Astazi inauguram o noua serie de articole, sper eu cat mai lunga si consistenta, o serie care nu are nici o legatura cu mizeria din viata noastra cotidiana si ma refer aici la „uite TBTul, nu-i TBTul”, la ce F 16 la mana a doua mai cumparam, la dotarea armatei, etc,etc, ci care se vrea un pas spre singurul lucru care are cu adevarat importanta in viata: Ganditul!
Vom discuta despre stiinta, despre cunoastere, despre lucruri care sunt aparent banale dar care la nivel cosmic modeleaza intregul Univers.
Una peste alta sper sa va placa si in fiecare duminica vom incerca sa injghebam o discutie cat mai interesanta. Aceste articole nu sunt chiar articole, in sensul ca nu au o concluzie ci sunt doar o invitatie spre o noua si mult mai frumoasa latura a vietii ca fiinte (presupus) ganditoare ce ne aflam vremelnic prin zona.
Nu vor fi acceptate comentariile nelalocul lor, bascalioase sau fara legatura cu subiectul.
Asa cum este normal fac eu primul pas si astazi va propun sa discutam despre, poate, cea mai mare enigma din Universul nostru:
GRAVITATIA (I)
Ce este gravitatia?! Pai raspunsul simplu ar fi ca susnumita este forta care ne tine, la propriu, cu picioarele pe pamant, iar definitia mai savanta ar fi ca este o forta pe care orice corp (masa) o exercita in jurul sau (camp gravitational), teoretic pe o distanta infinita. Stim de la Newton ca forta de gravitatie intre doua corpuri scade cu patratul distantei, dar ca cele doua corpuri se atrag unul pe altul cu o forta care este in legatura directa cu masa lor.
Mai stim ca forta de gravitatie a unui corp depinde de doua aspecte: masa sa si densitatea, altfel spus doua corpuri de aceiasi masa vor avea o forta gravitationala diferita daca dimensiunile lor fizice sunt diferite, in sensul ca cel cu o dimensiune mai mica (raza mai mica, densitate crescuta) va genera o gravitatie mai mare. Cel mai bun exemplu aici ar fi gaurile negre, care desi initial detin doar o parte din masa stelei colapsate dezvolta o atractie gravitationala muuult mai mare decat steaua in sine (o forta gravitaionala infinita).
O scurta paranteza, se speculeaza ca forta de atractie gravitationala a doua gauri negre de dimenisuni (mase) diferite ar fi perfect egala (pentru ca si curbura spatiului este egala, adica infinita), singurul element care diferentiza o gaura neagra masiva (multi-stelara) de una „normala” (stelara) ar fi raza de actiune.
Asadar, Marele Mister al Universului nostru: Ce este Gravitatie?
Enstein ne explica ca gravitatie nu este nici macar o forta fundamentala, precum cea electromagnetica, cea nucleara slaba si cea nucleara tare ci ar fi doar…geometrie pura. In ecuatiile marelui fizician gravitatia apare doar ca o curbura a spatio-timpului, curbura generata de o masa. Sau altfel spus o masa perturba liniaritatea spatio-timpului.
Astazi stim ca orice masa, mare sau mica, curbeaza/perturba spatio-timpul, raza curburii fiind direct proportionala cu marimea mesei respective. Practic o planeta evolueaza in jurul unei stele tot asa cum o minge de tenis se invarte pe peretele unui lighean daca este aruncata cu forta, gravitatia stelei respective modificand geometria spatiului, tinand astfel respectiva planeta captiva in „lighean”.
Aceasta definitie, demonstrat si observational prin efectul de „lentila”, este acceptata total astazi in lumea fiziceniilor, efectele sunt cele scontate de teorie, dar asta nu inseamna ca stim ce-i aia gravitatie, inseamna doar ca-i intelegem, partial, efectele, dar care sunt cauzele? De ce masa perturba spatio-timpul?
Dintre cele patru forte fundamentale gravitatia este de departe cea mai slaba, la nivel atomic este practic insesizabila si aproape imposibil de masurat dar la scara mare efectele ei modeleaza intregul Univers. Problema este ca fizicienii nu au gasit nici o explicatie pentru care gravitatia este atat de slaba si desi sunt o gramada de teorii care incearca sa explice aceasta ciudata „slabiciune” niciuna nu a putut sa fie dovedita sau macar sa intruneasca acceptul tuturor.
Unii cred ca gravitatie din universul nostru nu este de fapt o forta in sine ci doar efectul rezidual al unei forte dintr-un alt univers, paralel cu al nostru dar extrem de diferit din punctul de vedere al legilor fizicii. Aici apare teorie „branelor”, o serie de universuri infinita care ar arata (intuitiv vorbind) precum niste folii/membrane infinite, infinit de subtiri si care s-ar afla infinit de aproape una de alta dar fara sa se atinga. Aici intra in discutii spatiul multidimensional, dar noi trecem peste.
Dar aceste „Brane” s-ar influenta totusi una pe alta si intr-o astfel de ipoteza gravitatia ar fi egala ca forta cu celelalte trei forte fundamentale intr-o alta brana (unde constantele universale ar avea alte valori) dar in universul nostru ar ajunge doar sub forma unui efect tangential precum campul electromagnetic creat de trecerea curentului printr-un cablu de inalta tensiune.
Noi am detecta doar „campul” electromagnetic al cablului fara sa avem habar de energia electrica, de cablu, etc. Este doar un exemplu.
Pana prin anii „80 se credea ca gravitatia este doar o alta forta si se cauta de zor particula elementara care este responsabila de „transportul” acestei forte, cum este electronul in cazul fortei electromagnetice. Se credea ca gravitatie este si unda si particula, precum forta electromagnetica, dar intre timp lucrurile au mai evoluat si in urma cu doar doi ani s-a descoperit la CERN si „bosonul Higgs” sau „particula lui Dumnezeu”, adica o particula fundamentala care da/genereza masa pentru toate celelalta particule fundamentale: electron, proton, neutron, etc, dar odata cu aceasta descoperire lucrurile nu s-au lamuri ci dimpotriva.
Precizez ca gravitatia pare intradevar a se manifesta si sub forma de unda, desi deocamdata undele gravitationale nu au fost inca descoperite observational.
Cum ar arata, de exemplu, un electron care ar putea fi – pur teoretic – decuplat de campul de forta Higgs care-i da masa?! Cum ar arata si cum s-ar comporta un atom care ar putea sa fie ecranat de campul de forta Higgs si deci n-ar mai avea masa?! Ar accelera acest atom la viteza luminii precum fotonul in mod instantaneu, s-ar comporta intreaga materia precum eluzivul neutrino?! Este gravitatia forta care ” tine” laolalta Universul cuantic prin campul de masa Higgins, prin faptul ca franeaza viteza particulelor elementare cu masa si astfel avem un univers? Sa fie „treaba” gravitatiei tocmai scaderea vitezei particulelor elementare pana acolo incat acestea sa formeze atomi adica materie?!
