CARUL DE LUPTA 3

Continuam cu geneza Magach si istoria Corpului Blindat Tzahal in drumul nostru spre Merkava. Am vorbit despre Magach 5 si trecem la Magach 7, si el M-60 la origine. Dar nu inainte de a vedea o scurta lista a tancurilor Patton israeliene participante la conflictele cu arabii deoarece vom continua a “lupta” cu acestea: Razboiul de Sase Zile/1967 –M48 Patton. M47/48 au avut si iordanienii (M47 e urmasul lui M46 si a aparut in 1951 -60 de tone, tun calibrul 90 mm, a fost ultimul tanc american care a avut mitraliera amplasata in cutia blindata. In 1953 a inceput sa fie inlocuit cu M48 Patton, iar in 1957 era considerat depasit); Razboiul de Yom Kippur/1973 –M60A1, M48A3, M48. Iordanienii aveau M60A1, M48A3, M47 si M41 Walker Bulldog (aparut in 1951, 25 de tone, tun calibrul 76 mm. Nu face parte din Familia Patton. E urmasul tancului usor M24 Chaffee din 1944, 20 de tone, tun calibrul 75 mm); Razboiul din Liban/1982 –M60A3, M60A1, M60, M48A5, M48A1. Egiptenii aveau si ei M60A3, iordanienii M60 si M48A1. Ca fapt divers, in 2002, Israel inca opera 250 M48A5, 400 M60, 300 M60A1, 600 M60A3. Egiptul inca avea 400 M60A1+1200 M60A3 iar Iordania 305 M60A1/A3.

M 48A2 & SHILLEL AGH

Magach 7 e incununarea multor ani de modernizari aduse tancurilor M48 si M60 de catre industria militara israeliana. Modernizari si modificari incepute in 1967 imediat dupa Razboiul de Sase Zile, modificari initial minore ulterior majore. Acestea au vizat in principal protectia (blindaj reactiv), sisteme de vizare si ochire performante, motoare si transmisii mai bune si mai puternice, telemetre laser, sisteme de comunicatii securizate, etc. Practic, israelienii au reusit sa creeze modele superioare de M48/60 din blindatele originale americane in perioada 1967-1985. Haideti sa vedem o scurta lista a Familiei Magach deoarece aceasta a fost o extraordinara experienta pentru Israel si Corpul Blindat, experienta care a dus la Familia Merkava de astazi! Numele Magach e abrevierea de la Merkevet Giborei Hayil/Carul Eroilor de Razboi.

Familia Magach a avut urmatorii membri:

–Magach 1 –denumirea in Corpul Blindat Tzahal a tancurilor M48 primite din SUA via Germania Federala, ulterior direct din SUA, aproximativ 150 de exemplare. La acestea s-au adaugat aproximativ 100 de M48/48A1 de captura, ex-iordaniene.;

– Magach 2 –denumirea in Corpul Blindat Tzahal a tancurilor M48A2/M48A2C livrate de SUA via Germania Federala. Mai erau denumite in serviciul Tzahal si E48. Nu exista certitudinea ca au fost modernizate dea lungul carierei operationale, foarte probabil au ramas in starea originala;

– Magach 3 –denumirea in Corpul Blindat Tzahal a tancurilor M48A1/A2/A2C/A3 modificate si modernizate dupa 1973, blindate aduse la standard M48A4 (acest standard nu a fost implementat in SUA. Au fost doar 2-6 prototipuri, turela M60 modificata si montata pe corpul blindat M48A2. Turela modificata de M60A2 echipata cu tun calibrul 152 mm M81E1 permitea lansarea rachetei antitanc ghidata MGM-51 Shillelagh. In decembrie 1965, datorita dificultatilor tehnice intampinate in dezvoltarea rachetei antitanc Shillelagh programul a fost anulat pentru modelul M48. Avea sa apara abia in 1975, M60A2 “Starship”/526 de exemplare produse/13 rachete antitanc in turela+33 proiectile HE&HEAT, in serviciu pana in 1981, inlocuite cu M1 Abrams). E considerata, conform surselor israeliene, prima modificare si modernizare majora a blindatelor M48 Patton facuta in Israel. Despre modificarile israeliene Magach 3 am vorbit in capitolul anterior. Dupa 1980 au primit ERA Blazer;

