Fregata clasa „Hunter”
De ce nu, atat timp cat australienii – se pare – n-au noroc cu navele de lupta, fie ele de suparafata sau de adancime. S-au canonit cu francezii pentru submarine, au negociat o mie de ani si pana la urma bunul simt a iesit invingator: submarine cu propulsie nucleara, mana de mana cu US Navy, ca doar cu US Navy sunt “cangurii” infratiti din 1941 incoace.
Si tinand cont de imensa suprafata de ocean pe care o au de patrulat, ce sa faca australienii cu submarine diesel-electrice? Intr-un sfarsit, ipocrizia ecologistilor locali a fost infranta si s-au dus acolo unde le este locul: submarine nucleare. Nu intram aici in scandalul care a urmat alegerii facute, pe banii lui fiecare este liber sa cumpere ce doreste, dar realist vorbind, submarinele nucleare erau cea mai logica alegere chiar si pentru cel mai chior cangur rezident local.
Revenind la fregate, clasa Hunter este de fapt Type 26 a celor de la BAE System, fregata care a fost aleasa atat de Royal Navy cat si de Royal Navy Australia sau Royal Navy Canada ca noua lor fregata multirol.
La britanici lucrurile merg bine, se lucreaza la prima nava, la canadieni inca se discuta una alta (conform obiceiului pamantului), la australieni a izbucnit deja scandalul…
Care scandal are si unele urme de normalitate, adica cerintele specifice australiene sunt mai stranii un pic si au unele urmari dubioase.
Nu cunoastem inca multe amanunte, dar criticii proiectului sustin ca marina lor regala a facut ceva de ne-facut si a ales o nava care inca nu exista. Aici au dreptate. Mai apoi, cerintele locale au dus fregata de la cele 8 mii de tone deplasament maxim standard la zece mii de tone, lucru care schimba destul de dramatic intregul proiect si cam toate performantele navei.
Mai apoi, desi fregata este mai grea cu 20% sistemul energetic al navei nu a fost modificat si de aici ar rezulta o nava lenta, mai putin manevrabila, un consum de combustibil semnificativ mai ridicat, o raza de actiune mai mica.
Pe de alta parte, radarul CEFAR 2, care lucreaza integrat cu sistemul AEGIS, este un mare consumator de energie electrica si odata cu crestere deplasamentului maxim al navei la 10 mii de tone, radarul nu va mai dispune de energie suficienta, astfel incat nava nu va putea opera la viteza maxima si cu radarul la putere mare in acelasi timp…
Unde am mai auzit noi asa ceva? La distrugatoarele Type 45 ale Reginei…
Fata de costuri, in 2018 era alocat un buget de 35 miliarde de dolari australieni pentru noua fregate, plus transferul de tehnologie aferent constructiei navelor in Australia.
Type 26 folosesc un sistem de propulsie mixt de tip CODLOG, adica motoare electrice cuplate la generatoare diesel, iar pentru viteza mare intra in actiune si turbinele pe gaz.
Ministerul Apararii Australian sustine ca problemele exista intradevar dar rezolvarea lor este foarte avansata, necazul este ca nu-i mai crede nimeni, tot asa spuneau si in cazul submarinelor frantuzesti.
Una peste alta, prima nava din clasa Hunter ar fi trebuit sa intre in constructie inca din 2020, apoi se discuta despre 2022, acum se asteapta ca in 2024 sa sudeze prima tabla, mai inseamna si ca bugetul va fi aproape sigur depasit, de unde rezulta ca cineva, acolo, la Canberra nu prea stie ce face, bajbaie cu miliarde de dolari in mana. Si nu referim doar la Hunter-class ci si la programul de dotare cu submarine, elicoptere de atac sau transport tactic si ar mai fi cateva…
Daca in cazul submarinelor australienii mai pot gasi o scuza, in cazul fregatelor mai greu, britanicii lucreaza cu spor la prima nava si nu au raportat probleme.
In cazul fericit in care nu se anuleaza contractul si se cumpara direct de la americanii fregate Constellation (o ironie personala) pe model de submarine, in 2034 prima fregata din clasa Hunter ar trebui sa fie foarte gata de lupta.