Pana la urma descoperirea bosonului Higgs are legatura doar tangential cu gravitatia pentru ca Higgs n-ar treaba direct cu gravitatia ci cu masa, iar masa poate exista (teoretic) si in absenta gravitatiei dar gravitatia nu poate exista in absenta masei. Am descoperit asadar doar un alt efect al gravitatiei, nimic deocamdata despre gravitatie.
Asadar ce-i gravitatia?! Doar geometrie?! In realitate sa nu fie vorba despre o forta fundamentala ci doar de un efect fundamental al masei in sine? Pai atunci, daca este doar un efect de ce gravitatia poate schimba legile fizicii in conditii cu totul extreme, atunci cand geometria devine extrema, adica cand curbura spatiuo-timplului devine infinita, in cazul gaurilor negre?
Nu mai exista nici un alt exemplu in care legile fizicii sa fie cu totul modificate cu exceptia momentului in care gravitatia preia controlul intr-un mod cu totul extrem?!
Gravitatia sa fie o legea (forta) fundamantala, un efect indirect al cu totul altui fenomen dintr-un alt univers, un lucru pe care inca nu-l intelegem decat tangential, putandu-i deocamdata doar sa-i remarcam efectele?
Pana la descoperirea boosunului Higgs se credea ca forta gravitaionala, atractia intre particulele elementare din atomi pe baza masei lor, este cu totul insignifianta, dar odata cu aceasta descoperire epocala putem sa ne intrebam cum ar arata un atom de hidrogen daca elemetenele sale constitutive nu ar avea deloc masa?
Asa cum gravitatia schimba fundamental lucrurile intr-un caz extrem (gravitatie infinita, curbura spatio-timpului infinita, intr-un volum infinit de mic – singularitatea), oare nu influenteaza materia si in cazul exact opus, intr-un atom, atunci cand gravitatia este atat de mica incat practic nu exista iar curbura spatio-timplului este inexistanta in interiorul unui atom?
Daca le influenteaza cum o face?
Dupa cum vedeti acest articol este in fapt o lunga insiruire de intrebari bazate pe exemple, pentru ca daca as cunoaste raspunsul la macar o singura intrebare premiul Nobel pentru fizica ar fi al meu…
Nota: Sa-mi scuzati unel mici inadvertente, acest articol a fost scris fara a-mi consulta cartile si fara Google, asadar pot apara unele greseli.
GeorgeGMT
Se pare că undele gravitaționale au fost observate și experimental, era un anunț în urmă cu câteva luni.
N-am stiut, ai cumva un link? As fi foarte interesat.
https://youtu.be/gw-i_VKd6Wo
PBS Space Time e un canal hard science, merită urmărit
Iar acest playlist e o completare a articolului de azi
Curved Spacetime in General Relativity: http://www.youtube.com/playlist?list=PLsPUh22kYmNAmjsHke4pd8S9z6m_hVRur
gravitatia este o componenta a continuumului spatiu-timp iar orice particula cu masa care se misca in continuumul spatiu timp distorsioneaza acest continuum si pune in evidenta gravitatia.
asa cum deplasarea cu viteze apropiate de cea a luminii duce la o dilatare a timpului pt cel care experimenteaza acea deplasare tot asa cimpuri gravitationale de ordinul 10 la 54 incep sa puna in evidenta compresia uni sau bidirectionala a spatiului prin alterarea acestui continuum.
o particula care se deplaseaza din punctul A in punctul B intr-o bula spatiala supusa unor unde gravitationale de valori foarte mari va avea un spatiu mai mic de parcurs decit o particula care strabate acel spatiu in afara unei astfel de bule spatio-temporale.
acest lucru poate fi intilnit la suprafata unei gauri negre unde orizontul in sine este o distorsiune permanenta a continuunului spatiu timp.
ipotetic daca o unda gravitationala de mare putere este proiectata liniar pe o singura axa intr-o anumita directie spre un punct anume (B sa zicem) SPATIUL in sine de la A la B va fi mic si timpul de parcurgere a acestui va fi deasemenea mai mic.
in Hadron Collider bosonul lui Higgs reprezinta de fapt o distorsiune a continumului spatiu timp si nu o particula in sine chemata sa rezolve deficitul de masa deoarece gravitatia este singura forma de energie pura din Univers, energie care NU poate fi convertita in masa .
cu alte cuvinte in mod paradoxal in obtinerea bosonului Higgs legea conservarii energiei este respectata dar deficitul de masa este prezent.
Ceeace s-a demonstrat prin experimentul cu cele doua interferometre pozitionate pe directii perpendiculare, a fost de fapt mareea produsa de fluxul gravific produs de reuniunea celor doua gigante. Undele gravitationale de fapt nu pot exista. Fiindca fenomenul atractiei gravifice intre mase este produs de fluxul eteric da aspiratie al substantei. Fluxul eteric de aspiratie este produs de structurile dinamice ale nucleonilor din adancul substantei si are viteza foarte mica la nivelul nucleonilor, de abia 2,8*10^-7 m/s.
http://ipad.hotnews.ro/20788762
Multumesc
George, sper că nu sunt offtopic dacă rog colegii mai citiți într-ale fizicii să recomande lucrări – în limba română de preferință – referitoare la fizica cuantică.
Eu unul recunosc că am cam uitat și ce-am învățat în liceu, pe subiectul ăsta…
@floryyn: cu parere de rau trebuie sa iti raspund ca nu stiu o carte de mecanica cuantica buna (sau de recomandat) in limba romana. Nu zic ca nu exista, dar nu stiu eu. Iti pot recomanda insa o carte buna in engleza, carte care schimba sensibil metodele clasice de predare a mecanicii cuantice in facultatile de fizica, de fapt a inceput sa faca acum mai bine de zece ani in SUA. Este vorba de „A Modern Approach To Quantum Mechanics”, autor John S. Townsend. Ca unul care a citit destule carti de cuantica, pot sa iti spun ca aceasta carte este un instrument bun de intelegere a acestei parti de fizica. Mai sunt si altele, dar e cea mai buna (dupa parerea mea).
#Floryyn. Lasa-o dracului de fizica cuantica, pune mana pe o carte de astronomie, e ceva mai simplu.
