MML lansand Hellfire
Incepem cu teste efectuate la poligonul White Sands Missile Range N.M. cu interceptorul „Miniature Hit-To-Kill Missile” (apartinand celor de la Lockheed-Martin), alaturi de AIM-9X Sidewinder, Tamir (Iron-Dome) si AGM-114 Hellfire lansate din Multi-Mission Launcher :
Practic lansatorul multimisiune (MML) trebuie sa ofere o protectie bazelor avansate de operatiuni (FOB) impotriva unor amenintari multiple, din aer sau de la sol. In cazul rachetei miniaturizate „hit-to-kill”, aceasta completeaza protectia cu privire la urmatoarele amenintari: artilerie, aruncatoare de bombe, rachete, rachete de croaziera, drone si aeronave. Denumirea vine din faptul ca racheta nu detine incarcatura exploziva, neutralizand tintele datorita energiei cinetice, prin coliziunea cu acestea, la distante de peste 3km fata de locul de lansare a interceptorului.
MHTK
… dimensiuni si caracteristici
Interceptorul a fost dezvoltat in cadrul programului EAPS-ID, vizand capacitati C-RAM (alte elemente prezentate aici), in aparenta dimensiunile acestuia fiind reduse suplimentar prin redesign fata de varianta initiala, astfel: 61cm lungime (75cm initial), diametru 7cm si masa 2,2kg (initial usor sub 3kg). Ghidajul in zbor se face cu ajutorul unei legaturi de date RF (radio-frecventa), interceptorul fiind si el echipat cu cap de cautare semiactiv de inalt afrecventa, pentru fixarea pe tinta. Radarul de iluminare de frecventa si rezolutie inalta de la sol este de tip AESA, cu banda de „vedere” in elevatie de 45° si cu un unghi maxim de scanare de 90°.
Containerul de lansare cu 15 celule
Lansatorul MML, integrat pe sasiu de camion, se poate roti la 360° si avea o elevatie 0-90°, fiind alcatuit din 15 tuburi de lansare, fiecare putand adaposti unul sau mai multi vectori. Lansarea este integrata in cadrul sistemului „Integrated Fire Protection Capability (IFPC) – Inc. 2” fiind coordonata de un radar Sentinel si un sistem de comanda-control al tragerii: Integrated Air and Missile Defense Battle Command System, sau prescurtat IBCS. IFPC Inc.2 este un efort conjugat al Army’s Program Executive Office for Missiles and Space’s Cruise Missile Defense Systems Project Office cu Army Aviation and Missile Research, Development and Engineering Center.
Capacitatile sistemului IFPC
Si pentru ca MML putea lansa inclusiv Hellfire, sa revenim la un proiect mai vechi al Lockheed-Martin, folosind tot efectul energiei cinetice. Chiar daca programul rachetei antitanc hipersonice MGM-166 LOSAT a fost anulat acum mai bine de 15 ani, studiul a continuat o vreme sub forma unui vector mai compact: CKEM ( Compact Kinetic Energy Missile), capabil de viteze Mach 6,5+.
CKEM era prevazut a fi lansat de pe vehicule terestre dar si de pe aeronave evoluand la joasa inaltime, putand atinge tinte aflate pana la 10km distanta (8km, dupa alte surse). Cu o lungime de 1,5m, un diametru probabil de 15cm si o masa de aproape 45kg, racheta detinea un penetrator capabil sa dezvolte energii de 10Mj la impactul cu tinta (comparabil cu munitia 120 mm L/44 APFSDS), fiind eficient atat contra tintelor blindate inclusiv cu blindaj reactiv cat si impotriva structurilor de beton armat.
CKEM
CKEM era prevazut a fi ghidat prin legatura RF (ca si MHTK) iar orientarea in zbor cu ajutorul unor minimotoare de manevra, fiind lansabil in modul trage si uita, cu urmarire pasiva a tintei de catre platforma lansatoare, care asigura si corectiile de traiectorie. Un alt avantaj era lansarea in secventa foarte scurta, aproape simultana, a mai multor lovituri, cu posibilitatea de a angaja mai multe tinte. Asta inseamna ca era superior ca si putere de lovire, unui tanc Abrams, in lupta antiblindat si anti-bunker, lipsindu-i insa capacitatea de a ataca cu munitie exploziva.
Misiuni si capacitati CKEM
Sa nu uitam si de un produs aproape similar – MRM-KE al ATK, care este insa ghidat SAL, ghidaj GPS pentru actualizare in zbor si radar milimetric pentru urmarirea autonoma a tintelor pana la 12km distanta.
