Introducere
În opinia mea, navele Proiect 20380 – rusă ”стерегущий”, română ”Steregușciîi”, engleză ”Steregushchiy” proiectate de birourile Almaz reprezintă, alături de fregatele de clasă ”Gorșcov”, poate primele nave cu adevărat moderne construite pentru marina rusă după dezmembrarea URSS-ului.
Prima navă a clasei, cea care-i dă și numele, a intrat în serviciu în 2007, în flota Mării Baltice. Este singura navă proiect 20380, celelalte cinci intrate în serviciu fiind proiect 20381, alte patru nave proiect 20381 fiind în construcție. Șase vor rămâne în Baltica, celelalte patru vor merge în Pacific.
Dacă memoria nu-mi joacă feste, numele acestei clase a mai fost purtat și de un distrugător sovietic din cel de-al Doilea Război Mondial, distrugător care a luptat în Marea Neagră.
Arhitectura navală este modernă, cu atenție la detaliile necesare reducerii semnăturii radar și infraroșu.
Caracteristici tehnice
Deplasament maxim: 2 200 tone
- Lungime: 104.5 m
- Lățime: 11.6 m
- Pescaj: 3.7 m
- Propulsie CODAD, doi arbori portelice, 4 x Kolomna 16D49 diesel
- Putere instalată: 23 664 CP sau 17.6 MW
- Viteză: 27 Nd
- Raza maximă de acțiune: 3 800 Mm@14 kn
- Autonomie: 15 zile
- Echipaj: 90
Raportul lungime / lățime este de aproximativ 9, ceva mai mare decât al navelor echivalente europene. Ca idee, o corvetă de clasă Sigma 10514 are 7,5 pentru același raport. Raportul dintre lungime şi lăţime, constituie un indiciu asupra vitezei şi manevrabilităţii unei nave, este de obicei de la 4 până la 11, unde valorile mici se iau pentru nave mici, lente şi manevrabile iar valorile mari se iau pentru navele mari şi rapide.
Raportul dintre imersiune (pescaj) şi lăţime are legătură cu stabilitatea statică de drum. Poate avea valori de la 0,10 până la 0,50. Navele care au raportul imersiune/lăţime mare au stabilitate redusă, dar o bună stabilitate de drum care reprezintă capacitatea navei de a-şi menţine direcţia de deplasare stabilită rectilinie. Navele care au acest raport mic au o bună stabilitate, dar au mişcări violente de ruliu. Corveta rusească are un raport pescaj / lățime de aproximativ 0,32, rușii urmărind obținerea unui bun compromis între cele două valori.
Evident, mai sunt și alte rapoarte, pentru unele nu avem suficiente informații (de exemplu înălțimea navei) care să ne dea indicii asupra calităților nautice și manevriere ale corvetelor proiect 20380/20381. Pentru informații ceva mai detaliate asupra ceea ce presupun calitățile nautice și manevriere ale unei nave puteți citi aici și aici.
În poza de mai jos este corveta proiect 20380, prima navă a clasei. Principala deosebire față de următoarele unități o reprezintă sistemul Kaștan-M din fața comenzii. Acesta a fost înlocuit la următoarele unități cu 12 celule verticale pentru rachetele sistemului anti-aerian Redut.
Sursa foto: wikipedia
După cum spuneam mai sus, diferența majoră dintre 20380 și 20381 o reprezintă înlocuirea sistemului anti-aerian Kaștan-M cu sistemul Redut, 12 celule fiind amplasate la bordul corvetelor clasei într-un VLS tip 3 S 97. Sistemul Redut este amplasat în locul sistemului Kaștan-M, astfel cum reiese din poza de mai jos unde am evidențiat și lansatoarele de rachete anti-navă, subsonice, Kh-35 Uran sau NATO SS-N-25 ”Switchblade”.
Sistemul Redut poate utiliza următoarele tipuri de rachete anti-aeriene, ce beneficiază de cap de ghidare infraroșu sau radar activ:
- 9M100E cu rază scurtă, de până la 15 km;
- 9M96E cu rază medie, de până la 40 km;
- 9M96E2 și 9M96E2-1 cu rază lungă, de până la 120 km.