Depinde ce nivel va intereseaza. Scurta istorie a timpului de Hawking a fost tradusa in limba romana, are desene multe si cred ca este accesibila unui elev bine dotat de clasa a VIII-a. Nu vreau sa par deloc ironic. Doar ca sunt in discutie concepte extrem de complexe si nu toti suntem
stapani pe fizica si matematica avansata.
Stephen Hawking – Scurtă istorie a timpului (Humanitas parca…). Usor de inteles; fizica pentru non-fizicieni.
Stephen Hawking – Universul intr-o coaja de nuca.
Stephen Hawking – O si mai scurta istorie a timpului (mult mai greu de inteles in opinia mea, desi titlul seamana cu primul din lista).
Stephen Hawking – Teoria universala (face referire exact la diferentele de interpretare si fundamente expuse de George, inclusiv cosmologie si fizica – mecanica/cuantica).
Carl Sagan – Cosmos – o poveste superba si complexa.
E mai generala,sper sa fie de folos…..https://ro.scribd.com/doc/115201844/Fritoj-Capra-Taofizica
Cu tot respectul George, dar le cam amesteci. Eu zic sa ramai la problemele traditionale de care se ocupa acest blog, adica subiecte militare. Probabil intentiile tale sunt bune, dar ca sa ataci o chestiune atat de fundamentala cum este gravitatia, iti trebuie cunostinte serioase de fizica. Trebuie sa „simti” ce este un cuadrivector, un interval spatio-temporal sau ce este asa zisul orizont al evenimentului, coeficient de elasticitate al spatiului, etc. Intri pe un teren minat.
Sustin
In ce sens le amestec?! Daca nu sunt fizician nu pot discuta despre gravitatie?! Nu se vrea o discutie pe baza de modele matematice ci una inuitiva pe baza unor concepte cat de cat familiare.
@George: Tocmai asta problema. Domeniul asta al fizicii este oricum, numai intuitiv nu. In mecanica cuantica / relativista. Este total gresit sa iti folosesti intuitia. Adica tu poti sa o folosesti, dar aia nu e fizica. De exemplu: ani de zile profesorii de cuantica, au incercat sa o explice, folosind conceptele din mecanica clasica. Totul merge cat de cat ok, pana la momentul cinetic. Care e total altceva in cuantica, dacat in fizica clasica. Daca tii neaparat, tu poti discuta despre orice, inclusiv despre teorii care sa explice gravitatia, dar e riscant si te expui.
@George GMT: iti dau un exemplu de amestecat probleme: bosonul lui Higgs (nu Higgins) confera masa materiei. Nu are treaba cu gravitatia. Fiindca e vorba de masa inertiala nu gravitationala. In mecanica newtoniana, masele inertiala si gravitationala sunt definite ca fiind diferite ca origine, dar coincid pana la a nu stiu cata zecimala (viteze si mase mici, newtoniene). Si mai sunt. Nu am timp sa le iau pe fiecare. Ma intelegi?
Inteleg dar voi continua, atat cat, pot sa aduc in discutie astfel de teme, cu riscurile de rigoare. Fata de masa inertiala vs masa gravitationala…eu nu intru in astfel de fineturi, insa ambele concepte presupun ca obiectul respectiv are masa.
Daca are masa genereaza gravitatie. Pana la urma gravitatia unei planete este data de masa insumata a atomilor componenti si densitatea acestora.
Masa inertiala are legatura cu viteza imprimata unei anume mase nu cu masa in sine.
Corect?
Nu.nu e riguros corect. Le incurci iar. Acum nu pot sa iti raspund fiindca trebuie sa plec. Diseara tarziusau maine dimineata voi incerca sa iti raspund de ce.
Nu ne grabeste nimeni, astept cu mult interes.
@George GMT: e normal sa le mai incurci la inceput si pregateste-te sa le incurci mult timp de acuma inainte dar eu zic sa nu abandonezi proiectul asta. E foarte bine ca vrei sa formezi oamenilor de aici un stil de gandire logic. Te mai ajutam si noi cu sugestii, cu articole. Eu zic sa nu renunti
Multumesc pt incurajari si nu am de gand sa renunt.
si eu sper sa nu renunti…..deja nevasta-mea e mult mai intelegatoare cu mine si incepe sa inteleaga de ce stau asa de mult pe romilitary…plus ca m a intrebat ce este cu programul de offset la avioane.
am zis ca hooopa chiar sunteti buni pe nisa mamelor care alapteaza :))) si sunt acaparate pe printzesa irbana end company…..eu vreau sa o tineti tot asa!!!
cu respect deosebit!!!
Am promis ca revin cu o explicatie, desi sunt rupt de oboseala. Incerc sa ma tin de promisiune. Ce nu e riguros corect: exista doua fenomene separate: manifestarea sau proprietatea de inertie (definita de principiile mecanicii newtoniene) aia in care un corp isi mentine starea de repaus sau de miscare rectilinie uniforma…….. si data de relatia F=m*a si mai ai fenomenul gravitatie in care doua corpuri manifesta atractie unul fara de altul bla, bla, o stii. Nimeni nu iti garanteaza ca cele doua mase sunt reprezinta acelasi lucru. Einstein (care era nu numai destept, era si curajos si cateodata chiar smecher cand punea cate o constanta atunci cand ecuatiile nu se inchideau si pe care nu ezita sa o scoata cand se dovedea ca a gresit) a emis principiul echivalentei, prin care a postulat ca cele doua mase sunt unul si acelasi lucru. Dar este un postulat! Adica o presupunere asumata, valabila atat timp cat un experiment nu a infirmat-o. Sa nu uitam ca toata mecanica cuantica se sprijina pe postulate, nu pe principii sau legi. Revenind, pana acum acest principiu s-a dovedit valabil pana la o precizie de 10 la -15. Masa inertiala nu are legatura cu nici o viteza. Tot timpul de acum inainte vor fi experimente care fie sa confirme afirmatia si sa o ridice la rang de lege, fie sa o infirme si sa o aseze pe un rang inferior de caz particular la un alt postulat cu caracter mai general. Dar ma pierd in amanunte. Concret: Masa inertiala nu are nici o legatura cu viteza, fiindca tu daca esti inchis intr-un vehicul fara ferestre, nu iti dai seama daca stai sau te deplasezi. Apoi: nu inteleg ce ai tu cu densitatea, poate vrei sa spui distributia atomilor intr-un corp generator de gravitatie, atunci cand esti pe acel corp, ca daca esti departe, nici aceasta distributie nu mai conteaza. …E mult de povestit si sunt obosit. O se revin maine, fiindca mai am cateva precizari.
