Chiron (KP-SAM)
Nimeni nu stie, cum nu stim nici despre ce suma este vorba sau despre vreun calendar de livrare. Tot ce stim este pe surse.
Astfel, am aflat ca in noiembrie 2024, Bucurestiul s-a alaturat programului comun european de achizitie pentru sisteme anti-aeriene cu raza scurta Mistral 3. Acest program a fost oficializat pe 19 iunie 2024 cu ocazia Paris Air Show si initial erau cinci tari: Franta, Belgia, Cipru, Ungaria si Estonia.
Intre timp, pe langa Romania, au mai intrat in program Spania, Danemarca si Slovenia. Achizitia se face sub auspicile Instrumentului de Consolidare a Industriei Europene de Apărare prin Achiziții Comune (EDIRPA) si a primit deja o finantare din partea Comisiei Europene de 60 de milioane de euro.
Revenind la noi, MApN nu a anuntat intrarea in acest program dar lucrurile sunt extrem de sigure: Romania este parte a programului de achizitie.
In problema sistemelor de aparare anti-aeriana cu raza foarte scurta lucrurile au tot taraganat la noi si atunci cand razboiul din Ucraina a izbucnit ne-am trezit ca desi aveam (de aceasta data) si vointa si banii necesari, timpii de livrare erau foarte mari si -cel mai probabil – din acest motiv licitatia pentru 231 de sisteme a fost anulata in iulie 2023, motivatia oficiala fiind lipsa de oferte conforme, Bucurestiul mergand apoi pe mana sud-coreenilor cu o achizitie – fulger a 54 de sisteme KP-SAM Chiron.
Cand spunem “oferete conforme” s-ar putea sa ne referim nu atat la pret sau la caracteristici tehnnico-tactice si mai mult la termenul de livrare, termen pe care Romania l-ar dori cat mai scurt dar pe care producatorii nu mai sunt astazi capabili sa il ofere.
Este adevarat ca la noi sistemele de aparare anti-aeriana cu raza scurta erau impartite in doua categorii: raza foarte scurta si raza scurta, doar ca demarcatia nu mai este de actualitate atat timp cat si sistemul sud-coreean “Chiron” are o raza similara Mistral 3 (7km respectiv 8km) si o greutate cam tot pe acolo, nefiind similar cu “Stinger” sau “Grom”. De aici rezulta ca Bucurestiul a cumparat rapid de la sud-coreeni pentru a avea ceva acolo, pe aceasta zona, dar ca achizitia principala va fi cea de Mistral 3.
Asa cum am scris cu alta ocazie, initial suma pusa la dispozitia programului era de 622 milioane de euro pentru 231 de sisteme. Nu stim despre cate rachete era vorba si nu cunoastem daca implicarea Romaniei in programul Mistral 3 este la acelasi nivel.
Daca suma a ramas 622 de milioane de euro atunci am putea discuta despre +1000 de rachete Mistral 3 sau o cifra destul de apropiata si cand fac aceasta presupunere ma bazez pe achizitia spaniola de Mistral 3 care suna cam asa:
- contract semnat in septembrie 2023
- cost total – 324,6 milioane de euro
- se cumpara 522 de rachete Mistral 3, echipament de instruire, suport logistic plus modernizare a 100 de sisteme de lansare aflate deja in inventarul armatei spaniole.
Daca discutam strict despre Mistral 3, aceasta racheta este una performanta, cu o rata de +96% de lovire a tintei, dispune de un sistem de ghidare IIR foarte modern si foarte greu de bruiat. Racheta in sine este supersonica si are o raza maxima de 8km. Odata iesita din fabrica are o durata de viata de 20 de ani, fara interventii, atat timp cat este depozitata. Pe zona ei, VSHORAD cu raza un pic mai mare, Mistral 3 nu prea are concurenta si este o achizitie pe care – la fel ca si restul – ar fi trebuit s-o facem cu ani in urma.
Din pacate, productie de Mistral 3 este foarte lenta, MBDA declara in septembrie 2023 ca in 2024 se va ajunge la o cadenta de 40 de rachete pe luna. Adica 480 pe an.
