faca poze cu farurile din Maine. Ce fac rusii pot sa faca si americanii, sunt suficiente povesti in acest sens. Iar pana la Husky mai e cale lunga, multe proiecte sunt intarziate, vezi programul de constructii navale al Rusiei: http://www.navyrecognition.com/index.php/focus-analysis/naval-technology/7791-analysis-the-russian-state-armament-programme-2018-2027.html
3) Aceleasi probleme pe care le au americanii cu invelisul absorbant le au si rusii. Circulatia pe sub calota polara de nord are dezavantajele ei. In continuare, nu furnizezi din link decat ceea ce-ti convine.
4) Nu-i lasa Congresul sa renunte la cele 12 portavioane mari, oricat de „inovativi” ar vrea ei sa fie. In schimb s-ar putea sa vedem mai multe nave in genul USS America si USS Tripoli.
@Anla’shok
https://www.thesun.co.uk/news/5825402/russia-nuclear-submarine-us-coast-undetected-american-defences/
https://www.washingtonexaminer.com/policy/defense-national-security/us-has-sufficient-visibility-into-russian-submarines-but-cant-find-them-100-of-the-time
https://freebeacon.com/national-security/silent-running/
@Nicolae, rusii aveau problemele astea cu Sierra class -o clasa veche de submarine care intre timp a fost modernizata, iar iranienii cu Kilo class pentru ca nu aveau tehnologia necesara. Deci Sierra e vechi si a fost modernizat de atunci iar Kilo ni eraal lor.
Consider a fi inacceptabil ca un sub de clasa moderna cum e Virginia class (cele mai noi suburi US) sa aiba aceleasi probleme nerezolvate de ani de zile.
Pe sub Arctica se dau toate clasele de suburi nucleare rusesti, Tuphoon, Yassen, Borei, Akula, Oscar II, Delta III si IV, impreuna cu batranul Sierra care avea si el probleme cu stealth coatingul.
Si britanicii au mari probleme cu cele mai noi suburi nucleare ale lor, Astute class.
https://www.nwemail.co.uk/news/barrow/16433927.barrow-built-astute-nuclear-submarines-endure-highest-level-of-production-line-cannibalisation/
Inainte de astea aveau aceleasi probleme ca si Virginia si vechile Sierra cu clasa Trafalgar, dar macar ala e vechi, aproape cat Sierra de batrân.
Improved Kilo e deja o soluție mai moderna a unui sub care era deja periculos..Sunt maj multe scrieri despre imposibilitatea unora de a le detecta.
Flota ruseasca din nefericire, lanseaza la fel de multe mave si suburi la apa ca in perioada sovietica.
Fa o comparatie sa vezi cate suburi moderne sau modernizate au si cate nave refitted. Plus alea in constructie. Compara cu ce au americanii in dotare dpdv al vechimii.
Indiferent daca ii vor lasa sau nu congresul sa renunte la viitoarele portavioane de mari dimensiuni, studiul este deja facut.
Ford class are probleme
https://nationalinterest.org/blog/buzz/did-america-make-big-mistake-building-new-ford-class-carrier-104037
Zumwaltul este cum este si a fost anulat, iar celelalte clase de nave deja existente imbatrânesc. Noroc cu LCS-urile.
„Multe proiecte sunt intarziate”
Pai vezi intai cate proiecte au ei in desfasurare de submarine si nave, si cate modernizari executa la cele vechi. Si bugetul lor minuscul in comparatie cu americanii.
AIP-ul nu este nici o mancare de peşte pentru ei deoarece dispun de submarine nucleare, doar constructia de Borei, Yasen si Improved Kilo este o problema majora. In cativa ani ei vor avea toata flota de submarine moderne iar ceilalti se vor da inca in submersibile construite in Cold War, prezentandu-ne in continuare „suprematia” tehnologica prin rapoarte.
Shkval. In primul rand torpila aia este creditata cu o rata de interceptie de 80%. In al doilea rand exista o alta torpila, banuiesc ca e la fel de secreta precum era Shkvalul la vremea ei, numita Khishchnik, tot supercavitanta.
Totusi de unde stim noi ca Shkval sau Khishchnik nu se afla in tuburile lanstorpila ale suburilor rusesti?
Deci sunt nedetectate dar totusi au fost detectate(conform linkurilor tale). Si banuiesc ca rusii sunt cu bunghiul pe fiecare submarin american.Pentru asta n-ai linkuri?. Dialogul devine caragialesc.
A sa nu uit asta cu submarinele rusesti despre care „se stie” ca se scufunda mai jos decat cele americane este din seria rachetele rusesti au raza cea mai mare, radarele la fel, avioanele rusesti zboara cel mai sus ca asa scrie in linkuri. Nici o vorbulita despre compromisurile care stau in spatele performantelor si care trag in jos tehnica asta.
@AlexIS
O discutie cu tine ma face sa ma simt ca-ntr-o piesa fantastica de Eugen Ionescu… 🙂
Renunt! Adio si ramai cu bine, esti cel mai bun si mai nemaipomenit!
„Fa o comparatie sa vezi cate suburi moderne sau modernizate au si cate nave refitted. Plus alea in constructie. Compara cu ce au americanii in dotare dpdv al vechimii.”