Referitor la densitate. Se accepta/se stie deja ca forta de gravitatie a unui obiect este data de masa si de raza sa.
Mai pe romaneste doua obiecte care exact aceiasi masa dar diametre diferite (marimi diferite) vor avea o forta de gravitatie diferita, mai mare in cazul obiectului cu raza mai mica.
Referitor la masa inertiala, nu m-am exprimat eu bine prima oara, aceasta este de fapt forta cu o masa se opune in fata acceleratiei, sau schimbarii de directie. Adica inertia si intradevar n-are legatura cu masa gravitationala. In cazul accelerarii discutam de masa inertiala. Corect?
Dar pe de alta parte masa inertiala si cea gravitaionala sunt relationate in sensul ca un obiect trebuie sa aiba masa pentru a se opune acceleratiei si daca are masa genereaza gravitatie. Corect?
Fotonul. Are masa in miscare pe principiul ca are energie. Dar, scuze din nou intuitiv, cum are masa daca are viteza luminii, ar fi imposibil de accelerat? Si discutam doar de dragul discutiei despre masa zero a unui foton aflalt in repaus. A vazut cineva un foton in repaus? Ar putea, macar teoretic, cineva sa „vada” un foton in repaus?
Pe de alta parte atunci cand un foton intalneste materie (un panou solar sau pielea umana) el nu transmite un impuls mecanic si doar energie.
Pt ca pana la urma masa se poate deplasa cu viteza luminii 🙂 insa doar transformata in energie…
@George GMT: foarte pe scurt. Prima afirmatie e gresita. Nu este data de raza. doar daca acel corp se roteste si apare centrifuga care micsoreaza gravitatia (prima viteza cosmica este viteza la care cele doua forte se anuleaza). Depinde in schimb de distributie. Cum? Celebra teorema a lui Gauss. Inchipuie-ti ca dai o gaura in pamant pana la centru. Cat e gravitatia acolo? Zero. Doar daca distributia atomilor in sfera (Pamant) este uniforma poti sa-i zici si densitate, dar formal nu este corect. Fiindca daca te afli la mii de km de corp, gravitatia nu depinde de densitate, ci doar de masa corpului. Nu te gandi la gaurile negre ca acolo-i altceva. Alta stare de agregare a materiei.
Al doilea lineat e corect. Aceea e masa inertiala.
A treia nu mai e corecta. Ti-am mai explicat ca legatura dintre cele doua mase este postulata. Asta inseamna ca oricand poate sa apara un experimant care sa arate diferenta dintre ele si deci si originea diferita. Pana atunci presupunem ca sunt aceleasi. Gandeste-te la implicatii. Teoria relativitatatii este construita pe acest principiu al echivalentei celor doua mase. Revenind, gravitatia este proportionala cu masa corpului, dar asta nu inseamna ca cele doua mase au origine comuna. Bosonul lui Higgs da masa inertiala. Poate ca gravitatia este data de alta specie. Nu stim. Inca nu am feliat materia destul de mult sa fim siguri. Sper ca am fost cat de cat explicit.
Al treilea paragraf: pentru ca viteza fotonului tinde asimptotic la viteza lumnii aia care e constanta universala. Intelegi? Este foarte aproape de ea. Infinitezimal. Exista foton in repaus. Depinde de sistemul de referinta ales. dar este vorba de viteza de grup a undei asociate acelui foton. Fotonul transmite impuls. Impulsul este derivata energiei sau energia este integrala impulsului. Adica impulsul este cantitatea elementara de energie. Transmiti energie, transmiti automat impuls. Impulsul mecanic este atunci cand lucreaza menanica newtoniana. In cazul fotonului vorbim de cuantica. Adica avem operatorul cuantic impuls. Ar mai fi de spus, sper ca am fost cat de cat explicit.
1. Luam de exemplu o stea neutronica – presupun ca acolo atomii sunt distribuiti uniform. In acest caz special se aplica teoria conform careia la o raza diferita, dar mase egale avem o forta de gravitatie diferita? Asadar „densitatea” creste sau scade forta de gravitatie, dar numai in cazuri cu totul speciale?
3. Raspunsul tau nu este deloc intuitiv 🙂 . Cum poate un corp de masa zero in repaus sa aiba totusi masa intertiala? Energia lui este asociata cu masa inertiala?
Fotonul. Corect, exista foton in repaus in functie de sistemul de referinta (un exemplu pe care sa-l inteleaga toata lumea este senila tancului in care partea de senila care atinge pamantul este in repaus fata de acesta), eu ma gandeam in termeni absoluti, sau mai clar in repaus fata de Terra. Vis-a-vis de impuls cred ca am inteles, fotonul transmite direct energia fara sa fie vorba de lucru mecanic asociat cu o masa in miscare.
In steaua neutronica ai plasma. Alta fizica. Nu sunt specialist in plasma, dar cred ca nici in acest caz gravitatia nu e dependenta de densitate. Dar hai sa nu ma pronunt pana nu ma lamuresc (problema e ca nu pot imediat sa ma lamuresc, ca n-am timp acum).
Stiu ca nu e intuitiv raspunsul meu, te-am avertizat ca in acest domeniu intuitia nu merge. Dar asa stau lucrurile. Nu iti ascund ca am terminat fac de fizica. Imi aduc aminte de un tanar student, era anul intai, eram la o bere si ma tot sacaia cu teoria relativitatii. Era dornic sa inteleaga, dar se lovea de niste bariere conceptuale. Nu avea aparatul matematic insusit. Abia dupa ce studiezi si citesti si iti faci mana incepi cat de cat sa le intelegi. Nu vreau sa fiu arogant, dar cu ce stim noi din viata de zi cu zi, e imposibil sa explici fenomene la scara cosmica sau microcosmica.
Nu te gandi in termeni „absoluti”, fiindca acestia nu au sens in teoria relativitatii (ca de aia ii zice asa adica „relativitatii”).
Asa e fotonul transmite energie prin „interactie” nu prin ciocnire mecanica. Dealtfel incet incet am fost invatati sa gandim totul in interactii intre campuri, ca pana la urma asta avem in unicerv. Conceptul de ciocnire e cumva depasit, valabil in mec clasica, dupa aia isi pierde sensul. Ca si notiunea de traiectorie. Ea nu exista in mec. cuantica.
un corp are o singur masa, nu mai multe. daca luam corpul si il acceleram ii marim masa inertiala, nu masa obiectului. cred ca v-ati cam pierdut in amanunte.
o stea neutronica nu este alcatuita din plasma si nici din atomi, ci din neutroni stransi ingramaditi unul langa altul, de aia un cm3 cantareste cat tot muntele everest..
evident ca fotonul nu are masa, daca ar fi avut chiar si o masa infima (precum neutrino de ex) nu ar fi alergat cu viteza luminii. nu poti accelera o masa la viteza aia tocmai din cauza masei inertiale, care se mareste pe masura ce il accelerezi.
