Cauzele scufundarii fregatei norvegiene KNM „Helge Ingstad”

Urmasii vikingilor sustin ca necazul de s-a petrecut ar avea doua cauze majore: prima, evidenta si pentru martieni, tine de echipajului coanei „Helge” care a „reusit” sa-si puna nava in calea uneia mai mari, a doua cauza ar fi, sustin anchetatorii, unele probleme de proiectare si de executie ale spaniolilor de la Navantia, pe santierul lor din Spania.

Ne aducem aminte ca fregata norvegiana este la origine o F 100 spanioloaica.

In sarcinei primei cauze, anchetatorii au remarcat confuzia echipajului aflat pe puntea de comanda in momentele de dinaintea coliziunii, practic aia n-au stiut ce sa faca desi timp ar fi fost pentru a evita ditamai tancul petrolier, care ii si atentiona prin statie sa-si caute alt drum.

DAR, sustin proprietarii navei, nava nu s-a scufundat din cauza avariilor inregistrate in timpul coliziunii ci datorita unor greseli de proiectare ale Navantia, care ar fi desenat si ciocanit incorect fregata norvegiana.

Pana acum comisia de ancheta nu a gasit vreo dovada ca vreun echipament al navei ar fi functionat gresit sau s-ar fi defectat: radarele functionau normal. Coliziunea ar fi fost rezultatul unui sir de incompetente, numite eufemistic probleme.

In primul rand, cele doua nave s-au ciocnit la doar cateva minute de la schimbarea cartului pe fregata, mai apoi viteza navei militare (17Nd) ar fi fost prea mare raportata la intunericul de afara, desi radarul functiona absolut normal. Pe puntea fregatei confuzie generala, ofiterii de cart nu si-au dat seama ca petrolierul este o nava, confundand ditamai dihania cu o stanca (sau ma rog, cu un obiect stationar), ca in bancul cu farul spaniol si portavionul american.

Luminile navei le-au confundat cu unele de tarm. Ba mai mult, cand puntea de comanda a petrolierului (cu sase minute inainte de coliziune) a cerut fregatei sa se dea intr-o parte, norvegienii habarnuaveau ca ei erau cei apelati.

In fata unei astfel de intamplari chiar nu vad ce-am mai putea avea de comentat, in acelasi timp marina norvegiana, presupus una foarte serioasa, ar trebui sa se cam ia cu mainile de cap, astea-s probleme structurale, n-a varsat vreun Dorel ceasca de ceai pe radar si de aici beleaua. Oamenii aia efectiv nu stiau ce au de facut, nu stiau practic nimic. De unde putem deduce ca erau slab pregatiti sau poate sunt doar slabi de minte. Si cu asta s-a dus naibii si argumentul genetic, ce navigatorii erau vikingii si ce-a ramas de ei…

Dar, asa cum scriam mai sus, daca aceasta coliziune este cu totul rezultatul incompetentei celor de cart de pe puntea de comanda a fregatei, motivele scufundarii ar fi imputabile spaniolilor care au construit fregata.

Simplu spus, nava s-a scufundat odata ce apa a inundat succesiv toate compartimentele etanse. Cam ca in cazul Titanicului. Numai ca in cazul norvegienilor, apa n-a avansat pe deasupra compartimentelor etanse ci, mult mai simplu si eficient, de-a dreptul prin imbinarile peretilor si a diferitelor conducte, cabluri etc care tranziteaza compartimentele etanse.

Comisia a notat in raportul oficial ca exista grave probleme de securitate in ceea ce priveste etansarea compartimentelor, de unde deducem ca echipajul a reusit sa inchida usile etanse dintre compartimente destul de repede, doar ca n-a contat.

Norvegienii insista ca problemele sunt atat de proiectare cat si de fabricatie. Din calculele lor si din caietul de sarcini al navei, fregata ar fi trebuit sa pluteasca cu avaria inregistrata si in niciun caz nu ar fi trebuit sa se scufunde, cu atat mai mult, atat de repede.