PS Intre timp, pe 7 februarie, a fost emis un comunicat in care toate partile implicate ar fi zambit fericite. Configuratia finala a fregatelor a fost stabilita. Daca asa o fi, sau doar pun batista pe tambal ramane de vazut. In principiu, ar fi sa se mai ia de par de cateva ori pana la lansarea la apa a primei nave.
GeorgeGMT
„Type 26 folosesc un sistem de propulsie mixt de tip CODLOG, adica motoare electrice cuplate la generatoare diesel, iar pentru viteza mare intra in actiune si turbinele pe gaz.”
Un sistem CODLOG nu permite folosirea simultana a ambelor surse de propulsie/putere. Ori una ori cealalta, nu ambele cum este cazul la CODLAG.
Combined Diesel Electric OR Gas vs. Combined Diesel Electric AND Gas. Asa e… 🙂
Cateva comentarii:
1. Liniile de fabricatie SSN din SUA sunt intinse la maxim, am mari dubii ca mai au aia spatiu sa construiasca ceva si pentru australieni. Mai au si Columbia pe vine si ala e foarte important pentru ei. Nici britii nu stau grozav la capitolul asta si astia au si ei Dreadnought pe cap. Chiar nu stiu de unde or sa scoata astia submarinele australienilor, poate din joben…
2. Cand te apuci sa modifici in asemenea hal un proiect te poti astepta la probleme tehnice si depasiri de buget. Nu-i nimic iesit din comun aici. Daca nici nu stii prea clar ce vrei, cu atat mai mult sporeste riscul de a da rateuri.
3. „Problema” T45 vine si de la cerintele Royal Navy. Nici aia n-au stiut prea clar ce vor si nici alora de la BAE nu le-a pasat prea mult. Nu stim clar ce-a fost acolo, dar a iesit prost la sfarsit, cand au tras linie.
4. HMS Glasgow merge bine si va fi lansata la apa anul acesta.
5. Ce dracu’ vor sa faca australienii cu navele astea? Au „distrugatoare” antiaeriene mai mici dpdv deplasament decat viitoarele „fregate” antisubmarin pe care, de fapt, vor sa le faca „distrugatoare” antiaeriene. Mai intelege cineva ceva? De ce naibii nu le-or fi luat asa cum sunt, nu prea inteleg…
6. Australienii incep sa mi se para din ce in ce mai tampitei si inconsecventi, cu o oarescare doza de amatorism la mijloc. In aceste conditii incep sa ma intreb daca vina in proiectul submarinelor nu le apartine si lor intr-o buna masura.
La mintea me, nu prea e așa
De la data proiectării navei si pana la operaționalizare se poate întâmpla sa se modifice nivelul amenințărilor potentiale
Cerintele privind creșterea capacității de detectie vin cu creșteri mari de consum
Si este vorba de megawați
Ori apariția rachetelor hipersonice, a rachetelor cu amprenta redusă radar si a dronelor din ce in ca msi redusă sau cu amprenta redusă presupun creșteri mari de consum pt radare
Apoi tb sa vezi ca viitoru presupune arme cu consumuri mari de energie: railgun, lasere, etc – chiar dacă intrarea unora in dotare a fost amânată
Toate astea presupun consumuri mari de energie
Energie care vine la navele militare ori de la generatoare dedicate special in acest sens sau de la generatoarele care asigura energia pt propulsia navei militare
Australienii au o tara cât un continent, cu zone mari maritime de jur împrejur, ca au 2 oceane in zona plus alte mari
De aceea ei au nevoie de nave militare cu raza mare de acțiune, altfel nu se justifica sa isi i-a nave care sa se plimbe in zone reduse ca suprafața
Compara cât i-a unei nave militare sa facă ocolu GB si cât timp îți i-a sa faci ocolul Australiei
Alte distante si alte cerințe de operate
Eu unul, nu prea cred in asa zisa achizitie australiana de sub uri nucleare. Sunt al dracu de scumpe(un viginia, construit in nr imens, costa 3,5 miliarde$), al dracu de greu de construit(acelasi virginia necesita vreo 5 ani jumate in santiere care fac asta de zeci de ani) si al naibii de pretentioase la tarm. Adica au protestat civilii contra Adelaide class ca le luau privelistea si erau zgomotoase la cheu noaptea, cand vor afla ca au niste reactoare nucleare peste gard iese prapad. Si ptr ce? Un sub nuclear de atac e facut sa atace un inamic aflat la dracu in praznic, la el acasa, cu tot felul de arme ofensive(inclusiv nucleare). Doctrina militara australiana nu prevede asa ceva. Nu iti aperi apele teritoriale sau ZEE si rutele navale cu sub uri nucleare. Toata chestia asta a fost un bullshit facut sa ii scoata pe canguri in mod onorabil cat de cat din contractul cu naval group. Si probabil, sa ii sperie pe comunisti. Cat despre Constellation class, slabe sperante. Americanilor le arde buza sa faca cateva zeci cat mai repede, nu cred ca isi vor aglomera santierele si cu navele cangurilor. In plus, daca de nervii francezilor i a durut undeva, pe briti nu cred ca vor sa ii supere.