Sursa: reddit
Nu știu în ce măsură rachetele 9M96E2 sau 9M96E2-1 vor fi instalate pe corvetele 20381 având în vedere cei 5,35 m lungime. Așa cum se poate observa în poza de mai jos, suprastructura care găzduiește sistemul de lansare verticală pare să aibă înălțimea unei punți, adică aproximativ 2 m și doar prelungirea lor sub covertă deschide posibilitatea utilizării 9M96E2 sau 9M96E2-1, sau chiar și a 9M96E cu ale sale 4,522 m lungime.
Sursa: Sputnik
Sistemul de război electronic amplasat pe catargul prova este de tip TK-25E-5 și utilizează patru lansatoare de contramăsuri de tip 4 x PK-10 amplasate la pupa pe helipad și la prova între turela tunului de 100 mm și suprastructura în care este amplasat sistemul de lansare verticală al rachetelor anti-aeriene sau sistemul Kaștan-M.
Pentru lupta anti-submarin, pe lângă sonarul amplasat în chilă, corvetele clasei beneficiază și de un sonar tractat cu adâncime variabilă de tip Vinietka secondat de sistemul Paket-NK cu torpile de 324 mm despre care am mai vorbit cu altă ocazie aici.
Corvetele dispun de elicopter propriu (helipad și hangar) tip Ka-27 și pot opera și un UAV Orlan-10.
Toții senzorii și armamentul navei sunt integrate în sistemul de management al luptei de tip Sigma. Mai multe detalii în clipul de mai jos, din păcate în rusă, însă suficient de edificator și în aceste condiții.
Concluzii
În opinia mea, ceea ce avem astăzi în față este exact ceea ce au vrut să obțină și ai noștri în urma licitației pentru corvete multifuncționale: o navă polivalentă ce dispune de elicopter propriu, cu ample capabilități în două medii de luptă – suprafață și anti-submarin și cu capacitatea de a se putea apăra împotriva amenințărilor aeriene.
În ceea ce privește lupta anti-aeriană, avem diferențe semnificative între singura unitate proiect 20380 și celelalte unități proiect 20381, sistemul Kaștan, mai mult un CIWS, fiind înlocuit cu sistemul Redut ce poate lansa rachete cu rază scurtă, medie sau lungă. În ciuda razei rachetelor ce pot fi potențial ambarcate, numărul redus al acestora – 12, mă determină să apreciez că apărarea antiaeriană este limitată la propria apărare a navei. De notat că rușii au păstrat și cele două turele AK-630 pe post de CIWS artileristic, o idee pe care o consider excelentă și de care ar trebui să ținem și noi seama în cazul corvetelor noastre.
Ca scurtă paranteză, britanicii, japonezii și nu numai continuă să folosească pe scară largă CIWS-uri artileristice (Phalanx) în combinație cu / completarea Sea Ceptor sau Aster in cazul britanicilor, rachete cu raze minime de intercepție de circa 1000 m sau chiar mai puțin. Un exemplu de urmat, mă gândesc eu.
Deși rușii le denumesc corvete, consider că de fapt ne aflăm în fața unor corvete grele / fregate ușoare iar rușii nu fac decât să urmeze trend-ul european de clasificare a navelor. Probabil că numărul compartimentelor etanșe, blindajul zonelor sensibile și redundanța sistemelor principale sunt mai aproape de cele ale unei corvete decât de cele ale unei fregate. Pe de altă parte, din punct de vedere al mediilor în care nava poate lupta ne aflăm în fața unei fregate.
Lăsând la o parte demersul teoretic de clasificare al navei, până la urmă, ceea ce contează cu adevărat este ce poate face nava. Iar aceste nave pot face destule.
Mie îmi plac dar sper să nu le văd prea curând la Marea Neagră.
Nicolae Hariuc
Bonus:
Surse:
https://en.wikipedia.org/wiki/Russian_corvette_Steregushchiy
https://en.wikipedia.org/wiki/Steregushchiy-class_corvette
https://sputniknews.com/military/201707301056006303-russia-navy-day-corvette-service/
Gasim noi si pentru aceste corvete/fregate cate un vapor, ca oi avem destule sa-l incarcam !!!