Raspunsul Navantia a fost promt, compania spaniola si-a aratat intreaga disponibilitate de a participa la ancheta. Ibericii sustin ca nava trebuie ranfluata si abia apoi, o comisie mixta va putea sa ajunga la concluzii definitive, raportul actual fiind doar unul preliminar.

Conform marturiilor membrilor echipajului, imediat dupa ciocnire, fregata s-a stabilizat si ar fi fost de asteptat sa pluteasca fara probleme, dar mai apoi apa a inceput sa se infiltreze pe langa arborele port-elice, pe langa cabluri, de-a lungul navei etc, ori acest lucru n-ar fi trebuit sa se intample, toate acestea fiind etansate.

Practic nava a fost inundata de-a lungul sistemelor care strabat nava pe lungime: arbore, cabluri etc, etansarile nefiind deloc eficiente. Apa, conform membrilor echipajului, s-ar fi infiltrat inclusiv pe langa pereti.

Iar norvegienii au si dovezi, cea mai clara si vizibila este scufundarea provei navei, care desi n-a fost cu nimic afectata de coliziune a fost inundata cu toate ca usile etanse erau inchise.

Apa a reusit practic sa inunde intreaga fregata, lucru ce poate indica intr-adevar o grava eroare nu numai de proiectare ci mai ales de constructie, pentru ca putem presupune ca un perete etans a fost proiectat sa fie etans si sa nu lase apa sa treaca, la fel si etansarea cablurilor, arborelui port-elice etc adica a sistemelor si subsistemelor care trec prin mai multe compartimente etanse.

Necazul norvegienilor este major mai ales daca tinem cont ca mai au patru astfel de fregate in dotare, marina spaniola si cea australiana au si ele nave din clasa F 100, iar Navantia spera sa vanda si US Navy o varianta modernizata – F 105.

Probabil ca dintre toti cei mai interesati de pereti etansi ai ibericilor sunt chiar americanii, F 105 fiind creditata printre favorite. Pana acum cel putin.

PS – Si noi radeam de bulgari ca n-au fost in stare sa alimenteze pe mare, ei bine, altii au patit-o chiar mai rau…

GeorgeGMT

81 de comentarii:

  1. Si eu am sustinut pe aici ca o nava militara proiectata sa fac fata chair la necazuri mai mari sa dus la fund ca toporul intr-un mod ciudat.

    Astia si rusii cu nava lor de „razbel electronic” scufundata de oi….

    • Nava aia de cercetare rusească nu prea era militară …semăna mai mult cu un vas de pescuit mai mare cu ceva radare…și era și veche…ceva anii 80′.

  2. ambele părți ies șifonate și ambele vor încerca să-si reducă pagubele colaterale,prestigiul și banii.rămâne de văzut cum vor cădea la pace …sau dacă vor cădea la pace.

  3. Salut. Poate in caietul de sarcini au avut pretul cel mai mic si de aici necazul.

      • Când văd astfel de pretexte mi se face greaţă. Mentalitate tipic românească. Nu cred că în caietul de sarcini scrie ca nu trebuie să faci sudurile bune, să nu etanşeizezi bine compartimentele, într-un cuvânt să lucrezi româneşte (dacă nu ştiţi cum vine asta, vă puteţi ghida după o veche vorba autohtonă: vremea trece, banii vin, noi de ce să mai muncim sau alt final la aceelaşi vorbă vremea trece, banii vin, noi ne facem că muncim). Motivul proastei execuţii este unul singur: banii. Cu cât termini mai repede cu atât câştigi mai mult, cu cât foloseşti mai puţine materiale (sau de calitate mai proastă) cu atât cheltuielile sunt mai mici şi profitul mai mare.

