Command: Modern Operations (CMO) reprezintă un de joc de război pe PC singular, oferind un nivel de detaliu și realism fără concurenta, oferind o simulare detaliată a operațiunilor militare moderne, acoperind conflicte aeriene, navale și terestre din anii 1950 până în viitorul apropiat. Acest simulator a câștigat popularitate atât în rândul pasionaților de jocuri de război si istorie militara, cât și în cercurile militare profesionale, devenind oarecum un instrument pentru analiză.
Una dintre cele mai notabile caracteristici ale CMO este interfața, care mimează atmosfera unei camere de comandă și control. Este completată de simboluri moderne care reprezintă diverse funcții, deși mulți jucători experimentați preferă încă metoda tradițională de click dreapta și meniuri derulante pentru a lansa operațiuni, a vizualiza evenimente, diverse asset-uri.
Oferă o hartă globală vastă, care permite jucătorilor să facă zoom până la un nivel de detaliu impresionant, suficient pentru a vedea vizual bazele aeriene unde sunt staționate avioane, baze navale, unitati terestre sau site-uri rachete AA. Jocul include si hărți topografice care ajută la înțelegerea terenului. Nivelul de control asupra informațiilor disponibile este enorm, ceea ce necesită o înțelegere profundă a diferitelor sisteme de armament si a limitelor acestora. În general se concentrează pe partea de război aero-naval, partea de război terestru fiind mai mult un spațiu de umplutura sau suport pentru operațiunile aero-navale.
Exista o baza de date online, nu este mereu la zi, mai ales daca a apărut ceva nou in joc însă navigand prin ea va puteți face o idee despre nivelul de detaliu.
Un aspect de noutate fata de predecesorul sau (CMANO, apărut in 2013) este integrarea TacView, un modul separat care oferă o reprezentare 3D a fiecărei unități de pe câmpul de luptă, inclusiv a inamicului. Eu personal nu o folosesc pentru că mi se pare că trișez, deoarece pot distinge tipul avionului sau al nave deși senzorii de pe harta nu-mi spun încă tipul aeronavei/navei/rachetei etc.
Unele organizații militare folosesc o varianta custom pentru uz intern. Forțele Aeriene ale SUA au aprobat recent utilizarea ediției profesionale a jocului pe rețelele lor securizate, permițând membrilor săi să folosească informații clasificate și interne în simulări fără riscul de a le scurge către jucători externi[i]
Nu doar SUA utilizează CMO ca instrument de simulare a războiului. Conform raportului Wall Street Journal, acesta este folosit și de Taiwan și de Comandamentul Strategic al Regatului Unit[ii]
Un studiu de caz interesant a folosit CMO pentru a analiza un scenariu din Războiul din Falkland. S-a examinat efectul diferitelor încărcături de bombe asupra rezultatului unei misiuni aeriene argentiniene împotriva navelor britanice. Acesta a arătat că simpla creștere a numărului de bombe de la 6 la 8 a mărit șansele de distrugere a navelor britanice de la 31% la 58%, în timp ce șansele de pierdere a avioanelor argentiniene au rămas relativ constante (84-87%)[iii]
Mai relevant si interesant pentru noi este urmatorul clip care a fost realizat cu doar câteva zile înainte de invazia rusă în Ucraina din februarie 2022, prezentând o simulare de 34 de ore a unui potențial conflict între NATO și Rusia în regiunea Mării Negre. Acest clip din link-ul de mai jos face analiza a întregului scenariu din CMO, „Don of a New Era” jucat de un youtuber si împarțit in 22 de episoade.
Acest scenariu a fost disponibil in joc cu ceva ani înainte de începerea razboiului si este aparut post 2014 cand tensiunile din estul Ucrainei au crescut, când tulburările din Peninsula Crimeea au dus la anexarea acesteia de către Rusia în martie 2014.
In scenariul respectiv, cu sprijinul Rusiei, in regiunea Donbas a izbucnit într-un război civil în vara anului 2014. Moldova, aflată în dificultate, afectată de corupție și diviziuni politice, se confruntă cu propriile provocări. Regiunea Transnistria, situată pe malul drept al Nistrului, a fost o sursă de tensiune, cu diverse mișcări separatiste care urmăresc independența, unirea cu Ucraina sau reîntoarcerea la Rusia.
Rusia, profitând de percepția slăbiciunii NATO și a dificultăților UE, își propune să-și extindă influența iar scenariul prezintă un incident major în Transnistria ca un catalizator pentru un conflict mai amplu. NATO reacționează prin dislocarea de forțe în Europa de Est, în timp ce Rusia escaladează tensiunile. Conflictul se extinde dincolo de Europa, afectând regiuni precum Orientul Mijlociu (lansează americanii rachete din Mediterana adică).
Scenariul permite jucătorului să preia controlul fie asupra NATO, fie asupra Rusiei, fiecare cu obiective strategice distincte si cuprinde o gamă foarte largă de unități militare moderne, plecand de la un simplu pluton de infanterie pana la cele foarte avansate inclusiv avioane de luptă F-22, AWACS, submarine și rachete de croazieră.