MRM KE / CE
Avand in vedere aparitia unor noi blindaje si a imbunatatirii sistemelor de protectie activa, ar putea fi posibil sa vedem resuscitarea unor astfel de vectori antitanc, care ar putea lovi la distante de pana la 10-12km cu penetratori capabil sa dezvolte peste 12MJ (poate chiar 15MJ) si viteze hipersonice similare loviturilor antitanc, greu de contracarat (spre deosebire de rachetele antitanc clasice, mult mai lente) si cu avantajul mentinerii capacitatii de penetrare si dincolo de 2-3km, alaturi de o cadenta mai ridicata decat a unui tun. Astfel, cu un vehicul de talia unui Humvee, sau a unui UGV, se poate echivala si chiar depasi capacitatea de lupta antitanc a unui tanc. In plus, un astfel de sistem poate fi integrat si pe elicoptere sau aeronave de atac la sol, echivaland cu instalarea unui tun cal. 120mm.
LRPF
Revenind la lansatorul multirol MML, mai sus este o varianta pentru protectia unor obiective statice. Avand in vedere ca dorim sa cumparam sisteme de artilerie reactiva Himars (High Mobility Artillery Rocket System), este important pentru noi programul „common launcher”, in cadrul caruia s-a testat deja lansarea de rachete SL-AMRAAM de pe platforma camionului 6×6 M142 (un prim pas catre NASAMS), alaturi de capacitatea de a lansa incarcaturile „clasice”6 × 227 mm M270 sau 1 MGM-140 ATACMS si in viitor 2 lovituri LRPF. Ar mai lipsi o capacitate, si anume aceea de a lansa rachete de croaziera/antinava, daca nu Harpoon care ar putea fi prea lung, macar NSM (o idee de containerizare incluzand CAMM-ER si LAR-160 aici).
Incheiem sectiunea de lansatoare multimisiune cu acoperirea trupelor aflate in miscare, prin integrarea pe Stryker 8×8 a turelei Boeing Avenger, rezultand versiunea MSL :
Stryker MSL shorad
… o noua abordare a ceea ce trebuia sa fie ADATS multi-misiune.
Marius Zgureanu
Surse:
http://www.designation-systems
http://blog.naver.com/PostView
http://postfiles16.naver.net/2
http://www.spacewar.com/report
Citeste si:
https://www.rumaniamilitary.ro/munitii-inteligente-pentru-tancuri
https://www.rumaniamilitary.ro/rachete-de-precizie-cu-raza-extinsa-lrpf
De fiecare data mă minunez de aceste articole care prezintă date tehnice. Vă apreciez foarte mult mai ales că presupun cunoștințe tehnice și documentare serioasă. Mă întreb dacă cineva din MApN este în stare să citească și să și înțeleagă un astfel de articol. La Departamentul pt armamente poate?
Bineînțeles ca nu citesc cei care sunt la achiziții. Ei urmăresc telenovela psd
https://www.facebook.com/liviuplesoianu.oficial/photos/a.1456823171201424.1073741828.1413816785502063/1908941542656249/?type=3
Off topic: Dl Croitoru C-tin a fost „eliberat” din functia de director general al CN ROMARM.
Interimar a fost „numit” dl Gheorghe Stoica (dir tehnic CN ROMARM, „apropiat” PSD).
Dl Croitoru… indepartat (debarcat) imediat ce a „inceput” colaborarea cu americanii la UM Bucuresti ?!?.
OFFTOPIC!
Postezi la „Permitet sa raportez – octombrie”!
Da… ca si citeste cineva „Permitet sa raportez – octombrie”!… Sa fim seriosi, era doar o semnalare a unui eveniment ‘oarecare’…
Iar chestia cu ‘raportez’ cam suna a ‘servicii’…
pai si nu e un serviciu? 🙂
Nu inteleg de ce noi, romanii, nu suntem capabili sa respectam o regula de bun simt (de fapt regulile, in general), iar cand ni se atrage atentia, incepem sa acuzam si sa aruncam diverse ocari, pe post de scuze probabil… 🙂
Cine citeste acest site, citeste si sectiunea cu pricina, asta din cate am mai observat eu…
Este o placere deosebita sa-ti bati capul cu un articol in timpul tau liber ca mai apoi sa apara cineva la comentarii cu tot felul de „chestii” care nu au legatura cu acel articol, practic, mictionand cu mare arta pe stradania si eforturile tale.