    • Momentul ala cand robu da cea mai tare duma oatza a anului…

  4. Echipaj obosit? Check
    Predare – preluare cart? Check (BTW, carturile 12-04 si 04 – 08 mi se par cele mai nasoale)
    Viteza cam mare? Check
    Pierderea orientarii in spatiu? Check (trebuie sa navighezi noaptea ca sa-ti dai seama cat de usor este sa pierzi orientarea in spatiu in zonele aglomerate din preajma litoralului. Nu as invinovati echipajul chiar atat de tare…)
    Comunicare defectuoasa? Check
    AIS lipsa la apel intr-o zona aglomerata? Check
    Constructie defectuoasa a fregatei? Check

    Toate cele de mai sus = pierderea a 1/5 din forta de lovire si un mare semn de intrebare asupra capacitatii de supravietuire a fregatelor Nansen, F100 si a celorlalte derivate.

    Dupa cum spuneam, de urmarit competitia FFG(X), dar cred ca spaniolii tocmai au pierdut niste puncte desi, eu pesonal, ii vedeam favoriti.

    • Ba eu invinovatesc foarte tare echipajul.
      Aia nu sunt niste tineri care se plimba cu barca pe lac ci sunt profesionisti, altceva n-aveau de facut decat sa carmeasca nava. Pt asta sunt platiti si antrenati (inclusiv pt navigatia pe timp de noapte) pt absolut nimic altceva. Dezorientarea spatiala, in anumite conditii, este o problema arhicunoscuta, pt asta se fac antrenamente…
      Prea multe defectiuni in serie pt ca echipajul sa fie doar un pic vinovat.
      Incompetenta…

      Dar ca sa fiu corect, in urma cu cativa ani marina militara norvegiana nu avea personal suficient pt toate cele cinci fregate. Ofiterii le plecau in rind la privat, tinerii evitau sa se inroleze si de aici probabil ca au destule ciurucuri prin echipaje. Cand nu ai de unde alege, ramai cu ce gasesti, iar asta nu mai este vina marinei.

      • Norvegienii se pricep mai mult la Barnevernet decât la militărie.

        Niște Dorei prost instruiți, prost motivați și care operau o navă făcută de alți Dorei potrivit sloganului la modă în ziua de azi „Să facem din rahat bici!” – criteriul prețului cel mai mic, kă kalitatea, dă-o-n măsa…

      • Bre, exact din acest motiv nu m-as grabi sa arunc vina pe echipaj… Ai vazut si la americani, aveau in echipa oameni luati de pe Tico, iar sistemele de guvernare sunt diferite intre Tico si AB, iar aia nu fusesera instruiti pe AB.

        Nu stim ce probleme are marina norvegiana pe partea de echipaje si nici n-o sa aflam prea curand.

        Dar acest accident ne arata cat de importante sunt calitatile nautice ale unei nave de lupta – flotabilitatea, stabilitatea, nescufundabilitatea si soliditatea. Nu se vad, dar se simt in caz de belea.

        • Sa fim cinstiti si la americani tot incompetenta, indiferent cum o invartim, ca suntem prieteni cu ei.
          Calitatile nautice ale navei sunt extrem de folositoare daca are si un echipaj care sa le foloseasca, altfel faci POC!, apoi baldabag…

          • Lipsa de pregatire/testarea insuficienta a echipajului si a ofiterilor de cart nu este egala cu incompetenta lor.

            Ia un om obosit si insuficient antrenat si ai toate conditiile pentru producerea unei tragedii.

            Adauga si echipajele din ce in ce mai mici si ai consecinta utilizarii lor mai intense => oboseala accentuata si diminuarea capabilitatilor echipelor de combatere a avariilor.

        • Astea sunt „reduse” comparativ cu f100
          Si au si un radar , sistem aegis downgradat
          Si spaniolii radeau de designul nefast al clase f 22
          Alea barem stateau pe apa si rupte in doua
          Si ptr cei ce sustin sa facem barcile cat mai „reduse” ca acolo e economia

          • Da, asa e Niko, Nansen sunt mai mici decat Alvaro de Bazan, doar ca problema sesizata de norvegieni poate fi aplicabila oricarei nave.

            Ce nu stim este daca vorbim de o eroare de proiectare (nasol rau) sau una de constructie defectuoasa (tot nasol, dar parca mai putin).

            Radarul AN/SPY 1 n-are nicio treaba aici. Au radar de navigatie si aveau AIS-ul setat pe receptie.