Ce-ai facut pufi? Iarasi ai probleme cu aritmetica?
http://russianships.info/eng/today/
http://russianforces.org/navy/
https://www.public.navy.mil/subfor/hq/Pages/Facts.aspx
https://www.navy.mil/navydata/fact_display.asp?cid=4100&tid=100&ct=4
https://www.navy.mil/navydata/fact_display.asp?cid=4100&tid=200&ct=4
https://www.navy.mil/navydata/fact_display.asp?cid=4100&tid=300&ct=4
Tu asumi (gresit si prost ca de obicei) ca daca un 688 SSN a fost lansat la apa undeva prin anul de gratie 1983, nu sa mai facut nimic la el de atunci. Guess again.
https://defpost.com/huntington-ingalls-industries-prepares-25-month-overhaul-los-angeles-class-submarine-uss-boise-ssn-764/
Hai sa nu incurcam modernizarea prin reparatie cu conceptele noi. Orice nava trebuie reparata capital periodic ca altfel nu ar mai functiona la propriu. Cand o bagi in RK (revizie capitala) cum tehnologia evolueaza, clar ca n-ai cun sa lasi monitoare CRT pe nave construite pana in 2000, le pui si tu un LCD/LED ca tot omu’.
Sa detaliez ce vroiam sa spun mai inainte.
Suburi si nave relativ moderne ca si concept (de dupa ’90)
Suburi
Americani: Virginia iar pe viitor Columbia
Rusi: Borei, Yasen, Improved Kilo, Lada, pe viitor Kalina si Laika- nu punem la socoteala modernizarea prin improvizare dupa ’90 gen Akula III, Sierra II, Victor III etc
Nave de lupta si portavioane (exclus amfibii si nave auxiliare)
Americani: Ford, Independence, Freedom, Zumwalt (anulat).
Rusi: Karakurt, Gorshkov, Grigorovici, Buyan, Steregushchiy, Gremyashchiy, Ghepard, Alexandrit, Vasily Bykov.
Alte modele de nave ce se vor alatura flotei rusilor: Project 20386 Derziky, Project 23560 Lider (urmasul lui Kirov). De portavion nu mai amintesc ca la bugetul lor nu si-l permit. Tot Kutzi va fi baza.
@Nicolae, hai sa lasam mistourile si sa continuam dezbaterea.
Prin Sleep si Stand by vroiam sa prescurtez explicatiile pe larg (din lipsa de timp) despre ce inseamna fiecare nu tre sa te simti ofensat. Opritul submarinului si opritul tuturor echipamentelor zgomotoase.
Tot nu mi-ai spus cine spune ca Shkval nu mai este in serviciu.
Pentru mine nu e clar cum s-au chinuit atata timp sa tina secretul acelei torpile (inclusiv prin sacrificiu uman) si acuma deodata si-au dat ei seama ca de fapt nu e buna de nimic.
@sharky, ms de compliment. Dupa ce te opresti din ahahahaha, arunca totusi o privire la ce am scris eu.
Pufi, esti prost…,
Bine ca ne-ai dat o lista de copai care in general sunt menite sa apere apele teritoriale si nu prea au de a face cu razboiul expeditionar sau oceanic. Oricum ai pune-o ciucalaii astia au undeva pe la 170-180 de nave active in comparatie cu US Navy care are in jur de 286/287. Iar daca vorbim de tonaj astia trag la pitici avand un tonaj total undeva pe la un sfert din tonajul US Navy. Daca stau bine sa ma gandesc US Navy are tonaj total cam cat urmatoarele 12-13 forte navale au la un loc.
@Nicolae
Pufi, esti prost…,
Eu totusi am vorbit ok cu tine intotdeauna chiar si atunci cand vorbeai de pe pereti. Ai copiat adjectivele colegului de peste ocean (fara sa stii ca noi ne alintam in acest mod de mult timp), iar asta nu te face deloc mai isteț.
Deci tu faci afirmatii pe care nu le poti sustine si tot tu arunci cu adjective. What’s next, vei apela la metoda ta clasica si nu vei aproba commentul?
Supertorpilele erau ptr alea rapide , de atac
Ptr astea conventionale e mai simplu si mai usor cu torpile clasice
La 6 grupari navale , cat au americanii…la 30 unitati cate au astia de la est ..rezulta 5 bucati pe grupare navala
Banuiesc ca americanii nu le comunica in scris la astia pe unde trec gruparile lor navale , ca astia sa o puna de ambuscade
Cu navele lor cu propulsie nucleara si escortele pe turbine , ce merg la 30 de noduri ..dificil ptr astia mici sa tina pasul cu ei fara sa fie detectati ( viteza de a fi „silentios” pe la 11 noduri sau mai putin , depinde si de apa oceanului si de obstacole dificil de „selectat” de catre sonar in ape putin profunde , si de obstacole ce nu exista in ape profunde)
Gandeste-te la imensitatea oceanului , la faptul ca o torpila cu raza de 15 km ..e distanta Baneasa-Beresti …la faptul ca americanii atiu caracteristicile tehnico-operationale ale navelor lor si vor evita sa intre in situatii de a se suprapune pe caracteristicile de „interceptare” a navelor de tipul asta ..decit fortati
O sa rezulte ca sansele de „interceptare” ptr navele respective sunt foarte mici …rusia are coasta multa ..samd
Dupa aia gandeste ca un sub , sau 2 nucleare de atac nu e nevoie sa stea la 50 metri sub un grup din asta de lupta ptr a „intercepta” submarine inamice ..ptr a fi perturbati de zgomotul produs de grup …ci pot merge 5 , 10 km inainte pe traiectul coordonat de conducatorul grupului , liberand calea
Timp in care grupul din spate are nave de escorta , ce pot arunca contramasuri in apa , ce la fel „scaneaza” activ ..ptr a descoperi suburi
Timp in care tu ai torpila minune sa o lansezi si sa fii anihilat
Nu spun ca daca e cu „cap nuclear” probabil nu e necesar sa lovesti direct in vreo nava ca sa faci pagube ..e suficient sa o detoneze in apropiere , efectele exploziei care …chiar de nu iti scufunda portavionul ..tot fac pagube si ti-l scot temporar din uz
