CBU 105 nu este o bomba ci mai mult un kit de precizie aplicat CBU-97 Sensor Fuzed Weapon, care este, la randul ei, o simpla bomba gravitationala de tip cluster (bombleti). Iar acest tip de arma este arma anti-tanc pe care eu as cumpara-o prima!
Din punctul meu de vedere este o arma perfecta pentru noi, arma ideala anti-tanc pentru o tara mica ca Romania care nu numai ca nu detine sisteme AT sofisticate, dar nu ar putea sa detina suficiente nici daca s-ar vrea acest lucru, dar ar putea avea ca inamic pe „cineva”, nu spunem cine, care are o gramada de tehnica blindata pe roti si senile, iar CBU 105 tocmai asta face: gaura printre blindatele inamice intr-un mod en-gross…
Acum, CBU 97 contine la randul ei 10 incarcaturi BLU–108, fiecare BLU avand la randul sau patru incarcaturi de lupta (in forma unor puc-uri de hokei) – Skeet, fiecare fiind dotata cu propriul sau senzor (IR sau laser si poate fi programat sa caute un anumit tip de tinta).
In momentul in care un “Skeet” detecteaza un vehicul “targe” un proiectil de mare viteza (hit to kill) care distruge respectivul vehicul datorita energiei sale cinetice.
O singura CBU 105 (40 de “Skeet”) poate distruge tot pe o raza de 460×150 metri (70 de mii de metri patrati – cam 7 hectare). CBU 105 cantareste 450kg fiind lansabila de F 16 cat si de drone sau IAR 99. Acest tip de armte AT pot fi lansabile de catre obuziere sau rachete tactice de tip LAROM.
Ca nivel de pret o singura astfel de bomba poate ajunge la 3-400 de mii de dolari, poate chiar ceva mai mult, fata de un pret mediu pentru o racheta AT de 100-159 mii de dolari, dar avantajele cred ca sunt suficient de mari pentru a merita investitia, mai ales ca vectorii de lansare ii avem deja.
CBU 105 permite unei forte armate mici, ca a noastra, sa atace grupuri mecanizate mari si foarte bine protejate, iar daca ne gandim ca un singur avion poate lansa macar doua astfel de bombe, cred ca putem opina ca ar merita luata in considerare pentru dotare, atat in aviatie cat si pentru (mai ales) artilerie.
Ganditi-va doar ca o singura masina dotata cu LAROM 160 are la dispozitie 26 de rachete! 26 de rachete inmultit cu 7 hectare, daca mai adaugam si ghidaj pentru rachete, fac cam 182 de hectare, suprafata pe care nimic din otel nu ar trebui sa mai „respire”.
O singura masina, o singura salva si faci zob un intreg batalion mecanizat/tancuri aflat in mars sau repaos, ba daca ii prinzi grupati (greu de presuspus, dar s-au mai vazut cazuri prin Ucraina) trimiti in nefiinta un intreg regiment cu tot cu logistica lui.
Eu cred ca merita.
GeorgeGMT
Probabil ca o racheta Larom ar putea transporta cite un BLU-108
DIN CATE AMI ADUC AMINTE INCARCATURA DE LUPTA LA LAROM ESTE UNDEVA LA 40KG
45
Superba munitie!
ce e superb la un bidon de metal umplut cu „chimicale” si cu un senzor magnetic in cap???
ca face terci indiscriminat echipajul unui tanc????
nu stiu eu gasesc ..o „frumusete” a unui design la un avion ,la un vapor …mai rar la un vehicul terestru , ptr ca la astea terestre ale militarilor primeaza alte aspecte ( la un avion sau vapor de ale „militarilor” vei gasi cam cele mai avansate solutii privind sa-i spunem miscarea in diferitele medii in care evolueaza)
dar …nu stiu ,niciodata nu am gasit frumusetea in munitie
ce are frumos o grenada defensiva??? ca se rupe in n bucati ptr a trece cu n viteza prin tesut si a propaga n daune
adversarii sunt oameni nu dummyes si nu pot gasi frumusetea in ceva desenat in mod direct ptr ce este
„Frumusetea” in discutie este simplitatea si eficienta. Asta este acceptiunea „frumusetii” acestei munitii. Ai dreptate, inamicii sunt si ei oameni dar cand dau buzna peste tine… mai bine sa planga mama lor decat mama ta.