– Magach 5 –denumirea in Corpul Blindat Tzahal a tancurilor M48A3/Magach 3 modificate si modernizate la standard M48A5 (aceasta varianta a fost ultima modificare majora a M48 Patton efectuata de americani –M48A1/A2/A3+tun M68/calibrul 105 mm, copie sub licenta a britanicului L7/Royal Ordnance, comunicatii securizate, sisteme de ochire si vizare+calculator balistic, cupola Urdan/comandant, mitraliera calibrul 12,70 mm inlocuita cu M219 calibrul 7,62 mm. A intrat in dotare americana in 1976, varianta vanduta sud-coreenilor. 2000-2069 de M48A1/A2/A3 au fost convertite la standard M48A5. Tunul M68/105 mm a fost fabricat sub licenta de catre Israel Military Industries/IMI si a fost instalat pe toate blindatele israeliene din gama M60, Centurion, Merkava 1 si Merkava 2 –lungime tun 5,59 m/50 calibre, lungime teava 5,46 m,greutate 1,12 tone, rata de foc 10 proiectile/minut, incarcare manuala, raza de actiune 1800 m cu proiectile antitanc si 4000 m cu proiectile HE, durata de viata a tevii tunului era de 200 proiectile antitanc. Tunul a fost proiectat de Royal Ordnance in 1959, israelienii ii spun “Sharir”, varianta produsa sub licenta fiind M68A1). Magach 5 era motorizat cu AVDS-1790-2D modernizat+transmisie CD-850-6A. In 1980-1982 au primit, in Israel, ERA Blazer;

– Magach 6 –denumirea in Corpul Blindat Tzahal a tancurilor M60/60A1/A3 modernizate cu cupola Urdan/profil redus si ERA Blazer (placile erau montate doar cand blindatele mergeau la lupta, nu si pe timp de pace). Magach 6 a aparut in 1970 si a avut mai multe subvariante dezvoltate de industria militara israeliana intre anii *70-*90/sec.XX:

–Magach 6A/Alef –modernizare M60A1, foarte probabil aduse ulterior la standard Magach 6B. La partea frontala a turelei s-a montat un scut/placa din otel inclinata la 65◦ marind blindajul frontal al turelei de la 93 mm la 109 mm. S-a adaugat o placa de blindaj si la partea frontala a sasiului, blindaj inclinat la 55◦, marind blindajul de la 85 mm la 143 mm. Fata de Magach 5, tunul avea elevatie marita, cuprinsa intre -10◦/+20◦, rezerva de munitie fiind crescuta la 63 de proiectile. In ciuda blindajului marit, Magach 6 atingea 48 kmh fiind apreciat de catre echipaje pentru viteza si buna mobilitate –multi tanchisti isi datoreaza viata vitezei si mobilitatii. A fost folosit pentru prima data in lupta in 1973/Yom Kippur, insa au avut ghinion…Au dat rapid de belea, infanteristii egipteni si sirieni fusesera dotati de catre sovietici cu 9M14 Maliutka/AT-3 Sagger, racheta antitanc sovietica putand penetra blindaj de 200 mm inclinat la 60◦ de la 800-1000 m distanta, racheta gasindu-se si in dotarea BMP-1, masina de lupta a infanteriei de care erau plini arabii (Tzahal a pierdut atunci aproximativ 800 de tancuri si vehicule blindate din cauza Maliutka. Au adoptat rapid masuri si tactici improvizate pentru a combate noua amenintare, lansau baraje de artilerie in fata tancurilor care inaintau pentru a anihila operatorii rachetei. Mai mult decat atat, lansau fumigene si mentineau cat de mult posibil blindatele in miscare ingreunand fixarea tintei si ghidarea rachetei de catre operatori. Ulterior, aceste tactici au fost adoptate de SUA si NATO in vederea contracararii rachetelor antitanc ce incepusera a intra masiv in dotarea Pactului de la Varsovia. Trupele SUA&NATO din Germania Federala aplicau aceste tactici in poligoane). In Razboiul de Yom Kippur/1973, Tzahal a avut 540 de tancuri Magach 1/2/3/5/6 pierzand 200 dintre acestea in fata egiptenilor dotati cu Maliutka, un numar enorm care a socat opinia publica israeliana;