Nu spun ca e imposibil ..ci ca sansele unuia din asta sunt foarte mici si tin mai mult de suma unor greseli a celor ce conduc grupul naval
Ori , experienta spune ca grupurile astea navale sunt conduse de oameni extrem de competenti si pragmatici ..mult mai pragmatici in luarea deciziilor ce cad in aria lor de competenta ..decat altii ce pot fi „compromisi” in luarea unor decizii ..de factori de care trebuie sa tina cont
Unii sunt de parere ca doar o tabara a avut scoala de submarinisti ..ceilalti isi sug degetul , la fel invers
Fiecare incearca sa extraga maxim.pe ce are in avantaj
Personal ..nu stiu de ce ar baga torpile din alea cu viteza pe suburi ce trebuie sa mearga incet ca sa fie silentioase ..si torpile ce au raza scurta pe suburi ce sunt limitate in operarea lor de caracteristicile astea de propulsie
Una ar fi fost unul din ala de mergea super rapid , chiar de nu era silentios , era in afara anvelopei multor torpile si a restului de suburi nucleare , avea un corp super rezistent ptr a putea incerca sa treaca de aparare , chiar de incasa ceva pe langa el ..si sa asiste o lovitura decisiva prin una , sau mai multe torpile de tipul asta
Ca exercitiu de gandire, cum vor folosi americanii grupurile de portavioane intr-un ipotetic razboi cu Rusia? Care va fi scenariul? Se vor apropia de coaste pentru a lovi cu avioane, rachete obiective militare? America e o insula..vor incerca cu portavioanele sa mentina deschise cai de transport spre Europa si Asia de est? Sa zicem ca vor sa loveasca bazele rusesti din Siria si nu vor putea folosi din motive politice aeroporturile din zona, unde vor aduce grupul? Sau vor folosi doar aviatia strategica. Gasiti vreo utilitate aici unor submarine silentioase echipate cu Shkval? E modelul de inarmare navala rusesc corect, raspunde el pericolelor previzibile la adresa Rusiei?
Ca un exercitiu de gandire hai sa mergem 350 de ani in urma sa vedem cum sau comportat venetienii cu otomanii in razaboiele din Creta si Morea.
Apararea inaintata iti spune ceva? Flota a-VI-a iti spune ceva? Mai de graba rusii s-ar putea sa cada intr-o ambuscada inaintea ciucalailor astia.
La max 15 km raza e pacat s-o mai strici, mai bine folosesti mine magnetice clasice. Presupunem ca daca un sub sovietic se poate apropia sub 15km de un portavion mai poate face un efort cu mina magnetica…
N-o mai folosesc nici rusii demult.
De unde stim ca rusii nu mai folosesc Shkvalul?
Apoi raza de 15 km nu e deloc mica tinand cont de mediul de lupta. Sub ape e cam greu cu detectatul. Mai ales in conditiile in care in componența unui CSG sunt tot felul de nave care fac zgomot. Mult zgomot.
Apoi e de luat in calcul chiar viteza torpilei, care poate parcurge acei 15 Km in ~2 minute. Cat ii va lua unei torpile obisnuite sa ajunga la subul care a dat cu Shkvalul? De 5 ori mai mult.
Daca subul ala mai trage 2 torpile la mișto, in intervale diferite, la ce zgomot fac alea are timp sa o ia la fuga sau sa să se dea la fund. La fundul marii ma refer. Apoi inchide tot ce e zgomotos si intra in stand by sau sleep. Si gaseste-l dacă poti.
Ce mai cunoastem este ca suburile sovietice se scufunda la dancimi mai mari decat cele americane.
Nu asa lupta un submarin de atac rusesc, oamenii aia chiar stiu cum se duce ASW. Un grup de lupta nu permite unui sub sa se apropie la 15 km.
Pentru ca nu e buna de mai nimic. Problema ei majora nu e zgomotul care deconspira submarinul, problema ei majora e lipsa ghidarii precise spre tinta.
In rest continua sa crezi ca lucrurile se desfasoara pe mare asa cum iti imaginezi tu… adicatelea, carevasazica, la misto. Cu stand by si sleep… 🙂
@Nicolaie,
Aia din imagini e de fapt X-51. Adevărul e că nimeni nu știe cum arată Zirconul.
Asa pare, dar e posibil ca cerintele aerodinamice sa fie similare, de aici si asemanarea. Intr-adevar, inca nu stim oficial cum arata.
conform unui articol publicat pe deagel anul trecut,se pare ca tsirkon ul este facut dintr-un compozit, produs de UMATEX, invizibil radar si folosit in trecut la SLBM uri. KIMF cica ii zicea. asta,combinata cu un calibru intre 533mm(klub) si 700mm(yakhont) probabil o face extrem de greu detectabila radar. in plus, us navy (principala „beneficiara” a acestei arme) nu prea are cu ce sa o intercepteze.singura capabila(sm-3 cu 3-4,5km/sec ) are capacitatea de a intercepta doar tinte aflate la altitudini > 80km. restul,adica sm-2,sm-6,essm,rim-116, au viteze mult prea mici( 0,7-1,3km/sec) ptr a intercepta o racheta care „vine” cu 3km/sec. asa ca in acest moment,chiar nu conteaza daca racheta aia vine cu mach 8-9(in curand se pare ca va atinge mach 10) in sea skimming sau in picaj la 45-60 grade.ptr ca si in varianta in care o prind pe radar nu au cu ce sa o intercepteze.iar daca nebuna,mai face si 2-3 manevre evazive pe finalul traiectoriei chiar ca nu mai ai ce sa faci . dupa parerea mea,la viteza aia,atacul in picaj abrupt este chiar indicat sea skimming ului
(care a fost adoptat de producatorii vestici ptr a compensa viteza ridicola a rachetelor lor). in plus,daca ii inlocuiesti incarcatura de lupta cu 300-400 kg de uraniu saracit ,energia cinetica rezultata la 3km/sec rupe un portavion in doua si ii confera rachetei imunitate in fata defensivei inamice.