România are LAR -UL de 160mm? Știam ca lansatoare de 122mm sunt operaționale și ca exista posibilitatea sa utilizam și muniția de 160mm prin schimbarea rapida a lansatorului de pe camion. Da poate sunt eu insuficient informat. Deci câte LAROM-uri de 160 avem?
48
54
Eu ma intreb ce se intampla cu o nava ruseasca… atacata cu o astfel de bomba…
Un distrugator de 160mx11m ar avea 1800m2 adica 0,18 hectare suprafata.
Nu sti udaca ar scufunda-o dar sigur se va alege praful de puntea navei respective. de fapt… cred ca nici praful nu va mai ramane pe nava respectiva.
George a pus acel filmulet… si chiar arata eficacitatea acestei bombe…
@George…
stai linistit ca politicienii romani cand vor vedea eficienta acestei bombe se vor speria si nu vor vrea sa-l supere pe „Ursul Polar”. asa ca… nu vom avea noi niciodata asa ceva…
Dacă nava e-n miscare, din momentul deschiderii parasutelor, până coboară, până urcă şi aruncă Skeet-urile, are timp să vireze pentru a ieşi, măcar parţial, din kill zone. Dacă tot ajungi la navă cu o rachetă sau bombă ghidată, prefer un cap de lupta unitar care să facă o gaură sănătoasă.
T-14 ARMATA cu traducere in engleza.
https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=gxVLL_25gog
Scula e perfectă dar e puţin probabil să ajungi cu IAR-99 sau chiar F-16 deasupra batalionului blindat fără să te dea jos cu Pantsir sau Buk.
În schimb LAROM-160mm e numai bună să lanseze câte un BLU-108. La 29kile faţă de 45 îţi iese şi un spor de raza de lovire, spre 50km.
În plus, BLU-108 poate fi lansat de la distanţe mari cu JSOW, JASSM, IMI EXTRA, ATACMS, LORA aşa că nu trebuie să rişti cele (posibil) 2 escadrile de F-16.
Un comentariu pertinent. In plus, rachetele, dronele si incarcaturile cinetice (astea sunt si mai greu de detectat si de daramat) vor face legea in confruntari. Iar noi investim in avioane sa se dea unii pe cer cu ele…
Parca se producea ceva similar si pe la noi, chiar aici am citit despre asa ceva.
Numai ca submunitia nu avea senzor de ghidare, scopul fiind „acoperirea” pe hectar?
Poate ar fi util doar kit-ul de precizie aplicat la ceea ce faceau deja pe la noi.
La nivel de zvon este posibil ca Romania sa aiba in dotare bombleti dar acestia sunt impotriva infanteriei. Nu avem astfel de arme anti-tanc.
Tot la nivel de zvon, bombletii AT pe care NU-I AVEM ar putea fi M-85 israelieni, un fel de M-77 cu dispozitiv de autodistrugere, pentru reducerea pierderilor colaterale.
Sunt produsi de IMI si sunt utilizabili atat cu lovitura de 155mm, LAR-160, rachetele de 227mm, ATACMS, TCS, de calibrul 105, de bomba de aruncator de 120mm, precum si de calibrele estice 152, 130, 122mm.
Oficial, se pare ca nu le avem iar despre proiectilele cargo trase de obuzierele de 152mm nu stiu ce submunitii folosesc.
A avut.
Nu numai la nivel de zvon.
La nivel de stire de ziar .. a fost un acident la Cariova cu o bomba „cluster” montata pe un IAR 93 … Stai sa caut:
9 iulie 1997.
Aeroportul Militar Craiova. Misiunea: omologarea în zbor a unui nou tip de muniție pentru avioanele IAR 93 – lansator multiplu pentru bombe de aviație de calibru mic. Proiectat și realizat la Uzina Mecanică Mija, dispozitivul urma să fie omologat în urma zborului la Craiova. Avionul IAR 93 nr. 210 executase două zboruri cu lansare în poligon a muniției de exercițiu, fiind pregătit pentru lansarea muniției de război.