            Prin f 22 te referi la Type 22 Broadsword?

            • Nu ma refeream ca are vreo legatura radarul spy cu navigatia
              Ci ca sunt diferite
              Alea spaniole au o versiune anterioara d-ul imi pare , astea au f daca nu ma insel , totusi versiunea d e superioara
              Da la type 22 ma refeream
              Oricum la spanioli cateva decizii politice au bagat in „ceata” programe militare , in special la marina
              Normal , folosesc echipamente si armament american
              Guvernul anterior a insistat ptr folosirea de echipament european , au avut loc neintelegeri , intarzieri , samd
              Oricum e o lovitura de prestigiu
              Acum , putem sa si speculam , guvernul norvegian poate lansa declaratii „putin exagerate” ptr a obtine ceva avantaje in cazul unor reparatii ce s-ar putea executa in santierele navantia
              Astia sunt in pragul inceperii productiei ptr arabia saudita , mai au ceva comenzi , dupa perioada de stagnare ..deci, se poate specula
              Oricum , daca observam , toate programele „frankeinsteizate” ..la europeni ,fie ca vorbim de queen elizabeth sau fregatele nemtesti ..din cauza politicului sufera ..nu ca nu ar sti sa faca nave
              Ci anumite decizii politice te fac sa ajungi la compromisuri de fabricatie, de proiectare , samd

          • Nansen este cea mai mica nava purtatoare de Aegis.

    • Pierderea orientarii in spatiu noaptea? Imposibil. Chiar si cel mai amarat skipper are un telefon cu Navionics si stie unde se afla in orice moment naoptea. Dar la nivel de nava militara, ce sa mai vorbim?

      Schimbarea cartului? Irelevanta. Schimbarea de cart chiar si pe un velier obosit dureaza minim 20 de minute in care predai fiecare echipament si explici fiecare modificare din cartul activ.

      Incompetenta crasa? 100% aia nu sunt marinari, sunt niste neica nimeni.

      • Acum ceva vreme citeam o expertiză pe acest blog că f100 e una dintre cele mai bune fregate actuale, dacă nu chiar cea mai bună… hm…

      • Daca esti skipper stii deja probabil povestea baietilor care au esuat cu Navionics-ul in mana…

        Nu stiu cat ai navigat tu noaptea, mie nu mi s-a parut niciodata usor, mai ales in zonele costiere aglomerate, dar voi fi fiind eu mai slab de inger…

        Ai participat pana acum la vreo schimbare de cart pe o nava militara? Daca pe un velier obosit zici tu ca dureaza minim 20 de minute, cam cat ar dura pe o nava militara?

        Oamenii aia veneau dupa o aplicatie de lupta a NATO, nu cunoastem conditiile specifice asa ca eu nu m-as grabi sa anticipez…

        Mai e o chestie, daca imi aduc bine aminte din raport, petrolierul, desi plecase de la „cheu”, inca avea toate luminile de lucru aprinse, ceea ce nu e deloc in regula… Daca ai vazut vreunul la Midia, la incarcat, cu remorcherele aferente, atunci stii ca arata ca un pom de Craciun si iti va fi destul de greu sa-i vezi luminile esentiale de navigatie: aia verde si aia rosie.