@Stumpf, nici nu cred ca e nevoie de uraniu saracit in loc de incarcatura, merge si cu „fer” vechi, e mai ieftin. O bucata masiva de metal nu o poti dezintegra cu proiectile sau schije ci doar se poate găuri.
Astea se numesc capuri de lupta de tip AP (armor piercing) si sunt deja folosite pe Oniks de exemplu (in combinatie cu HE) pentru un efect de distrugere marit.
bucata aia de metal se topeste la temperaturi inalte deci probabil este bucata de compozit ceramic care la impactul cu orice intalneste solid crapa si se intampla ca aici https://www.youtube.com/watch?v=1oBTzbKx0jo acum trebuie sa afli cum se comporta in aer ca sa stii unde si cu ce o angajezi
@Nicu4
Adevarat ca odata spart invelisul protector metalul va suporta temperaturi ridicate. Dar banuiesc ca distanta de angajare in cazul unei hipersonice nu e mare.
O solutie alternativa ar fi ca acel metal „eftin” numit „fer” sa fie protejat de un strat de wolfram, metal ar carui punct de topire este de 3422° celsius. Adica va fi invelisul protector al rachetei plus capul de lupta compus din fier (ca sa intre in bujet si sa traga la cântar) si un strat protector de wolfram (care apara si „ferul” sovietic de proiectilele imperialiste si temperatura arctică).
Toata problema sta in posibilitatea de detectie si interceptare a hipersonicei, cred ca problema pusa de mine si de @strumpf ar fi ultima pe lista..
daca tu crezi ca poti acoperi cu tungsten 2 metri patrati de racheta si sa nu coste racheta ceva bani te inseli ,mai ieftin e carbura de tungsten dar aia e casanta iar 3000 de grade e temp aproape tripla fata de temp de topire a majoritatii elementelor unei rachete ,asa ca o racheta lovita la 10 km de tinta de un proiectil de la o racheta cu detonare in proximitate foarte probabil pana ajunge la tinta ajunge artificii ,de cand cu razboiul din ucraina tot balalaie rusii internetu cu hipersonicele lor ,daca voi credeti ca lesinatii ailalti au stat cu mainile in san va inselati foarte probabil deja exista ceva pt a contracara asta in momentul in care vor avea dovezi ca chiar functioneaza maretele realizari rusesti , o sa vedem si contramasurile pe distrugatoare AB intai si pe restul flotei americane mai tarziu ,si poate daca ne comportam cum trebuie si pe gowidurile noastre daca le vom avea
Da de unde ai scos suprafața de 2 metri pătrați? Noi vorbeam de capul de lupta aici nu de toata racheta..
Un warhead cu un volum de 50 litri poate contine 393kg de fier. Pentru 50 litri alege tu orice forma geometrica doresti si vezi de curiozitate suprafața ce va fi nevoie sa fie acoperita de wolfram, iar grosimea acelui strat o alegi tu.
Un focos W88 cantareste undeva pe la 400kg, are o inaltime undeva pe a 175 cm si un diametru la baza undeva pe la 55 cm. Asta iti da o arie/suprafata laterala undeva pe la 1.25 metri patrati sau 1.40 metri patrati daca luati in consideratie si baza conului. Bagati domnilor formula pentru aria unui con.
Bre, W88 e nuclear, are alta constructie.
Eu vorbesc de un warhead kinetik, plin cu „fer”, scrie clar in comentariul meu.
https://www.aqua-calc.com/calculate/volume-to-weight
iar 50 litri de wolfram inseamna 962,5 kg.
https://www.aqua-calc.com/calculate/volume-to-weight/substance/wolfram
Iar 50 litri de uraniu este 952.5 kg
https://www.aqua-calc.com/calculate/volume-to-weight/substance/uranium
Ramane sa iti calculezi dimensiunile conului cu volum de 50 litri sa vezi apoi suprafata totala.
Poftim unul de Tomahawk atunci, care tot conic este cu o lungime de 160 de cm si un diametru de 50 de cm. Asta iti da o suprafata laterala de aproximativ 1 metru patrat si un volum de aproximativ 67 de litri, greutatea focosului conventional fiind de 1000 de livre sau 450 si ceva de kg. Cel nuclear (W80) cantareste 130 kg. Asta cu greutatea tungstenului sau a urnaniului (de fapt plutoniu, astia mai destepti nu au dispozitive nucleare bazate pe uraniu imbogatit) nu iti spune prea mult, valoarea masei explozive cel putin pentru un focos conventional este undeva pe la 40% din masa totala. Pentru un „bunker buster” masa exploziva este undeva pe la 20%.
Vorbim lucruri diferite. Tu spui de un warhead exploziv, eu vorbesc de unul de tip AP solid. Pe acelasi principiu cinetic ca si APFSDS, doar ca aici „conul” ar trebui sa fie mai lat in diametru ca nu trebuie sa sparga nu stiu ce blindaj.
Warheadul exploziv nu stiu daca ar fi mai bun decat unul de tip AP tinand cont de cantitatea de energie cinetica degajata de acele viteze si mase.
