Istoric
Acest tip de navă a apărut în ceea ce eu numesc „epoca atomică”. O navă care avea autonomie practic nelimitată era ceva foarte atractiv pentru planificatorii US Navy, ţara care a avut cele mai multe crucişătoare cu propulsie nucleară, CGN („Cruiser, Guided Missile, Nuclear-powered”) conform reclasificării din 1975.
CGN-9 USS „Long Beach”
Primul crucişător cu propulsie nucleară al US Navy a fost CGN-9 USS „Long Beach”. Este una dintre cele mai urâte şi mai lipsite de eleganţă nave care au brăzdat vreodată oceanele lumii. A fost iniţial o navă lipsită de orice fel de artilerie, armamentul fiind format exclusiv din rachete.
USS „Long Beach” – cea mai urâtă navă din lume Sursa: navsource.org
A fost comandată în 15 Octombrie 1956 şi lansată la apă în 14 iulie 1959. A intrat în serviciul flotei la 1 septembrie 1961 fiind dezactivată la 2 iulie 1994 după un serviciu de aproximativ 30 de ani.
Caracteristici tehnice iniţiale:
- Deplasament: 15 540 tone
- Lungime: 219,84 m
- Lăţime: 21,79 m
- Pescaj: 9,32 m
- Propulsie: 2 x C1W reactoare nucleare, 2 turbine General Electric, 2 elice. Putere instalată 60 MW
- Viteza: aprox. 30 Nd
- Echipaj: 1160
- Helipad, fără hangar
A fost singura navă a clasei şi una din ultimele nave construite de US Navy utilizând planurile de forme ale fostelor crucişătoare din Al Doilea Război Mondial. La bordul său a fost instalat primul sistem radar „phased array” – sistem SCANFAR, format din AN/SPS-32 şi AN/SPS-33, precursoarele celebrului AN/SPY-1 folosit de navele AEGIS.
Sistemul de antene al USS „Long Beach” Sursa: navsource.org
CGN-25 USS „Bainbridge”
CGN-25 USS „Bainbridge” a fost cea de-a doua navă cu propulsie nucleară a US Navy, având la bază crucişătoarele de clasă „Leahy”.
-
- USS „Bainbridge” Sursa: navsource.org
-
- USS „Bainbridge” Sursa: navsource.org
Comandat în 1 septembrie 1958, a fost lansată la 15 aprilie 1961 şi a intrat în flotă la 6 octombrie 1962. A ieşit din serviciu în 13 septembrie 1996.
Caracteristici tehnice:
- Deplasament: 9 100 tone
- Lungime: 172,1 m
- Lăţime: 17,6 m
- Pescaj: 9,57 m
- Propulsie: 2 x D2G reactoare nucleare, 2 turbine, 2 elice. Putere instalată: cca. 45 MW
- Viteza: aprox. 30 Nd
- Echipaj: 475
Participă la Operaţiunea Sea Orbit alături de USS „Enterprise” şi de USS „Long Beach” într-o impresionantă crucieră în jurul lumii, fără realimentare. O mişcare de Public Relations efectuată ca la carte.
Task Force 1: USS „Enterprise”, USS „Long Beach” şi USS „Bainbridge”. Nu doar PR stunt Sursa: navsource.org
CGN-35 USS „Truxtun”
CGN-35 USS „Truxtun” este cea de-a treia navă cu propulsie nucleară, bazată pe navele de clasă „Belknap”. Spre deosebire de marea majoritate a celorlalte nave de luptă ale US Navy, navele clasei „Belknap” şi, implicit USS „Truxtun” aveau tot armamentul instalat în partea din faţă a navei.
-
- USS „Truxtun” – vedere prova babord Sursa: navsource.org
-
- USS „Truxtun” – vedere pupa tribord Sursa: navsource.org
-
- USS „Truxtun” după o modernizare majoră Sursa: navsource.org
A fost comandată la 23 iunie 1962, lansată la 19 decembrie 1964, intrând în serviciul flotei la 27 mai 1967. A ieşit din serviciu la 11 septembrie 1995.
Caracteristici tehnice:
- Deplasament: 8 659 tone
- Lungime: 172 m
- Lăţime: 18 m
- Pescaj: 9,3 m
- Propulsie: 2 x D2G reactoare nucleare, 2 elice. Putere instalată: aprox. 52 MW
- Viteza: aprox. 31 Nd
- Echipaj: 492
CGN-36 USS „California”
CGN-37 USS „South Carolina”
Prima clasă care a avut mai mult de o navă a fost „California”, o serie de două nave identice. Au beneficiat de experienţa acumulată până atunci, fiind construite între 1970 – 1974. Ambele au fost retrase în iulie 1999. Aveau dimensiuni devenite standard în US Navy, deplasament de 10 800 tone, L 179 m x l 19 m x p 9,6 m. Sistemul de propulsie ce furniza un total de aproximativ 45 MW consta în aceleaşi două reactoare nucleare D2G.