@Sandel. Nu esti deloc arogant stiu ca de la un nivel acolo doar matematica iti descrie fenomenul si nu intuitia, imaginatia sau comparatiile de zi cu zi. Si am mai inteles ca in realitatea exista doar fizica cuantica, aia newtoniana este doar aparenta.
Am gresit cu steaua neutronica, aclo nu mai exista atomi, ma refeream doar la Faptul ca intr-o structura cu atomii/materia dispusa foarte ordonat gravitatia depinde si de raza.
Multumesc foarte mult pt rabdare.
Sper sa ne mai vedem pe aici cu alta ocazie si bineinteles sub un alt articol.
Esti primul care a reusit sa imi explice de ce bosonul Higgs nu are treaba cu gravitatia.
Ma simt mai destept 🙂 .
Uite, vezi, de aia scrie articole aici. Ca sa apara oameni sa ne ilumineze cand batem campii 🙂 .
Ideea articolelor si a autorului nu este de a prezenta neaparat un fenomen, ci de a fi si contrazis de cei care au cunostinte din domeniu, de a si discuta pe tema dezbatuta.
Evident, raspunsurile argumentate sint preferate.
Sa le zicem discutii din care cei care nu stiu mare lucru sa inteleaga cite ceva. 🙂
Pentru a intelege gravitatia ( efectul de masa ) va trebui sa intelegem efectul de deviere al gravitatiei prin cele 2 metode :
-Metoda vibratiei
– Metoda spinului multiplu
////////////////
O mica analogie …..
In apropierea planetei exista o marire perceptibila a atractiei gravitationale . O intensificare . Asa si atmosfera devine mai densa . Una din metodele de opunere contra gravitatiei este zborul . Metoda newtoniana . Actiune si reactiune .
Metoda directa implica aruncarea directa a unei mase ( de gaz , lichi sau solid ) . Racheta .
Metoda indirecta inseamna devierea une mase de gaz (atmosfera de exemplu ) , lichid sau solid . Prin rotatia unei mase solide (elicea elicopterului …de exemplu ) . Dar mai sint si alte metode indirecte de deviere indirecta . Radiala . Aerodinele .
Fara sa mai intru in alte detalii inchei analogia .
//////////////////////
Deci , ca sa diminuam si chiar sa anulam efectul de masa trebuie ca acesta sa fie deviat . Nu trebuie sa ne opunem gravitatiei printr-o masa egala . Ci doar sa deviem atractia . Ca o „elice gravitationala ” .
Acestei chestii de variatie a masei prin metoda maselor rotative multiple , inventatorul Justin Capra ii daduse denumirea tehnica ” propulsor cu impuls intern” . Dispozitivul , inchis intr-o cutie , pus pe un cintar isi diminua masa partial . Zeci de procente . Motorul electric era de la o masina de spalat . Ca mase rotative niste bare metalice . Comisia comunista a zis ca nu se poate deoarece contravine legilor fizicii .
Am construit si eu o parte din mecanism . Cind ma ocupam de cu totul altceva . Pe vremuri la acel alceva ii spunea „perpetuum mobile ” , varianta moderna supergenerator – electromotor . Alt device care contrazice „legile” . Ok . In loc de rotoare metalice am folosit un rotor din placaj de fag , un rulment , o tija filetata , si o piulita . Rotit manual . Efectul e vizibil , de ridicare asimetrica . Deci , devierea efectului de masa este real prin metoda rotatiilor multiple , rotatiilor compuse .
Pt mine mai ramin multe necunoscute inca ….. la aceasta metoda .
De ce interactiunea fortelor dintre masele in rotatie provoaca un efect opus gravitatiei ?
Ce rotatie trebuie atinsa astfel incit ansamblul sa-si anuleze masa ?
Ce rotoare sint mai bune ? Rotoare metalice in rotatie redusa sau rotoare din compozit cu rotatie mare ?
………..
Cealalta metoda , a vibratiei , implica oscilatiile . Eu inca nu am experimentat .
Stiu de 2 tipuri de experimente .
a ) in incinta inchisa . Trei oscilatoare sonore pe cele trei axe , la citeva sute de hz , ridicau corpul pina la intersectia celor trei unde …… vezi yotube . Exista istorii cu tibetani, asezati in cerc si care ridicau bolovani cu ajutorul unor trimbite .
b) in spatiul deschis . Insasi corpul vibreaza . Asimetric . Inca nu stiu daca vibratia e doar mecanica sau implica si alte tipuri de oscilatii la suprafata corpului si care determina devierea efectului de masa . Din ce stiu eu ozn-urile sint nave multistrat in care stratul exterior vibreaza asimetric si care determina devirea efectului de masa , , deformarea spatiului tridimensional dar si a timpului , devierea luminii ( solid light ) , directia miscarii ,accelerare, frinare , etc .
Sper ca aceste minime informatii sa serveasca ca punct de plecare pentru altii si sa-i ncite la cercetare . Eu am plecat de la aripi 🙂 . O simpla deviatie de masa atmosferica . Antigravitatia era magie pt mine in copilarie . Anii au trecut si secretele se dezvaluie incetul cu incetul .
Este interesanta teoria cu masele in rotatie. Asa a fost explicata miscarea presupuselor OZN -uri germane.
Ma alatur celorlalti comentatori care sustin ca acest tip de articole, greu de inteles, sunt numai pentru un grup restrans de specialisti, grup care se inteleg greu intre ei daramite sa mai inteleaga si profanii.
Gravitatia este unul dintre subiectele nerezolvate de stiinta. Cel putin pe timpul cand eram mai tanar se punea problema existentei unei particule numita graviton responsabil de forta de gravitatie. Nu cred ca a fost descoperita aceasta particula. Acum se vorbeste de existenta materiei negre din univers, responsabila de masa si probabil de gravitatie. Eu stiu ce sa zic ?
Momentul acela cand citesti comentariile la un articol si te simti teribil de prost….
🙂 ))))))
Nu la toți ne-a plăcut profesoara de fizica…
EDitat! Sorry gabi, nu-mi pasa aici de astfel de chestii.
Mie , la nivel de profan , mi-a placut ! E la un nivel inteligibil , pentru mine .. La mai multe ! Si da , comentariile sunt savuroase !
Dvs credeti ca exista universuri paralele? Dar calatoria in timp o fi posibila? Oare extraterestrii exista? Care parerea dvs?