O descriere pe larg a scenariului se gasește aici:
https://store.steampowered.com/app/1182302/CommandMO_LIVE__Don_of_a_New_Era/
Revenind la clip-ul final al serie, cel de concluzii, este destul de interesant pentru ca multe dintre observațiile făcute dupa parcurgerea scenariului s-au materializat în conflictul real care a urmat.
Unul dintre cele mai interesante aspecte a fost importanța regulilor de angajare. În scenariul simulat, NATO nu putea ataca ținte pe teritoriul rus, cu excepția Crimeei – o restricție menită să prevină escaladarea către un conflict nuclear. Această limitare s-a dovedit problematică din cauza sistemelor rusești S-400, care cu o rază de acțiune de pana la 250 km, puteau controla eficient spațiul aerian ucrainean chiar și de pe teritoriul rus. Această predicție s-a materializat în conflictul real, unde NATO a trebuit să găsească modalități creative de a sprijini Ucraina fără a risca o confruntare directă cu Rusia.
Sistemele de război electronic vor fi extrem de importante pentru controlul spațiului aerian a fost o alta concluzie. În realitate, conform articolului RUSI, Rusia a desfășurat aproximativ un sistem major de război electronic la fiecare 10 km de-a lungul liniei frontului de 1.000 km. Sistemele rusești de război electronic s-au dovedit deosebit de eficiente împotriva sistemelor de ghidare GPS. Acest lucru s-a confirmat în 2023 când Rusia a reușit să perturbe funcționarea proiectilelor Excalibur și a rachetelor HIMARS.
Geografia a jucat un rol decisiv în simulare, așa cum avea să se întâmple și în realitate. Bazele aeriene NATO, situate la aproximativ 700 de km de linia frontului, erau în dezavantaj clar față de bazele rusești, aflate la doar 160 km de zonele de conflict. Acest avantaj geografic permitea forțelor rusești să execute misiuni rapide de tip „hit-and-run”, o tactică pe care am văzut-o aplicată frecvent în primele faze ale războiului real, lansand uneori din MIG-31 de pe teritoriul Federatiei Ruse[i]
Poate cel mai profetic aspect al simulării a fost evaluarea importanței sistemelor de apărare aeriană. Simularea a demonstrat eficacitatea sistemelor simple precum Strela (SA-13) și a subliniat cum sistemele de apărare aeriană ieftine pot acționa ca multiplicatori de forță pentru ucraineni. Această predicție s-a dovedit remarcabil de precisă, sistemele MANPADS și alte sisteme de apărare aeriană jucând un rol crucial în împiedicarea dominației aeriene rusești în conflictul real.
O parte care s-a dovedit greșită este folosirea de către ruși a avionului Su-57; daca în simulare apărea des și era foarte periculos, în realitate e un invizibil perfect, nu l-a văzut nimeni încă operațional.
Un alt aspect evidențiat de simulare a fost rata ridicată de consum a munițiilor. Simularea a arătat cum forțele NATO au epuizat rapid stocurile de rachete aer-aer, folosind peste 200 de rachete AIM-120D. Această predicție s-a dovedit iarași precisă în conflictul real, unde consumul de muniție și necesitatea aprovizionării constante au devenit aspecte critice ale războiului.
În ceea ce privește războiul naval, simularea a anticipat corect provocările operațiunilor în Marea Neagră. Dimensiunile relativ mici ale mării (aprox. 269 km Nord-Sud și 1000 km Est-Vest) și vulnerabilitatea navelor la atacurile de coastă au fost demonstrate în simulare și ulterior confirmate în conflictul real. Referitor la submarine, in simulare, ca și în realitate, submarinele s-au dovedit a fi active valoroase dar și foarte vulnerabile când sunt detectate, Marea Neagra nefiind foarte ofertantă in ceea ce privește adâncimea.
Pentru cine dorește să urmărească în amănunt, poate apăsa pe butonul din youtube, „from the series” din dreapta imagini și poate vedea toate cele 22 de episoade.
În încheiere, las câteva link-uri pentru cei interesați, legate de zona noastră și conflictul de lângă noi:
Simularea unui atac cu Storm Shadow asupra Crimeei:
Lovitură asupra Insulei Șerpilor:
O altă simulare mai scurtă a aceluiasi scenariu, Don of a New Era, unde NATO sare în ajutorul Ucrainei:
Un review general destul de complet:
Alte articole de prezentare se pot găsi aici:
Command: Modern Operations Review – Commanding from a Dark Room
https://armchairdragoons.com/articles/reviews/matrix-games-commandmodern-operations-first-look/
În încheiere vă reamintesc un articol al Corporal Frisk care a folosit acest joc pentru a simula un scenariu cu care poate fi confruntată aviația finlandeza, folosind avioanele care s-au înscris în competiția HX pentru viitorul avion al aviației finlandeze (Gripen, F-35, F-18 în combinație Super Horne cu Growler, Rafale și Typhoon). Articolul se poate citi cu google translate.
Steppwolf
Referințe:
[1] https://taskandpurpose.com/culture/air-force-command-video-game/[1] https://www.wsj.com/politics/national-security/a-million-people-play-this-video-wargame-so-does-the-pentagon-e6388f50
[1] https://mssanz.org.au/modsim2021/papers/M7/hagley.pdf [1] https://www.twz.com/a-mig-29-pilots-inside-account-of-the-changing-air-war-over-ukraine