–Magach 6B/6 Bet –modernizare M60A1 la standard M60A1 RISE/Reliability Improved Selected Equipment, standard aparut in SUA in 1975 –modernizare efectuata cu sprijin american in perioada 1980-1981, foarte probabil (se stie ca in 1978, Israelul a primit din SUA un numar mare de tancuri M60A1 RISE, modernizarea celor locale, mai vechi, pornind de aici!). Motorul Continental AVDS-1790-2C, diesel, 750 CP/560 kW la 2400 rpm, greutate 2200 kg a fost modificat marindu-se durata de viata si fiabilitatea. A primit filtre de aer mai bune, gura de admisie fiind orientata in sus marind protectia la praf si la trecerea vadurilor. De asemenea, motorul a primit cilindri mai buni, injective de combustibil, un nou starter, noi conducte de alimentare, un nou alternator de 650 amperi racit cu ulei, noi cablaje rezistente la foc, noi sisteme de ochire si vizare pentru comandant si tunar/zi-noapte, mecanicul-conductor primind si el un dispozitiv de vedere pe timp de noapte in IR. Tunul a primit sistemul AOS/Add-On Stabilization/Stabilizare Suplimentara. Tancurile israeliene au primit ERA Blazer, cupola indigena Urdan, un mortier intern/turela calibrul 60 mm si o mitraliera suplimentara pe turela –mortierul trage proiectile HE si de iluminare, e produs de catre Soltam Limited din Haifa. Tancurile americane au primit un kit de trecere a vadurilor, demontabil, insa nu e sigur daca israelienii l-au adoptat. Cert e faptul ca multe dintre noile echipamente erau produse in Israel, conceptie proprie sau licenta Franta, SUA si Marea Britanie (iata cu ajutorul cui si-au cladit israelienii industria militara de astazi! Ce produce industria lor astazi, nici n-am cuvinte);

– Magach 6B Gal/6 Bet Gal –echipare Magach 6B cu sistemul de control al focului “Gal/Flux” (a fost exportat sub numele de FCS Matador), telemetru laser, computer balistic si turela noua. Teava tunului avea protectie termica si senzor vant transversal –se regaseste si pe Merkava;

– Magach 6B Gal Batash/6 Bet Gal Batash (Batash-Bitachom Shotef/Securitate Sporita/Generala) –modernizare Magach 6B Gal cu ERA Super Blazer, placi de blindaj suplimentar sub cutia blindata (mareau rezistenta la explozia DEI/Dispozitive Explozive Improvizate. Cu asa ceva s-au confruntat in Liban, 1982, luptatorii Hezbollah fiind experti in amplasarea acestor dispozitive –de regula aruncau astfel de dispozitive sub burta tancurilor israeliene, dar le si amplasau pe stradutele inguste din Beirut), motor mai puternic care sa compenseze greutatea blindajului suplimentar –AVDS-1790-5A, diesel, 908 CP/677 kW la 2400 rpm, 2200 kg greutate, motor ce a dotat si Merkava 1 (motor produs, ca si suratele sale, de compania Teledyne Continental Motors General Products Division din Muskegon/Michigan. In 1943 au produs sub licenta Rolls-Royce Merlin pentru P-51 Mustang. Seria motoarelor AVDS-1790 s-a nascut in 1959 si a fost primul diesel din lume racit cu aer). Tancul a primit si o noua transmisie, Allison CD850-6BX, hidro-mecanica, semi-automata, 2 viteze inainte+una inapoi –transmisia a dotat si Merkava 1. Greutate tanc, aproximativ 50 tone. A luptat pentru ultima oara in 2002, Intifada Palestiniana, fiind pensionate in 2014 impreuna cu toate celelalte variante Magach care “mai miscau”;

– Magach 6B Baz/6 Bet Baz –echipare Magach 6B cu sistemul de control al focului “Baz”. Cateva exemplare Magach 6B au fost convertite la acest standard. FCS Baz –telemetrul laser detecta un T-72 de la 8-9 km distanta, conform surselor independente. Se afla/s-a aflat si in dotarea Merkava 3, modernizat in permanenta;

– Magach 6C/6 Gimel –modernizare M60A3 TTS/Tank Thermal Sight achizitionate din SUA la sfarsitul anilor *70/sec.XX si aducerea lor la standard Magach 6B (M60A3 TTS avea sistem imbunatatit de stabilizare a turelei, sistem electric de actionare a turelei revizuit, magistrala analogical de date, telemetru laser Raytheon AN/VSG-2 TTS pentru comandant si tunar/5000 m, etc). Foarte probabil, Israelul a finalizat conversia dupa luna mai 1986;

– Magach 6R/6 Resh  -modernizare M60, remotorizare AVDS-1790-2AG (G-Generator. Motorul AVDS-1790-2A a primit generator electric mai puternic decat cel original)+sistemul de stabilizare a tunului de pe Magach 6 Bet;

– Magach 6R2/6 Resh  -modernizare Magach 6R cu FCS Nachal Oz –nu se stie numarul acestor blindate. Unele surse sustin ca a ramas la nivel de intentie, insa era produs de Elbit Systems. Exista si varianta Magach 6M care ar fi Magach 6R echipat cu acest FCS, insa nu e nimic clar.