Uite o potentiala solutie:
Un con de forma: h=0.7metri, s=0.74metri, r=0.25metri si d=0.5metri are o arie totala de 0.78 metri patrati.
Convinge-te:
https://www.calculat.org/ro/arie-volum/volum-con.html
Un warhead cu miez de fier ar trebui sa fie protejat de un stat de wolfram doar pe aria laterala, adica o suprafața totala de 0,58 metri patrați.
Iar ăla va deveni un blindaj inclinat, cu o inclinație de 19.65 grade fata de un proiectil care loveste perpendicular.
La o grosime de 100 milimetri, blindajul va avea la acel unghi o echivalenta cu 297,38 milimetri!
https://panzerworld.com/relative-armor-calculator?armor_thickness=100&angle_type=sine&angle_1=19.65&angle_2=90
Nu exista proiectil de 30mm APFSDS care sa dea gaura in 100 mm tungsten (in caz de lovire perpendiculara cu suprafata laturei laterale) ce crezi tu ca ar putea da gaura in 297mm (cat latura lunga a unei foi A4) de tungsten in caz de o lovitura paralela cu axul conului (perpendiculara cu baza)? Nici alea de 76mm (oto melara) nu cred ca ar putea asa ceva presupunând ca ar nimeri totusi o hipersonica (foarte improbabil)
Potentiale contramasuri ce cred ca nu ar fi eficiente.
1. Un tun gatling de 30mm nu are sanse
2. O racheta cu HE frag nu are sanse. In primul rand pentru ca timpul se detonatie este mult prea scurt.
3. Laserul. Aici ar trebui sa calculam cate secunde i-ar lua unui laser (in conditii meteo optime) sa graveze măcar un puncticel in bucata aia de tungsten. Si daca ar reusi sa ii faca o gaura o va face fara folos, caci proiectilul cinetic isi va mentine traiectoria si va ramâne in mare parte intact.
Trebuie sa mai tinem cont ca linia orizontului vazuta de la o altitudine de 30 metri se afla la 19,7 km departare, ceea ce inseamnă aproximativ 6,5 secunde pana te păleşte hiersonica.
Deasemenea ar trebui sa se ia in calcul si metoda de ghidare si stabilizare a razei optice, ma indoiesc eu ca exista ceva care sa tina laserul fix in acelasi punct pe hipersonica la vitezele alea, ce sa mai spunem daca hipersonica mai face si cateva miscari de cateva zecimi de grad pe toate axele din cauza frecarii cu aerului (lasand la o parte supozitia ca alea manevreaza)
Asta sunt motivele pentru care cred ca un warhead de tip AP este mai ok deca oricare altul.
de cand tinta unui sistem artileristic de tip Ciws este sa distruga focosul rachetei ? sau a unei rachete cu explozie in proximitatea tintei ?
Bubi tu ai o mica problema in a intelege diferenta dintre tir plonjabil si tir razant. Copaile nu sunt precum tancurile in special port avioane, care in afara de armura au si multe compartimente in interiorul carenei specific concepute pentru acest fel de scenarii pe care le tot inventati. Ca sa-ti dau un mic exemplu un obuz Mk 8 APCBS de 16 toli cantarea undeva la nord de 1200 de kg, dispunea de o incarcatura explozibila de aproximativ 120 kg avand capabilitatea de a penetra cam 500 mm de ce se numeste „Krupp cemented armor” folosind tir plonjabil la o distanta de 10.000 de metri. Iar voi vreti sa faceti schweitzer un port avion cu un dop inert de metal? Back to the drawing board.
„Iar voi vreti sa faceti schweitzer un port avion cu un dop inert de metal?”
Nu noi vrem. Rusii si chinezii cred ca vor..
„Ca sa-ti dau un mic exemplu un obuz Mk 8 APCBS de 16 toli cantarea undeva la nord de 1200 de kg, dispunea de o incarcatura explozibila de aproximativ 120 kg avand capabilitatea de a penetra cam 500 mm de ce se numeste “Krupp cemented armor” folosind tir plonjabil la o distanta de 10.000 de metri.”
Bre, wait a minute.
Un proiectil Mk8 ce cantarea 1200kg, daca era tras cu 1000 metri/secunda (1km/s) avea o energie cinetica egala cu 600 MegaJoule.
In schimb, un proiectil cinetic cu masa de 400kg ce vine cu o viteza de 3500 metri/secunda (3.6km/s) ar insemna o energie cinetica de 2592 Megajouli. Adica de 4 ori mai mult. Si asta indiferent de traietoria proiectilului.
https://www.calculatorsoup.com/calculators/physics/kinetic.php
Parerea mea e ca ar face schwaizer atat portavionul cat si nava de pe langa (daca le-ar prinde pe traiectorie) desi nu cred ca de la o simpla gaura se scufunda un portavion.
Deci ar trebui si ceva HE pe acolo care sa detoneze dupa impact. Sau un proiectil expandabil hollow-point.
Asta doar teoretic, ca practic nu mi-as dori sa vad asa ceva vreodata..
Wellcome to the drawing board.
De curiozitate, ce grosime aproximativa ar putea avea lateralele unui portavion? Chiar ma uitam la Sa’ar si zici ca e hârtie de calc. Si la alte nave citisem ca ar avea o grosime de 40 -50 mm in cele mai bune cazuri.
@Nicu4
Rolul CIWS sau al unei rachete interceptoare este sa distruga racheta care se apropie. Nu conteaza ce nimereste, important este sa o faca flenduri astfel incat sa se dezintegreze si sa nu atinga nava.