Ca şi celelalte nave, au fost modernizate de-a lungul timpului, însă sunt printre primele nave care beneficiază de la bun început de racheta antiaeriană Standard în combinaţie cu lansatorul Mk13.
-
- USS „California” – vedere pupa babord Sursa: navsource.org
-
- USS „California” – vedere prova babord Sursa: navsource.org
Clasa „Virginia”
Apogeul crucişătoarelor cu propulsie nucleară, au fost construite patru unităţi din cele 11 planificate: CGN-38 USS „Virginia” (11/09/1976 – 11/11/1994), CGN-39 USS „Texas” (10/09/1977 – 16/07/1993), CGN-40 USS „Mississippi” (05/08/1978 – 28/07/1997) şi CGN-41 USS „Arkansas” (18/10/1980 – 07/07/1998).
Dimensiuni devenite „standard”, deplasament maxim 11 666 tone, lungime 179 m, lăţime 19 m, pescaj 9,8 m, aceleaşi două reactoare nucleare D2G producând aproximativ 45 MW, doi arbori port-elice şi o viteză maximă de peste 30 Nd.
Echipajul era de 39 de ofiţeri şi 540 de militari. Navele erau prevăzute cu helipad şi hangar, helipadul devenit inutilizabil după amplasarea canistrelor cu rachete Tomahawk în urma unei modernizări.
-
- USS „Ticonderoga” (CG 47) în apropierea coastelor Libanului pentru suportul puşcaşilor marini trimişi la Beirut în cadrul unei misiuni de menţinere a păcii. Sursa: navsource.org
-
- USS „Ticonderoga” în teste pe mare Sursa: navsource.org
-
- USS „Virginia” – vedere prova tribord Sursa: navsource.org
-
- USS „Virginia” – vedere prova babord Sursa: navsource.org
Din păcate navele n-au beneficiat de excelentul AEGIS, care ar fi trebuit introdus pe următoarele unităţi ale clasei. Acesta avea să fie introdus pe nu mai puţin celebrele crucişătoare de clasă „Ticonderoga”, ale cărui prime cinci unităţi beneficiau de AEGIS dar nu şi de lansatorul vertical Mk41. Utilizau, ca şi unităţile clasei „Virginia”, lansatorul Mk26.
Chiar dacă nu au fost dotate cu sistemul AEGIS, unităţile clasei „Virginia” beneficiau totuşi de o reţea de senzori performantă şi putem enumera aici, radarul 3-D de căutare aeriană AN/SPS-48E dar şi cel 2-D, AN/SPS-49. Contramăsurile şi mijloacele de război electronic erau şi ele dintre cele mai noi şi mai performante: AN/SLQ-32, Mark 36 SRBOC sau AN/SLQ-25 Nixie.
Armamentul, destul de similar unui crucişător de clasă „Ticonderoga” – din prima serie, consta în:
- 2 × lansatoare Mk 26 cu o rezervă de 68 de rachete: RIM-66 Standard Missiles (MR) / RUR-5 ASROC
- 8 × RGM-84 Harpoon (două lansatoare quadruple Mk-141)
- 2 × 3 tuburi pentru torpile Mk 46
- 2 × tunuri rapide Mk-45 de 127 mm/54 calibre
- 2 × tunuri rapide Mk 38 de 25 mm
- 6 × mitraliere M2 de 12.7 mm
În urma unei modernizări, navele au primit 8 rachete Tomahawk amplasate pe helipad, fapt ce a îngreunat operaţiunile cu elicoptere dar şi 2 sisteme CIWS Phalanx.
Atât navele de clasă „California”, cât şi cele de clasă „Virginia” au fost retrase din serviciu destul de devreme. Sfârşitul Războiului Rece şi reducerile bugetare ce au urmat, imposibilitatea de a utiliza mai noile Standard SM-2 ER datorită lansatoarelor Mk-26, pierderea capabilităţii de a opera elicoptere datorită amplasării rachetelor Tomahawk pe helipad dar şi apropierea momentului realimentării reactoarelor şi a modernizării asociate (realimentarea şi modernizarea costau jumătate din preţul unei nave noi) au pecetluit soarta crucişătoarelor de clasă „Virginia”. La acestea se adăugau echipajele mari şi specializate în operarea unor nave cu propulsie nucleară dar şi costurile de operare anuale de circa 40 de milioane USD prin comparaţie cu cele 28 de milioane USD necesare operării unui „Ticonderoga” sau cele 20 de milioane USD necasare operării unui „Arleigh Burke”. De altfel, acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu crucişătoarele „Ticonderoga” din prima serie…
Toate acestea demonstrează în opinia mea superioritatea absolută a navelor echipate cu lansatoare verticale de tip Mk 41, în detrimentul celorlalte nave echipate cu lansatoare tip Mk 26 sau Mk 13. Atunci când, în faţa reducerilor bugetare, US Navy a trebuit să aleagă, a ales AEGIS şi Mk 41 VLS. Ambele încă la loc de cinste, chiar şi după mai mult de 20 de ani.