Doctrina militara australiana e pe cale sa se schimbe. Australia va detine un rol important in strategia de incercuire si blocare a Chinei. In aceste conditii, un sub nuclear este exact ceea ce trebuie. Ramane de vazut cat le va lua ca sa puna in practica toata treaba asta.
Doctrina australiana se schimba daca vrea populatia. Si aia nu cred ca vor sa devina o tinta ptr nuclearele comuniste de peste garla. Astia de sunt la putere acum au avut la ultimele alegeri un procent infim in plus. Asa ca pot oricand sa ajunga in opozitie. Si sa vina altii care vor intoarce corabia in alta directie. In plus, chiar daca au bani, dureaza al dracu de mult sa construiesti 8 sub uri nucleare pornind de la zero. Momentan nu exista nici macar un proiect, doar promisiunea ca americanii si britii le vir permite accesul la tehnologie. Adica, circa si ceva nimic. In plus, cangurii tin mortis sa faca ei totul. Deci orice incercare de ai convinge sa ia „de pe raft” e sortita esecului.
De unde stii tu ce vrea populatia Australiei?
s-a vazut in pandemie cat conteaza ce vrea populatia Australiei ?
Daca ar fi destepti, cangurii ar incerca o colaborare cu japii cu Taigei class.La 650 mil$/buc cu cat dau pe o Virginia isi fac vreo 4. Sau in caz de refuz(aia sunt cam ciufuti la exportul de armament) ar trebui sa isi faca propriul diesel electric cu baterii li ion pornind de la Collins class. Cu vechile baterii Collins urile aveau aproape 1000km autonomie la 4kn. Eu zic ca in urmatorii 10 ani, datorita competitiei din domeniul auto, bateriile (li ion sau ce or mai inventa astia) vor ajunge la niste performante incredibile. Vest europenii care au mizat pe AIP uri vor trebui sa se reorienteze. AIP ul si a trait traiul(cam scurt ce e drept) si a mancat malaiul.