Matematica si fizica indica puternic existenta Multiversului, calatoria in timp este posibila, macar prin „paradoxul gemenilor”, sunt absolut sigur ca exista viata si viata inteligenta in afara de noi. Universul este pur si simplu prea mare si prea complex ca noi sa fim singura planeta cu viata.
1 – Nu.
2 – E regula nicidecum exceptia, dar nu exista „in trecut” sau „in viitor” ci doar „locatii diferite a materiei/energiei”. Trecut/Viitor, doar concepte datorate „memoriei” (creierul „inmagazineaza” efecte ale unor actiuni/contacte – ochi/urechi/gura/nas/piele/neuroni ca cerinta de supravietuire) in/cu mediul in care existam. Daca te uiti la varfurile celor doua degete aratatoare – sa zicem – aflate in fata ta, observi nu numai ca ele se afla in „la distante/pozitii in spatiu dferite” dar si in „timpuri diferite”. Deci calatoria in timp e regula. Dar nu poti repeta un „eveniment” si nici „sa-l prevezi” la perfectie. Timpul si Spatiul nu sunt doua componente ale „Continuumului” ci sunt acelasi lucru: „Viteza”. Sau „Acceleratie”, ca sa fim chichiriciosi, desi e vorba doar de „adaugare” de energie/materie (Cantitate).
3 – Da, exista. Matematica, fizica, chimia, biologia ne demonstreaza ca simpla noastra existenta nu numai ca forme de viata dar si ca una „inteligenta” e un motiv suficient/de ajuns ca sa existe si altundeva, pe alte planete, desi nu avem o dovada pentru „a doua”. Insa alienii n-au ajuns pe Pamant, tot ce s-a construit vreodata e opera omenilor, inclusiv credintele in „zei = ET”.
🙂 Eu sunt fan SF, ca sa nu se inteleaga altceva, dar logica e logica.
„Trecut/Viitor, doar concepte datorate „memoriei” (creierul „inmagazineaza” efecte ale unor actiuni/contacte – ochi/urechi/gura/nas/piele/neuroni ca cerinta de supravietuire) in/cu mediul in care existam. ”
eh, asta cam suna din clopotei… mai ales ca si altii detecteaza/sufera rezultatul actiunii tale fara sa fi fost prezenti, spre exemplu daca sapi o groapa. Asta inseamna ca materia se schimba in timp, sufera actiuni, in corelatie cu timpul (de care este interdependenta), deci nu e iluzia creierului tau. Cred ca voiai mai degraba sa spui „memoria materiei” 🙂
Nu.
Repet, acele „actiuni” ce „schimba” sunt doar, din punct de vedere matematic…cantitate (adaugata sau scazuta) de materie/energie.
Atat.
Daca doua „particule egale” (sa zicem) se deplaseaza paralel in aceeasi directie si sens (situatie de altfel complet absurda), fiind supuse „egal” acelorasi „actiuni” …ele totusi nu sunt egale. Pentru ca se afla deja in pozitii/locatii diferite in spatiu (deci si in timp) fata de anumite „repere” (sau observatori).
Faptul ca sap eu o groapa si cade un prost in ea „mai tarziu” nu este „viitor” ci doar „locatii” diferite in spatiu/timp a materiei/energiei.
Repet, cuvantul cheie este „Cantitate”.
Adica „mai mult” sau „mai putin”. Adaugare/scadere de materie/energie.
Ideea ca „altii…fara sa fi fost prezenti” (in locatie/timp?) este complet gresita. Toti suntem „prezenti”, indiferent de distanta (in spatiu/timp) dintre noi! 🙂
Nu exista trecut si nici viitor, ci doar – matematic vorbind – o „anume” cantitate de energie/materie aflata intr-o locatie spatiu/timp. Aceste „cantitati si locatii” nu pot fi repetate, duplicate, prezise exact. „Momentul/pozitia” nu pot fi repetate „in trecut” si nici „in viitor” sau 3D.
Din punct de vedere al Vietii/Supravietuirii/Eficientei…aceste „aproximari” date de „memoria” noastra sunt suficiente. 🙂
am inteles, deci groapa a „cazut peste el” deoarece el a perceput ca s-a nascut si traieste, ceea ce este fals, intrand astfel in interactiune cu celalalt care isi imagineaza ca traieste si modifica materia… ceea ce creeaza „timp” 🙂
Lol
In fizica, viitorul, prezentul si trecutul se petrec simultan, asa reiese din ecuatii. Ce semnificatii practice au aceste rezultate, este fiecare liber sa-si dea cu parerea, doar ca in ecuatii nu se face diferenta intre trecut si viitor.
Timpul, iar un subiect destul de greu de digerat. George, din ce stiu eu, timpul exista in fizica, ma scuzi daca gresesc, si este unitatea de masura prin care se masoara durata evenimentelor. Acu vin si eu cu o parere personala, din moment ce timpul merge doar intr-o directie, nu cred ca se poate calatori in timp, adica mi se pare aproape imposibil. Universul e intr-o continua schimbare, adica pentru a te intoare cu un an in urma, trebuie sa aranjezi fiecare atom din univers in pozitia in care erau acu un an. Ma ia durerea de cap cand ma gandesc la d’astea.
Timpul, in fizica, este chiar relativ si are directa legatura cu viteza obiectului pe care se afla ceasul, sa spun asa. Doua obiecte cu doua viteza diferite au viteze de curgere a timpului diferite unul fata de celalalt.
Fizica nu sustine ca timpul curge intr-o singura directie, tocmai acest aspect este un pic infricosator.
Asta cu curgerea intr-o singura directie ne parvine, din punct de vedere al fizicii, din legea a II-a a termodinamici, care spune ca orice am face entropia creste inexorabil.
Entropie=stare de dezordine.
Pe de alta parte calatoria in timp poate, conceptual, mult mai simpla, daca se va dovedi ca structura Universului este elastica, iar deocamdata se dovedeste ca asa ar fi, tocmai cu ajutorul gravitatiei care deformeaza structura spatio-timpului.
Din seria „Qui est Kiki, ou sont les elephants?” … tocmai de pe Antena 3 citire 🙂
https://www.antena3.ro/externe/e-mc2-dupa-103-ani-teoria-lui-einstein-a-fost-confirmata-58341.html
„Problema cu care fizicienii s-au confruntat era următoarea: dacă masa particulelor quark este de 5%, unde este restul de 95%? Potrivit studiului, răspunsul vine din energia degajată de mişcările şi interacţiunea particulelor quark.”