Se misca bine rusii, misca lucrurile
Ca si capabilitati blue water globale (nu regionale) fara submarine marina lor e undeva intre locul 6 si 9
Cu submarine de atac e pe 2
Cu submarine din triada tot pe 2
Cu submarine pt hidronauti pe 1
(Brusli vs Vandam)
Cat or să mai tragă de fiarele sovietice? Asta până ajung în șantiere, unde sunt incendiate de ivanii meseriași sau găurite cu macaraua, cu tot cu docul plutitor…..
Iar cu o flotă de corvete nu ajung ei mare putere năvală.
Ultimele impresii de superputere ale unui popor rămas la nivelul de gândire din sec 18,cel mult 19.
Pare o nava buna, comandam si noi 4? 🙂
Lasand gluma la o parte, chiar pare o nava potenta si bine gandita. La o autonomie de 7000 de km / 15 zile are destula flexibilitate pentru tot felul de misiuni.
Ce am retinut din articol cu relevanta pentru noi:
– numarul de rachete AA – 12, inferiror cele 16 MICA sau 8 ESSM + 21 RAM propuse la noi (cu mentiunea ca MICA e limitata la 20 de km ca si raza)
– pastraea CIWS artileristic, cum zice si Nicolae, cred ca merita sa ne gandim si noi la asa ceva pentru corvetele noastre, cred ca pot fi inca utile
O abordare interesanta in acest sens (CIWS artileristic) gasesti la noua Type 31 despre care au aparut mai multe detalii. Este vorba de utilizarea tunului de 57 mm secondat de tunuri de 40 mm cu munitii speciale in rol AA si renuntarea la Phalanx. Ce-i drept, fiind o nava „general purpose” (iarta-mi romgleza te rog), abordarea trebuie luata sub beneficiu de inventar.
Sursa: https://www.savetheroyalnavy.org/more-details-of-the-royal-navys-type-31-frigate-emerge/
Nicolae, fiind nava cu caracter general, trebuie sa apere si sa se apere impotriva unor amenintari hibride, sau cum spun ei ,,iranian gunboat”, dar pot fi si somaleze ori alta natie. Interesant pana la urma modul de comparare, tunul de 57 mm lanseaza mai multe proiectile pe secunda la distanta maxima decat tunul de 76 mm, la fel si cel de 40 mm fata de Phalanx-ul de 20 mm, de fapt ceea ce este cel mai important intr-o lupta
Nu cred ca tunul de 40 mm are aceeasi rata de foc precum Gatlingul Phalanx-ului, insa il bate la raza.
Interesant este insa ca tunul de 57 mm incepe sa ia fata celui de 76 mm: Halifax, LCS, FFG(X), Type 31. Ramane de vazut ce va avea Belharra in marina franceza.
Despre Zumwalt am citit mai demult ca urma sa primeasca CIWS de 57 mm dar nu stiu daca e vorba de acelasi Bofors de acum sau de altceva.
Smecheria pare sa fie la munitie.
„Ramane de vazut ce va avea Belharra in marina franceza.”
Ràmân la 76 mm (Belh@ra e nume la export, în intern FDI – Frégate de défense et d’intervention). Pentru export pot sà tracà si la 127 mm, la cerere.
Belh@ra imi place mai mult. 🙂 Initial a fost denumita FTI – fregate de taille intermediare, pardon my french.
Stiu ca a fost o dezbatere pentru ca machetele expuse la diverse expozitii de profil au avut mai multe variante de artilerie si multi au argumentat ca decat 76, mai bine 57 sau 127. Trendul pare sa mearga spre 57. Dar mai sunt modele care urmeaza sa apara, inclusiv proiectul de fregata olandezo-belgian. Vedem ce pun si ei.
frumos….
dar ca si in alte articole……vorbim si ne dam cu parerea de ce au altii…
ale nostre or fi mai bune…clar…doar ca sunt inca…teoretice….
…a lor pluteste….
asa si cu tancurile poloneze….cu avioanele pt brazilia…etc
la cum fac rusii vapoare si la cum le achizitionam noi….si daca nu le inarmeaza…..vin cu ele pina la noi lejer….
problema o sa fie cand le intampinam cu lastunul…pescarusul…si briceagul Mircea……
….dar cred ca se descurca….
noapte buna in continuare….