La un proiectil cinetic e mai greu, putem lua cazul tancurilor acolo unde, rusii si israelienii lucreaza la APS-uri care sa intercepteze si cinetice. Doar ca acele APS-uri lovesc sageata perforanta de sus in jos adica pe axa longitudinala. Un CIWS sau racheta interceptoare e mai greu sa aiba balistica asta.
Sa presupunem ca o racheta de proximitate ar detona totusi in timp util. Ar avea nevoie de o incarcatura uriasa ca sa destabilizeze de pe traiectoria lui un proiectil masiv de masa respectiva.
„De curiozitate, ce grosime aproximativa ar putea avea lateralele unui portavion? Chiar ma uitam la Sa’ar si zici ca e hârtie de calc. Si la alte nave citisem ca ar avea o grosime de 40 -50 mm in cele mai bune cazuri”.
Port avioanele sunt construite cu carene duble (inner hull/outer hull), iar grosimea depinde de multi factori ea fiind de la 2 toli pana la 17 toli. Daca tot o tii langa ca ce schweitzer iti face un dop inert ar trebui sa te interesezi de un SINKEX din 2005 in care subiectul a fost USS America CV-66. Ciucalatii aia au incercat 4 saptamani la rand sa o scufunde si nu au reusit. Au incercat sa-i rupa chila cu multiple Mk48 ADCAP si nici asa nu au resusit sa o scufunde.
Idei tampite de genul hai sa dezvoltam un fel de „silver bullet” de parca o nava ar fi un tanc fara sa avem nici cel mai mic habar de ce de fapt sunt compartimentate navele atat pe orizontala cat si pe verticala (hint – figure out what DC means) si fara sa avem nici cea mai vaga idee despre cum este afectata atat functionabilitatea cat si flotabilitatea navei de diferete scenarii de DC este la mintea copiilor.
Back to the drawing board.
@Strumpf
Manevre evazive pe finalul traiectoriei? 🙂 Cu cate sute de km inainte trebuie sa se apuce sa faca manevrele alea evazive astfel incat sa nu ajunga sa rateze obiectivul? 🙂
Cred ca nu realizezi cam cat de mare este un portavion…
Te-a cam luat valul… 🙂
iti mai spun o data : o racheta,spre deosebire de un avion,poate efectua manevre si la 40-50g.nu are restrictiile de structura ale unui avion,si nici,cel mai important,restrictia impusa de factorul uman.care de obicei,cedeaza la suprasarcini>10g .o racheta,gen iskander(ca asta este mai cunoscuta) creditata cu manevre efectuate la 20-30g( deci de vreo doua ori mai agila ca un f16) ,poate sa faca manevre evazive pe ultimii 50km ,inainte sa intre in anvelopa de interceptie a patriot. daca face 2-3 corectii (de cateva grade stanga-dreapta sau sus-jos) in alea 20-25 secunde este suficient sa dea peste cap cele doua pac3mse lansate la 4,2 sec una de alta. sau daca stie ca este asteptata de THAAD o simpla modificare in soft o poate face sa faca manevre evazive pe ultimii 200km din traiectorie. si nu o sa rateze tinta din cauza lor pentru ca pe langa dirijarea prin glonass mai are si DSMAC . PS. multumit de distanta dintre cuvinte?
La viteze mari g-urile alea cresc exponential pe viraje largi , nu prea stranse
La viteze mari ,drag-ul creste foarte mult cand racheta face manevre , fie folosind suprafete aerodinamice , sau vectorizarea jetului
Probabil de asta rachetele americane , rusesti unele folosesc motoarele alea pozitionate lateral , de fapt valve , ce or fi ptr a schimba pozitia rachetei , de fapt a capului de lupta..dificil sa muti o racheta intreaga , si sa se mentina pe aceeasi traiectorie cu axa rachetei
Acum pune intre toate astea un aspect
Cand racheta aia nu vine perpendicular pe lateralul navei ..irice alterarea a traiectoriei o duce pe o pozitie dificil de corectat
Asa ca va face manevrele astea inainte , ptr a insela sistemele aa ale navei
Sea skimming ..cum se numeste el ..ar fi ca se face la rasul apei si ptr a evita sistemele artileristice ale navei
Ori rachetele astea …banuiesc ca nu incearca sa evite ca ultima masura sistemele artileristice
Daca la tinte terestre nu e o problema tintirea cu alterarea brusca a traiectoriei ..pe final , nu o vad fara a fi problematica sa tintesti o nava
Pune-o de urmatoarea forma …daca americanii folosesc un sistem „dual” si o tehnologie foarte complexa ptr a intercepta o racheta cu ajutorul alteia …de ce crezi tu ca o racheta ..fara nici un „ajutor” ptr a se ghida , ori a o ghida ..face si manevre , vine si hipersonoc si loveste si tinta din orice pozitie?
exact, pe langa faptul ca materialul rachetei nu ar putea suporta temperatura atinsa datorita vitezei hipersonice in straturile joase ale atmosferei, orice manevra agresiva la astfel de viteze in atmosfera densa ar insemna un risc major de rupere a unor elemente, dar in plus ar duce la deviatii greu de compensat ulterior.
Da, multumesc! 🙂
Dupa cum ziceam si mai sus, o simulare ne-ar lamuri multe intrebari in absenta informatiilor publice sau oficiale.
Nu cred ca vor face sea skimming cu 8-9 Mach. Cel putin nu in actualele conditii tehnologice.
dupa cum i-am raspuns lui anla’shok,momentan nici nu au nevoie de seaskimming la 15ft . la 50km altitudine si mach8-9 nu prea exista racheta care sa o doboare.doar daca vor navaliza sistemul THAAD sau daca modifica sm-3 sa actioneze pe tinte manevriere la H<50km.
ai Nicolae chiar nu intelegi ca nimeni nu bate viteza sporita :https://www.youtube.com/watch?v=cc-3wVQuD7k
🙂
Cat costa ?