In 1985 apare Magach 7, si acesta avand subvariante, fiind o dezvoltare/modernizare/revizuire a Magach 6, intrat in dotarea IDF in 1985 –a fost inlocuit treptat cu Merkava trecand in rezerva (multe sunt stocate pentru orice eventualitate. Unele inca sunt operationale in unitatile de rezerva). A fost cea mai moderna varianta de M60, Made in Israel. Blindatele din seria Magach 7 aveau blindaj imbunatatit renuntand la ERA Blazer de pe Magach 6 -inlocuit cu placi de blindaj suplimentar pasiv care reduc greutatea si maresc protectia. Practic, Magach 7 a primit blindaj suplimentar, inclusiv turela –datorita acestor placi de blindaj suplimentar aplicat/blindaj aditional aspectul turelei s-a modificat semanand oarecum cu turela M1 Abrams (ca fapt divers, primul blindat dotat cu blindaj suplimentar compozit a fost sovieticul T-64. Intre placile de otel se afla un mix compus din plastic amestecat cu sticla, compozitia fiind turnata intre placi in stare lichida sub presiune. Datorita acestui fapt blindatul n-a fost niciodata exportat fiind destinat strict Armatei Rosii. Cand a aparut in 1966, si multi ani dupa aceea, a fost considerat strict secret. SUA si NATO au aflat despre el la inceputul anilor *70/sec.XX. Sovieticii au fabricat multe, vreo 13.000 de exemplare! La momentul aparitiei era cel mai scump tanc din dotarea sovieticilor, se spune ca un singur exemplar ajungea la un milion de dolari). Blindatul a primit fuste laterale fabricate din blindaj compozit, placile fiind montate pe arcuri pentru a preveni ruperea in timpul mersului/manevrelor –acestea, conform surselor independente, rezista la lovituri cumulative calibrul 90-100 mm (nu e o certitudine deoarece caracteristicile blindajului Magach 7 sunt strict secrete si in ziua de astazi deoarece se regaseste si pe Merkava). Tancul a primit fuste si la partea spate insa acestea sunt realizate din otel. Deci, cu alte cuvinte, Magach 7 a primit protectie completa, flancuri, spate, planseu, plafon turela, tren de rulare, IDF constientizand pericolul reprezentat de rachetele ghidate antitanc si RPG –experienta Yom Kippur/1973 n-a fost nicicum uitata, expertii israelieni apucandu-se imediat dupa conflict sa lucreze la contracararea noii amenintari arabe de sorginte sovietica. Nu se stie cu certitudine constructia acestor placi suplimentare de blindaj dar se speculeaza ca ar fi realizate din otel aliat cu nichel/crom/wolfram/molibden/mangan/beriliu avand si un procent ridicat de mase plastice –de aici rezultand greutatea scazuta in raport cu ERA Blazer. Foarte probabil, aceste placi de blindaj suplimentar sunt de tip “sandwich”, stratul exterior/placa exterioara fiind din otel de mare duritate, iar placa inferioara/interioara din aliaj de aluminiu/vanadium/crom/posibil titan. Intre cele doua placi ar fi materiale plastice armate cu fibra de sticla sau carbon, posibil Kevlar. Unele surse mentioneaza materiale ceramice. Oricum, Magach 7 nu era cu nimic mai prejos blindatelor vremii aflate in dotarea arabilor, ba chiar putem spune fara a gresi cu nimic ca erau net superioare la capitolul protectie, putere de foc si sisteme de vizare si ochire –spre exemplu, T-55 (blindaj frontal cutie blindata 100 mm+blindaj frontal turela 200-205 mm) si T-72 (blindaj frontal cutie blindata 200 mm+blindaj frontal turela 400 mm. Blindaj compozit) nu rezistau loviturilor Magach 7.