Ora 15.23. În timpul încărcării muniției pe avion, din motive rămase necunoscute până astăzi, una din bombe s-a largat, explodând la impactul cu solul. Instantaneu, bombele aflate pe avion și cele din apropiere au explodat în lanț. Comandorul Ion Mărculescu, pilotul avionului, a scăpat ca prin minune, nefiind lângă avion. Două persoane au fost rănite. Un număr de 16 oameni au murit: Lt. cdor. Ştefan Smarandache, Lt. cdor. Nicolae Gheorghiţă, Cpt. subing. Paul Ţintă, M.m. cls. I Varodin Mitică, M.m. cls. I Gheorghe Petcana ( UM 01820 Craiova ), Ing. George Stănoi, M.m. Mihai Raicea, Mihai Bălă, Valeriu Stângă, Constantin Mitroi, Sebastian Veselu ( Fabrica de Avioane Craiova ), Ing. Constantin Onofrei, Nicolae Chiţimia, Ion Răduţă, Marin Eremia, Nicolae Vană ( Uzina Mecanică Mija ). La stingerea incendiului care a urmat exploziei, au participat nouă maşini de intervenţie.
( http://oananuta.blogspot.ro/2013/07/au-trecut-16-ani-de-la-explozia-care.html )
The company ROMAIR is reported to have developed and produced the CL-250 cluster bomb, which is described as similar in appearance to the Soviet RBK-250.
Ma rpg accidentrul a fots STUPID. La maxim!
Unii ar zice azi ca de fapt era un SEBAV.
Ins aatunci s-a zis „cluster” si mai erau date ca se pregtea favricarea a asa ceva (TTM de ex)
Dar pe urma am iscalit (Romania) ca renuntam la cluster si la mine antipersonal. Asa suntem noi mai catolici decat papa.
Si din cate tin minte primele le cluster puteau lansa si o combinatie de 3 tipuri de submunitie – antipersonmal, cumulative si incendiare.. Era o probalitate „care se poate” sa caza si pe un tanc una cumulativa.
Nu am iscalit. Inca avem voie sa folosim bombe cluster.
De mine antipersonal nu stiu nimic…
Oricum ar fi tare ca noi sa fi iscalit ca nu folosim cluster bombs in timp ce Ucraina si Rusia folosesc (aia 100% nu au semnat nimic ca nu le folosesc).
Cestia este sa nu semnezi .. ca SUA!!!
Acu a rams doar teroreti… in caz de ceva … imi cam bagam picerele in tractate si io sgt mj cdt de pluton … tot minam zona mea de aparare .. Asta ca sa am sansa a inca 45 minute oar prcesui?? Trobonelu? Peste 3 ani? 3 ani fata de peste 3 zile?!!!
da foarte stupid pentru tine..da’ acolo a murit tata 🙁
a existat o incercare cu submunitii pe IAR 93, a fost si un accident parca…
Si daca nu sunt cu cafeaua nebauta, se pare ca existau si lovituri de 122 pt GRAD cu submunitii…
Poate ca gresesc, dar o rachete de Larom cantareste cca 110 kg din care incarcatura este de cca 40 kg. CBU 105 cantareste 450 kg. Nu prea se potriveste matematica
Costele, nu bagi toata bomba pe o lovitura LAROM160mm ci doar o incarcatura BLU-108 cu 4 Skeet (29kg).
Din ce stiu, LAROM-160 ale noastre sunt Mk II sau mai noi, cu 110kg masa totala si 46kg cap de lupta.
Videoul de prezentare este o antireclama. Majoritatea au tras pe langa (probabil s-a initiat autodistrugerea pentru ca n-au gasit nimic). EFP, spre deosebire de heat, au performante reduse, nu trec de ERA. Daca am avea 36 de F-16 plus curajul de a le folosi tactic, nu ar putea survola campul de lupta, ar fi sinucidere – Pantsir, Buk, Tor.
Acest tip de arme pot fi „cuplate” cu kituri de ghidare si lansate de la o distanta foarte mare.
Exista si varianta JSOW, dar nu stiu daca mai este de actualitate
http://www.globalsecurity.org/military/systems/munitions/agm-154b.htm
Doru, alea nu trag pe langa. Ori gasesc ceva si trag ori nu gasesc si cad pe sol. Ca sa-ti dai seama cate au lovit tintele uita-te la norii de fum din aer, provocati de lansarea EFP-urilor.
Pana acum n-am auzit de dispozitiv de autodistrugere pe skeet.
