Armata chineza a primit, in cadrul unei ceremonii desfasurate in 10 iunie a.c., un nou tun cal.125mm care detine, potrivit surselor chineze, cea mai lunga raza de actiune, viteza la gura tevii si putere de penetrare din domeniul calibrelor 120/125mm antitanc. Desi a fost prezentat pe o platforma tractata, se pare ca destinatia principala a acestui tun este echiparea tancurilor.
Tunul detine un record ca lungime in clasa sa, avand un raport lungime/calibru de peste 60 :1 in timp ce cel mai capabil tun german cal.120mm instalat pe tanc atinge doar un raport de 55:1. Stim insa ca nu doar acest aspect este relevant in artilerie, importanta fiind si structura materialului tevii, aliajul care defineste rezistenta (si durata de viata) si presiunea de lucru, alaturi de compozitia pulberii utilizate la tragere.
Daca pe vremuri si noi am produs tunuri de camp A412 Model 1982 cal. 130mm cu sprijin chinezesc (licenta Tip 59-1), obtinerea unui tun cal.125mm antitanc A555 pentru tancul TR-125 s-a dovedit a fi o sarcina foarte dificila pentru industria romaneasca din perioada comunista. Asta spune destul de multe despre dificultatile pe care probabil le-a avut de infruntat si programul chinezesc actual.
Pe principiul ca nu doar lungimea conteaza dar e importanta, lungimea tijei proiectilului a fost si ea marita de 2 ori, pana la 1,2m pentru a stoca mai multa pulbere in cartus, viteza proiectilului perforant sabot la gura tevii atingand 2km/s (aproape Mach 6). Proiectilul nu mai este compus din 2 din cele 2 bucati, cum era pe vechiul sistem, ci din una singura, care integreaza atat pulberea propulsoare cat si proiectilul in sine, simplificand procedura de incarcare si reducand timpii aferenti.
Viteza la gura tevii fac posibila folosirea acestui tun si in rol antiaerian clasic (depasind probabil performantele vechiului sistem rusesc cal.130mm KS-30), insa este mai probabila folosirea sa in rol exclusiv antitanc sau in sprijinul cu foc al infanteriei, inclusiv cu proiectile ghidate sau proiectile racheta trase pe teava. Ar putea avea viitor si in sisteme navale si aparare de coasta, cu evolutiile de rigoare, putand executa roluri similare sistemului Oto-Breda/Melara cal.127mm/54(sau 64), cu munitie similara.
Vom vedea insa in viitorul apropiat daca acest tun se comporta la nivelul reclamei si daca va atrage si comenzi in numar mare, atat la intern, din partea armatei chineze, cat si la export.
Marius Zgureanu
Sursa :
de tunurile noastre de 130mm ce s-a ales? adica nu era mai eficient decat alea de 122? de ce l-au retras? nu faceam munitia in tara?
Din cate stiu se facea munitie pt 130 si la noi.
Au fost retrase cand a aparut Larom parca…
In principiu cica sunt in conservare, daca nu le-au facut praf si pe ele.
Din cât am citit eu despre lucràrile canadianului Gerald Bull, genial specialist în balisticà, raportul ideal între calibrul (diametrul) tevii si lungimea sa (ceea ce se numeste de asemenea „calibru” (caliber – calibre) în artilerie) ar fi fost de 1:45, pentru o bàtaie maximà. Dar pentru un tun antitanc nu sunt aceleasi criterii.
S-a întâmplat ca în studiile sale sà facà tevi mai lungi, fiindcà reusise sà fabrice niste proiectile asa de rapide încât pàràseau teava când toatà încàrcàtura nu terminase sà ardà.
Lui i se datoreazà preformantele obuzierelor sud-africane.
A lucrat si cu chinezii, înainte de a fi asasinat la Bruxelles de càtre bàietii de la Mossad.
Cine nu a auzit de el:
https://en.wikipedia.org/wiki/Gerald_Bull
Cât despre record pentru proportia respectivà, tunul de pe Panzer V era un 75 mm /L70, adicà un raport de 1:70
daca este sa iau citarea ta, Gerald Bull de fapt dorea o lansare cu o acceleratie mai mica care ar fi lasat intacte echipamentele electronice din proiectile.
Scopul lui final era lansarea de microsateliti pe orbite si o detonatie prea puternica ar fi distrus echipamentele din proiectil.
O teava lunga permite o accelerare mai mica a proiectilului dar cu o viteza similara sau chiar mai mare la iesirea pe gura tevii.
Ce povesteam nu era din Wiki.
Stiu cà a lucrat la un proiect gen „De la Pàmânt la Lunà”
Interesant prototipul, dar rusii au deja 2A82-1M pe T-14 care cred ca atinge 1900 m/s fara o teava asa lunga.
Eu as fi mai interesat de un tun suedezo-polono-roman de 140 mm cu performante peste cele ale celor mai noi 120 / 125 mm.
@MirceaS: Record de lungime a tevii nu e cel de pe Panther, ci de pe Nashorn, Elefant, King Tiger si Jagdpanther.
https://en.wikipedia.org/wiki/8.8_cm_Pak_43
Ai dreptate, numai cà nu vorbeam de lungimea tevii ci de raportul diametru/lungime. (1:70 în exemplul meu, 1:70,9 (aproape 71) în al tàu).
Oricum modelul la care te referi, în varianta ambarcatà pe tanc (8.8 cm KwK 43) este un record si în privinta aceasta.
GEORGE,ai detalii tehnice despre tunul romanesc de 125mm[a555],sau orice informatii[cate s-au produs,anul,cand s-a sistat pragramul].
* se straduie oamenii ! tot respectul !
http://www.strategypage.com/htmw/htweap/20120908.aspx
http://www.popsci.com/china-builds-worlds-fastest-tank-gun-then-tries-hide-it
Desi in articol se spune ca cilindrii hidraulici neobisnuiti de deasupra culatei sunt sistemul de absobtie al reculului , eu vad totusi legatura elastica la locul ei obisnuit , sub teava . Poate fi un sistem original de echilibrori , necesar datorita mutarii spre gura tevii a centrului de greutate sau mecanismul de manevrare in elevatie al tevii . Sau o combinatie a celor doua sisteme , tubulatura si valva combinata de pe pistoane ma duc cu gandul la aceasta .