Magach 7A/Alef are urmatoarele caracteristici: peste 300 de exemplare obtinute prin modernizarea Magach 6, aparut in 1985; echipat cu FCS Gal imbunatatit+telemetru laser, sistem de avertizare la iluminare laser/radar; motor diesel Teledyne Continental AVDS 1790-5A/ 908 CP (80% comonalitate cu vechiul AVDS 1790-2C la nivel de piese)+transmisie Allison CD850-6BX hidromecanica semi-automata (2 viteze inainte+una inapoi. Transmisia a dotat si Merkava 1), 17,80 CP/tona; bare de torsiune de mare rezistenta, amortizoare suplimentare (galetii 1/5/6); latime senila marita de la 18 cm la 20 cm presiunea la sol fiind mult redusa fata de Magach 6 (probabil cu peste 35%); lungime 9,43 m; latime 3,63 m; inaltime 3,25 m; greutate 55 tone. Presiunea exercitata pe sol e de doar 0,83 kg/cmp; echipaj 4 –comandant, tunar, incarcator, mecanic-conductor; viteza maxima pe sosea 50/60/65 kmh/off-road 25-30 kmh; autonomie pe sosea 500 km; armament: tun M68 calibrul 105 mm capabil sa traga si munitii NATO –APFSDS (proiectil antitanc tip sageata. Bizonul nostru trage si el cu asa ceva, proiectilul fiind fabricat in 1992 sub licenta israeliana. Se numeste BM-421 SG si poate penetra blindaj omogen de 444 mm de la 500 m distanta/425 mm de la 1000 m distanta/328 mm de la 4000 m distanta. Era fabricat de Romarm insa nu e cert daca il mai produc astazi, cert e faptul ca nu au mai existat comenzi pentru el de multi ani), HEAT (proiectil antitanc de mare viteza cu jet de gaz si metal topit/incarcatura tandem), HESH (High Explosive Squash Head/Proiectil Exploziv cu Varf Maleabil –genereaza fragmente/schije si efect de suflu. Americanii ii spun High Explosive Plastic/HEP/Proiectil Exploziv Plastic. Proiectil de ruptura, ogiva fiind incarcata cu exploziv plastic maleabil –varful ogivei se muleaza/lipeste de blindaj luand forma acestuia inainte de detonare. Dupa detonare imprima otelului energie foarte mare provocand rupturi pe partea interioara a acestuia/in turela –schijele au viteza foarte mare omorand sau ranind echipajul, avariand echipamentele,provocand incendii si detonand munitia. Aceste proiectile sunt eficiente si impotriva infanteriei si a fortificatiilor din otel sau beton, mult mai eficiente decat proiectilele clasice. Au si un inconvenient, explozivul plastic, datorita vitezei mari a proiectilului, se disperseaza si nu adera la blindaj daca proiectilul e tras la distanta mica de tinta. E total ineficient daca blindatul are captuseala din kevlar in interiorul turelei –asta previne formarea schijelor), HE, APERS (antipersonal –srapnel+incendiar. Eficient si impotriva tintelor neblindate sau usor blindate), proiectile tip canistra; mitraliera M73 a fost inlocuita cu FN MAG/Belgia (FN MAG –Fabrique Nationale “Mitrailleuse d’Appui General”/Mitraliera Uz General. A aparut in 1958, calibrul 7,62 mm, greutate 11,79 kg, lungime 1,26 m, lungime teava 63 cm, viteza initiala a proiectilului 840 ms, rata de foc 600-1000 proiectile/minut, raza de actiune 800-1100 m). Magach 7 are doua FN MAG, una pe turela iar cealalta in turela, coaxiala cu tunul. Pe turela se poate monta si o mitraliera M2HB calibrul 12,70 mm destinata apararii AA si luptelor de strada/urbane; urca rampe cu inclinatia de maxim 60◦; trece pante laterale cu inclinatia de maxim 30◦; trece obstacole verticale de maxim 90 cm; trece santuri cu lungimea de maxim 2,60 m; trece vaduri adanci de maxim 1,20 m fara pregatire. A luptat pentru prima data in Fasia Gaza/2008 unde s-a comportat excelent. Exista o poveste in Israel cu un Magach 7A in Fasia Gaza/Palestina, 2008, cazut intr-o ambuscada pregatita de teroristi Hamas (ca fapt divers, IDF a hacuit cel putin 750 de luptatori Hamas, numarul acestora fiind estimat la acea vreme de catre AMAN la 9000 de luptatori. IDF a pierdut 13 oameni. Din 2001, Hamas lansa sporadic rachete neghidate Grad calibrul 122 mm, copii realizate in Iran. Din date israeliene, in 2001 sudul Israelului a fost bombardat cu 7000 de rachete Grad si proiectile de mortier calibrul 120 mm, toate acestea fiind livrate de iranieni si egipteni. Raza de actiune a Grad-ului iranian numit Noor e de 15-40 km, iar a proiectilelor calibrul 122 mm e de 3-6 km. La Universitatea Palestiniana, luptatorii Hamas asamblau rachete calibrul 122 mm cu ajutor iranian –IDF a facut-o praf! O multime de depozite de armament ale Hamas au fost distruse de IDF, acestea fiind localizate anterior de agenti Mossad si AMAN). Conform surselor israeliene, blindatul a fost lovit de 20 de rachete antitanc Maliutka, doar doua rachete au penetrat blindajul turelei prevazut cu ERA producand incendiu in habitaclu. Sistemul automat de stingere a incendiului, netoxic, de pe Magach 7A si-a facut bine treaba –unul dintre membri echipajului a supravietuit (la inceputul anilor *80/sec.XX, sistemul automat de detectie si stingere a incendiilor era printre cele mai moderne din lume –e cunoscut sub numele de Nachel Oz. A fost produs, foarte probabil, de compania Afcon, compania existand si-n ziua de astazi).