Chiar daca e posibil sa nu penetreze ERA, skeet-urile au, pe langa EFP, si 16 fragmente care sunt excelente pentru tintele softskin si pentru trupetii debarcati, asa ca, dupa un „duş” cu asa ceva, dintr-un batalion mecanizat e posibil sa ramai doar cu cateva tancuri, cele care nu au fost lovite in motor (neprotejat de ERA).
uite ici nenea șefu
if a Skeet warhead does not detect a valid target over its lofted trajectory, one of its three safety
modes will activate. The first two modes enable the Skeet to self destruct after eight seconds from launch or within a 50-foot altitude above the ground. The Skeet’s third feature is a time-out device that will yield the warhead inert minutes after hitting the ground.
descrierea e ici pe prima pagină http://www.textronsystems.com/sites/default/files/pdfs/product-info/blu108_datasheet.pdf
există dispozitiv de autodistrugere, dacă nu găsesc ținta explodează la 15 metri sau dacă nu reușește asta se dezactivează focosu după ce atinge solu 😉
România ar trebui să facă ceva efort pentru a-și produce arme anti-tanc proprii, în număr mare, fie prin achiziția de licențe, fie prin dezvoltarea modelelor pe care le-am mai produs. Țara aceea al cărui nume nu-l pronunțăm e specialistă în invazii, cu un număr mare de blindate, prin care sufocă pur și simplu apărătorii.
Prima datà „auzisem” de tipul àsta de munitie citind romanul lui Tom Clancy „The Bear and The Dragon”. Pentru cei care nu l-au citit e vorba de un atac al Chinei contra Rusiei, pentru Siberia, iar rusii si americanii au devenit aliati, SUA implicându-se chiar militar si „la sol”.
În roman se descria efectele devastatoare asupra unei divizii mecanizate chineze.
L-am citit si eu. Parca le spunea PIGS?
Iara v’o plecat mintea cu sorcova 🙂 🙂
Pai si cam ce’ar trebui sa faca ai nostri cu ele mai baietzi?
Sa dea cu bomblets la parada?
Ai nostri putzina pulitie aerialistica, o defilare si gata
Daca vin incoa diviziile alea mecanizate la care va ganditzi voi si daca americanii nu’s aici cu catzel cu purcel astia nici macar n’or sa ridice havioanili daramite sa le mai dea cu bombe in cap si sa omoare la ei, ca dupa aia si’au dat foc la valiza 🙂
Si cand ma refer la astia nu ma gandesc la soldatul care ingheata in transee sau la pilotul cu mana pe mansa, ma gandesc la generalii aia doctori in managementul apararii care nu or sa dea comanda, ca le taie rusii pensiile 🙂
Iar daca sunt americanii aici sa dea ei cu bomblets, ca 9 ni se rupe, noi avem scut 🙂 🙂
Si intrucat avem o grozava pulitie aerilistica cu 12 havioani sprijinite de un SEAD admirabil, sublim, putem zice, dar care lipseste cu desavarsire mai bine lasatzi bomblets pt ce se poate azvarli de la sol, LAROM, 152mm, 120mm, d’astea, ca solul ai prieten cu romanul…
Daca totusi tzinetzi mortzis sa dea si din haere, trebe munitie cu bataie cat mai lunga si 12 mile cat bat astea cu WCMD nu mi se pare prea departe de un BUK si haviaonili mai trebe sa fie si anume si compliant
„By incorporating Lockheed Martin’s Wind Corrected Munition Dispenser (WCMD) tail kit on SFW, which then redesignated SFW as a CBU-105, the delivery altitude increases up to 40,000 feet and standoff ranges up to 12 miles can be achieved. Use of the WCMD tail kit requires the host aircraft to be MIL-STD-1760 compliant and have the CBU-105 operational flight program software resident in the weapon’s control system.”
Dupa aia mai iegzasta o problema si anume insurmontabila si anume cacosta bani si deci si anume aici s’a si anume terminat si anume discutzia
„The Government of India has requested a possible sale of 510 CBU-105 Sensor Fuzed Weapons; 19 CBU-105 Integration test assets (12 live tails, 7 inert tails); 5 CBU-97 Integration test assets; containers; aircraft modification and integration; spare and repair parts; support and test equipment; software support; personnel training and training equipment; technical data and publications; U.S. Government and contractor engineering and logistics support services; and other related elements of logistics support. The estimated cost is $375 million.”