Mici au ajuns rusii china ii rupe pe genunchi oe mare
Daca continua sa creasca pretul barilului s ar putea sa dea drumul la proiectul portavioanelor Storm alea nucleare,cu conditia sa rezolve cu dry dockul,dar intre nemti,franceji si macaronari s o gasi cineva mai “accommodating “?
Îi rupe pe dracu… Tu crezi că cantitatea bate calitatea. Chinezii nici nu arata lumii ce pot face bărcile lor… De CE? Ce sa mai zic de Japonia sau SUA. Asa e mașinăria de propaganda comunista… Să facem cât mai multe dar eficienta? Pe partea de armament naval sunt praf… Copii sovietice… Transportoarele alea sunt copii după Kuznetov mai restilizate. Asa ca gargara mai mica cu orezarii.
ca rusii dau pe afara de calitate de aia li se strica tancurile pe la parade si trag de harburile alea sovietice ca astea noi sunt pline de calitate..
imi amintesc si acum cum la lansarea lada nu mergea masina….
pe dracu…Steregushii e slab inarmata pentru deplasamentul ei. Gorshkov e alta gasca. Aia chiar e sperietoare.
Mmm, oare nu o corveta din clasa asta a fost remorcata din marea Mediterana din cauza unor probleme la motoare? Sau stai… nu sunt alocate unitati din clasa asta la Marea Neagra… De alt fel, Nicolae, eram curios… cam care ar fi un raport obisnuit dintre pescaj si bordul liber in cazul unei corvete sau al unei fregate? Au acestea doua o legatura stransa din punct de vedere nautic, sau este o chestiune de preferinta cu privire la intrebuintarea navei? Inteleg ca exista o relatie stransa intre inaltimea de constructie a navei si pescaj, dar trebuie neaparat sa fie una si intre pescaj si bordul liber? (poate in afara de necesitatea unui minim al inaltimii bordului liber, pentru a acomoda inclinarea in banda care are loc in timpul ruliului pe mare montata sau in timpul virajelor)?
Cred ca cea cu probleme a fost o Buyan M, unele surse pe care nu mai stau sa le caut acum zicand ca era echipata cu motoare chinezesti. Sursa: https://www.seanews.com.tr/brand-new-russian-navy-corvette-vyshny-volochek-towed-through-canakkale-strait/180754/
Sunt mai multe rapoarte avute in vedere la constructia unei nave, eu cel mai des le folosesc pe cele doua si le compar folosind scoli diferite de constructie/decade diferite.
Mai este un raport care are in vedere stabilitatea unei nave: cel dintre inaltimea de construcţie şi lăţimea navei, măsurată în secţiunea maestră (portiunea cea mai lata a navei), la linia de plutire de construcţie, în interiorul învelişului navei. Poate fi determinata cu aproximatie daca beneficiezi de o poza laterala si cunosti dimensiunile generale ale navei.
Eu nu sunt inginer constructor, stiu ca mai trec pe aici unii mult mai priceputi decat mine, poate au rabdare sa-ti explice mai bine. Si sa corecteze potentialele prostii debitate de mine, daca este cazul.
De obicei, daca te uiti la o nava comerciala vs. una militara, o sa observi ca la deplasament de incarcare maxima nava comerciala tinde sa aiba pescajul egal cu inaltimea bordului liber in timp ce nava militara va pastra mai mult bord liber. Asta are legatura si cu rezervele de flotabilitate, mai mari la nava militara care este susceptibila de a fi gaurita mai des decat una comerciala. Imi aduc aminte de ceva raport intre bordul liber si un ceva de care nu-mi mai aduc aminte exact, tre’ sa caut manualul.
Merci frumos nicolae!
La pescaj egal cu inaltimea bordului liber nava tinde sa se redreseze mai greu…drum mai lin(nave comerciale).Cand ai mai mult bord liber ai implicit rezerva de flotabilitate mai mare dar si redresarea se face mai repede.Sunt multi factori de luat in considerare la proiectarea unei nave,inaltime metacentrica,centru de greutate,metacentrul…unde va naviga cel mai des nava respectiva..pt ape reci/calde alte calcule.La navele militare stabilitatea si redresare sunt esentiale in detrimentul confortului echipajului.Daca nu ma insel englezii parca aveau sar-uri construite in gen hopa mitica..practic reveneau la pozitia initiala chiar daca se rasturnau complet.