Sea skimming la 10 mach..Unii se cred pe Luna.
Normal. Màrile lunare nu au apà.
Nici aer nu-i pe acolo ca sa apara frecarea.
sea skimming ul la mach10 este ultima varianta pe care o iau in calcul.cea mai probabila varianta este traiectoria semibalistica la 50km altitudine( aer rarefiat= frecare mica= viteza si raza actiune maxima) ,unde marina americana nu are rachete ptr interceptare(doar daca se apuca se apuca sa monteze thaad uri pe nave) urmata in apropierea tintei de un picaj abrupt care sa puna probleme si ciws-urilor artileristice si game over. de pomana se uita aia pe radare minute in sir la ea cum vine ca la altitudinea si viteza aia nu au cu ce sa o dea jos. sa nu spui sm3 ca momentan e prea jos ptr ea.
Sincer nu stiu cat poate SM3. M-a socat ideea cu sea skimming la viteza aia.
totusi vorbim de unii care se joaca cu sea skimming-ul bi sau trisonic de 1/2 de secol.or fi invatat si ei ceva in anii astia dupa atatea generatii de rachete anti-nava supersonice. zic si eu,nu dau cu paru’.
Cu cat scadea altitudinea cu atat le scadea si viteza. Informatiile publice vorbesc de cifre in jurul Mach 1,5 – 2 la altitudine mica, dar nu stim ce inseamna efectiv aceasta altitudine mica… Hai bisonic. dar la trisonic cred ca iar te-ai entuziasmat prea tare… 🙂
Sea skimming inseamna sa zboare la 4-5 m deasupra valurilor. Moment in care sunt foarte greu vizibile. Toate occidentalele inalt subsonice vin asa, inclusiv pe furtuna.
3m54k si 3m54t (vestitele klub) au viteza de 3550km/h(mach2,9) la 15ft pe ultima portiune a traiectoriei.mie imi pare a fi sea skimming trisonic(pe cateva zeci de km,dar cei mai importanti).brahmos 3700km/h(mach 3) cu sea skimming pe portiunea finala la 10m.ceva mai veche p-270 moskit cu 3675km/h(mach3) la 20 m altitudine.subsonicele occidentale care zboara cu 250m/sec la 15 ft sunt greu vizibile ptr aia care nu au AEW uri ambarcate(E2 ,ka31 ,z-8 aew ).care le detin au timp sa isi pregateasca apararea.
sea-skimming la viteze din alea bine peste MAch2, lasa timp foarte redus pentru manevre evazive si corectii de traiectorie.
da,dar si in loc sa parcurga aia 20km,cand este in bataia radarelor tintei,in 80 secunde,ii mananca in 20.timp de reactie circa si ceva deloc.intr-un minut jumate ai timp sa lansezi 2-3 mica,essm sau ce mai ai prin vls uri si in caz ca scapa,pe ultimii 3500m(14 secunde) sa tragi 4-5 salve de ciws .in 20 daca reusesti sa dai solutie de tir ptr ciws uri te poti considera norocos.
Corect cu Kalibr AN si Onix (nu stiu la ce altitudine vin cu vitezele alea, la 5 m daca trec printr-o creasta de val sunt cam pa, valabil pentru orice zburatoare de altfel), uitasem de ele, dar cred ca se bazeaza pur si simplu pe viteza si altitudine in undeva in zona 30 – 40 m pentru a surprinde inamicul. Nu cred ca se pune problema de manevre evazive de amploare la vitezele alea. Chiar si asa, nu cred ca faci acelasi lucru si la vitezele alea mari ale hipersonicelor, cel putin nu acum. Ma rog, ma opresc ca simt ca speculatiile mele au ajuns la un nivel inacceptabil pentru conversatia asta… 🙂
Klub si Onix cred ca pot fi oprite cu mijloacele AA actuale.
Eu in continuare cred ca CIWS-urile artileristice inca mai au ceva de zis pe subiect dar trebuie automatizate complet, imbunatatita detectia si timpul de reactie, ajustate calculatoarele balistice, munitie mai buna etc samd
BrahMos, este la ora actuala singura care se stie cu certitudine ca poate face un S inainte de a lovii tinta (vezi ce am ascris maisus: are ajutajele in partea frontala, acestea fiind singurele care ajuta la schimbarea directiei), pt a evita orice contramasura
US au o singura contramasura testata in acest moment:: Aegis cu SM6 Bl 1(nu SM3 care este pt altitudini ridicate: exosfera putand lovii tinte inclusiv pe LEO)
Exista un test reusit cu Aegis naval unde au tras SM6 Bl1 impotriva unor tinte rapide si au stfel certitudinea ca pot contracara fie rachete balistice la altitudini joase (partea descendenta a traiectoriei) fie cruise missile: A statement from the Missile Defense Agency described how a Navy destroyer „fired a salvo of two SM-6 Dual I missiles against a complex medium-range ballistic missile target, demonstrating the Sea Based Terminal endo-atmospheric defensive capability.”
https://www.thedrive.com/the-war-zone/13973/u-s-navys-hugely-versatile-sm-6-missile-keeps-scoring-hits
@iat
Da, foarte utila observatia ta de mai sus. Nici Iskander, nici Kinzal nu au acele aripi/derive in fata rachetei. Crezi ca la Zircon e posibil sa apara acele duze ca la Pac 3 MSE sau Aster 30, nu am nici cea mai mica idee cu functioneaza derivele alea la vitezele hipersonice.