500 bucati 375 bulioane, si asta in 2008
in 2011 404 la 355 bulioane, s’au mai ieftinit un pic 🙂
„The Government of Saudi Arabia has requested a possible sale of 404 CBU-105D/B Sensor Fuzed Weapons, 28 CBU-105 Integration test assets, containers, spare and repair parts, support and test equipment, personnel training and training equipment, publications and technical documentation, U.S. Government and contractor engineering, technical, and logistics support services, and other related elements of logistics support. The estimated cost is $355 million.”
Stai linistit. Luam cate un Skeet pe an pana se aduna de-o bomba 😉
8timist ca de obicei 🙂
Mai degraba o sa faceti programe multia#n#a#l#e ca sa ne luam un Skeet, si dupa 8 ani, timp in care ne dotam cu un batalion de 1 Skeet, declaram programul un success de management al achizitiilor si anuntam ca vom porni programul multianual pt achizitia celui de’al doilea intr’un viitor apropiat, cand se vor gasi fonduri disponibile
E … cadn a fost accidentu aveam, vreo 100 mig 21, nu stiu cate 23, cateva 29 si numa vreo 69 de IAR 93
Sa le luam pe rand :
1. http://www.romtehnica.com.ro/wp-content/uploads/2015/12/List-of-ammunition-available-to-be-
delivered-from-surplus-Romanian-MoD.pdf
Deci armata romana are in dotare in mod sigur 121 540 bombleti CL-3022 S2 SD (pentru obuze cargo de
152 mm ) produsi in 1996-98 pe care vrea sa-i vanda , alaturi de focoasele loviturilor . Adica 1588 de
lovituri .Sa vedem daca va cumpara alte munitii pentru inlocuire .
Bombletii au fost cunoscuti sub denumirile M 85 / CL 3022-S2-SD / GAA-001 si au fost podusi de S.C.
AEROTEH S.A. . Sunt bombleti cu dubla utilizare , de fapt o incarcatura cumulativa prevazuta cu o camasa
de fragmentare . Capacitate de perforare 105 mm , efect letal al schjelor pe 197 mp , sau 2 fragmente/mp
in plan vertical la 9 m distanta .Este prevazut cu mecanism de autodistrugere .
Si am mai fabricat si bombleti M89 de instructie , flash+noise .
Focosul ZETA-M138 / FAA-001, integrat tot de Aerostar Bucuresti , era un focos de timp ,cu setare manuala , intre 3 si 199,9 secunde , in trepte de 0.1 secunde .Era utilizat la declansarea incarcaturii de expulzare a submunitiilor sau de
De remarcat ca ntre tmp UM Tohan, S. C. MIRSAND si S.C. ARMTECH au realizat intre timp focoase mai moderne , cu programare prin cablu sau inductiva , aceasta din urma adaptata chiar si in pachetul de ghidaje sigilat , din material compozit .
Obuzul cargo de 152 mm CG-540 transporta 56 bombleti la 17 000 m , obuzul CG 540 ER 49 bomleti la 20
000 m . Obuzele erau integrate de S.C. UZINA MECANICA PLOPENI S.A. .
Proiectilul cargo de 130 mm , integrat tot de S.C. UZINA MECANICA PLOPENI S.A. transporta 24 de
bombleti la 26 800 m in varianta standard , si la 35 000 m in varianta prevazuta cu base-bleed .
Lovitura reactiva de 122 mm ducea 49 bombleti la 20 400 m sau 54 bombleti la 40 000 m in varianta
imbunatatita ( U.M. Tohan S.A. si S. C. MIRSAND S.R.L ) .
Lovitura reactiva de 273 mm ar fi trebuit sa duca o incarcatura de 148 kg bombleti la 80 000 m ( S. C. MIRSAND S.R.L + ATM + AEROSTAR +multe altele ) .
Deci chiar ne-am priceput la munitii cargo de artilerie .
Si am avut si proiecte in desfasurare pentru munitii ghidate ( ACTTM ,ATM, etc )
Si am avut gata la cheie linia tehnologica pentru pulberi compozite .
