Cerere, de zece ori mai mare faţă de capacitatea actuală de producţie

Gepard

Industria de apărare autohtonă poate fi resuscitată, dacă vor fi luate în calcul o serie de măsuri menite să conducă la sporirea competitivităţii şi eficientizării acestui sector de activitate, consideră Aurel Cazacu, manager general la Criabo Defense&Security. Domnia sa ne-a declarat, ieri, că instituirea unui management privat în cadrul companiilor producătoare de armament reprezintă una dintre principalele căi prin care industria autohtonă de profil poate redeveni competitivă, la nivel european.
Domnia sa a mai adăugat: „Ţara noastră are nevoie de o strategie în domeniul industriei de apărare şi securitate, care, pe baza unei legislaţii adaptate legislaţiei UE să ducă la realizarea unei industrii de apărare şi securitate moderne, care să poată susţine înzestrarea şi dotarea instituţiilor din sistemul naţional de apărare prin producţie proprie sau prin cooperare cu firme externe„. Totodată, potrivit declaraţiilor domnului Cazacu, industria de apărare din ţara noastră trebuie să se adapteze contextului internaţional actual, precum şi noilor tehnologii de pe piaţa de profil.
„Ţinând cont de misiunile pe care le au de îndeplinit instituţiile din sistemul naţional de apărare, acestea nu pot fi obligate să cumpere ceea ce produce industria românească de apărare, ci industria de apărare trebuie să producă singură sau să colaboreze cu firme străine ca să producă ceea ce au nevoie utilizatorii din ţara noastră, în domeniul echipamentelor militare şi de securitate„, a conchis domnia sa.

În prezent, există cereri care depăşesc de cel puţin 10 ori capacitatea de producţie de armament din ţara noastră, ne-a mai spus Aurel Cazacu.
*  Vânzările de armament au crescut cu 51%, în ultimii zece ani, la nivel mondial
Industria de armament reprezintă, în continuare, un domeniu de activitate profitabil pentru ţările exportatoare, cifrele rezultate din vânzarea de arme, la nivel mondial, fiind în creştere, în ultimii ani, potrivit ultimului raport al Institutului Internaţional pentru Cercetarea Păcii de la Stockholm.
Vânzările de armament între 2002-2011 au crescut cu 51% faţă de anii precedenţi, mai arată respectivul studiu.
La nivel global, vânzările de armament sunt concentrate în jurul câtorva ţări, primii cinci exportatori, SUA, Rusia, Germania, Franţa şi China. Peste 30% din armamentul militar la nivel global este exportat de Statele Unite ale Americii.
Cei mai mari importatori ai armelor americane sunt Coreea de Sud (15%), Israel (13%) şi Emiratele Arabe Unite (10%). Potrivit unui raport al congresului american, în 2011, Statele Unite ale Americii au acordat licenţe de export pentru armament de aproximativ 44,3 miliarde de dolari.
Rusia este cel de-al doilea distribuitor de arme pe plan mondial, livrând peste 23% din totalul recuzitei militare a lumii. Cei mai importanţi clienţi ai Rusiei sunt China şi India, potrivit oficialilor ruşi.
Cel de al treilea exportator de arme ca mărime de pe mapamond este Germania, ale cărei exporturi s-au dublat în ultimii cinci ani, majoritatea armelor fiind vândute celor două state rivale, Turcia şi Grecia, precum şi statelor din Golful Persic.
Totodată, din 1998 până în 2001, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie şi Franţa au câştigat, potrivit SIPRI, mai mulţi bani din vânzările de arme către ţările în curs de dezvoltare decât au oferit drept ajutor umanitar.
În ceea ce priveşte starea industriei de armament din ţara noastră, primul deceniu de după Revoluţie a marcat o scădere a exporturilor de arme fabricate în România, de la valori anuale de peste 100 de milioane de dolari (121 de milioane de dolari în 1994, 167 de milioane de dolari în 1995) la 37,8 milioane de dolari în 2000, ajungând 24,5 milioane de dolari în 2001, conform datelor furnizate de Departamentul pentru Controlul Exporturilor.
Statele Unite au devenit în ultimii zece ani una dintre cele mai importante pieţe de export, alături de state precum Pakistan, India, Turcia, Egipt, Iordania, Irak sau Azerbaidjan.
ALEXANDRA CRĂCIUN

 Bursa.ro