Atunci cand programul a fost lansat se estima o comanda totala in jurul a 1500 de rachete, dar odata cu intrarea in grup si a altor tari este evident ca numarul de rachete si lansatoare cumparate va fi mai mare, posibil mult mai mare, mai ales daca ne uitam la Romania care singura ar putea comanda 1000 de rachete.
Ori in aceste conditii pot doar sa sper ca MBDA Franta va reusi sa-si creasca ritmul de productie si sa nu asteptam Mistralul, precum F 35Aul, dupa 2030.
Evident ca am fi mai mult decat recunoscatori Ministerului Apararii de la Bucuresti daca ne-ar spune si noua ceva amanunte: despre ce suma vorbim, cate rachete, cate lansatoare si cand le vom primi, pentru ca secretul militar nu cred ca este un motiv real in aceasta speta.
Dar per total, inca o veste foarte buna care faca ca anul 2024 sa fie, probabil, cel mai bun pentru achizitiile de tehnica de lupta pentru Armata Romana, de la revolutie incoace. Si la fel ca in cazul constructiei de autostrazi (record cu aproape 200 km dati in folosinta in 2024) si MApN se poate lauda pe merit cu o sumedenie de achizitii semnate in acest an.
Felicitari atat constructorilor de autostrazi cat si Ministerului Apararii.
GeorgeGMT
daca era asa de urgenta achizitia de ce nu a fost chiron trimis la GBAD fortelor aeriene ci la fortele terestre,doar ne uitam cum arata dotarea ROAF,uniforma,cam ultimul ragnet pt banii dati ,integrata logistic si ca dotare de la aliati Nato majori,cum arata la fortele terestre ,cam zici ca sunt indieni la conducere
Ce sa faca fortele aeriene cu rachete aer-aer cu raza foarte scurta?!
protectie aeroporturi
Obiectivul 4 de modernizare MK ,in engleza mea de balta suna Ground Based Air-Defense, obiective avute in vedere si la Borcea si la Campia Turzii sunt trecute in caietele de sarcini
MIstral, ca un sistem semi MANPADS este gandit sa fie ultra-mobil si sa apere unitatile desfasurate in fata atacurilor prin surprindere. Aeroporturile cred ca vor primii mai degraba sisteme bazate pe radar. Sisteme cu raza medie si tunuri rapide.
in ziua de azi cu capacitatea isr in timp real a unor inamici mai eficienta sau nu , ma indoiesc ca Gbad unui aeroport ar trebui sa fie asa fix ar trebui sa apere dar sa nu fie descoperit si distrus usor
Dar chiar atat de proaste ?
In 2021 it is reported that failure rate of the KP-SAM was at 24% due to aging inventory that has been improperly stored along lacking proficiency with the system by its operators.[11]
iar ce sa faca ,pai VDV numai exista din cauza asta,dar se poate reconstrui si rusii nu sunt un monument de inteligenta
de curiozitate… ai numărat de câte ori au atacat ucrainienii aeroporturile rusești cu dronele? sau la alea folosești cu succes Patriot?
Rachetele Chiron sunt nesigure – am mai scris cand le-au luat, ca au fost musamalizate de coreeni incidentele in care racheta cadea in fata lansatorului. Nu mai stiu procentele din articolul ala, dar era mult. Io nu m-as baza pe asa ceva sa apar o baza aeriana.
„Bucurestiul mergand apoi pe mana sud-coreenilor cu o achizitie – fulger a 54 de sisteme KP-SAM Chiron”
Adică, oarecum, cev degeaba? Seamănă puțin cu Panhard și Piranha 3. Măcar nu trebuie să investim în mentenanță și pregătirea pentru Chiroane nu a fost complexă… poate când ne vedem cu Mistral în curte le putem dona altora și mai oropsiți, la fel și P3, ca tot au primit o donație de la nemți.
Probabil ca au luat cateva Chiron ca urgenta maxima, grosul urmand sa fie acoperit, mai lent, cu Mistral 3.