Calatoria in timp este posibila, cel putin inainte (timpul pentru un observator care se deplaseaza cu viteza apropiata de cea a luminii este mult mai scurt decit pentru cei care nu se deplaseaza).
Vrem -nu vrem, toti calatorim in timp spre inainte, mai mult sau mai putin subiectiv 🙂
Apropos, mai e si presupunerea ca masa creste semnificativ la viteze apropiate de ale luminii… de aici ar rezulta oare ca timpul s-ar scurge mai repede in apropierea/interiorul masei respective, sau teoria nu se aplica in zona respectiva de viteze?
Vrem -nu vrem, toti calatorim in timp spre inainte, mai mult sau mai putin subiectiv
Am presupus o calatorie cu o viteza mai mare decit o ora/ora. 🙂
Acum tu vrei sa faci relativiception, nu? Relativitate in interiorul relativitatii. 🙂
pai presimt ca la asta se va ajunge, cam ca si integralele definite pe anumite domenii, ca pe masura ce avanseaza descopera noi mecanisme care confirma/infirma teoriile existente sau le caleaza pe domenii tot mai restranse de aplicare.
Cu cat creste viteza creste si energia necesara acceleratiei (creste inertia) nu neeaparat masa. Iar timpul incetineste intradevar pt un observator care se deplaseaza fata de un alt observator. timpul incetineste cu atat mai mult (unul fata de altul) cu cat viteza relativa dintre cei doi este mai mare, au fost facut experimente de NASA.
Desi am vazut si teorii care spun ca odata cu cresterea vitezei creste si masa. Un masa de 1kg accelerata pana aproape de viteza luminii in vid, dar fara s-o depaseasca, evident, ar cantari 2kg.
De aici rezulta ca nu ar exista doua ceasuri care as arata exact aceiasi ora nicaieri in Univers.
1-nimeni nu stie cu adevarat ce este gravitatia,sunt doar pareri sau ipoteze de lucru nedemonstrate inca 2-in acest format nu se poate purta o discutie academica ,pentru aceasta este nevoie de un aparat matematic extrem de elaborat si complex 3-si totusi,intuitiv,se poate purta o discutie interesanta Si acum un punct de vedere: ce stim: gravitatia este o forta este un tip de forta ce se manifesta diferit fata de fortele din electromagnetism,fortele nucleare tari si slabe dar,cel putin pe pamint,o percepem ca o forta de tipul masa x acceleratia intr-un avion in picaj nu mai putem percepe gravitatia
un lift in miscare accelerata anuleaza o parte din forta gravitationala pe care o putem masura
deci se pare ca avem un tip de forta de tip dv/dt-ceea ce teoria relativitatii sustine
in spatiu microgravitatia poate fi obtinuta printr-o miscare de rotatie
pentru calatoriile spatiale de lunga durata se propune obtinerea unei gravitatii artificiale printr-o miscare de rotatie a vehiculului spatial
este gravitatia o forta de tip centifug?
nu stim,dar o percepem la fel in manifestari
dar stim ca masa modifica viteza de curgere a timpului-este demonstrat expedimental,masurat si in concordanta cu teoria relativitatii
revenim la dv/dt
avem dt diferit de nul
aici poate fi un inceput de discutie
F=mxa=mxdv/dt=mx(ds)2/(dt)2
este deci gravitatia legata de variatia de ordin 2 a timpului in continuul spatiu timp? cred ca da
dar de ce masa deformeaza spatiul-timpul? nu stim
poate fi aici cheia?
cred ca da
taticul gravitiatiei este la ora asta Erik Verlinde care considera ca gravitatia este un fenomen emergent si nu o forta in sine, la fel cum bancul de pesti nu e o fiinta vie cu constiinta proprie desi pare se comporta asa, ci e alcatuit din mii de pesti care fiecare ia decizii separat de ceilalti. explicatia nu este simpla de loc si are de-a face cu niste chestii care se cheama „spatiu de sitter” si care sa ma bata dumnezeu daca stiu ce inseamna. las aici un linku asta pt baietii cu 56 la capela 😉 https://www.youtube.com/watch?v=vyomGtZCsmI
O sa avem un episod si despre lumina?
Ce analiza preferi? Pro-unda sau pro-particula? 🙂
Vreau ca cineva sa-mi explice de ce viteza luminii/sprectrului electromagnetic in vid este considerata cea mai mare si de ce nu cea mai…mica?
?
Sub-tema: ce inseamna exact acel „c squared” din
Bine, vine. 🙂
in primul rand, este cea mai mare in raport cu viteza luminii in celelalte medii cunoscute, apoi cea mai mica in raport cu ce? 🙂
„Sub-tema: ce inseamna exact acel „c squared” din ” pai toata formula relativitatii e … relativa 🙂
„c patrat” imi aminteste mereu de „Arie” 🙂
Asta e partea amuzanta: ca daca acel „la patrat” e in formula consacrata (ma rog, ea e de fapt mult mai complexa, dar ne-am obisnuit cu E=MC2), atunci „viteza luminii la patrat/inmultita cu ea insasi” e…posibila! Matematic vorbind, e dovedita!
Dar cum naiba explici chestia asta? Cum adica „viteza luminii inmultita cu ea insasi”? Cum..nici nu stiu cum sa zic…cum calculezi chestia asta?
Daca ai relatia cu energia si materia, nu cumva ai:
-TcI – viteza Initiala (in momentul producerii energiei?)
si
-TcF – viteza Finala.
Logic/matematic vorbind, viteza initala trebuie sa fie mai mare decat cea finala.. nu?
Care-i care?
@Razvan Mihaeanu: viteza luminii in vid, fara nici un camp asociat si fara nici un alt tip de interactie, are valoarea maxima. Daca intervine ceva, atunci nu mai ai camp conservativ (ci unul disipativ, si impulsul (vectorul Poiniting) adica produsul vectorial dintre campul magnetic si electric nu se mai conserva. Viteza descreste. Legat de E=mc patrat: este relatia de conservare in camp relativist. Ecchivalenta cu E=mv patrat / 2 din mecanica clasica (in care spatiul si timpul nu sunt cuplate, adica unde e valabil spatiul euclidian (ala cu doua drepte paralele se intalnersc la infinit) in cazul relativist acem spatiu preudoeuclidian, adica Minkovskian (poarta numele matematicianului caruia i-a cerut Einstein sa i-l defineasca). In acest spatiu, timpul nu mai este invariant, ci depinde de fractiunea din viteza luminii pe care corpul o are. E un spatiu 4-dimensional, adica cele 3 dimensiuni clasice plus timpul, care are un singur sens si care defineste continuumul spatiu-timp.
Tocmai asta e problema mea: ca timpul pentru mine nu e „a 4-a dimensiune”.