Singurii care au mai nutrit ambiţia de a opera crucişătoare cu propulsie nucleară şi au şi reuşit, parţial, au fost sovieticii. Un nume: clasa „Kirov”, „Petru cel Mare”. Şi o poză…
HMS „Dragon” escortându-l pe „Petru cel Mare”. Ca să vă faceţi o idee despre dimensiuni. Sursa: wikipedia
Iar acum o nutresc din nou:
Proiect 23560E Lider/Shkval.
- Caracteristici tehnice (estimări):
- Deplasament: 17 500 tone
- Lungime: 200 m
- Lăţime: 20 m
- Propulsie: nucleară
- Viteza: 32 Nd
- Autonomie: 90 de zile, fără realimentare
- Armament: Kalibr-NK şi P-800 Onyx, S-500 Prometey cunoscut şi sub numele 55R6M Triumfator-M, 3M22 Zircon, Redut, Pantsir M ş.a. că e destul loc la bord
- Helipad & hangar: 2 x Kamov Ka-27 sau Kamov Ka-32
- Capabilităţi: în toate mediile de luptă, inclusiv anti-balistic
- Unităţi: 12, 6 pentru Flota Nordului şi 6 pentru Flota Pacificului.
-
- Lider – vedere laterală Sursa: navyrecognition
-
- Lider – vedere pupa tribord Sursa: navyrecognition
-
- Lider – vedere prova tribord Sursa: wikipedia
Închei cu un răutăcism: sper că a remarcat toată lumea impresionanta pagodă chinezească ce ţine loc de catarg prova… În apărarea lor adaug faptul că macheta pare să dispună de patru coşuri care arată a evacuarea unor turbine pe gaz. Însă majoritatea declaraţiilor de până acum dau Lider-ul ca fiind dotat cu propulsie nucleară.
Concluzii
Unul din avantajele unei propulsii nucleare este autonomia virtual nelimitată. Sau, ca s-o spunem altfel, limitată de proviziile de la bord. Mateloţii mai trebuie şi să mănânce şi nimeni n-are timp să stea cu lanseta pe helipad.
Un alt avantaj al propulsiei nucleare îl constituie puterea electrică furnizată, în condiţiile în care, în ultima vreme, toată lumea doreşte tot mai multă putere. Spre exemplu, navele de care am vorbit mai sus, furnizau circa 45 MW. Şi nu vorbim de cele mai moderne reactoare posibile. Pe de altă parte, avem un foarte bun contra-exemplu: DDG-1000 USS „Zumwalt” utilizează o combinaţie de turbine pe gaz şi generatoare diesel (tipul de propulsie se numeşte: IEP – Integrated Electric Propulsion) creditat cu o putere totală de 78 MW. Ca idee, un portavion cu propulsie nucleară de clasă „Nimitz” este creditat cu 194 MW. Si este de vreo 6 ori mai mare decât un „Zumwalt”… Şi are populaţia unei comune româneşti la bord.
Acestea ar fi cele mai evidente avantaje. Acum să vedem care ar fi dezavantajele:
- operarea reactoarelor nucleare necesită un personal înalt calificat, specializat în operarea lor;
- reactoarele nucleare necesită realimentarea cu combustibil, cel puţin o dată pe durata exploatării;
- casarea unei nave cu propulsie nucleară este scumpă, foarte scumpă. Luaţi de exemplu cazul primului portavion cu propulsie nucleară, USS „Enterprise”: estimările merg către 1 miliard de USD pentru reciclarea sa, inclusiv a deşeurilor radioactive;
- navele cu propulsie nucleară sunt mult mai scumpe de operat, după cum am vazut chiar mai sus în articol.
Utilizarea propulsiei nucleare în cazul submarinelor este esenţială. Este de asemenea de înţeles în cazul portavioanelor. Însă în cazul distrugătoarelor/crucişătoarelor nimeni nu pare să mai aibă în vedere aşa ceva. Doar ruşii. Iar pentru asta există motive întemeiate.
Deşi se chinuie de ani buni să resusciteze şi celălalt crucişător de clasă „Kirov”, deşi se chinuie de ani buni să pună la punct fregatele de clasă „Amiral Gorshkov”, ruşii vor, nici mai mult, nici mai puţin decât să construiască 12 unităţi de clasă „Lider”. Cu propulsie nucleară! Acest proiect mi se pare că suferă de un profund bizantinism, actuala Rusia fiind încă departe de posibilităţile tehnice şi financiare ale URSS-ului.