60 de milioane de Euro nu reprezinta nici 10% din valoarea contractului.
O mentiune, „raza scurta” (bataie scurta) in terminologia clasica, dupa care am invatat eu insemna pana in 25 de km su de recula un plafon intre 7 si 10 mii de metri. Adicatelea clasa Mica VL sau NASAMSde exemplu. Sau vechiul KUB
Adica un aparat ce zboara la 5000 m este imun la VSHORAD, indiferent cum se cheama acesta, iar PATRIOT e un pic cam scumpa si cam rara zilele astea.
Deci oricum mai e nevoie de „ceva”.
Acum se duce spre 40km. Si IRIS T, MICA NG sau AMRAAM ER.
Daca pt. VSHORAD pare ca-am merge cu Mistral-urile frantusesti, atunci rasar 2-3 alte intrebari:
1/ mai cumparam VSHORAD in programul national standalone SHORAD-VSHORAD? Daca da, care-s argumentele pt care-am face-o? Sa n-ajungem la 3-4 modele de vectori pt. acelasi scop (cu toate dezavantajele de rigoare)
2/ daca decuplam VSHORAD de SHORAD, ar fi bine s-o oficializam cumva (desi cu secretomania securistoida a MAPN, e posibil doar sa aflam la semnare de contract).
Sau ce luam aici nu se suprapune cu ce se cere la SHORAD-VSHORAD?
3/ Se mai aude ceva de SHORAD? O parere de novice: bune ar fi aci NASAMS (cu arhitectura sa deschisa, pot ‘trage’ cu o gramada de rachete) + Iris-T-uri (ceva mai ieftine si moderne, f eficiente).
Dar de AA artileristic, modernizarile pt. Oerlikon GDF 103, mai stim ceva?
Sanatate dragi colegi si Sarbatori Fericite. Sa-avem in 2025 o armata si-o democratie un pic puternice vs anii anteriori.
In competitia SHORAD/VSHORAD, din care coreenii tocmai ce au fost respinsi, 13 decembrie, mai participau in cursa MBDA,Rafael, posibil NASAMS si Diehl Defence, ori cum nemtii nu au in portofoliu un sistem de tip MANPADS putem presupune ca au venit cu IRIS T asa ca competitia are loc pentru sistemele SHORAD, raza medie – 40km.
Ce este de mirare este suma relativ mica pusa la bataie, undeva sub 2 miliarde de euro. Si stim de la bulgari ca o baterie IRIS T este un pic sub 200 de milioane de euro, adica (daca ar acstiga nemtii) s-ar cumpara in jur de zece baterii, ori cu ceva timp in urma necesarul era de 27 de baterii.
Cantitate maximă estimată acord-cadru: „Sistem integrat de arme SHORAD-VSHORAD” – 6 cpl; „Sistem pentru instruire și învătământ” – 1 cpl; „Sistem de simulare pentru verificarea și evaluarea operatorilor VSHORAD” – 1 cpl; „Sistem SHORAD” – 6 cpl; „Sistem VSHORAD” – 6 cpl. Valoare estimată a celui mai mare contract subsecvent: 5.116.012.920,00 lei Cantități estimate pentru cel mai mare contract subsecvent: „Sistem integrat de arme SHORAD-VSHORAD” – 4 cpl; „Sistem SHORAD” – 3 cpl; „Sistem VSHORAD” – 2 cpl.
Conform https://www.e-licitatie.ro/pub/notices/c-notice/v2/view/100173028
Daca nu ma insel pare sa fie 6 cupluri sistem integrat shorad/vshorad + sistem scoala + sistem de verificare + 6 sisteme shorad fara integrari + 6 sisteme vshorad fara integrari – 9.5mld RON
Contract subsecvent 4 sisteme integrate shorad/vshorad + 3 shorad fara integrari + 2 vshorad fara integrari, 5mld RON
10 sisteme integrate shorad/vshorad cu 9 shorad si 8 vshorad, deci fix 27 sisteme cum au primit aprobare in parlament
Dracu sa-i pieptene, pe VSHORAD stim deja ca ne-am alaturat programului MIstral 3 si atunci aici despre ce discutam?
Salut, cine credeți ca va castiga licitatia sisteme shorad vshorad?
Nemtii se misca foarte bine cu livrarea IRIS-T in Ucraina. Bulgaria e si ea cu ochii pe achizitia de sisteme antiaeriene IRIS-T
Greu de zis, IRIS-T cred ca nu pt ca sunt penalizati in lipsa rachetei ghidate radar iar competitia e acerba. Intre Rafael si MBDA se va da batalia, cu NASAMS intre ei daca mai exista in competitie dar nu au prea dat semne de viata
La Cehi a castigat recent Rafael, fiind o procedura prin dialog competitiv, sistemele luate pe criterii politice nu sunt relevante. Insa caietul nostru de sarcini si procedura tip licitatie ar putea favoriza o oferta ieftin + rapida cum e MBDA, ei avand unde sa scada si francezii si-ar devaliza fortele armate ca sa castige un asemenea contract
Pretul + livrarea primului sistem fiind 50% din punctaj, intr-o competitie 70% performanta 30% pret as fi mizat pe altceva, dar pt MBDA se pliaza destul de bine caietul de sarcini sa il dau favorit
Mistral 3 s-ar putea produce/asambla la noi cu achizitia SHORAD/VSHORAD de la MBDA
https://umbrela-strategica.ro/mbda-vrea-sa-produca-componente-si-sa-asambleze-rachete-la-electromecanica-ploiesti
Manpad e diferit de vshorad, chiar si daca e acelasi sistem. Unul e portabil, celalalt e montat pe ATBTU si protejaza fortele in deplasare
Programul asta este strict o manevră franco-germana cu rol principal politico-industrial, nu militar.
Asta fac ei de când sunt.
Își fac iar un cap de pod pt viitoare contracte și pt întărirea influenței UE (virtual inexistentă) în domeniul militar.
Înlocuirea rolului american de furnizor de tehnica și stâlp geopolitic militar în Europa e o ambiție veche. Între timp au scăpat și de pajul americanilor, englezii.
UE are „armata” (un proiect deja vechi, destul de anost in inutilitatea lui), iar franco-germanii au avut de multe ori poziții diplomatico-militare esențial diferite de americano-brutanici, începând din anii 50.
UE era la început o structură strict economico-industriala, otel-carbune, dar asta unii uita, alții nici nu știu.
cand faci fabrica intr-o tara ca Romania de componente electronice civile ,nu crezi ca trebuie sa te interesezi cum iti apara aia investitia si prin urmare sa participi cu tehnologie la acea aparare chiar si contra cost
NATO apară investiția. Câte țări NATO invadate știi?
Întrebare: SHORAD-ul este pt ținte aeriene lente și care zboară jos..gen elicoptere de atac sau avioane de atac CAS (A-10 Thunderbolt, Su-25) și despre care mai toată lumea pe RoMil zicea ca-s obsolete (dovada că România nu se grăbește să achiziționeze elicoptere de atac sau nici măcar multirol)..că vor fi înlocuite de drone (pt care îți trebuie alt tip de contramăsuri).
Așa că unde e graba? Sau mai bine zis..de ce mai luăm?
Eu unul încă, cred in astfel de arme (și chiar postam pe Arta Războiului cum le folosesc ucrainienii) dar tonul articolului e că e mare întârziere..sincer nu prea înțeleg..
https://m.defenseromania.ro/fortele-aeriene-ucrainene-prezinta-cum-piloti-de-avioane-su-25-executa-misiuni-complexe-si-periculoase-pe-linia-frontului-video_631430.html
Tre sa ne hotărâm..mai este util CAS-ul clasic? (cu avioane și elicoptere de atac subsonice și plafon redus-pana in 10 000 de m)?
Că dacă sunt perimate logic atunci și acul de cojoc sa fie idem.
Dar Stinger nu ar fi bun fiindca e mai ieftin?