Si ne mai miram ca ne merge atat de bine! 🙂
#bataliapentruciolanevesnica
P.S. Te rog sa ma scuzi de offtopic, Marius.
Dom’ Nicolae & Marius…
Gata, am inteles deranjul facut cu „noutatea” din offtopic. Scuze ca nu am „respectat” regulile stricte ale site-ului!
Am priceput ca deranjez si „mictionez” pe rezultatul eforturilor autorilor si a cititorilor… NU O SA SE MAI INTAMPLE ! (ca nu sunt retardat sa nu pricep aluziile si contextul).
Cand subiectul va deveni „fierbinte” vom vedea cum vor evolua comentariile.
Era mai bine sa nu …
??!! nu am sters comentariul, doar am atentionat ca e frumos sa fie comentat la diverse si nu la articol.
Si nu mai putem glumi despre servicii? 🙂
E o sugestie. Psr e numita rubrica pt ca are un iz usor umoristic.
Multa lume citeste psr. Nu inseamna ca si vorbesc. Eu cand postez cv rareori primesc comentarii. So what? Nu e Instagram :). E un mod de a tine lucrurile organizate. E un site cu tema militara, ar da prost da fie chestii offtopic peste tot. Inchei
Fara suparare draga domnule, dar n-ai priceput absolut nimic…
lumineaza-ne te rog
Eu le citesc pe toate. Si la Arta Rezboiului chiar as vrea sa dea careva vreun link pt.
„Mon Colonel” subtitrat.
Era raspunsul pt. @Pavel M.
??? … chiar asa, pe fata?…
Ok, eu as fi curios referitor la pret per unitate. Predecesorul CKEM, Losat, avea ghidaj non-sofisticat si era ieftina.
De MHTK nu am idee. Sper sa nu fie 1 mil bucata, a la Iron Dome…
Asta ma duce la o alta intrebare: cat de multe tinte poti ilumina simultan? Noi tot vb de elicoptere cu rachete low-cost ghidate laser, dar duteaza multa pana distrugi, sa zic, 14 tinte cu cate doua Hydra ghidate. Trebuie sa iluminezi tintele repede si sa lansezi o salva imediat, pana nu afla apararea AA organica/pifanii cu Verbe. Corect?
la iluminat LASER poti sa lansezi aproape salva (la cateva s) mai multe rachete si apoi sa iluminezi in ordine tintele, cu conditia sa fie cat-de-cat apropiate, cam cum face elicopterul de atac cu Hellfire…
in plus, la MHTK ghidajul e RF si ele au propriul senzor. Pretul nu e inca public, dar LM spun „a fraction of the cost of larger missiles” (adica probabil de cateva ori mai ieftin decat un AIM-9x).
LA CKEM ghidajul e tot RF si nu LASER (la LOSAT era LASER + senzor IR de detectie), deci e „tacuta”. Cost la CKEM n ustiu sa se fi stabilit, dar cred ca nu e mai scumpa decat o racheta antitanc ghidata, posibil mai ieftina. Preturi la LOSAT, in preserie de test, tinand cont ca racheta era mai mare iar la productie in serie pretul/bucata ar fi putut scadea simtitor:
„Total Produced. Series production of the LOSAT did not take place. The first LOSAT fire units were delivered to the U.S. Army in 2002 for testing. A company assigned to the 82nd Airborne Division was equipped with LOSAT fire units. The U.S. Army once
planned to procure 345 LOSAT missiles and 24 fire units under its LRIP program. Application.
Price Range. The LOSAT kinetic energy missile was to range in price from $165,000 to $200,000 each
(depending on annual procurement rates)”
https://www.forecastinternational.com/archive/disp_pdf.cfm?DACH_RECNO=597
Multumesc frumos! 🙂
Pentru lansatoarele M-270 si HIMARS, Boeing si Saab Defence lucreaza la GLSDB – ca o mica racheta de croaziera.
He-he… Întotdeauna am crezut că Hellfire e o rachetă aer-sol. Am mai învățat ceva astăzi. 🙂
Iar referitor la HiMARS. Văd că a fost testat în zone deschise, deșert and stuff. Se poate folosi și de la adăpost, din spatele unor dealuri, sau măcar copaci? Un fel de sistem LOAL (Lock-On After Launch), sau are nevoie de linie de vizibilitate directă?
Himars inseamna High Mobility Artillery Rocket System , adica sasiul.
Aha, am înțeles. Ăla e doar camionul. Cu ce trage, e altă poveste.
Mulțumesc frumos!
Da, pe el sunt integrate diverse chestii… tot mai multe in timp .