În umila mea opinie, ruşii au prevăzut încă de la început proiectul „Lider” cu turbine pe gaz, însă planurile par să fi suferit o întorsătură drastică în momentul în care Rusia şi Ucraina au avut o mică problemă, prin 2014… Fabricile de profil au rămas în Ucraina. Iar în acest moment Rusia încă nu are o turbină pe gaz produsă în serie. Dar propaganda rămâne propagandă.
Însă un proiect mult mai realist mi se pare Proiect 21956. Nu i s-a făcut prea multă publicitate (sau cel puţin nu am aflat eu de el), însă mi se pare un proiect mult mai plauzibil a fi realizat, mai ales în momentul în care vor avea o turbină pe gaz produsă în serie, fiabilă. Sau se ridică sancţiunile şi le cumpără de prin alte zări.
Nava, desemnată distrugător de proiectantul sau, ar avea circa 9 000 tone deplasament, propulsie clasică, două turbine pentru croazieră, două pentru sprint pentru un total de 54,4 MW, o viteză de aproximativ 30 Nd şi o autonomie de circa 5 800 Mm. Va fi capabilă să lupte în toate mediile fiind echipată cu radarele Fregat şi Rif-M, Mineral-ME şi sistemul Poima-E sau sonarele Zarya-ME-03 şi Vinyetka-ME. Pe scurt, va fi un pur-sânge, extrem de bine echipat.
O menţiune interesantă: rachetele anti-submarin revin în atenţia ruşilor.
Pentru mai multe informaţii despre acest proiect accesaţi link-ul inserat mai sus în articol sau mai jos, la surse.
În final, câteva poze ale distrugătorului Proiect 21956.
Distrugător Proiect 21956 Sursa: severnoe.com
Distrugător Proiect 21956 Sursa: severnoe.com
Nicolae Hariuc
Surse:
https://en.wikipedia.org/wiki/USS_Long_Beach_(CGN-9)
https://en.wikipedia.org/wiki/USS_Bainbridge_(CGN-25)
https://en.wikipedia.org/wiki/USS_Truxtun_(CGN-35)
https://en.wikipedia.org/wiki/California-class_cruiser
http://www.severnoe.com/en/news/publications/asian_def_february/
https://www.globalsecurity.org/military/world/russia/ddg-newcon.htm
https://www.navysite.de/cg/cgn38.htm
https://en.wikipedia.org/wiki/Virginia-class_cruiser
https://en.wikipedia.org/wiki/Ticonderoga-class_cruiser
sincer cubul de pe crucișătorul american e lux pe lângă turnulețul rusesc….chestie de gust?în epoca de aur atomică miniaturizarea reactorelor în reclame ajunsese la nivel de bucatarie/gospodărie.
Da, a fost la un moment dat un soi de isterie cu nuclearizarea obiectelor de uz casnic si nu numai…
Gusturile nu se discuta! 🙂
Personal nu mai văd viabila propulsia nucleara pe crucisatoare.
multumesc, interesant… mi-ar fi placut insa sa aflu mai multe detalii tehnice despre propulsia nucleara in sine.
Da, si mie mi-ar fi placut! 🙂 Atat doar ca eu nu sunt inginer si, desi inteleg principiul de functionare, mi-ar fi greu sa fac o prezentare, daramite o comparatie, asa cum mi-as fi dorit.
La enterprise reciclarea este scumpa deoarece avea 8 reactoare nucleare…
Reciclarea unei nave cu propulsie nucleara este mai scumpa decat cea a uneia cu turbine marine pe gaz si cred ca asta e ceea ce conteaza in final.
https://www.gao.gov/assets/700/693654.pdf
Merci! De pe diagonala am aflat ca este o singura companie care se ocupa de asta, ocupata pana peste cap cu intretinerea navelor in serviciu si avem doua autoritati care isi disputa competenta asupra procesului de dezmembrare si reciclare.
26 milioane USD pentru dezmembrarea si reciclarea unui submarin, daca am inteles bine, n-ar fi asa mult.
Dar, concluzia mea ramane: este mai scump decat dezmembrarea si reciclarea unei nave fara propulsie nucleara.
Absolut… Reactoare necesita procesare speciala . La Enterprise erau 8… Cele mai multe pe o nava
Cateodata GAO mananca cam prea mult rahat despre capabilitile US Navy de a recicla asa ceva.
https://en.wikipedia.org/wiki/Ship-Submarine_Recycling_Program
In afara de asta am marii dubii ca cineva in sectorul privat are experienta si expertiza astora.
Pe masura ce combustibili fosili vor deveni din ce in ce mai rari si mai scumpi, propulsia nucleara va deveni prima optiune pentru vehicule maritime. Prezic insa ca noi, cei de pe acest forum, nu vom prinde acele vremuri.
In rest, macar rusii fac machete cu navele pe care nu le construiesc. Noi nu putem sa facen decat conferinte de presa cu autostrazile si drumurile expres pe care nu le facem.