Magach 7B era un Magach 7A revizuit la nivel de turela si blindaj, nu a intrat in productie de serie si nu se stie mai nimic despre el.

Magach 7C, numit si Magach 7 “Gimel” in cadrul IDF, a fost ultima modernizare a M60 efectuata de Israel. A aparut cel mai probabil in perioada 1993-1995 fiind contemporan cu Merkava 3 si Merkava 4. Magach 7C/7 Gimel are urmatoarele caracteristici: maxim 100 de exemplare obtinute prin modernizarea Magach 6C, foarte probabil, aparut in 1995. A trecut in rezerva incepand din 2006, progresiv. In rezerva din 2014; blindaj pasiv; echipat cu FCS Gal imbunatatit+telemetru laser, sistem de avertizare la iluminare laser/radar, protectie NBC, sistem netoxic automat de detectie si stingere a incendiilor in turela si compartimentul motor; motor diesel Teledyne Continental AVDS 1790-5A/ 908 CP (80% comonalitate cu vechiul AVDS 1790-2C la nivel de piese)+transmisie Allison CD850-6BX hidromecanica semi-automata (2 viteze inainte+una inapoi. Transmisia a dotat si Merkava 1), 16,50 CP/tona; bare de torsiune de mare rezistenta, amortizoare suplimentare (galetii 1/5/6); latime senila 20 cm, presiune la sol 0,83 cmp; lungime 9,40 m cu teava tunului/7 m cutia blindata; latime 3,63 m; inaltime 3,25 m; greutate aproximativ 55 tone. Presiunea exercitata pe sol e de doar 0,83 kg/cmp; echipaj 4 –comandant, tunar, incarcator, mecanic-conductor; viteza maxima pe sosea 60/65 kmh/off-road 30-35 kmh; autonomie pe sosea 500-550 km; rezerva interna de combustibil 1450 L; armament: tun M68/52 calibre, 105 mm, capabil sa traga si munitii NATO. Elevatie tun cuprinsa intre -10◦/+20◦. Turela&tunul se pot roti /travers 360◦, viteza de rotatie fiind strict secreta. Rezerva de proiectile estimata la 50 de “boabe”; o mitraliera FN MAG coaxiala cu tunul calibrul 7,62 mm, rezerva de munitie estimata la 10.000 de “bobite”. Elevatie si travers similare tunului; o mitraliera M2HB calibrul 12,70 mm montata deasupra tunului pe turela, coaxiala cu acesta. Rezerva interna de munitie, 500 de boabe. Mitraliera are banda cu 100 de proiectile. Elevatie si travers similare tunului; o mitraliera FN MAG pe turela calibrul 7,62 mm, rezerva de munitie estimata la 10.000 de “bobite”. Mitraliera e operata de catre comandant –actionare manuala, destinata apararii AA si luptelor de strada/urbane; urca rampe cu inclinatia de maxim 60◦; trece pante laterale cu inclinatia de maxim 30◦; trece obstacole verticale de maxim 90 cm; trece santuri cu lungimea de maxim 2,60 m; trece vaduri adanci de maxim 1,20 m fara pregatire; 2 lansatoare de rachete fumigene M90, cate unul pe fiecare laterala a turelei. Un lansator contine 6 rachete fumigene, de mascare cu fum (in fabricatie din 1998-1999/SUA, timp de lansare grenade, cate una la fiecare 6 s –grenada non-letala; inaltimea norului 2 m; latimea norului 35 m circular; durata norului 20 s –depinde de starea vremii; lungime grenada fumigena 22,50 cm; diametru grenada fumigena 6,60 cm; greutate grenada fumigena 1,12 kg; continut grenada –acid tereftalic, toxicitate redusa; mascare in spectrul vizual si IR; darea focului -electric). Nu e o certitudine dar se speculeaza ca un Magach 7C ar fi costat cam 4 milioane de dolari.