Ceva de genul asta: https://www.popularmechanics.com/technology/a18223258/this-boat-is-impossible-to-capsize/ sau asta: https://www.youtube.com/watch?v=jXF-TjOjD5k
Merci de completari buruic!
@Nicolae, in titlul articolului e un typo, „22380/81” in loc de „20380/81”. (e pacat de articol sa nu fie indexat corect pe goagle)
Nici modelul asta de nava nu imi place, ar mai fi putut sa mai puna cate ceva pe ea (de ex o turela de Pantsir S1 terestru la prora), dar nu mai intru in detalii ca sa nu ajungem din nou sa culegem floricele pe campii..
Multumesc, am modificat. Orice pui pe o nava maritima trebuie mai intai navalizat: protectia la coroziune, stabilizare etc samd.
Npc. Este foarte importanta protectia la coroziune, altfel echipamentele nu vor functiona cum ar trebui si vor oxida prematur.
Legat de salinitatea apei am vazut in repetate randuri la unele sisteme navale specificatii despre operabilitatea in anumite ape in care concentratia de salinitate are anumite valori.
De exemplu, in linkul de mai jos este o torpila care poate opera in ape cu salinitatea cuprinsa intre 30-35 ppm.
https://en.wikipedia.org/wiki/Salinity#/media/File:WOA09_sea-surf_SAL_AYool.png
Adica torpila de mai sus nu poate opera in oceanul Atlantic de exemplu. De ce?. Este vreun articol mai detaliat pe tema asta? Se aplica si la anumite nave? Dupa cum spuneam eu sunt total paralel cu flotabilitatea si tehnologia navala anticoroziune.
Aici n-ai nicio treaba cu coroziunea.
Salinitatea influenteaza densitatea apei care modifica pescajul navelor. Cand intri din Marea Neagra, una putin sarata oricum, pe Dunare, pescajul navei tale va creste, nava, la aceeasi incarcatura, va intra mai mult in apa.
Noi am avut o problema similara cu primul Delfin la constructia caruia nu s-a tinut cont de salinitatea scazuta a Marii Negre prin comparatie cu Marea Mediterana.
Delfinul era mai greu decat trebuia cu 23 de tone.
Povestea aici: https://rnhs.info/submarinele-romaniei-partea-i-delfinul/
Nu stiu cum e treaba la torpile, dar principiul e probabil acelasi. Si astea tre’ sa aiba un soi de flotabilitate.
Tot baietii cu academie/scoala de maistri te pot lamuri cel mai bine.
Multumesc pentru link, foarte interesante informatiile.
Gresisem in commentul de mai sus. Linkul catre torpila nu era ala ci asta de mai jos.
http://roe.ru/eng/catalog/naval-systems/shipborne-weapons/te-2-01/
si harta cu nivelul de salinitate in diferite zone ale oceanului planetar
https://en.wikipedia.org/wiki/Salinity#/media/File:WOA09_sea-surf_SAL_AYool.png
Banuiesc ca e posibil ca la torpile, fiind mai mici, sa fie un rol crucial flotabilitatea si caracteristicile acesteia in raport cu nivelul de sare din apa. O inginerie complexa si aici..
Flotabilitatea poate fi pozitiva sau negativa. Submarinele si-o modifica cu ajutorul tancurilor cu balast. Torpila are si ea flotabilitate care depinde si de salinitatea apei.
Incearca aici, poate fi un inceput: https://maritime.org/doc/torpedo/index.htm#pg13
O torpila cu deplasamentul „X” va avea o flotabilitate „Y” in Marea Neagra si „Z” in Marea Mediterana sau in Oceanul Atlantic datorita densitatii diferite a apei, densitate dependenta de salinitatea apei.
http://m.cugetliber.ro/stiri-eveniment-aparare-cu-prastia-la-marea-neagra-avem-nave-care-trebuie-date-la-fier-vechi-si-8230-si-8221-384268