Iar ei vor construi 12 crucisatoare cand vom face si noi Pitesti Sibiu in 4 ani
Si simpozioane. Si intilniri. Si evenimente pe 3 zile despre nimic.
Nu ca n-as fi de acord cu ceea ce spui, dar Rusia se da mare putere, nu noi. Noi in schimb am inceput sa ne dam „putere regionala”, desi nu e cazul… Nu ti se pare ca semanam? 🙂
In urmatorii 50 de ani, pe masura ce tehnologia va deveni din ce in ce mai eficienta, consumul de gaze va scadea pentru aceleasi rezultate ca acum. Iar in 100 de ani s-ar putea sa se inventeze o forma de energie complet diferita de tot ceea ce exista acum…
Dar da, noi nu le vom prinde.
Nu le vor face p-astea 12, le vor face pe alea de 9000 de tone. In vreo 5-6 ani se vor apuca de ele. Pariu pe o bere. 🙂
Si dupa 15 ani in constructive… Il lanseaza pe primul…
Nu mai au atat timp. Nu mai pot trage la nesfarsit de astea sovietice, desi le modernizeaza – Neustrashimy, Udaloy: https://rnhs.info/de-prin-rusia-adunate/
Kirov , cele mai elegante nave din epoca
Pai se gaseste ceva info despre racirea reactoarelor
La suburi e la fel ca la astea??
Cred ca nu
In ce sens la fel? Te referi la dezmembrare si reciclare? Sau la reactoare?
In industria civila , normal folosesc caldura extrasa prin intermediul reactiei ptr a genera vapor folosit in turbine ptr a genera energia
Sunt tipurile alea cu material sarac si bogat , unele racite direct , altele sa folosesc un simil cu industria automobilistica , in 2 circuite unde apa de „afara” raceste circuitul de racire sub presiune
La vapoare ai pe unde elimina vaporii rezultati , la submarine nu , deci trebuie sa fie circuit inchis
E doar o deductie
Si la kirov par sa aiba cosuri de fum si totusi nu am vazut poze cu fum negru ca la „portavionul lor”
Si la leader , daca nu le au de gand ptr export , cu turbine de la altii ptr altii , e posibil sa fie altceva
Nu ma pricep suficient la reactoare s.a.m.d.
La Leader, chestiile cu pricina arata a „cosuri de fum”, tevile sunt probabil racite cumva pentru diminuarea semnaturii IR, se vad si grilajele pentru ceea ce poate fi sistemul de racire.
sunt mai multe tehnologii diferite pt reactoare nucleare,
https://ro.wikipedia.org/wiki/Reactor_nuclear
la reactoarele terestre, o mare parte din energia rezultată din fisiune este preluata de agentul de racire care direct (sau prin preluarea energiei de către apa) produce abur preluat de turbine care produc curentu,
Reactoarele in sine sunt mici
Instalatiile ce le deservesc , tevile si restul ocupa mult spatiu
Reciclarea , banuiesc ca presupune „izolarea” si separarea reactorului , care chiar daca „a expirat” inca produce radiatie „fixa” si trimiterea lui la un „cimitir” unde va fi tratat corespunzator
Radiatia „mobila” reprezentata de reziduri , banuiesc ca poate „ramane” pe toata „tevaria” sistemului de racire , turbine (chiar de sunt separate ,izolate , etc)
Manipularea , demontarea in santier , banuiesc ca presupune adoptarea de masuri speciale , procedee ce cresc costurile
De ex:
Am un frate ce a lucrat la cernavoda ca subcontractor , avea permis portocaliu ,ce permite accesul in incintele adiacente , corpului central al reactorului
Existau o multime de restrictii si procedee ptr a evita contaminarea
De la folosirea obligatorie a manusilor si salopetelor de in , la nr de ore permis in anumite zone
Intrarea ,iesirea se facea prin detectoare de radiatie „mobila” , reziduuri pe salopeta ,etc
Regulile de munca erau foarte restrictive
Din 6 ore de munca efectiv lucrai 2 ..deci doar costurile cu forta de munca nespecializata cresc
Daca leader-ul a fost propus chinezilor e probabil sa fie „cosuri de fum” , daca astia au dorit turbine
Eu sunt de parere ca daca creste randamentul turbinelor , va fi adoptat de cat mai multe platforme navale , ptr a evita neajunsurile si riscurile propulsiei nucleare
Reactoarele in sine ,ca si mod de functionare sunt instalatii simple , modul in care transforma energia si materialele sunt complexe
Si contaminare exista oricat de perfecta ar fi o instalatie de tip
Tocmai asta ar fi principalul neajuns si faptul ca se folosesc doar unde e stricta nevoie si nu pot fi inlocuite
Avantajele propulsiei nucleare nu vor fi ajunse prea curand de combustibilii fosili (cărbune, pacura, motorina, etc)
Atat reactoru nuclear cat si arderea combudtibililor fosili au in schema turbine
Diferenta este data de temperatura constanta superioara data de reactia in lant
Daca imi amintesc bine, se prea poate sa ma însel, 1 kg de uraniu produce prin fisiune nucleara aceiasi cantitate de energie ca arderea a 50.000 to de carbune
In plus puterea foarte mare data de reactorul nuclear nu poate fi inca atinsă de arderea combustibililor fosili
O intrebare retorica
Se puteau sau se pot azi construi submarine alfa class sau similare cu motoare clasice la performantele atinse de alfa class ?