Type 45 are IEP (Integrated electric propulsion) ce se bazeaza pe doua turbine Rols Royce WR-21 (21 MW el fiecare) si si doua Wartsila 12V200 (2MW el fiecare. Doua motoare electric asincrone de 20 MW fiecare antreneaza arborii cu elice cu pas variabil
Problemele (parere personala) sunt de ordin politic: s-a decis sa se utilizeze niste turbine pe gaz RR cu un subsistem de recuperare a caldurii netestat operational in locul celor GE LM2500 (incercate si rasincercate pe diferite nave) . Motivul: (pe langa mandria nationala) : locuri de munca create in UK (cam fals, pt ca Rolls Royce nu se sustine cu 12 turbine cate le vor trebui pt toata clasa Type 45). Al doilea vinovat BAE Systems : s-au angajat la un proiect nou care sa cuprinda atat de multe noutati incat era aproape imposibil ca ceva sa nu mearga prost ( nu ca ar fi primii care ar incerca asa ceva, insa wtf, daca alti pot, de ce nu si ei)
Puterea de 46 MW el este necesara functionarii intregi nave, nu doar propulsiei (de la producerea de apa potabila, aer conditionat si asigurarea sistemelor de racire necesare inclusiv pt radarul Sampson, la functionarea BMS, etc) ci a tuturor echipamentelor, subsitemelor si sistemelor de la bord (mai simplu spus, nu pot nici macar sa carmeasca sau sa lase la apa o ancora)
Explicatia simpla: o turbina ca sa functioneze eficient are nevoie ca aerul ce este aspirat sa fie cat mai rece (astfel eficienta creste, datorita debitului masic mai mare, pt ca aerul rece are o densitate crescuta), insa aerul din aval de compressor este preferabil sa fie cat mai cald (permite o ardere rapida si complete a combustibilului). Aici intervine problema: aerul din aval de compressor (deja la o presiune peste cea atmosferica), intra intr-un schimbator de caldura, in care preia din energia termica a gazelor de ardere ce ies din turbina (la peste 300 grade Celsius), si astfel aerul comprimat ce intra in camerele de ardere este preancalzit. Acest sub-sistem de preancalzire nu functioneaza corect si face ca turbine sa se ïnece”(foarte non-tehnic insa cred ca explicit)
Cand o turbina nu mai functioneaza , intreg sistemul de distributie a energiei electrice intra intr-o serie de cicluri de protectii, sistemul DCS trebuind sa decida care sunt consumatorii critici pe care ii alimenteaza cei carora le va “taia”curentul. Din pacate cade curentul cam peste tot si vasul nu mai are propulsive, nu mai are radare, nu mai are servere si monitoare pt BMS, nu mai lanseaza rachete, etc)
Solutia: o carpeala
Vor taia unul din borduri, vor scoate cele doua motoare Warstila (care functioneaza perfect), si vor introduce trei motoare MTU (Rolls Royce)
Asta inseamna ca si cutia de transfer dintre motoare va fi schimbata, si modul de propulsive va fi schimbat: nava va merge in mars cu motoarele diesel, si doat cand e cazul, va trece pe turbine si propulsie electrica
Concluzi:a “sic transit gloria UK Navy”
Sunt mai multi implicati acolo, nu doar RR si BAE: https://en.wikipedia.org/wiki/Rolls-Royce_WR-21
Au ales carpeala pentru ca, din ce se zice in linkul de mai sus, inlocuirea turbinei nu era fezabila, probabil ca ar fi necesitat mult prea multe modificari. Asa au marit puterea furnizata de Genset-uri ca sa compenseze pierderile din partea cealalta. Noroc ca au avut spatiu…
Si QEC au IEP dar cu RR MT30 si nu au fost probleme, cel putin pana acum. Oricum, mie mi se pare de mare viitor tipul asta de propulsie.
De remarcat curajul Royal Navy de a adopta o propulsie insuficient testata in conditiile in care sunt unii (nu spui cine) care inca mai folosesc propulsia inventata de Parsons in sec. XIX… 🙂
@nicolae: nu am nimic cu cei de la RR. este singura firma din UK, care este la superlativ la toate capitolele (parerea mea)
curios, insa au o companie care se pricepe sa recupereze caldura de la turbinele RR, cu care am si lucrat: Centrax (RR si-a vandut divizia de turbine industriale oil&gas si generare energie la Siemens asa ca acum Centrax apare peste tot ca partnere Siemens, insa turbinele mari sunt RB211: https://centraxgt.com/about-us/our-history/ si aici : https://www.nsenergybusiness.com/features/featurecentrax-wins-trent-60-genset-franchise-for-europe/ )
partea asta cu recuperarea nu est simpla (si termodinamica, si mecanica fluidelor, si materiale speciale, etc). Uite aici firma americana care face asa ceva: https://www.solarturbines.com/en_US/products/power-generation-packages/mercury-50.html si aici https://www.modernpowersystems.com/features/featuremercury-50-recuperated/featuremercury-50-recuperated-411013.html
insa sunt genseturi care nu sunt utilizate pe nave
Cate despre a taia niste nave noi noute, raman la parerea cu sic transit…Nu e primul flop (nu ca alti ar fi ma breji, si francezii au dat-o in bara cu Charles de Gaulle, si americanii cu clasa Ford, si din nou Royal Navy cu Queen Elisabeth, samd) si probabil nici ultimul
http://data.parliament.uk/DepositedPapers/Files/DEP2016-0481/T45_IPPS_PR_Redacted.pdf
Cu ce au dat-o britanicii in bara cu QEC?
