Sistemul complet Porcupine C-RAM, expus
Oto Melara a prezentat, unde altundeva decat la Eurosatory, solutia automatizata de aparare antiaeriana cu raza scurta de actiune C-RAM (counter rocket, artillery and mortar) Porcupine, conceputa pentru cerintele armatei italiene.
Solutia este compusa din sisteme M61A1 Gatling de cal.20mm cu incarcare si ochire automata, ghidata de un sistem stabilizat optronic de urmarire in infrarosu completat de un radar 3D (« urmareste in timp ce descopera » ), oferindu-i o capabilitate de lupta 24 de ore din 24.
O singura turela poate acoperi o suprafata de 400x400m, dar un sistem standard beneficiaza de 4 astfel de guri de foc.
Centurion C-RAM (sursa Wikipedia)
Sistemul Porcupine este inrudit cu dezvoltarea terestra Raytheon «Centurion » a Phalanx-ului 1B CIWS naval american, noutatea fata de versiunea navala constand in folosirea unei munitii cu fragmentatie comandata (20MM HEIT-SD -High-Explosive Incendiary Tracer, Self-Destruct), munitie care poate fi lansata cu o cadenta de 4500 de proiectile/minut la o distanta de max. 10km potrivit fisei tehnice, dar cu probabilitate mare de lovire probabil sub 3500-4000 m. Centurion acopera o raza de 1,2km2, foloseste radar Ku-Band si sistem de detectie in infrarosu (FLIR), tunul fiind capabil sa se miste in elevatie de -25 de grade si sa angajeze inclusiv tinte terestre sau de suprafata. Un singur sistem Centurion este estimat a costa in jurul a 35 mil.$.
Sistemul Mantis
Rheinmetall a introdus recent sistemul Mantis, bazat pe tunurile de 35mm Oerlikon Contraves Skyshield si un sistem de detectie dual radar si infrarosu, totul complet automatizat Tunurile sunt capabile de 1000 de lovituri/minut folosind munitie Ahead programabila (152 de proiectile in magazie) dezvoltata de Rheinmetall Weapons and Munitions – din Elvetia -fosti Oerlikon Contraves Pyrotec. Armata germana a comandat déjà primele 2 baterii, costul acestor baterii formate fiecare din 4 astfel de tunuri si sistemele de detectie si urmarire ridicandu-se la 110,8 mil. €, la care se adauga alte 20 mil. € pentru documentatie si formarea personalului si alte 13,4 mil.€ munitia aferenta.Prima receptie a avut loc la 1 ianuarie 2011.
Mantis este parte a programului SysFLA, alaturi de o viitoare racheta antiaeriana cu raza scurta – LFK NG, cu o bataie maxima de 10km, putand completa astfel protectia asigurata de Mantis.
Nu doar germanii, ci si americanii (Indirect Fire Protection Capability), israelienii (Iron Dome) sau italienii (MBDA Italia) dezvolta in acest moment interceptori cu raza scurta capabili sa loveasca o gama larga de tinte aeriene si proiectile, ca si extensie in altitudine, raza de actiune dar si a numarului de tinte angajate simultan si azimutului (C-RAM putand angaja o singura tinta la un moment dat si fiind limitat de campul de tragere al tunului, care poate fi obstructionat de teren sau infrastructura) sau chiar inlocuire a actualului C-RAM.
Incepand cu 2010, Lockheed Martin pregateste sistemul EAPS ID (Extended Area Protection & Survivability Integrated Demonstration) care are ca si scop crearea unui sistem mai ieftin reutilizand experienta programelor PAC 3 si Thaad, bazat pe o racheta de dimensiuni mai reduse. Aceasta este usor de inmagazinat in containere «Containerised Launch Unit » (CLU) cu masa sub 50kg si capacitate de 15 rachete, fiecare racheta cu cap inert cinetic avand sub 750mm lungime, 70mm diametru si o masa de sub 3kg, foarte agila si cu capacitatea de a intercepta tinte la distante de maxim 2,5-3km, totul la un pret/bucata de pana in 16.000$. Sistemul este coordonat de radar AESA care acopera 360° in azimut si pana la 90° in elevatie, acesta putand fi transportat pe un camion MTV si care la randul sau sa fie incarcat intr-un avion C-130 Hercules alaturi de un Humvee care transporta CLU (containerul de lansare a rachetelor), o baterie completa putand avea 450 de rachete containerizate.
Lockheed-Martin EAPS Mini-Interceptor
Acest sistem ar trebui sa fie o solutie care sa inlocuiasca actualele sisteme C-RAM pana la intrarea in serviciu a unor sisteme mai revolutionare, cum sunt cele bazate pe laseri sau alte tehnologii. Practic se refolosesc tehnologii low-cost (brosura aici), inclusiv din domeniul civil (telefonie, echipament medical), testele desfasurandu-se incepand cu 2012.
Interceptorul AI3 lansat de pe container Avenger
Raytheon nu se lasa nici ei mai prejos si dezvolta un sistem similar, bazat pe racheta AI3 (Accelerated Improved Intercept Initiative), pe baza unui contract de 79 mil.$ semnat in februarie 2012 (contract care prevede un prim lot de aproape 800 de rachete si 20 de lansatoare Avenger modificate), si un sistem de ghidare cu radar Ku Band Multi-Function RF System (MFRFS) Sense and Warn (S&W) reutilizand tehnologia radarului Ka Band din programul FCS. Racheta low-cost foloseste un cap de cautare semiactiv cu unde milimetrice (versiune simplificata a radarului MFRS), un cap exploziv puternic furnizat de ATK si un motor preluat de la racheta aer-aer AIM-9M. Refolosind lansatorul Avenger cu mici modificari pentru controlul focului,putand fi instalat pe FMTV sau pe un palet pentru transport, sistemul este acompaniat de un radar MFRFS pentru detectie, urmarire, legatura de date si iluminare, in conjunctie cu radarul AN/TQP-64 sentinel pentru avertizarea timpurie. Interceptorul este coordonat in prima parte a traiectoriei prin data-link de catre radarul MFRFS, iar in portiunea finala trece pe propriul cap de cautare.