        • Probabil stii gluma aia a marinarilor cu diferenta dintre pilotaj si navigatie? Pilotajul este atunci cand esti langa tarm si nu ai nicio idee unde te afli. Si este diferit de mult mai complexa arta a navigatiei, adica atunci cand esti in larg si nu ai nicio idee unde te afli.
          Dar serios vorbind, exemplul cu Navionics e foarte bun. Tehnologia a evoluat foarte mult, nu mai facem dead reckoning si nu mai luam punctul cu sextantul. Oamenii aia pe nava militara stiu in orice moment unde se afla cu o precizie de centimetri.
          Navigatia nocturna nu-i deloc usoara, nu am sustinut asa ceva. M-am uitat in log book si vad ca am sub 400 de ore navigate noapte. Deci sunt un simplu amator. Este foarte greu noaptea pe un velier, costier sau in larg, din cauza hazardului. Daca ai lovit un container pe care ziua poate il vedeai sau ai luat o plasa de pescari la elice si ai in plus maree si vant potrivnice, cam ai un moment dificil.
          Dar noi suntem amatori, oamenii aceia sunt profesionisti. Beneficiaza de training si de atatea redundante sa-i ajute. Nu cred ca nava aia are un singur motor, nu?
          Ca regula generala, la bord capitanul este Dumnezeu. Punct. Dar si cand lucrurile merg prost, este singurul vinovat!
          Ai intrat in fjord cu un Passage Plan bine pus la punct, nu? Stii ca ai membri in echipaj obositi sau lipsiti de experienta. Nu faci nimic? Mergi cu 17 knots sau cat or fi avut? Petrolierul avea AIS-ul pornit si au incercat sa comunice cu nava militara. Ce poti cere mai mult de atat?
          Un lucru cu care nu sunt de acord insa este ca s-a dat vina pe echipaj ca erau femei. Nu prea are relevanta genul pe mare. Ori iti faci datoria, ori nu.

          • De la sfarsit: n-am nicio treaba cu femei la bord desi „some may say” ca aduc ghinion… 😉 🙂

            Doua chestiuni: (i) sa nu comparam velierul cu nava de lupta si (ii) ai pronuntat cuvantul magic: beneficiaza de training. Oare? Suficient? Cate ore aveau pe mare anul asta cei din echipaj? De unde nu stii ca nu erau unii adusi de pe Skjold sau de pe celelalte fregate, fiind de fapt un echipaj pestrit, adunat de pe la mai multi…

            Accidentele US Navy au dovedit exact asta: lipsa de instruire corespunzatoare a trupei si a ofiterilor, oboseala cronica, intretinere deficitara.

            Oamenii astia nu fac navigatie de placere ca noi, este meseria lor de tot anul si o fac pentru un salariu. E o diferenta de perceptie, nu crezi?

          • N-am cunostinta de faza cu femeile si nici nu cred sa aiba vreo relevanta. Barbati, femei, au dat-o bara…

    • Sunt convins ca oricare va fi castigatorul USN va inspecata fiecare nava construita in detaliu si ca nu o sa mearga dupa sloganul „merge si asa” De asta nu imi plac navele derivate din specificatiile celor civile, daca la cele militare ai probleme ce sa mai spun de o Iver….Sper s ama insel.
      Intrebare – mai vrea cineva o nava echipata precum SAAR 72> cu de toate in tonaj mic?
      Bine ca nu au descoperit norvegienii in lupta slabiciunile navei ca era mai naspa. Fiecacare racheta inamica ar fi scufundat o fregata….asa si le vor repara ei cumva.

      • Americanii chiar au insistat pe o capacitate mai mare de supravietuire a FFG(X) in caz de „impact” si chiar si amaratele alea de LCS-uri au fost testate la explozii submarine.
        De altfel, LM a lungit varianta Freedom care va participa la FFG(X) pentru a indeplini criteriile noi de redundanta si capacitate de a rezista in fata unor avarii multiple din acest program.

  5. Să fie echipajul de vina? Nooo! Să fie constructorul? Daaa! Să mai ciocănească una, dar pe gratis 😉 să fie și norvegianul mulțumit. P.S. Uite așa se clatină mitul Navantia.

  6. Daca nava s-a scufundat incet si asa aproape de mal, de ce nu s-a luat decizia sa o faca esuata, daca este posibil chiar pe plaja, si au preferat sa se scufunde in apa. Asa macar nava ar fi fost partial inundata iar chetuielile de recuperare scazute. In plus armamentul de la bord este compromise.

    • In zona sunt numai insule stancoase, unde sa fie nisip acolo?