Ma rog, de departe , ultima realizare in domeniu pare sa fie reactualizarea site-ului UM Tohan .
http://www.tohan.ro
Ne permitem sa atragem atentia web-designerului ca Jean`s pare sa fie ceva in genul revistelor pentru femei 🙂 .
Jane´s e cu totul altceva .
Si il rugam sa incarce PPS-urile cu catalogul de produse si cu prezentarea firmei , caci deocamdata
Not Found [CFN #0005]
2 . Ce am stiut despre munitiile cargo de aviatie am scris aici :
http://www.rumaniamilitary.ro/lansatoare-de-submunitii-de-fabricatie-romaneasca-pentru-dotarea-aeronavelor
3. Accidentul de la Craiova a implicat un dispersor de submunitii SEBAV-1A .
4. A existat si varianta SEBAV-1B , si erau in studiu , conform surselor externe variantele SEBAV-2 si SEBAV-3 ( clasa 500 kg si o varianta plananta cu aripi pliante ).
5. SIARM S.A. a realizat prototipul bombei de 250 daN adaptata pentru kit-uri de dirijare, compatibila NATO si o noua bomba cargo de 250 kg. Un modul de dirijare GPS pentru bombe de aviatie se afla in studiu, in colaborare cu ACTTM si alti parteneri.
6. Vad ca praful s-a ales de tot .
Si mai vad ca exista comentatori care vor sa mearga la razboi cu vorbe, nu cu arme .
Iar cand le areti ca imparatul e gol pusca , incep cu invective si cu lipit eticheta de tradator .
Ce drac´o sa se faca daca o sa se intoarca Tepes , sa-i adune in cele doua temnite ?
Pre limba lor , ca sa ma inteleaga :
La razboi e ca in viata intima de cuplu : vorbele nu tin loc de fapte 🙂
Vad ca merge rau translatarea de pe notepad pe site .
Link-ul corect :
http://www.romtehnica.com.ro/wp-content/uploads/2015/12/List-of-ammunition-available-to-be-delivered-from-surplus-Romanian-MoD.pdf
Bah suntem tari….
Multumesc, nicusor.
Pt efotul de a centraliza si a reaminti tot ce am citit eu in timp despre submunitii produse sau pe cale de a fi produse in RO.
Romania dupa ce ca e flower-power, mai si vinde tot ce mai are prin depozite.
Stie cineva ce fumeaza ai nostri politicieni?
Peace, man….?
Pentru artilerie ar fi ideal, mai ales ca in caz de razboi cu „aia” s-ar putea sa ne rezumam la hartuire…pac, un larom ascuns, trage o salva cu cluster si fuge.
Ca sa folosim armele astea de pe avioane ar trebui in primul rand sa avem suprematie aeriana…nu zic ca nu ar fi bune si pentru avioane, dar mai repede facem investitia pentru larom si vedem dupa.
A fost folosita vreodata in conditii de razboi? A realizat macar juma din ce promite?
Ca cineva zice ca face si drege, asta-i marketing, nu realitate.
Serios cind cineva incearca sa-ti vinda produse minune, in cazul de fata arme miraculoase, nu incepi sa-l privesti crucis pe negustor?
Sint multe variabile in conditiile unui front de lupta, unul din ele este mobilitatea tintelor si asta e cel mai mic inconvenient
Se gasesc destule filmulete/poze care arata efectul devastator al munitilor tip cluster. Conceptul e testat.
Sper ca vorbim de acelasi lucru, CBU 105 folosita in conditii de lupta, adica un razboi pe bune, ala e testul adevarat. Traducerea corecta, dupa mine, este cam asa: daca in zona vizata ar fi 40 de tancuri si daca ar fi indeplinite n conditii, teoretic ar putea distruge toate acele tancuri, de exemplu un dvd rw de pc poate scrie teoretic dvd-uri cu 24x, ghice ce, nici un dvd rw nu scrie un dvd cu aceasta viteza, cu 24x se scrie aproape de finalizarea dvd-ului. De ce aceasta mica digresiune? Sa se inteleaga ca exista diferente intre capacitatile unui produs si publicitatea care i se face.