Sistemul a fost testat la interceptarea proiectilelor racheta de 107mm, Raytheon sustinand ca poate intercepta si proiectile de artilerie si mortier dar si rachete de croaziera si drone, urmand a extinde raza de interceptie.
Desi armata SUA a anuntat in octombrie 2013 ca pe moment renunta la cumpararea sistemului AI3, Raytheon a decis sa continue testele, acestea confirmand pana in acest moment cerintele pentru care a fost proiectat.
In fine, MBDA Italia lucreaza la o solutie de racheta VSHORAD low-cost cu rol C-RAM, solutie prezentata in iulie 2013 si partial finantata de armata italiana in baza a doua contracte semnate in decembrie 2009 respectiv 2010.
Dupa mai multe evaluari si solutii luate in calcul, se pare ca racheta de 2m lungime, diametru 127mm si o masa de 43kg va fi dirijata semiactiv laser, putand atinge 1600m/s, o viteza medie de 1000m/s (Mach 3+) si o acceleratie de 50G. Racheta va avea un cap exploziv cu fragmentatie si va putea fi transportata in containere instalabile pe vehicule 4×4, alaturi de un alt vehicul 4×4 pentru unitatea de descoperire si iluminare a tintelor cu radar 3D cu raza de urmarire de 20km. O baterie cu 4 lansatoare pozitionate la distanta de 400m s-ar asigura o zona de interceptare cu raza de 6km. MBDA se gandeste la integrarea in acelasi sistem si a unei solutii bazate pe tunuri care sa creasca eficienta impotriva unei categorii mai variate de tinte, posibil una dintre solutiile Porcupine sau Mantis prezentate anterior.
Solutia prototip C-RAM LASER a Rheinmetall
Cat despre solutiile viitorului, bazate pe C-RAM laser, anumite aspecte au fost prezentate in articolul despre americanul HEL MD (High Energy Laser Mobile Demonstrator) si cel despre prototipurile HEL (High Energy Laser) ale celor de la Rheinmetall.
Video – Lockheed Martin EAPS :
Video – C-RAM Centurion:
Video – Mantis:
Video Skyshield Ahead:
Armata romana este total descoperita la acest capitol, desi anumite solutii mai vechi, cum sunt SPAAG Gepard-R, CA-94M, RAV-RS sau Oerlikon 35mm GDF, ar putea fi reactualizate si modernizate pentru a corespunde unor cerinte apropiate, care sa acopere macar apararea antiaeriana VSHORAD, fara a vorbi de contracararea atacurilor cu mortiere si artilerie. Deocamdata insa MApN nu a aratat interes in aceasta directie…
Marius Zgureanu
Surse :
Citeste si:
Alegerea corecta? Sistemul antiaerian Marksman versus Ghepard
Gromul polonez si alternativa A-94M
Conceptul AGM-176 Griffin, STAR-80L si posibilitatile Romaniei
Nimeni nu e profet in tara lui
RAV-RS cea mai moderna racheta romaneasca IR, construita in tara…
Proiectile reactive nedirijate – PRND
O solutie romaneasca pentru modernizarea rachetelor Hawk
„Armata romana este total descoperita la acest capitol
Deocamdata insa MApN nu a aratat interes in aceasta directie…”
Pai chelului tichie-i trebuie 🙂
Astea-s niste arme specializate, cumperi asa ceva cand ai toate alelalte acoperite.
Ori la noi sunt gauri cat China nu de acoperit, macar de carpit gaurile prea mari 🙂
C-RAM o sa fie ultima grija.
Ce sa mai modernizeze la Oerlikon 35mm GDF, alea sunt bune asa cum sunt pt ce au fost facute.
Scriau prin Observatorul militar Nr. 37 (19 – 25 septembrie 2012) la ‘pajina noo’ ca „TEHNICA E MINUNATA…CAND FUNCTIONEAZA”, respectiv nu aveau piese de schimb pt Oerlikoane sa le mentina in stare de functionare asa cum sunt.
Si matale visezi modernizari 🙂
Ei saracii viseaza sa le functioneze macar asa cum sunt…
Porcu’ ăsta n-ar merge adaptat și pe frecatele noastre? Întreb și eu, nu dau cu paru’…
🙂
Da, ar merge, cu sistem autonom de ghidare, exact ca si Phalanx.
Noi avem AK 230:
http://en.wikipedia.org/wiki/AK-230
si AK 630:
http://en.wikipedia.org/wiki/AK-630
dar neautomatizate.
In plus, aveam licenta de Oerlikon GDF… la Resita… care putea fi automatizate la ceva similar Skyshield.
American cam renunta la Phalanx pe navele lor in favoarea C-ram cu rachete… mult mai eficiente.
Faine jucarele .Skyshield chiar impresionant prin inducerea comenzii de fragmentare la iesirea proiectilului din teava si modul facil de operare . Fain designul la italieni inca au scoala tare .