pai nu s-au trezit la mijlocul proiectului ca mai bine ar fi fost CATOBAR?
dupa care analize, studii, samd ca sa constate ca e prea tarziu si ar fi devenit prea scump , sau nu imi aduc eu bine aminte?
asa ca un lucru minor, dupa ce a devenit QE operationala in prima traversare cand s-au dus sa-si ia primele F-35B, le-a pocnit tubulatura de evacuare a gazelor arse de la o turbina
in final raman la parerea ca fara propulsie nucleara, vor putea sa participe la tot felul de exercitii si manevre, insa in cazul unui potentiual conflict singurii care au interoperabilitate cu USNavy sunt francezii
nu doar ca decoleaza F-18 de pe CdG si Rafale de pe portavioanele americane (ceva mai mul: cand CdG a intrat in mentenanta cred ca prin 2018, USNavy le-a pus la dispozitie un protavion ca francezii sa isi pastreze certificarile), ca ambele forte navale (USNavy si cele Franceze) opereaza Grumman E-2 (RN nu poate) insa in caz de nevoie CdG e singurul care tine pasul cu portavioanele americane. Cele doua apartinand RN vor trebui sa realimenteze in mars (fie incetinesc toi sa-i astepte si se expun, fie se duc si ii lasa singuri de capul lor)
„in final raman la parerea ca fara propulsie nucleara, vor putea sa participe la tot felul de exercitii si manevre, insa in cazul unui potentiual conflict singurii care au interoperabilitate cu USNavy sunt francezii”
Si asta ce se numeste?
https://www.youtube.com/watch?v=D-oz3ZFzkDU
Este acelasi lucru care il face si La Royale. Singura diferenta este ca RN are acces la o buna parte dine ecosistemul de comanda si control al US Navy, pe cand La Royale mai gingas. Faptul ca iti dau astia niste „deck space” nu inseamna ca poti planifica si executa misiuni cu aceasi fluiditate si predictibilitate cu care of fac US Navy si RN.
Domnnu’general!
Omul vorbea de portavioanele USNavy!
Pai ce facem? Confundam servetele cu hartia igienica?
Francezii fac cross deck cu aripa fixa de pe portavioanele lor pe cele ale US NAvy.
Asa cu elicoptere, pot si francezii de pe BPC Dixmude , Mistra sau Tonnerre sa faca fara probleme.
BTW< englezii au renuntta la aceasta capabilitate cand si-au trimis la fier vechi , pardon la brazilieni, fosta nava amiral HMS Ocean
Vrei sa te mai uiți încă o dată?
Alex, omul are dreptate, francezii trag la portavioanele US Navy, britanicii pot fi interoperabili cu navele de asalt purtatoare de aviatie (F 35B), care apartin tot US Navy dar sunt operate in folosul USMC. Cam pe acolo se incadreaza portavioanele britanice, italiene, spaniolii.
„Asa cu elicoptere, pot si francezii de pe BPC Dixmude , Mistra sau Tonnerre sa faca fara probleme.”
?????
Eeee, aici n-are dreptate 🙂 …
Hmmm, in ciuda bunelor relatii dintre US Navy si Marine Nationale, iti reamintesc ca Franta nu e parte din cele 5 perechi de ochi iar recentul deal se cheama AUKUS nu FAUKUS…
Britanicii nu „pot fi” ci sunt interoperabili cu US Navy. Interoperabilitate e si ce fac francezii si ce fac britanicii, difera aparatele folosite. Ce spuneti voi pe aici se reduce la absurd ca unii sunt mai interoperabili decat altii… 🙂
@iat
Poate ca stii acest articol, dar merita recitit: https://www.navylookout.com/development-of-the-queen-elizabeth-class-aircraft-carrier-a-design-history/
Toate vehiculele militare au probleme in primii ani si extrem de putine sunt scutite de „bolile copilariei”, mai ales atunci cand „fortezi” introducerea de noi tehnologii. Iar inconsecventa in ceea ce priveste „criteriile si cerintele” pe care un nou vehicul militar trebuie sa le indeplineasca se traduce in cele mai multe cazuri prin probleme ulterioare. Fondurile alocate sau restrangerea lor pe parcursul proiectarii / fabricatiei se traduce prin consecinte nedorite mai tarziu.