Asta nu inseamna ca nu am putea produce noi ceva asemanator , folosit evident nu de pe avioane , tot la fel de evident, pentru mine cel putin, este ca folosirea acestui tip impotriva blindatelor de un anumit tonaj si nivel de protectie ar fi de mai mult succes decit ceia ce pare pentru mine vinzare de panaceuri universale
nu e vorba de panaceeu universal
e vorba de munitie specifica ptr a ataca concentrari de vehicule , sau de trupe(ptr alea antipersonal care sunt mai controversate)
lovesc indiscriminat si asta e foarte important si le limiteaza uzul
E vorba despre faptul ca doar in conditii teoretice munitia asta funtioneaza la parametrii prezentati.
Daca ar avea o medie REALA, in conditii de razboi ,de 10 tancuri per munitie ar fi GREAT, ar fi decent sa fie si 5, sincer, ma indoiesc.
Cind cineva inearca sa vinda un produs, care din punctul meu de vedere, nu prea va ajunge sa aiba o medie de 25% din ceia ce promite, da, o compar cu vinzarea de leacuri miraculoase.
Asta nu inseamna ca nu ar putea fi mesterita pentru chestii mai putin ambitioase , dar mai realiste.
Da, astfel de munitii au fost folosite in Irak, in 2003, Brigada 3 Infanterie US Army distrugand 48 de tancuri cu submunitii antitanc, proiectilele tip cargo fiind trase de obuzierul autopropulsat M-109A5.
Se pare ca ai uitat sa adaugi citeva detalii:
cite proiectile au tras?
tintele erau stationare?
erau in pur si simplu in deplasare spre un pct. anume.
erau in formatie de lupta?
care a fost nivelul distrugerii per unitate?
comparativ care ar fi efectul impotriva unui blindaj modern?
de exemplu T90, – T14, deocamdata, mai e mult pina departe
PS. Eu nu neg ca chestia ar putea distruge MBT-uri, dar imi pare suspicioasa hipersupereficacitatea acestei munitii, imi lasa impresia casetofoanelor de juma de kil din anii 90 cu specificatii de 150w
Teoretic, cele 40 de submunitii pot lovi 40 de ţinte dar nu există niciun mod de gestionare a ţintelor ca la Brimstone. Chiar într-una din secvenţele de bombardament din videoclip se vede un tanc, în stânga, care încasează 2 sau 3 lovituri. Pentru a curata bine un batalion ai nevoie de cel puţin 2 bucăţi sau de un LAROM cu ghidaj iniţial GPS că să poţi distribui loviturile în funcţie de forma şi întinderea dispozitivului advers.
Au tras 108 proiectile,media fiind de 2,5 submunitii per blindat. Acestea erau in mars. Armata n-a fost multumita cu rata eficacitatii,ca urmare au produs putine,la sfarsitul anilor *90 se pare c-au oprit productiia. Este vorba de proiectilele de artilerie M-848. O sa urmeze un articol despre dezvoltarea submunitiilor,inca lucrez la el,sper sa-l reusesc.
Doaaaamne! Razboiul este la usa iar presa noastra tot de can-can-uri se tine si de alte prostii decat ceea ce este important. Asa tara, asa oameni, de necrezut!
Ca fapt divers, România nu este semnatară a acordului privind bombele cu fragmentație. O fi și asta o chestie. https://en.wikipedia.org/wiki/Convention_on_Cluster_Munitions
La 2:27 este prezentat un sistem similar cu cel prezentat in acest articol
https://www.youtube.com/watch?v=fYnBmxjfld4
Sistemul de functionare a submunitiilor, cu parasuta, seamana suspect de mult cu Smart-155 al nemtilor.Au ceva de genul asta inclusiv pentru Grad-122mm.
Fura prezentate acilea:
http://www.rumaniamilitary.ro/kituri-de-ghidaj-al-munitiei-de-artilerie
SMART 155:
http://www.rumaniamilitary.ro/wp-content/uploads/2014/10/52.jpg
aici niste imagini ma bune ale CBU 105
http://www.cat-uxo.com/communities/0/004/010/791/960/images/4620624809.swf
http://www.sinaimg.cn/dy/slidenews/8_img/2010_05/741_3265_306098.jpg
http://www.cat-uxo.com/communities/0/004/010/791/960/images/4620624810.swf
http://i.kinja-img.com/gawker-media/image/upload/vcalapnz5sokbqor23so.jpg
http://news.xinhuanet.com/mil/2010-02/04/xin_3020207040922312907512.jpg
multzam fain, penultima adaugata in articol 🙂