Uitasem si de SM-6, dar acum ca ai amintit-o, indienii au facut teste cu Barak impotriva Brahmos. Se pare ca Barak poate da jos Brahmos.
Ca fapt divers, nu toate rachetele trebuie sa aiba acele aripioare in fața pentru a fi manevriere.
Exemple: MBDA Meteor, Arrow 3, THAAD, 40N6, 40N6E etc etc.
Nici SM3 block 2A sau 2B nu dispune de asa ceva.
Cu cat viteza creste, si rezistenta la inaintare in partea frontala creste, iar asta scade nevoia de a suplimenta cu aripi frontale pentru a putea fi manevrabila. In aceste cazuri cel mai important este partea din spate a rachetei, adica aripile din acea zona sau/si thrust vectoring. Teoretic thrust vectoringul este mult mai eficient decat aripioarele.
Teoretic thrust vectoringul este mult mai eficient decat aripioarele.
Dar practic o configuratie canard este mai eficienta. Cu observatia ca fortele care actioneaza asupra lor cresc cu viteza.
Dar limiteaza de asemenea posibilitatea interceptarii,nu I Exocet
@Nicolae: conform USNavy si Raytheon, SM6 block1A Dual 1 lansat de pe Arleigh Burke, poate lovi atat DF-21 si DF-26 ale chinezilor: „During the test, the USS John Paul Jones (DDG-53)… fired a salvo of two Raytheon [RTN] Standard Misisle-6 (SM-6) interceptors in immediate succession against a medium-range ballistic missile target launched from the Pacific Missile Range Facility on Kauai, Hawaii. The first interceptor was not armed and was designed to collect test data, MDA said. The second interceptor, which carried an explosive warhead, intercepted the Lockheed Martin-built target….
MDA called the target „complex” but declined to elaborate. However, according to the Missile Defense Advocacy Alliance, the target emulated China’s Dong-Feng 21 (DF-21), a ballistic missile equipped with a maneuverable re-entry vehicle and designed to destroy U.S., aircraft carriers.”
https://www.everycrsreport.com/files/20180705_RL33745_d4210c0e4e0bab09d70de1d701040e2299d59dd3.html#_Toc518626871
Acum daca verifici viteza maxima a DF21: 10 Mach, atunci e ceva de capul SM6.
Am citit ca si-au facut si socotelile pt atac la saturatie (un Arleigh Burke cate balistice sau antinava poate dobora astfel incat sa pastreze intact un CARRIER BATTLE GROUP (doar cu un AWACS deasupra)
Totusi mai au de lucru la sistem: https://assets.documentcloud.org/documents/5634687/Navy-Aegis-Ballistic-Missile-Defense-BMD-Program.pdf
https://www.thedrive.com/the-war-zone/32492/the-navys-arleigh-burke-class-destroyers-to-be-armed-with-hypersonic-weapon-interceptors
@strumpf
Sr71 se incalzea la cateva sute de grade in conditiile in care zbura cu putin peste mach 3 la o altitudine de 26km. La inaltimea aia aerul e de vreo 50!!! de ori mai rarefiat decat la nivelul marii.
Sa maresti densitatea aerului de 50 de ori si sa mai cresti si viteza iar apoi sa ai pretentii de sea-skimming… cred ca unii nu prea inteleg bine ce inseamna asta…desenele animate looney tunes raman mici copil…
nu poti sa compari suprafata unui sr71 (cateva sute de m2) cu cea a unei rachete de 700mm calibru.in plus avionul ala zbura cateva ore si dupa trebuia sa mai fie functional.o hipersonica(oricare ar fi ea) functioneaza la viteza aia <10 minute.si la 50 km aerul e si mai rarefiat decat la 26km.poate racheta asta functioneaza in regim hi-lo cu seaskiming pe ultimii 20-30 km(adica max 10 secunde).
apropo asta e toata lista de s.f. uri la care viseaza rusii.
https://sputniknews.com/military/201803041062210266-avangard-hypersonic-glider-enters-production/
acum 40 de ani puteam sa spunem acelasi lucru despre „visul american” f-117.si ce sa vezi: a fost construit,a zburat,a iesit la pensie si a facut si ceva urmasi. never say never.
…acum 40 de ani, mai exista gulagul, la ruși…
Și pe atunci visau la hipersonice, hiperbarice, hipertensiuni…
Nu s-a schimbat mare lucru, ‘decît’ firma, că nu-i mai zice urss…
In rest, propaganda să trăiască!!!
Mujicii sa se ‘simte’ bine că, săraci, proști, dar macar îi bate piticul pe americani…
@strumpf deci tu crezi ca rusii au rachete super manevrabila la mach 10 si rachete de croaziera cu motor nuclear? ca ei zic ca le au deja gata.
daca stiam treaba asta,insemna ca am niste stele al dracu de mari pe epoleti .
acum cine e politician? te-am intrebat daca tu crezi nu daca sti.
Lacm cu motor nuclear? Habar nu am cam cum ar functiona. Nu cred. Dar hipersonice manevrabile? Da. Exista de mai multi ani. De la planoarele orbitale hipersonice americane din anii 60 pana la navetele spatiale si iskander sau df17, toate au demonstrat ca se poate manevra la vitezele alea.
Da , dar una e hipersonice manevrabile
Alta e sa fie sea skimming
Si „manevrabilitatea” asta a lor e intr-un rang limitat
Rusii se plâng că nu prea pot nimeri in țintă cu Zircon-ul… si ca e si scump ca naiba, iar adversarii au asa de multe ținte ca nu le ajung ruble pentru atâtea rachete
https://vpk-news.ru/articles/56044