Io personal nu cred că poate exista un submarin cu baterii sau cu motor clasic care să atingă ( la dimensiunile de gabarit ale alfa class) performantele acestuia: viteza, etc
Reactoru nuclear are avantaje mari pt toate navele militare ce au de la 8.000 de tone in sus
Asa ca solutia engleza pt portavioanele lor este o eroare,
Ca sa poti deplasa portavioanele la o viteza cat de cat decentă, plus celelalte sisteme inclusiv radare, etc, iti trebuie cantități imense de carburanți – probabil alimentează săptămânal,
Carburanți ăstia fosili plus costu transportului la portavion, pe durata utilizării navei de lupta, sunt imense depăsind cu mult costul unui reactor nuclear
Propulsia nucleara (adica bazata pe fisiune) nu are viitor in general, nici macar la submarine. Viitorul apartine propulsiei de tip LENR-Sterling.
O apartine, nu zic nu, dar momentan se intrevede de undeva de foarte departe…
Nicolae, foarte interesant. In Europa se folosesc doar turbine?
PS: rusii in continuare stiu sa le construiasca sa incinte ochiul. Probabil macheta cu pagoda era parte a unui sales pitch pentru glorioasa PRC si au adus-o asa la expozitie. 🙂
Clasa kirov ar merita un articol dedicat
Rusii ,in general in unele „abordari” s-au remarcat prin simplitate si ingeniozitate
Eu cred ca ei sunt constienti, de fapt bazele dicteaza anumite cerinte, ca nu sunt la nivelul americanilor sau vestului in general ..ca „baza” ptr a aprofunda „cercetarea practica” si a „afina” solutiile tehnice
Asa ca in proiectarea de „baza”, grosso modo , pleaca de la solutii ” teoretice” foarte avantajoase , sau ce reprezinta solutia ideala , chiar de rezulta dificil de pus in practica , tocmai ptr a compensa neajunsul ca nu vor putea „afina” solutii tehnice mai „conservatoare” ..ca sa ajunga la rezultatele propuse
Su 47 ..nepus in practica , totusi cu rezultate superioare incercarilor sua, tractiunea vectoriala la toata seria suhoi ..pusa in practica , focalizarea radarului la su 27 , solutiile de ghidare armament la kirov , la mig 29 din cauza ca nu au reusit decat foarte tarziu sa ghideze mai mult de 2 rachete cu „ajutorul” radarului , au dezvoltat rachetele ir cu raza medie
Pana si keops-ul eu il vad ca un mod de a contracara „tactic” superioritatea radarelor montate pe aparatele vestice
Eu nu cred sa fie o problema dezvoltarea propulsiei nucleare la ei , din moment ce o „au operativa” ..ci tocmai dezvoltarea turbinelor de mare putere pare sa fie problema
Totul e o incercare de a tine „in picioare” complexul industrial militar
Ptr mine problema va fi cand china va incepe sa „exporte” tehnologie dezvoltata local , ptr ca vrind nevrind, va intra pe zone controlate de ei
Totusi rusii aveau terestru sistemul abm foarte dezvoltat cu sistemul ala in jurul moscovei cu radare pesa , au avut mai multe tipuri facute, de ce nu au scos variante navalizate si au prefereat variante „redundante” cu mai multe radare cu baleiere ..in locul instalarii unor antene fixe???
Rusii se plang ca pe unele din corvetele noi, motoarele diesel se strica des: sunt motoare diesel chinezesti pe care le-au montat cand n-au mai putut monta MAN, in urma sanctiunilor.
China, din cate stiu, are propria turbina pe gaz si lucreaza la propulsia IEP pentru introducerea ei pe distrugatoarele Type 055.
In opinia mea, sunt deja peste rusi la constructii navale. Nu neaparat la sisteme de senzori si de armament. Inca.
Multumesc! 🙂
„In Europa se folosesc doar turbine?” – la ce te referi?
Exista nave de suprafata ale marinelor militare din Europa care sa foloseasca propulsia nucleara, sau se utilizeaza doar tubine cu gaz?
Portavionul frantuzilor
In afara de rusi, francezii ar fi cu Charles de Gaulle care e nuclear, si englezii au submarine nucleare.