Efect grenade fumigene M 90

  IMI a realizat in 2007 o noua modificare a M60. Platforma Magach 7C a fost echipata cu o noua turela si tun calibrul 120 mm MG253, similar Merkava 3. MG253 e fabricat de IMI din 2003 –greutate 2,90 tone, lungime 5,30 m, recul 43 cm (tunul deriva din MG251, tun produs din 1989 pana in prezent, aparut pentru prima data pe Merkava 3 –proiectat si fabricat de compania Vishay Intertechnology din Malvern/Pennsylvania-SUA, companie care are filiala in Israel. Tunul trage si racheta antitanc LAHAT/Laser Homing Attack/Laser Homing Anti-Tank, in productie din 1992 si modernizata constant. In 1999, o LAHAT costa 25.000$, greutate 12,50/13 kg, lungime 97,50 cm, diametru 104,50 cm. Din 2010, LAHAT echipeaza elicopterele de atac Cobra israeliene).

Sabra Mk II Turcia

A fost vandut Turciei –Sabra Mk.II operate de turcaleti sub numele de M60T/169-170 de exemplare obtinute prin modernizarea M60A3 local (contractul de modernizare a M60 si aducerea la standard Sabra Mk.II i-a costat pe turci intre 688-700 milioane de dolari. Transformarea/modernizarea s-a facut in Turcia, IMI livrand kit-urile aferente –blindaj, ERA, turela cu profil redus si noul sistem de rotire/travers electric+hidraulic. M60T e operational in armata turca din 2009). Prototipul Sabra Mk.I/II (Sabra-Fructul de cactus???) s-a realizat de catre Israel Military Industries/IMI la uzina de armament greu “Slavin” din orasul Ramat HaSharon, situat in apropiere de Tel Aviv (uzina poarta numele lui Haim Slavin, inginer, evreu rus. Acesta, in perioada 1937-1952, a fost director general al Ta’asiya Tzvait/Taisia Zvait/Ta’as/Industria militara –fabrici clandestine de armament ale Haganah situate in Palestina. Aveau cateva ateliere si mici fabrici de armament proprietate privata disimulate in tabacarii, macelarii, etc –produceau artizanal munitie calibrul 9 mm, grenade artizanale, dispozitive explozive improvizate. Dupa crearea statului Israel, in 1948, au realizat prima piesa de armament autohton, mortierul Davidka/Micul David, 6 exemplare, calibrul 7,62 cm, mortiere folosite in Razboiul din Palestina/13 martie 1948 –mortierul era copiat dupa cel britanic de 51 mm). Datorita faptului ca Sabra nu s-a aflat in dotarea IDF din motiv de Merkava 3/4, cu care are multe similaritati, nu ne vom opri asupra acestui blindat. Insa, despre tunurile calibrul 120 mm vom vorbi pe larg in cursul articolului.

Va urma.

 

WW

 

 

SURSE DATE SI POZE: Wikipedia, Enciclopedia Libera, Internet

militaryfactory.com

modelist-konstruktor.org

www.military-today.com › tanks

www.armyrecognition.com › …

www.army-technology.com › …

aw.my.games

tanks-encyclopedia.com › Isra…

www.militaryfactory.com › isr…

warfarehistorynetwork.com › …

www.tanks.net › tank-history

www.idf.il › minisites › armor…

21stcenturyasianarmsrace.com

israeli-weapons.com

http://www.patton-mania.com › …

https://www.warhistoryonline.com › …

https://www.historynet.com › t…

http://fofanov.armor.kiev.ua › …

https://below-the-turret-ring.blogspot.com › …

israeli-weapons.com