Timpul si spatiul sunt „egale”, acelasi lucru.
Babeste…
Daca tu si cu mine stam fata in fata, la „1 metru” unul de celalat, inseamna nu numai ca suntem in locatii de spatiu diferite dar si in momente de timp diferite..
@Razvan Mihaeanu: este a 4-a dimensiune in sens matematic. Si pare absurd la vitezele si distantele noastre cotidiene. De asta ii spuneam si lui George ca intuitia nu te ajuta sa intelegi teoria relativitatii. E ca atunci cand pilotezi un avion este noapte, instrumentele iti arata o traiectorie si urechea ta interna iti „spune” pe dos (dau exemplul asta, ca lumea vorbeste mult aici despre avioane).
„Daca intervine ceva, atunci nu mai ai camp conservativ (ci unul disipativ, si impulsul (vectorul Poiniting) adica produsul vectorial dintre campul magnetic si electric nu se mai conserva. Viteza descreste”
Catre ce?
Catre care „valoare”?..minim-absoluta.
Mai simplu: care este cea mai mica viteza din Univers?
Sper ca nu zice nimeni „0 km/h”. 🙂
@Razvan Mihaeanu: Daca este vorba de radiatie, depinde la ce viteza te referi. La viteza de grup sau viteza de faza. Viteza de grup poate fi zero (depinde de referential.
@Sandel. O intrebare. Teoria relativitatii nu spune ca un corp/particula nu poate avea o viteza mai mare decat cea a luminii in vid, ci ca un corp aflat initial in repaus (sau avand o viteza inferioara vitezei luminii) nu poate fi accelerat peste viteza luminii.
Inertia devine infinita si energia necesara acceleratiei peste acest prag tot infinita.
Dar aici vorbim de un obiect/corp/particula avand o masa data, pentru cele care nu pot depasi viteza luminii, sau masa zero pentru particulele care circula cu viteza luminii – foton, nutrino. Pt ca daca n-au masa n-au nici inertie.
Dar ce semnificatie (dpdv al masei) ar avea un corp care ar „circula” deja cu o viteaza superioara celei a lumini (teoria relativitatii permite acest lucru). In teorie un astfel de corp nu ar putea fi franat sub viteza luminii, energia necesara franarii ar fi si ea tot infinita.
De aici putem, in mod mai neacademic, presupune ca un corp care s-ar misca cu o viteza superioara celei a luminii ar avea masa negativa?!
O masa negativa ar trimite viteza luminii in lumea numerelor imaginare avand in vedere prezenta unui radical. Asa imi da mie aplicand „artimetica” elementara…. Sau ar fi pasaportul catre Multivers…
Idee de masa negativa este probabil cu totul absurda, dar cine se astepta ca viteza de expansiune a Universului sa creasca in loc sa scada?1 Cine?!
Nimeni nu stie de fapt ce este energia negativa, sau materia intunecata…
Asa cum in universul nostru o gaura negra este gravitatia dusa la extrem de contcentrarea masei 9practic densitate infinita), poate intr-un alt univers masa negativa poate fi asociata notiunii, pur matematice, de gaura alba…
Gaura alba/golul alb este un artificiu pur matematic, geometric mai exact care este exact opusul gaurii negre,
Astfel daca dintr-o gaura neagra nimic nu poate iesi, nu discutam aici de radiatia Hawking nedemonstrat inca, intr-un gol negru nimic nu ar putea intra, de unde am putea intelege ca viteza de respingerea ar fi mai mare decat viteza luminii.
Ar fi ceva acolo care ar respinge orice, adica exact opusul fortei de gravitatie a masei.
@George GMT: nu exista viteza peste cea a luminii. La fel ca zero absolut. Acolo functia explodeaza la infinit. Fotonii ca si neutrino (desi recent au fost experimente care arata ca neutrino nu e particula virtuala) au masa de REPAUS zero. In miscare au masa.
@George GMT: tare mi-ar placea sa iti iau textul si sa explic ce e inconsistent si ce ce e corect in el, din pacate m-ai prins intr-o perioada plina.
Nu conteaza ca n-ai timp, important este ca ti-ai facut putin sa vorbesti cu noi, un lucru pe care il apreciez foarte mult.
Vom mai avea ocazii sa vorbim, pt ca duminica de duminica vom incerca sa publicam cate ceva, in general mai putin… relativist decat acest prim articol.
N-am spus ca exista, am spus doar ca teoria relativitatii spune asta.
Fata de masa fotonului normal ca are masa in miscare pentru ca are energie.
@George: neacademic poti face orice. Insa tu apelezi la notiuni din teoria relativitatii, plasand acel corp intr-o stare care nu e acoperita de teorie, intelegi inconsistenta? Ce sa iti spun…. Adevarata speranta vine nu de la astronomie, ci de la fizica energiilor inalte (folosind amarata asta de mecanica cuantica care postuleaza densitati de probabilitati de localizare, adica operatorii cuantici). Parerea mea este ca pana nu vom ajunge (tehnologic vorbind) la scara constantei lui Plank (adica 10 la -34) nu vom sti cu exactitate structura universului, inclusiv ce este gravitatia.
Adica CERN. 10 la -34 este o cifra care mi-a ramas in memorie de la prima carte citita despre univers. Nu s- a putut cobora mai mult, dar suntem inca tineri 🙂 .
particulele care se comporta ca si unde 🙂
Te rog sa nu abandonezi acest demers.
Poate fi o rubrica permanenta a siteului, poti invita si pe altii sa publice.
Stiinta si arme.Interesant.
Incercam sa permanentizam aceasta rubrica, duminica. Bineinteles ca oricine este binevenit cu articole, sub rezerva faptului ca nu vom publica chiar orice.
Dar se poate veni cu orice subiecte de la fizica, la biologie, la evolutie, geologie, etc.
Off topic… 🙂
Trump Signs Law Making Crewed Mission to Mars a NASA Priority
According to the text — adopted by a rare unanimous vote in the US Senate and House of Representatives — NASA will work toward the goal of „a crewed mission to Mars in the 2030s.”
http://www.seeker.com/trump-signs-law-making-crewed-mission-to-mars-a-nasa-priority-2323742723.html
Nu cumva ii trimite pe stangisti acolo?.. am vazut ceva similar in South Park…
Acum…sincer, si Obama a semnat prostii din astea cu Marte cand mai deturna atentia de la cate o chestie (si nici George Bush al Dubya n-a facut rabat la asa ceva)
si eu cred la fel.
ce tema va fi duminica viitoare, nu stii? sa caut si eu ceva articolase 🙂