LE: ignorati partea cu submarinele…imi fugea mintea in alta parte :p
In afara de Charles de Gaulle, nici eu nu mai stiu de alta nava de suprafata europeana cu propulsie nucleara. Nici in trecut, nici acum. Interesant e ca britanicii au optat pentru propulsie IEP – turbina pe gaz la QE si PoW, desi acestea sunt mai „grele” decat portavionul francez.
Ptr ca toti „europenii” sunt „continentali” acum , zona de interese e prin mediterana , comertul e oarecum asigurat
Si la englezi „pretentiile” s-au redus
Au renuntat voluntar la triada nucleara si bombardierele strategice
Sunt „confuzi” in general si asta se reflecta in constructii ..la germani „corvetele opv-uri” , la englezi portavioanele de lux , singurii ce pastreaza o coerenta sunt francezii
Spaniolii si italienii la ce „curent” socialist e in mintile cetatenilor nu le poti cere mai mult , plus ca nu ar avea „baza” ptr a dezvolta asa ceva
La englezi nu pretentiile s-au redus, ci fondurile…
A mai fost, civile, pe langa pleiada de spargatoare de gheata sovietice/rusesti si un cargo german, Otto Hahn:
https://en.wikipedia.org/wiki/Otto_Hahn_(ship)
Ma refeream la cele militare. 🙂
Spargatoarele rusesti sunt folosite inclusiv pentru excursii la Polul Nord. Undeva pana in 10000 usd de caciula.
cred ca eficienta turbinelor pe gaz a crescut mult, iar englezii nu stau foarte bine cu cashul. In plus portavioanele lor nu vor fi asa plimbarete ca cele americane.
faptul cel mai relevant e ca si americanii nu mai pun propulsie nucleara decat la portavioane.
Da, englezii stau prost cu banii. Dar QE au 10000 Mm autonomie… adica traverseaza Atlanticul in SUA si se intorc. Cu un plin. 🙂 Si mai ramane. Ca idee. 🙂
Cum am spus croaziera de lux
Pana in malvine ajung ..macar nu trebuie sa „faca cercuri” sa lanseze avioanele
Si macar au distrugatoarele alea de lasa fara aviatie tot in america de sud
Nu uita de cele 4 tancuri noi la englezi. Chiar daca numarul navelor scade ca nu mai au bani, calitatea si experienta sunt acolo.
Ca ziceai de Kirov. Crucisatoarele Slava sunt cele mai frumoase nave de suprafata ale rusilor. De gustibus! 🙂
In rest, 2018 Zumwalt, 78 MW, fara nimic nuclear la bord. Gandit din start pentru railgun si laser.
La rusi e ceva de genul
Din doi parinti urati se nasc zece copii urati si al unspelea e „exceptional” de frumos
In privinta designului
La avioane „iti scranteau ochiul” pana la su 27 , mig 29
In special su 27 are niste proportii , imi aduce putin cu un ferrari 250 gto …adica o cobra mai zvelta
Oricum preferatul meu su 27
Kirov mie mi-a placut , nu numai estetic ci si din prisma cum l-au construit
Se vedea ca urss ramanea in urma si nu avea toata „panoplia” la dispozitia americanilor
Si totusi l-au facut cu lansatoare verticale ,chiar de ghidarea unor rachete se facea „in pereche”.. Adica puteau ghida simultan 16 , dar cate 2 ptr fiecare ” antena de ghidare”
Daca nu ma inseala memoria
Oricum cred ca nu au nevoie de nave precum lider , e o incercare a lor de a „se mentine” in fata
Potentialul ofensiv al portavioanelor nu poate fi atins de nici o nava de suprafata
Un „atac la saturatie” executat de pe un portavion va aduce acelasi sfarsit ca ptr toate navele din ww 2..care s-au confruntat cu portavioane
10 viespi cu cate 2 antinava , posibilitati multiple de a utiliza munitie diferita , flexibilitate data de operatori umani la bord , atac „pe sus” , pe jos ..pe oriunde
Cand te gandesti ca vor veni cu f35 c pe noile portavioane ..ca vor avea growlere si f 18 …poti veni cu lider cu cateva ..radare cuantice pe el , dar ar fi indicat sa ai si lasere , samd ptr ca o racheta nu e decat o racheta
Un nimitz care pune in aer la fiecare 3 minute o pereche de avioane(stai ca vine @ alex cu numerele exacte)…ptr mine e overkill
Ca sa ii faci fata cu flota de suprafata trebuie sa ai ceva similar
Eu sunt de parere ca si la englezi si la nemti si la altii cand ies „proiecte” din aste neomogene , frankestein ..e din cauza ca politicul si-a bagat coada ..si alde „flower power” electorat au prevalat ..ptr ca nu lasa lucrurile cum trebuie sa fie
Portavionul englez trebuia sa fie catobar si nuclear ca sa fie
L-au facut cu 2 insule ca sa „ghideze” avioane cu decolare verticala …adica faci turn de control dedicat ptr a controla multi „vectori”
Ei l-au facut sa se salute aia intre punti