Nu a fost nimic mai nociv pentru Royal Navy decat Defense Review-ul din 2010 care a pus realmente pe butuci una dintre cele mai bune marine militare din Europa.
CSG21 a dovedit fara putinta de tagada ca exista o deplina interoperabilitate intre Royal Navy si US Navy. Ah, ca nu e la nivel de portavioane cu propulsie nucleara si catapulte ci la nivel de portavioane cu propulsie conventionala si avioane cu decolare scurta si aterizare verticla nu inseamna ca nu au interoperabilitate cu US Navy…
„Problemele” lor deriva din alegerea avionului pentru viitorul portavion – F-35B in care, daca nu ma inseala memoria, BAE are o importanta cota de participare industriala.
Daca admir Royal Navy pentru ceva este curajul de a adopta primii solutii tehnice care ulterior se dovedesc de mare viitor, cu riscurile de rigoare bineinteles.
P.S. Contrar a ceea ce crede lumea pe aici, navele militare se strica des, chiar si cele cunoscute ca fiind fiabile. Sunt pur si simplu prea multe chestii complexe in acelasi loc. Si mai sunt si alti factori precum gradul de incarcare cu misiuni, frecventa operatiunilor de intretinere, instruirea echipajului etc samd
O sa-ti dau un exemplu, nu e poate cel mai bun: am inchiriat in 2020 un catamaran, productie 2019. Am avut si „norocul” de a prinde o ploaie torentiala (in Grecia!! 🙂 ) si am constatat ca hublourile nu sunt etansate corect si patrunde apa in barca. Ulterior am constatat la modul neplacut ca budele nu functioneaza corect si a trebuit sa „execut” impreuna cu skipperul mai multe operatiuni manuale de „curatare” si „golire” a budei. Erau electrice si sarea siguranta, probabil ceva nu era dimensionat corect. Incorect dimensionat era si vinciul ancorei – cabestanul, si acolo sarea siguranta. Toate astea la o barca nou-nouta care costa vreo 5-600000 euro…
@nicolae: pe mine ce ma zgandare la englezi este ca , cu toata traditia si istoria navala, reusesc de ceva timp sa dea rateuri peste rateuri. Ce-i drept ii ajuta politicul si pe ei din plin
cat despre yachting: incearca daca poti unul Sirius (chila dubla actioneaza aproape ca SWATH), iar calitatea executiei e deosebita: https://www.sirius-yachts.com/yachts/35ds/
Asta nu e navă de navigat pe mări, ci garsonieră cu terasă pentru stat în port cu prietenii/familia/amanta 😀
Calitatea execuției o fi bună, însă mai aruncă un ochi la amenajare. Bun. Acum întoarce imaginea 45-50 grade într-un sau mai multe planuri. De ce te ții, cum amarezi, cum te miști și bei o cafea? Nu întreb cum dormi sau cum gătești…
îmi place luminozitatea pe punte datorată verandei. Pe furtună, mă abțin. Rămân la Contest-ul meu încercat de mine până la gradul 9. Cu 35 DS nu te văd bine când înălțimea valurilor depășește catargul…
Revenind la subiect, RN a decăzut și nu. După ce și-au văzut bugetul măcelărit, și-au revenit pragmatic restructurați și redimensionați. Din 1800 forța RN tot descrește și descrește. Au ajuns Marină regională cu potențial de proiecție punctuală globală, așa cum Rusia a ajuns boxer campion categoria medie din heavyweight champ.
Intuiesc că accentul pe jucării potente este singura consolare pentru reducerea numerică dramatică și nu e decât compresă. RN e deja sub de capacitatea relativă de acum 40 de ani, în opinia mea.
Navele, îndeosebi militare, sunt sisteme de sisteme de subsisteme, iar gradul de complexitate e șocant. De aceea modificările sunt invariabil și 100% cu cântec. Modernizările sunt proiecte complexe, vedeți cazul monarhilor noștri…
Australienii caută să pivoteze din scurt, însă nu iese, nu e tare fezabil și prohibitiv bugetelor.