      • Confirm; intrarea in Bergen dinspre mare este un labirint intortocheat (canale, stramtori printre insule si fjordul propriu-zis), foarte lung, cu multe schimbari de directie si pe toata distanta, atat tarmul insulelor mari si continentului, cat si tarmul insulelor mici sunt stancoase. Nici urma de nisip. Nici urma de tarm neabrupt. Canalul navigabil de obicei este foarte adanc chiar si sectiunile „stramte (daca retin corect 50-100m?…trebuie sa verific), iar tarmul abrupt, de unde si imaginile ridicole cu nave foarte mari trecand foarte aproape dde tarm. Vorbesc de Bergen, dar presupun ca si in apropiere (unde s-a intamplat incidentul) peisajul nu se schimba.

        Singura parte buna pe care am gasit-o la incident este ca au reusit sa esueze nava pe tarm lin si nu s-a scufundat pe canal, de unde nu cred ca o mai ranfluau vreodata.

      • Am aflat raspunsul. Au incercat sa esueze la mal, dar mai bine de atat nu s-a reusit.

  7. Si intreb si eu dintre ale noastre corvete si / sau fregate care ”rezista” mai bine in lupta ? Atac sau loviri de artilerie rachetistica ?

    La impact cu un petrolier nu stiu daca ai sanse sa fie de nescufundat.

    As zice ca astea noi curvetel, dar nu am date certe o fi Naval Grup mai bune decat Damen ?

    • O astfel de lovitura sub linia de plutire cred ca pune in pericol de scufundare orice nava. MAPN cu siguranta va privi mult mai atent etanseitatea compartimentelor viitoarelor corvete, poate si a navelor existente deja.

    • petre parere personala e ca la lovituri rezista mai bine fregata decat corveta ( e discutie de cat de vechi sunt si una si alta de ce echipamente de securitate pasiva au ) in alta ordine de idei la rezistat la lovituri cel mai bun e cuirasatul .

  8. Acum ceva vreme citeam o expertiză pe acest blog că f100 e una dintre cele mai bune fregate actuale, dacă nu chiar cea mai bună… hm…

    • Nu cred. 🙂 Din cate stiu, acest blog nu emite expertize, opinii argumentate mai degraba… 🙂

      • da, o opinie de-asta argumentata spunea ca f100 este printre ce e mai bun la ora actuala… din raportul de mai sus mi se pare a fi cam… la apa…

        • Eu personal am sustinut ca au prima sansa dintre „straini” la FFG(X) pentru ca au deja Aegis si par sa se fi aliat cu cine trebuie.
          Designul este unul de succes, a fost vandut si Norvegiei si Australiei.
          S-ar putea ca versiunile spaniole sau australiene sa nu aiba problema aparuta la cea norvegiana, nu putem sti asta. Pot fi inclusiv probleme de intretinere. Asa cum zic si norvegienii este prematur sa ne pronuntam pe subiect.
          Dar ai putea sa faci efortul de a ne da un link… 🙂

        • Si „opinia” respectiva are dreptate, F 100 este una dintre cele mai bune fregate europene, eu o cotez in continuare in primele doua. Nimeni nu se gandea ca peretii etansi nu sunt chiar atat de etansi.

    • una este ce stie sa faca echipamentul (fregata) si alta este calitatea executiei si a materialului.

      • poate inteleg eu gresit, am spus, sunt amator, dar daca sunt probleme de etanseitate, atunci ele sunt din proiectare si executie… sau cele ale spaniolilor, cu care de fapt si-au facut renumele sunt etanse si executate la alt nivel de calitate?! in fine, nu putem sti pana nu dau si spaniolii cu una de fundul marii sau australienii…

        • repet, una e sa vorbim de capacitatile tehnico tactice ale fregatei, alta e sa vorbim de design si alta e sa vorbim de calitatea executiei sau materialelor. Problemele pot veni din multiple directii.
          Poti sa ai un design foarte bun, prototip cu comportari chiar peste asteptari, dar sa o dai in bara la productia de serie spre exemplu, sau din cauza alegerii unui furnizor sau subcontractant cu probleme de calitate/executie.
          Vezi si problema capului de rotor de la Airbus H225, unde unul dintre posibilii vinovati este un furnizor de rulmenti.