Propulsia nucleară este singura care poate genera in cazul navelor militare mari ( portavioane, crucișătoare, distrugătoare) suficientă energie pt marii consumatori care sunt ultimele generații de radare de pe ddg zumwalt, distrugătoru inglez type 45, etc și necesaru ce se prefigurează pt generațiile viitoare de arme ce utilizează curent electric: railgun, lasere, etc – toate mari consumatoare de curent
La fel in domeniu propulsiei rachetelor militare – se pare ca racheta rusească cu propulsie nucleară zboară in domeniu subsonic
Se pare ca și LM are proiectul unui reactor mik ce trebuie finalizat pana in 2024
Nucleara, ca vrem, ca nu vrem, este viitoru
https://en.m.wikipedia.org/wiki/Nuclear_propulsion
De aia alfa class a avut performanțele alea care le avea
Poveștile cu avantajul combustibililor fosili nu au in vedere consumurile mari de curent pt sistemele de arme de pe navele mari
Toata energia aia dezvoltata de un reactor genereaza o radiatie fixa direct proportionala
La submarine cred ca se folosesc metalele lichide nu instalatii cu aburi
E de o complexitate cum spunea cineva intr-un documentar ce depaseste complexitatea trasbordadorilor spatiali
Controlul temperaturilor , a reactiei ,trebuie sa fie foarte precis
Se folosesc materiale foarte scumpe
Daca intr-un spatiu mare cum e o centrala , mantalele de protectie sunt enorme , imagineaza-ti intr-un submarin
Nu neaga nimeni avantajele propulsiei nucleare , energia potentiala e infinit mai mare decat in combustibilii fosili conventionali
E aceeasi chestie cu hidrogenul , stocat corespunzator , numai ca utilizarea lui e impiedicata de „pericolul potential”
Cu cat poti „stoca” mai multa „energie potentiala” in acelasi „spatiu” (spatiu reprezentat de masa si dimensiunile ocupate de carburant)..cu atat cresc riscurile in cazul unei reactii necontrolate
Daca la motorina si combustibilii „grei” aprinderea e grea ,autoaprinderea si mai , in cazul kerosenului de aviatie simplul contact cu aerul poate produce evaporarea rapida si orice sursa duce la aprindere , la oxigenul lichid ..contactul cu „grasimi” duce la autoaprindere , la hidrogen nu mentionez
Materialele radioactive ..simpla lor manipulare e „complicata”
Contaminari se produceau frecvent si cand nu operau in zona adiacenta reactorului
Nu cred ca un tip de energie va prevala , sunt de parere ca avansul tehnologic produce „diversitate” in tipul abordarilor ptr ca panoplia solutiilor e mai ampla
Metalu lichid are rol de moderator – preia caldura din reacția in lanț și o transmite apei care sub forma de abur învârte turbina și produce curent
Metalu lichid nu poate produce curent ca nu poate învârti turbina
Motoru ca sa împingă submarinu la viteza de 40 nd merge cu curent
La fel sistemele de arme și restu toate merg cu curent
Radarele noi consuma foarte mult curent
Peste 20 MW la zumwalt
Atât zumwalt cat și type 45 au avut probleme când au încercat sa folosească simultan radarele și toate sistemele de arme
Deplasarea merge tot pe curent așa ca dacă dai putere la toate radarele și restu sistemelor îți rămâne prea putina resursa de curent pt propulsie maxima
Ori, atât un distrugător cat și un crucișător trebuie sa aiba viteza mai mare decât corvetele și restu navelor
Cartea de strategie navala spune ca atât crucișătorul cat și distrugatoru trebuie sa aiba viteza mare
Interesant articolul! Multumim Nicolae!
– exista o paralela intre domeniul naval si cel spatial: si acolo rusii spun ca vor miza pe propulsia nucleate, in pofida experientei anterioare negative si a costurilor pe care nu si le-au putut permite.
– Vis-à-vis de relatia cu Ucraina si lipsa turbinelor (apropos: tare-mi place expresia „nema motor, nema putinta”), nu sunt convins ca propulsia nucleara este solutia. In primul rand m-am uiat si am vazut ca cele 4 Kiroave au CONAS, deci si turbine (nu am gasit daca GT3A-688 sunt ucrainiene), si in plus, desi nu inteleg intru-totul genul asta de propulsie, totusi un reactor nuclear tot e insotiti de o turbine pe abur, ori eu nu sunt sigur ca rusii stau bine nici la genul asta de turbine. In al doilea rand, cred ca tot pe acest forum, era o discutie in care se aborda subiectul nivelului tehnologic in scadere al centrelor de mentenanta si al penuriei de personal pregatit pentru intretinerea reactoarelor in Rusia. Dac nu ma inseala memoria astea erau legate de incendiul de la bordul submarinului nuclear rusesc.
– astept China la masa asta….