Să duci proiectul navei de 10000tdw la 12000 înseamnă mai mult decât reproiectare, e altă clasă și alt proiect. Prevăd o redimensionare a ambițiilor înainte să fixeze proiectul. Pdap au istorie lungă de adaptare a unor proiecte și nu a fost întotdeauna rău, retrospectiv.
uitandu-ma la astia, ii multumesc lui Dumnezeu ca nu au desteptii nostri de la MApN zeci de miliarde pe mana pentru inzestrare! Dracu ne lua la ce jaf iesea ?♂️
Ce putea iesi gresit? Luau un monitor fluvial, il bagau in SNC, puneau pe el, APRA, LAROM, HIMARS, tunuri de 155mm L/52, niste lansatoare verticale mk41, ii puneau senile si-l trimiteau subacvatic pe fundul marii spre Sevastopol :))) Acopereau tot spectrul – si naval si submarin 🙂 il denumeau „cuirasatul Fane Babanu” si da-i si lupta neicusorule.
Mie imi pare, in cazul australienilor ca sunt cam razgaiati. Au banii garla, clar vor sa cumpere tot ce-i mai bun si de aici pana la achizitii cu totul insuficient asezate, sau cerinte ciudate nu este decat un pas. Un sir de pasi in cazul cangurilor…
pasi sariti sprijiniti pe coada.
La polonezi Navantia F-100 e out.
Raman alde UK Type 31/Arrowhead-140 si nemtii cu TKMS MEKO A-300.
https://www.wojsko-polskie.pl/au/articles/aktualnosci/wstepny-wybor-projektu-koncepcyjnego-fregaty-miecznik/
https://twitter.com/NavyLookout/status/1493596450042822667/photo/1
La romani Fincantieri cu Abu Dhabi Enhanced – out, Damen cu Sigma 10514 – out, Naval Group cu Gowind 2500 – out (asta arata realitatea nu PDF-urile); mai ramane praful, macar de ar fi de pusca…
Daca austriecii astia or sa vrea Constellation class atunci or sa aiba de unde lua. In acest moment la americani se face largirea bazei de productie pentru aceasta fregata. De la anul o sa fie inca un santier naval care o sa construiasca fregatele la un ritm de 1-2 odata in functie de necesitati si de ce este bugetat. In cele din urma de prin 2025-2027 americanii o sa poa sa dea la apa intre 2 si 4 fregate de genul odata. Asa ca eu unul nu imi fac griji.
In urmatorii 4 ani tot ce inseamna industrie navala in US o sa aiba parte de modernizari si extinderi semnificative. Se preconizeaza in primul rand o dublare a capacitatilor de mentenanta si reparatii(ca aparent acolo e buba cea mai mare) si o crestere undeva intre 30-100% a capabilitatilor de constructie navala(aici includem militar si dual use).
De când are Austria acces la mare?
Îi roagă pe unguri să le dea acces la Balaton…
Planul initial prevedea o prima fregata in 2020 iar ultima in 2030(in ritm de doua pe an) .dar, de prima se apuca abia anul asta in aprilie. Chiar daca maresc ritmul la 3 pe an tot ii apuca 2030 pana le au pe toate 20.clar nu vor face si ptr altii. La ritmul in care construiesc chinezii(de ziua marinei in aprilie se asteapta sa lanseze type 003 catobar carrier si dupa se vor apuca de cate doua type 004 odata in doua santiere diferite) sunt disperati sa isi construiasca cat mai multe nave. LCS urile sunt cvasi inutile, fregate nu mai au de multi ani, tico urile si AB urile flight 1 trebuiesc retrase ca sunt antice si de demult, zumwaltul a fost esec total.
Si noi ce luam ?
Poate amina dracu programul, mai pun niste bani .
Taie naibii cele doua Fregate regale si dau comanda de corvete mai mici pe steroizi de la Damen. 4+4+4
Tocmai ce le schimba turbinele de mars. O sa mai vezi altetele de ziua marinei(inarmate sau nu), cel putin vreo 15-20 de ani.