  9. De remarcat că la ăștia după nici o luna exista doua piste foarte concrete pt cauzele accidentului si se pune f exact degetul pe rana. Daca doamne fereste era la noi ce mai teorii ale conspiratiei aveam la ora asta…

  10. „Si cu asta s-a dus naibii si argumentul genetic, ce navigatorii erau vikingii si ce-a ramas de ei…”

    Scuze, dar vikingii erau navigatori sau navigatoare? De ce nu ai mentionat in articol ca echipajul navei era cam 80% muieri?

  11. Ciudat rau oricum, alea americanesti AB class si aistea norvegience au poate acelasi CMS ?

    Daca da, putem vedea o ipoteza ( sa vedem daca e plauzibila ) cu infectarea unui virus care intarzie ( sa zicem ) reactiile navei ?!

    echipajul ”obosit” si navalistii sunt de vina….

  12. 80% din echipaj erau femei?!WTF?inapoi în epoca matriarhatului nu că nu aș risca niște luni pe un vas cu asemenea echipaj?înțeleg că în norvegia bărbații cresc plozii și schimbă rețete la frizerie.vai de capul nostru,dacă aș fi în locul lui putin acolo aș lovi prima oară,demantelează toata scandinavia în câteva ore?
    este ridicolă politica asta de cadre împinsă pe nesimțite în toată europa/lumea.sunt misogin poate dar pe mare și în law enforcement nu ai nevoie de mimoze cu aifonul in buzunarul de la spate….ca și la noi dealtfel.
    în rest zic să se bucure norvegienii de noua lor achizitie,fregata submarin .
    ps.cred că plec în norvegia.

  13. Unii spun ca prostia e virala. 🙂
    IN REST E DOAR FACTORUL UMAN. Dialogul intre petrolier si nava norvegiana e edificator.
    Despre restul, sa vedem. Ma gandesc si la faptul ca nava a fost zgaltaita de impact. Sa nu uitam ca s-a scufundat dar in 2-3 zile. Deci a luat apa dar nu foarte repede.
    Funny: Pana la urma pintenarea e o tehnica navala folosita de pe vremea cartaginezilor, care se dovedeste inca viabila.

  14. Vinovat e doar unul ..echipajul
    Nu se scufunda din vina navantia ..daca nu dadeau aia cu ea in petrolier

  15. De remarcat insa, seriozitatea lor in privinta comunicarii: totul public, fara perdea, desi e clar ca situatia este jenanta.
    Asta ar fi un alt lucru de invatat pt noi: barbatia de ati asuma si bunele si relele.

  16. Falklands
    HMS SHEFFIELD (D Type 42 – 4820t). lovita de un Exocet, a fost abandonata. S-a scufundat dupa 6 zile.
    HMS ARDENT (F Type 21 3250t) a suferit ovituri multiple de bombe de aviatie, s-a scufundat in seara zilei urmatoare.
    HMS ANTELOPE (F Type 21 3250t). Lovita de doua bombe de aviatie din care una a explodat. S-a scufundat a doua zi.
    HMS COVENTRY D Type 42 – 4820– Lovita de trei bombe , S-a scufundat in aceeasi zi.
    ATLANTIC CONVEYOR Nava portcontainer 14,946t)– lovita cu 2 rachete Exocet. A fost abandonata si s-a scufundat “mai tarziu” la remorca.
    RFA SIR GALAHAD (Nava desant 6390) Lovita de bombe, a fost abandonata, nu s-a scufundat. A fost sabordata.
    RFA Sir Tristram (Nava desant 6390t) a fost avariata grav de bombe si abandonata. Nu s-a scufundat si a fost ulterior reparata.
    HMS Glamorgan (5440t) – avariata de racheta Exocet. A ramas operationala si a fost reparata.

    US Navy in Golful Persic 1988 – 1991
    USS STARK (F clasa Oliver HAZARD PERRY 4100t) lovita de un Exocet – a ramas operational si dupa reparatii s-a intors in serviciu.
    USS PRINCETON (CG Ticonderoga 9600t), avariata de expozia a doua mine. A fost salvata de echipaj, a ramas operationala.
    USS TRIPOLI (Nava amfibie clasa Iwo Jima 19,302t). Idem CG Princeton, in aceeasi zi di acelasi loc. Acelasi rezultat.

    Alte incidente.
    ROKS Cheonan (Corveta 1200t). Lovita de o Torpila. S-a scufundat in 5-8 minute.
    USS Cole (D Arleigh Burke 8900t) Atac sinucigas in port, estimat 180 320 kg explozibil. A supravietuit incidentului si a fost reparat.
    INS HANIT (corveta Saar 5-1275 t) a fost lovit de o racheta antinava. A ramas operationala, s-a intors in Israel prin propriile resurse.
    USS FIZGERALD, USS MCCAIN D Arleigh Burke 8900t au lovit nave comerciale. Au ramas active si operationale.
    KNM Helge Ingstad F 101 5290 t) a lovit o nava comerciala. Echipajul “a evacuat in ordine nava” . In fotografii si filme se vede ca echipajul a sters-o. Se pare ca toti lipsisera de la lectia de damage control. Nava s-a asezat pe fundul apei si apoi la 5 zile dupa accident s-a scufundat in intregime.

    Concluzii: Cu cat navele sunt mai mari cu atat suporta mai usor avariile.
    Daca evacuezi navele si nu faci manevre de damage control, navele tind sa se scufunde in 2-6 zile de la incident.
    O observatie, englezii au fost nevoiti sa abandoneze navele cu avarii semnicative doarece sa aflau in mijlocul oceanului Atlantic, in plina operatiune amfibie. Navele au devenit deci pierderi acceptabile.

  17. E uite o nava din aceasta cu un astfel de echipaj intra cu fast in portul constanta unde pe tarm 7 televiziuni ii i-au un interviu capitanului si acesta spune plin de responsabilitate ca sunt aici sa intareasca flancul estic al nato si sa de-a un mesaj de sustinere Romaniei…..si ei sunt cocă

  18. Este pagina care mi-a lasat cel mai amar gust de cand citesc RM. A reusit sa ma intristeze. Totusi cred si sper ca e o intamplare.

    In alta ordine de idei, sunt curios daca partea de verificare la receptie a navei nu ar fi trebuit sa scoata la iveala eventuale problem majore. In mod normal intraegag filozofie a verificarilor pleaca de la potentialele riscuri-cai de corectare sau prevenire- cai de verificare a eficacitatii. Daca vorbim despre incapabilitatea navei de indeplini o caracteristica de baza acest fapt trebuie vazut in avans (poate). Din cate vad (si asta dupa o scurta cautare) exista metode de verificare a compartimentarii etanse de la analiza caracteristicilor componentelor critice (desi majoritatea se refera la usi), pana la presurizare.

    https://www.globalsecurity.org/military/library/policy/navy/nrtc/14057_ppr_ch3.pdf
    https://www.marineinsight.com/naval-architecture/water-tight-bulkheads-on-ships-construction-and-arrangement/

    Poate cineva cu experienta in constructii navale sau in domeniul naval in general ar putea sa aduca informatii mai bune despre ce si cum se testeaza la o nava si daca aceste teste ar fi putut detecta o problema a compartimentarii etanse,

    • Imi aduce aminte de toate “pisi “ pe care le am vazut pe Facebook pe postari diverse in grupul Armata Romana….in caz de ceva cu rusii….ce dracu fac…isi iau palmute la posterior sau….sa si vada de scoli spitale si administration jobs….serios asta cu rolurile “dedicate “ este o prostie…si in UK am avut zeci de cazuri de politiste batute de infractori,zeci de cazuri de viol si asalt In Fortele Armate de la ofiteri la colegi…unele joburi nu sunt pt ele.

      • e plin la politie,jamdarmerie iar armata recuperează repede.
        este clar că aceste angajări se fac pe un algoritm numeric nu pe competente si necesitati.
        in toate filmele astea jalnice de recrutare/promovare de la noi cariera militara este presentata in tonuri ciudate are nu au nimic de-a face cu responsabilitatea ce vine odata cu uniforma.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *