Stiu ca am promis sa scriu un material despre RFI-urile pentru echipamentele mentionate in titlu dar am avut treaba la Atelier, sa termin autopropulsatul de 100mm, cu autoloader. 😉
In plus, faptul ca am amanat cateva zile mi-a oferit timp sa mai rumeg subiectul si sa mai primesc si alte informatii. Nu va ganditi la prostii, ma refer la interviurile date de diverse persoane din conducerea armatei.
Asadar, armata se arata interesata sa achizitioneze 2 batalioane de artilerie autopropulsata, pe senile, in total 36 de piese la care se adauga alte 4 pentru antrenamente (probabil si testari munitii etc).
Piesele ar urma sa fie achizitionate in 2017 si 2018.
Al doilea lucru de care se intereseaza sunt lansatoare multiple de rachete cu bataie de 150km, din care ar dori sa cumpere o brigada, 54 piese, in perioada 2019-2025. Pentru rachete, vor sa fie capabile sa loveasca si tinte navale.
Al treilea element de care se intereseaza sunt tancurile din care doresc sa cumpere 276 bucati. In RFI nu se precizeaza data preconizata pentru achizitie dar, in interviurile date, sefii armatei se refera la perioada de dupa anul 2025.
Daca ne uitam la programarea posibilelor achizitii si la corelarea cu alte programe majore, observam ca esalonarea pare sa se pupe cu ceea ce spune Jane’s (nu gasesc link-ul) ca Romania intentioneaza sa achizitioneze inca o escadrila de F-16 SH in perioada 2017-2020 dupa care, in perioada 2021-2025, ar intentiona sa achizitioneze inca doua escadrile (posibil variante mai noi).
La fel, programarea pare sa se sincronizeze si cu timeline-ul modernizarii fregatelor, preconizat sa se incheie in 2020 si care nu va costa 200 milioane Euro, cum zic ei, ci cel putin dublu.
De ce spun asta:
- Achizitia batalioanelor de autopropulsate pare sa incerce rezolvarea unei nevoi urgente de modernizare la flancul estic, avand in vedere situatia din vecini.
La un cost estimativ de 6-8 milioane $ pe piesa, efortul financiar s-ar ridica la:
– 132-176 milioane $ (116-155 milioane Euro) pentru anul 2017, cand se ia un batalion plus cele 4 piese de antrenament;
– 108-144 milioane $ (95-127 milioane Euro) pentru anul 2018, cand se ia al doilea batalion;
- Achizitia brigazii MLRS se intinde pe o perioada de 7 ani, incepand din 2019, ceea ce ar putea insemna un batalion in 2019 si cate o baterie pe an in intervalul 2020-2025.
La un pret estimativ de 6-8 milioane pe piesa (aici costa mai mult munitia decat sistemul), efortul financiar ar putea fi distribuit aproximativ astfel:
– 108-144 milioane $ (95-127 milioane Euro) pentru anul 2019, cand se ia un batalion;
– 36-48 milioane $ (32-43 milioane Euro) pe an, intre 2020-2025, cate o baterie/an;
- Efortul financiar din 2017-2019 ar face loc pentru achizitionarea celei de-a doua escadrile de F-16, tinand cont ca pretul acesteia ar trebui sa fie mai mic, din cauza scaderii costurilor de instruire, precum si programului de modernizare a fregatelor, in timp ce reducerea efortului bugetar din perioada 2020-2025, simultan cu cresterea bugetului, datorata cresterii PIB-ului, ar putea face loc pentru achizitia celor doua escadrile mai noi. Aici, in mod sigur va trebui sa fie si alocari suplimentare pentru programul F-16, ramane de vazut din ce surse.
- Programarea achizitiei tancurilor dupa 2025 ar fi logica, dupa eliberarea de efortul cumpararii avioanelor. In cativa ani ne vom clarifica privind directia de dezvoltare a tancurilor de catre aliati si “prieteni” (daca trece NATO la 140mm, daca trece Armata la 152mm). In acest sens, in RfI se specifica valoarea-prag a calibrului tunului, 120mm, precum si valoarea obiectiv: 140mm.In plus, ar exista timp suficient pentru negocierea realizarii tancurilor la noi (mai mult decat simpla asamblare) sau chiar pentru dezvoltarea, cu sprijin occidental, a unui nou tanc romanesc pe care armata sa-l achizitioneze.
- Chiar si aici pe blog am tot discutat ca daca achizitionezi tancuri moderne si nu le asiguri protectie aeriana, nu faci decat sa cumperi tinte, foarte costisitoare, pentru aviatia adversarului. In acest context, decizia armatei de a intari dotarea cu rachete AT (portabile si imbarcate pe blindate), pana reusim sa ne asiguram o acoperire aeriana, este absolut logica.
In privinta repartizarii echipamentelor achizitionate, aceasta ar putea arata cam asa:
- Pentru batalioanele de artilerie autopropulsata:
– un batalion la Regimentul de Artilerie Mixta de la Barlad, inlocuind obuzierele de 152mm;
– al doilea batalion distribuit, cate o baterie, la cele trei batalioane de artilerie ale brigazilor mecanizate 15, 282 si 9, tot pentru inlocuirea obuzierelor mai vechi.
- Pentru brigada MLRS:
– lansatoarele noi ar putea intra in dotarea Brigazii 8 LAROM;
– lansatoarele actuale ale brigazii (122/160mm) ar putea fi transferate, cate un batalion, la cele trei regimente de artilerie mixta de la Simleul Silvaniei, Slobozia si Barlad, pentru a inlocui lansatoarele APR/APRA-40 din dotarea acestora;
– lansatoarele actuale ale regimentelor de artilerie mixta ar putea fi transferate, cate o baterie, la batalioanele de artilerie mixta din compunerea tuturor brigazilor de infanterie, mecanizate si de munte;
Solutia ar permite cresterea semnificativa a puterii de foc a batalioanelor de artilerie de la aceste brigazi, batalioane care in prezent par sa aiba cate o baterie de obuziere de 152mm tractate (6 piese), o baterie de tunuri AT 100mm-tractate (9 piese) si o baterie/companie de rachete AT pe transportoare BRDM (6 masini ?).
Corelat cu achizitia de obuziere autopropulsate si de rachete AT, sporul de capacitate de foc ar fi mai mult decat semnificativ (in mod special la 15Mc, 282Mc, 9Mc)
In plus, solutia asta ar permite cresterea unor efective fara a implica nu stiu cate jdemii de posturi de colonei si generali care ar fi aparut daca se infiinta o noua brigada MLRS.
Foarte probabil, dupa redotare, unul din batalioanele brigazii LAROM (Ploiesti?) ar putea fi mutat in Dobrogea pentru ca, altfel, nu se justifica cererea pentru capabilitati antinava.
Nu exclud nici varianta ca, dupa un astfel de transfer de tehnica spre batalioanele de artilerie ale brigazilor, sa fie retrase din dotare tunurile AT de 100mm tractate, batalionul ramanand cu o baterie de obuziere autopropulsate, o baterie MLRS si o baterie/companie de rachete AT pe transportoare BRDM.
In acest mod s-ar realiza o crestere a mobilitatii si puterii de foc a batalionului, simultan cu mentinerea sau chiar reducerea efectivului de militari.
In acest caz, tunurile AT 100mm ar putea fi transferate catre o nou infiintata Garda Nationala sau Armata Teritoriala (polonezii infiinteaza trei astfel de brigazi: http://www.rumaniamilitary.ro/armata-poloneza-crestere ) si, in varianta cea mai fericita, le bagam in Atelierul lui Bula pentru transformare in piese autopropulsate, cu autoloader 🙂
La fel, nu exclud nici posibilitatea infiintarii unei a doua brigazi MLRS ca sa prindem si niste posturi de generali si colonei 😉
- Pentru tancuri:
Noi ne intrebam cum vor imparti cele 276 tancuri la cele cinci batalioane de tancuri existente dar generalul Scarlat vorbeste despre 6 batalioane.
Nu cred ca seful fortelor terestre nu stie cate batalioane de tancuri are in subordine asa ca, mai degraba, armata pare sa confirme, indirect, estimarea noastra privind necesitatea unui al saselea batalion de tancuri.
Ramane sa vedem unde il vor amplasa. Estimarea mea este ca va fi amplasat in zona Lipova – Buzias, transformand Brigada 18 Infanterie in brigada mecanizata, avand in vedere ca nu e limpede cu cine joaca ungurii iar orientarea sarbilor pare destul de clara: spre est.
Ar fi si varianta intrarii in compunerea Brigazii 2 Rovine dar aici pericolul e aproape inexistent iar in caz de ceva, pot primi in sprijin tancurile Scolii de Aplicatie de la Pitesti.
Alta varianta ar fi sa realizam Unirea cu Republica Moldova, pana in 2025, si sa-l amplasam la Chisinau 🙂 .
Pentru ca toti ne gandeam la 276 tancuri, m-am uitat din nou in RfI si am vazut, la sfarsit, ca 276 inseamna tot: tancuri, vehicule de recuperare tehnica, deminoare si poduri mobile.
Ca sa dotezi 6 batalioane ai doua variante:
– prima varianta ar fi sa reduci plutonul la 3 tancuri, compania la 3×3+2=11 tancuri iar batalionul la 3×11+3=36 tancuri.
Lor li s-ar adauga deminorarele, podurile mobile si vehiculele de recuperare, 3+3+3=9 pentru fiecare batalion. Total 45 vehicule pe batalion.
Inmultit cu 6 batalioane iti ies 45×6=270 vehicule, ramanand 6 tancuri pe care sa le trimiti la Scoala de Aplicatie de la Pitesti.
– a doua varianta ar fi sa lasi plutonul la 5 tancuri, compania la 3×5+2=17 tancuri dar batalionul sa-l lasi cu doua companii de tancuri si sa-l completezi cu o companie de vehicule de sprijin (gen Terminator) sau de vanatori de tancuri (tun de neam prost, sasiu de TR-85, turela fixa sau cu deriva 25+25 grade). In modul acesta batalionul s-ar numi batalion blindat si nu batalion de tancuri iar tancurile si derivatele lor vor totaliza 2×17+3+9=46 vehicule. Pentru 6 batalioane vei avea exact 276 vehicule iar la Pitesti trimiti simulatoare si la mai detasezi si un pluton de tancuri de la batalionul de la Targoviste.
Varianta a doua mi se pare mai fezabila, avand in vedere ca pentru luptele in afara localitatilor raportul optim este de un vehicul de sprijin/vanator la doua tancuri.
Hai ca le-am repartizat si tancurile 🙂 ))))))
Ei, acum sa trecem la ce ne intereseaza cel mai tare: ce cumparam?
- La obuziere autopropulsate, pe senile:
Intai sa vedem ce exista pe piata, productie vest (sau aliati):
| Denumire, calibru, origine | masa
to |
crew | pret
mil. $ |
viteza
sosea/ offroad
km/h |
raza
act.
km |
bataie
max(1)
km |
cadenta
max
lov/min |
rez.
lov. |
munitie la tinta primul minut
kg |
| M109A7
Paladin 155mm/L39 USA |
35.4 | 4 | 14.5 | 61/ | 322 | 22 | 4 | 39 | 175 |
| AS90
155mm/L39 UK |
45 | 5 | 11 | 55/25 | 370 | 24.7 | 6 | 48 | 263 |
| SSPH Primus
155mm/L39 Singapore |
28.3 | 4 | 9 | 50/ | 350 | 20 | 6 | 22 | 263 |
| M109A6
Paladin 155mm/L39 USA |
30.5 | 4 | 8.25 | 64/ | 345 | 24 | 8 | 39 | 350 |
| Diana(2)
155mm/L52 SVK-POL |
50 | 4 | ? | 60/ | 650 | 30 | 5 | 80 | 218 |
| AHS Krab
155mm/L52 Polonia |
52 | 5 | 10.50 | 60/30 | 650 | 30 | 6 | 40 | 263 |
| Type-99
155mm/L52 Japonia |
40 | 4 | 15 | 50/ | 300 | 30 | 6 | 40 | 263 |
| K9-Thunder
155mm/L52 South Korea |
47 | 5 | 12.5(3) | 67/ | 480 | 30 | 6 | 48 | 263 |
| T-155 Firtina
155mm/L52 Turcia |
47 | 5 | 12.5(3) | 66/ | 480 | 30 | 6 | 48 | 263 |
| Bhim
155mm/L52 SA-India |
54 | 2-4 | 4.5+ | 60/45 | 450 | 30 | 8 | 50 | 350 |
| AGM L52(4)
155mm Germania |
27 | 2 | 6.75 | 60/30 | 450 | 30 | 8 | 30 | 350 |
| GCTAMX30
AUF2 155mm/L52 Franta |
43.5 | 4 | 9.75 | 60/ | 500 | 30 | 10 | 42 | 438 |
| PzH2000
155mm/L52 Germania |
55.8 | 5 | 12 | 60/45 | 420 | 30 | 10 | 60 | 438 |
(1) munitie neghidata, fara RAP, BB etc;
(2) pretul include si vehiculul specializat de realimentare cu munitie;
(3) prototip;
(4) sasiu M270 intarit, 35t Donar(sasiu Ascod 2);
Am mentinut doar sistemele cu turela care se poate roti 360 grade.
O prima mentiune referitoare la lungimea tevilor. As prefera sa luam 155mm/L52 pentru plus de raza de lovire si capabilitati mai bune pentru contrabaterie, cu munitie cu bataie extinsa, contra Grad, Uragan si obuzierelor rusesti de 152mm.
Nu reiau aici comparatia dintre un A407/T55 si obuzierele 152/L39 🙂
Voi incerca sa transform in puncte parametrii tehnico- tactici ai masinilor:
La fiecare categorie voi da 10 puncte pentru cea mai buna valoare a unui parametru, scazand punctajul proportional, apoi voi face totalul.
Voi separa caracteristicile pe care le consider cele mai importante, si care vor avea o pondere de 60% in punctajul final, de celelalte caracteristici care vor avea o pondere de 40%.
Incepem cu caracteristicile esentiale:
| Denumire, calibru, origine | viteza
pe sosea(1) |
p to w
ratio |
vad
|
bataie
max(2) |
cadenta
max
|
rez.
lov |
medie | medie
pond. (x 0.6) |
| M109A7
Paladin 155mm/L39 USA |
9.10 | 6.54 | 6.67 | 7.33 | 4.00 | 4.88 | 6.42 | 3.85 |
| AS90
155mm/L39 UK |
8.21 | 5.66 | 10 | 8.23 | 6.00 | 6.00 | 7.35 | 4.41 |
| SSPH Primus
155mm/L39 Singapore |
7.46 | 7.49 | 8.00 | 6.67 | 6.00 | 2.75 | 6.40 | 3.84 |
| M109A6
Paladin 155mm/L39 USA |
9.55 | 5.89 | 7.33 | 8.00 | 8.00 | 4.88 | 7.28 | 4.37 |
| Diana(3)
155mm/L52 SVK-POL |
8.96 | 6.56 | 8.00 | 10 | 5.00 | 10 | 8.09 | 4.85 |
| AHS Krab
155mm/L52 Polonia |
8.96 | 6.58 | 6.67 | 10 | 6.00 | 5.00 | 7.20 | 4.31 |
| Type-99
155mm/L52 Japonia |
7.46 | 5.78 | 8.00 | 10 | 6.00 | 5.00 | 7.04 | 4.22 |
| K9-Thunder
155mm/L52 South Korea |
10 | 8.21 | 10 | 10 | 6.00 | 6.00 | 8.37 | 5.02 |
| T-155 Firtina
155mm/L52 Turcia |
9.85 | 8.21 | 10 | 10 | 6.00 | 6.00 | 8.34 | 5.01 |
| Bhim
155mm/L52 SA-India |
8.96 | 10 | 9.33 | 10 | 8.00 | 6.25 | 8.76 | 5.25 |
| AGM L52
155mm Germania |
8.96 | 7.86 | 8.00 | 10 | 8.00 | 3.75 | 7.76 | 4.66 |
| GCTAMX30
AUF2 155mm/L52 Franta |
8.96 | 6.38 | 8.67 | 10 | 10 | 5.25 | 8.21 | 4.93 |
| PzH2000
155mm/L52 Germania |
8.96 | 6.89 | 10 | 10 | 10 | 7.50 | 8.89 | 5.33 |
(1) nu am viteza in offroad pentru toate dar se cifreaza la 50-70% din cea pe sosea, un indice important fiind power to weight ratio;
(2) munitie neghidata, fara RAP, BB etc;
(3) prototip.
Continuam cu caracteristicile secundare:
| Denumire, calibru, origine | masa | crew | raza
act |
prag | sant | protectie | medie | medie
pond. (x 0.4) |
| M109A7
Paladin 155mm/L39 USA |
7.63 | 5.00 | 4.95 | 4.55 | 6.00 | 8.00 | 6.03 | 2.41 |
| AS90
155mm/L39 UK |
6.00 | 4.00 | 5.69 | 6.82 | 10 | 10 | 7.52 | 3.01 |
| SSPH Primus
155mm/L39 Singapore |
9.54 | 5.00 | 5.38 | 7.27 | 6.00 | 8.00 | 6.87 | 2.75 |
| M109A6
Paladin 155mm/L39 USA |
8.85 | 5.00 | 5.31 | 4.55 | 6.00 | 8.00 | 6.29 | 2.51 |
| Diana(1)
155mm/L52 SVK-POL |
5.40 | 5.00 | 10 | 7.27 | 9.33 | 10 | 7.67 | 3.07 |
| AHS Krab
155mm/L52 Polonia |
5.19 | 4.00 | 10 | 7.27 | 9.33 | 8.00 | 7.30 | 2.92 |
| Type-99
155mm/L52 Japonia |
6.75 | 5.00 | 4.62 | 8.18 | 6.67 | 8.00 | 6.54 | 2.61 |
| K9-Thunder
155mm/L52 South Korea |
5.74 | 4.00 | 7.38 | 6.82 | 9.33 | 8.00 | 6.88 | 2.75 |
| T-155 Firtina
155mm/L52 Turcia |
5.74 | 4.00 | 7.38 | 6.82 | 9.33 | 8.00 | 6.88 | 2.75 |
| Bhim
155mm/L52 SA-India |
5.00 | 10 | 6.92 | 8.18 | 8.10 | 8.00 | 7.70 | 3.08 |
| AGM L52
155mm Germania |
10 | 10 | 6.92 | 8.18 | 8.33 | 8.00 | 8.57 | 3.43 |
| GCTAMX30
AUF2 155mm/L52 Franta |
6.21 | 5.00 | 7.69 | 8.45 | 9.67 | 8.00 | 7.50 | 3.00 |
| PzH2000
155mm/L52 Germania |
4.84 | 4.00 | 6.46 | 10 | 10 | 10 | 7.55 | 3.02 |
(1) prototip
Cumulam rezultatele si vedem cum se raporteaza pretul la punctaj:
| Denumire, calibru, origine | med pond
1 |
med
pond 2 |
total | rank | pret
nou
mil$ |
pret/
punct (nou)
mil$ |
rank | pret
sh/up(1)
mil$ |
pret/
punct (sh/up)
mil$ |
| M109A7
Paladin 155mm/L39 USA |
3.85 | 2.41 | 6.26 | 4 | 14.5 | 2.32 | 4 | 7
upgr. |
1.12 |
| AS90
155mm/L39 UK |
4.41 | 3.01 | 7.42 | 1 | 11 | 1.48 | 3 | ~7.5
turela L52 |
– |
| SSPH Primus
155mm/L39 Singapore |
3.84 | 2.75 | 6.59 | 3 | 9 | 1.37 | 2 | – | – |
| M109A6
Paladin 155mm/L39 USA |
4.37 | 2.51 | 6.88 | 2 | 8.25 | 1.20 | 1 | – | – |
| Diana(2)
155mm/L52 SVK-POL |
4.85 | 3.07 | 7.92 | 5 | ? | – | – | – | – |
| AHS Krab
155mm/L52 Polonia |
4.31 | 2.92 | 7.23 | 8 | 10.5 | 1.45 | 5 | – | – |
| Type-99
155mm/L52 Japonia |
4.22 | 2.61 | 6.83 | 9 | 15 | 2.20 | 7 | – | – |
| K9-Thunder
155mm/L52 South Korea |
5.02 | 2.75 | 7.77 | 6 | 12.5(3) | 1.61 | 6 | 8(4)
|
1.03 |
| T-155 Firtina
155mm/L52 Turcia |
5.01 | 2.75 | 7.76 | 7 | 12.5(3) | 1.61 | 6 | – | – |
| Bhim
155mm/L52 SA-India |
5.25 | 3.08 | 8.33 | 2 | 4.5+ | 0.54(5) | 1 | 4.5+
turela |
– |
| AGM L52
155mm Germania |
4.66 | 3.43 | 8.09 | 3 | 6.75 | 0.83 | 2 | ~4.5
turela |
– |
| GCTAMX30
AUF2 155mm/L52 Franta |
4.93 | 3.00 | 7.93 | 4 | 9.75 | 1.23 | 3 | ~7
turela |
– |
| PzH2000
155mm/L52 Germania |
5.33 | 3.02 | 8.35 | 1 | 12 | 1.44 | 4 | ~7
sh |
0.83 |
(1) second hand / upgrade /alte programe;
(2) prototip;
(3) pretul include sistemul complet, cu vehiculul specializat de reincarcare;
(4) oferta facuta Indiei, foarte probabil doar pretul K-9, fara vehicul de reincarcare;
(5) pretul se refera doar la turela si lucrarile de adaptare pe sasiul clientului;
Observatie: clasamentele le-am facut separat pentru L39 si pentru L52
Sa vedem ce-a iesit.
Cu privire la calibrul 155mm/L39
Nu vreau sa reiau comparatia cu A407/T55 (Atelierul lui Bula, episodul 4), dar cu 155mm/L39 in mod sigur nu poti face contrabaterie la Giatsint-s/b, Msta-s/b sau Koalitsiya (pe categorii similare de munitii), nici la Grad (loviturile cu bataie de 40km) ci doar la Uragan (cu munitii scumpe Excalibur), iar acest motiv ar trebui sa fie suficient pentru a nu cumpara asa ceva.
Totusi, pentru ca probabil vor conta alte criterii (politice, comisioane etc) nu exclud achizitionarea de obuziere 155mm/L39. Iar aici o achizitie de M109 upgradat la varianta A7 ar avea (la 7 milioane$) cel mai bun raport pret/calitate desi vorbim despre un upgrade si nu de o masina noua.
De cumparat noi, M109A6 (cca 8.25 milioane$) ar avea cel mai bun raport pret/calitate, urmat de PRIMUS (9milioane$).
PRIMUS, o masina interesanta, usoara, ingusta dar lenta si cu rezerva redusa de munitie, ar fi bun pentru misiuni internationale (usor de dus cu avionul, la 28.3to) dar e un produs “crud” si nici nu cred ca singaporezii l-au proiectat sa opereze la -45 grade Celsius pentru ca la ei e cald.
Cu privire la calibrul 155mm/L52
Bhim are cel mai bun raport pret/calitate dar, atentie, este doar pretul turelei.
Vorbim despre turela autonoma sud africana T6/52, versiune a turelei G6/52, modificata pentru a avea toate sistemele in turela si apta sa fie montata pe sasiu de Arjun (sistemul Bhim) si T-72 (sase galeti …. mai stim pe cineva). Cadenta de tragere buna (8 lovituri/minut), echipaj de 4 dar poate opera in sistem automat, cu doar doi oameni (driver & gunner). Rezerva buna de munitie (40 in turela, din care 20 in autoloader, plus 10 in sasiu), restul parametrilor tinand de sasiul pe care va fi montat. Echipajul sta in turela, cu exceptia driverului care sta in sasiul de tanc. Accesul la motor, pentru service sau inlocuire, se face prin simpla intoarcere a turelei la 90 grade (stanga/dreapta).
Pentru cine nu are multi bani, un pret de 4.5 milioane$ turela, hai 5 milioane $ cu tot cu montajul, ar fi o afacere excelenta doar ca masa de 18.5 tone a turelei trebuie gestionata cu atentie.
Pusa pe un sasiu de TR-85 (43.3 tone minus cca 12 tone turela) l-ar duce la un 50 tone, cat Bizonul, si ar avea nevoie de motorul 860CP pentru a ramane la 60km/h. Cum in sasiu nu sta decat driverul, spatiul eliberat poate fi folosit pentru stocarea a 10 lovituri de 155mm, cu incarcaturile de azvarlire aferente, si pentru instalarea de rezervoare suplimentare care sa-i creasca raza de actiune spre 480-500km, fara butoaie.
O varianta interesanta ar fi upgradarea pachetului energetic cu un bloc compact motor-transmisie, de 1200 CP (de ex. Scania-Renk care se potriveste la sasiurile EST, pe sase galeti). Daca te-a costat distractia 5 milioane $ mai dai acolo niste marunti si schimbi si pachetul energetic.
Ajungi, cu aproximatie, la un sistem de 52-53 tone, cu 22.64 hp/to, 65km/h pe sosea si vreo 35-40km/h in offroad. Nu cred ca vei putea snorkeli (nu ai loc sa pui burlanul ala gros) dar un vad de 1.4m te descurci sa-l treci, la fel cum te descurci sa treci un prag sau un sant (0.9/2.8m)
Nu suna rau deloc iar sud africanii nu au contracte pentru gaze cu rusii. In plus, colaborarea cu ei ne-ar putea deschide usa spre munitiile VLAP produse de ei.
Bhim (turela T6 pe sasiu de Arjun)
AGM L52 este urmatorul, cu o masa totala de 27 tone (sasiu M270) sau 35to (Donar, sasiu ASCOD2). Exista si o varianta de instalare pe sasiu 8×8 Boxer dar cu camp de tragere limitat la 45+45 grade spre inainte si 45+45 grade spre inapoi. La fel ca in cazul Bhim, producatorii pot instala turela si pe sasiu de tanc. Sa fiu sincer, cand i-am citit parametrii si pretul, am crezut ca n-am vazut bine dar apare foarte sus in diverse clasamente pentru SPH-uri, uneori chiar inaintea PzH2000.
Complet automatizata, opereaza cu gunner si driver, cu cadenta maxima de 8 lovituri / minut. Singurul minus ar fi rezerva mica de munitie, 30 lovituri, dar care poate si completata cu 10-15 lovituri stocate in sasiu. Pretul, pe sasiu de M270, se ridica la 6.75 milioane$ (mai mic decat un upgrade la Paladin A7) iar pretul turelei se ridica la cca 4.5 milioane $.
Din punctul nostru de vedere, o instalare pe sasiu de TR-85 ar pastra tancul cam la aceeasi masa, turela AGM L52 cantarind 12.5 tone, si aceeasi viteza (cca 65km/h). Gunnerul ar sta in sasiu, in dreapta driverului, iar camera de lupta ramasa libera ar putea fi folosita pentru stocarea a 10 lovituri de 155mm (cu incarcaturile aferente), crescand rezerva generala la 40, si pentru instalarea de rezervoare suplimentare, pentru a creste raza de actiune spre 480-500km. Cu munitia si carburantul suplimentar, masa ar putea creste la 45 tone, probabil scazand viteza la 62-63km/h.
Instalarea unui pachet compact motor-transmisie de 1200 CP ar permite adoptarea unor kituri suplimentare de protectie pentru turela si sasiu (sa zicem cca 4 tone), ducand masa totala la 49 tone, cu 24.5 hp/to si o viteza spre 70-75 km/h pe sosea si 40-45km/h offroad. Ar fi ok si o motorizare cu 1000 CP. Daca mai luam in calcul ca dimensiunile turelei ar putea permite instalarea “burlanului” pentru snorkeling, ideea arata tot mai bine.
Mai mult decat atat ce sa-ti mai doresti?
Singura problema e chiar producatorul, KMW, care obisnuieste sa incheie contractele de mentenanta in conditii inacceptabile, in plus, Mutti e sensibila la suparararile si gazele Moscovei si s-ar putea sa ni le livreze cate un obuzier pe an, in loc de un batalion pe an.
AGM L52, pe sasiu de M270 si ASCOD2
AGM L52, pe sasiu de Leo 1 si Boxer
GCT AMX30 AUF2 se pozitioneaza al treilea (surprinzator, pentru ca nu-mi sarise in ochi pana acum). Sistemul reprezinta un upgrade major al sistemelor AUF1, din dotarea armatei franceze (70 modernizate din 253), cu trecerea la 52 calibre, modernizarea autoloaderului si cresterea cadentei maxime la 10 lovituri/minut (asemeni PzH2000). In plus, turela poate fi montata pe sasiu de AMX30, Leo1, Arjun si T-72. Masa turelei complete se apropie de 19 tone. Separat de restul sistemului, turela ar putea costa cca 7 milioane $ (mai scumpa decat T6 dar cu cadenta mai mare).
Pe sasiu AMX 30, sistemul realizeaza un raport pret/calitate mai bun decat PzH2000, cu rezerva mai mica de lovituri dar mai usor si cu o raza mai mare de actiune, sistemele fiind egale la cadenta de tragere si raza de lovire. Diferenta decisiva o face pretul de 9.75 milioane $ la AUF2 fata de 12 milioane $ la Pzh2000. In opinia mea, e cel mai urat din lista dar nu-l cumperi pentru sex 🙂
In privinta unei posibile achizitii, francezii au suficiente sisteme AUF1 bune de modernizat, dupa cum s-ar putea realiza si instalarea turelei AUF2 pe sasiu TR-85, in conditii similare cu T6. In acest caz trebuie facuta balanta intre plusul de pret si plusul de cadenta de tragere.
GCT AMX30 AUF1 (nu am gasit poze cu AUF2 dar are burlanul mai lung)
PzH2000 se claseaza al patrulea, ca raport pret/calitate. Din punct de vedere tehnic este etalonul de performanta pentru obuziere autopropulsate. Cadenta mare de tragere (la teste a tras 12 lovituri intr-un minut si 20 lovituri in 1minut 47 secunde, cadenta practica fiind considerata de 10 lovituri pe minut. Gestiune automatizata a munitiei, magazie generoasa (60 lovituri), viteza foarte buna in offroad (45km/h) si excelenta capacitate de trecere la prag, sant si vad (1.1/3/1.5). Nu tocmai iute pe sosea (60km/h), cu costuri ridicate de operare si cam dolofan. De fapt, cel mai dolofan obuzier autopropulsat, cu aproape 56 tone.
La asa performante, asa pret: 12 milioane $. Probabil, combinatia pret-costuri operare a facut ca unele tari, dupa evaluarea sistemului, sa aleaga alte solutii (Suedia-Archer, Finlanda-155GH52APU) iar altele sa-si limiteze achizitiile, inclusiv armata germana care pastreaza doar cca.149 sisteme din care aproape jumatate in rezerva.
Aici nu includem Qatar-ul care-si permite sa ia utilaje scumpe (undeva spre 18 milioane$ bucata) sau pe croati si lituanieni care, cel mai probabil, vor primi sisteme vechi, avand in vedere pretul de cca 4 milioane $/sistem si modul de vanzare: 12 + 3 pentru piese (Croatia) si 16 + 3 pentru piese + 2 pentru training (Lituania).
Una peste alta, nu sunt suficiente sisteme pe piata pentru o dotare uniforma a armatei (in afara de cele 2 batalioane) si, in plus, noi le vrem in 2017 si 2018 in timp ce Germania le livreaza lituanienilor cele 21 sisteme intre 2016-2019, ca sa nu-i supere pe rusi. Va dati seama cam prin ce an vor termina livrarile pentru Romania?
PzH2000
AHS Krab, al cincilea clasat. Dezvoltat initial cu o turela AS-90M Braveheart pe un sasiu polonez, s-a optat pentru o turela produsa local si un sasiu korean K-9. La sistemul Braveheart au renuntat si britanicii. 6 lovituri pe minut desi se spune ca un echipaj antrenat poate trage 8 lovituri in primul minut. Raza de actiune foarte mare, 650km, magazie nu prea mare (40 lovituri), nu se prea descurca la vaduri (1m) in schimb sare bine praguri si santuri (0.8/2.8m). Cam submotorizat (850CP), power to weight 17.07 hp/to, ceea ce, la cele 52 tone, nu-l face prea sprinten, 60/30 km/h. Pret 10.5 milioane $.
AHS Krab
K-9 si Firtina – impreuna, pe locul 6. Clasarea este nedreapta pentru ca pretul include atat obuzierul autopropulsat cat si vehiculul de realimentare cu munitie. Doar pentru obuzier, pretul se cifreaza undeva la 8 milioane $ /piesa, oferindu-le un raport pret/calitate excelent, imediat dupa AGM L52 si inaintea AUF2 si PzH2000.
Le iau la gramada pentru ca parametrii sunt identici, diferenta fiind la motor, in sensul ca nemtii n-ar prea vrea sa le livreze turcilor motoare MTU pentru Firtinele de export.
Fasnete pentru cele 47 tone, 21.28hp/to, ating pe sosea 66-67km/h si, probabil, un 35-38km/h in offroad (nu am gasit date). Ok la praguri, bune la sarit santuri, excelente la vaduri (0.75/2.8/1.5m). 6 lovituri / minut desi unele surse vorbesc despre 6-8 in primul minut, rezerva de munitie buna (48), raza de actiune buna (480km). In plus, sunt cele mai compacte din categorie, cu doar 2.73m inaltime, in timp ce concurenta se duce spre 3.1-3.6m.
K-9 s-a calificat in finala procedurii de achizitie derulate de India in 2015 si a fost testat in paralel cu Msta-s, depasindu-l clar, iar oferta koreeana s-a cifrat la 8 milioane $/obuzierul.
T-155 are contract de export pentru Azerbaijan dar pretul din contract (5-5.7 milioane $/buc) este stabilit mai mult politic decat pe baze comerciale, avand in vedere fratia dintre turci si azeri.
Pentru o achizitie, nu cred ca se vor baga koreenii peste turci, avand in vedere ca ultimii trebuie sa-si recupereze din banii platiti pentru licenta (1 miliard $) asa ca, cel mai probabil, discutiile se vor purta cu turcii. Aici, in functie de cum vor merge si alte contracte (ma refer la modernizarea fregatelor), e posibil sa obtinem un pret chiar mai bun, spre 7-7.5 milioane $ obuzierul.
In privinta cantitatilor, livrarea celor 2 batalioane se poate face in 2017 si 2018, la nevoie chiar din cele 280 bucati din dotarea armatei turce.
Daca nemtii fac figuri, si ma astept la asta, se poate merge chiar si cu o varianta de urgenta, cu motoare de 860CP, de tipul celor folosite de Bizon, caz in care raportul putere/masa s-ar reduce la 18.30 hp/to iar viteza pe sosea s-ar reduce la 62-63km/h dar ar creste putin raza de actiune. Asta pana se gaseste o alta solutie cu motor de 1000 CP.
In loc sa dai 7 milioane $ ca sa obtii un M109A7 cu turela SH, teava L39, viteza, raza de actiune si cadenta reduse, mai dai 1 milion $ si iei un utilaj nou si mai capabil.
K-9 si T-155 Firtina
Type-99 – Cea mai proasta optiune: lent, submotorizat, raza foarte mica de actiune (300km) si foaaaaaarte scump: 15 milioane $. No way !
Diana – nu e clasificat pentru ca nu are un pret anuntat.
Prototip aparut in 2015, colaborare polono-slovaca. Pe scurt, o turela Zuzana-2 amplasata pe un sasiu polonez, zic unii, dar care seamana (ca aparitie si parametri) cu sasiurile K-9 importate de polonezi din Koreea de Sud, pentru AHS Krab. Detine o rezerva de munitie nebuneasca, 80 lovituri, si cea mai mare raza de actiune (alaturi de Krab) dintre SPH-urile din lista – 650km. Se descurca bine la praguri si santuri si binisor la vaduri (0.8/2.8/1.2m) Pacatuieste prin cadenta redusa de tragere: 5 lovituri / minut si, in plus, e “crud”. Gura satului spune ca slovacii au incearcat sa-l oferteze catre India.
Diana, 155mm
Cam de aici ar fi de ales, asta daca nu le vine vreo idee cretina, sa ia Palmaria care rugineste prin depozitele armatei italiene, sau M52T-urile aflate cu sutele prin depozitele armatei turce.
Alte variante sunt putin probabile: Sholef-ul israelian a ramas prototip, de programul M109I7 Spark (modernizare si trecere a obuzierelor israeliene M109 la 52 calibre) nu se mai aude nimic iar americanii ar testa o varianta de M109A7 L52 dar va mai dura 2-3 ani.
Ca sa tragem linie, la obuziere, solutiile ar fi cam asa:
- La bani foarte putini: AGM L52 (probleme politice) sau turela T6 (necesita remotorizarea sasiului TR-85);
- La bani putini: M109A7 (SH, plus presiune politica), Firtina (1 milion $ mai mult dar incomparabil ca performante), turela GCT AUF2 (cadenta mare dar necesita remotorizarea sasiului TR-85);
- La bani multi: nu e cazul;
Analizand relatia pret – performante – conditii politice, eu as merge pe Firtina.
- La sisteme de rachete cu raza de 150km:
Aici nu sunt prea multe lucruri de discutat, cererea pare orientata spre Lynx-ul israelian pentru ca sunt singurii care se incadreaza in toti parametrii ceruti:
– sistemul recunoaste si poate trage cu mai multe tipuri de munitii, de la 122 si 160mm, folosite de noi, la munitiile Uragan (220mm), Imi Extra (305mm) si Delillah (330mm);
– chiar daca in RFI se vorbeste despre sasiu pe senile sau pe roti, latimea maxima impusa (2900mm) pare sa sugereze ca ne dorim sasiu de camion (eventual produs la noi, ceea ce mi se pare corect), iar sistemele folosite de israelieni folosesc preponderent sasiuri de camion;
– cerinta de integrare a producatorilor locali in procesul de realizare a sistemelor ii avantajeaza din nou pe israelieni, pentru ca ei au deja vechime in colaborarea cu uzinele noastre de armament;
– cerinta de dimensionare a blocului de operare a pachetelor/containerelor cu rachete, astfel incat sa poata utiliza rachete cu gabarit mai mare, intrate ulterior in uz, ne face sa aruncam un gand spre Delillah (Lynx o poate folosi ) si, cine stie, spre un LORA 😉 .
– israelienii nu sunt singurii care produc rachete cu raza de 150km dar sunt singurii care pot opera integrat, cu Extra, LAR160 si Grad122. Turcii produc si ei Yildirim, cu raze de lovire de 150, 300 si 900 km (ultima extrem de interesanta) dar nu le au integrate cu alte calibre, ei folosind lansatoarele Sakarya pentru Grad 122mm. In rest, M270 al americanilor nu opereaza cu 122mm si nici nu atinge 150km, cu rachetele de 227mm.
– o alta cerinta, privind precizia foarte buna a rachetelor, se pupa din nou cu IMI Extra.
– chiar daca nu este trecuta in RFI, capabilitatea antinava a rachetelor este dorita de armata (interviu Scarlat ?), iar gurile rele spun ca s-au facut trageri de testare cu IMI Extra, la Capul Midia.
Dupa ce am strigat atata vreme “Sa vina Extra !”, ar fi culmea sa ne dam pudici si sa tipam pentru transparenta si libera concurenta (poate vin si rusii cu o oferta 🙂 )) ).
IMI Extra are calibrul de 305mm, lungimea de 4.4m, masa totala de 450kg din care 120kg incarcatura de lupta, raza de lovire 20-150km, ghidaj GPS/INS, CEP 10m. Se livreaza in blocuri de cate 4 rachete, cate doua blocuri pe lansator.
E o racheta simpla, precisa, polivalenta, imuna la spoofing si bruiaj, cu posibilitati multiple de echipare a capului de lupta (HE unitar, submunitii AT/AP, mine etc). Probabil ar merge si o incarcatura termobarica.
Excelenta pentru contrabaterie la Smerch si, la limita, la Tochka.
Poate fi lansata terestru, de pe nave (Trigon, un fel de Lynx navalizat) si din avion (o varianta putin diferita: 4.3m, 500kg, 100kg warhead, midcourse update, compatibila cu F-16).
Despre viteza nu am gasit date dar cred ca se duce dincolo de 4-4.5 Mach ceea ce o face imposibil de interceptat de catre adversar, daca nu are in dotare S-400 sau o varianta mai performanta de S-300. In cazul tintelor maritime, daca nu se afla sub umbrela S-400 din Crimeea, au o mare problema, inclusiv Moskva, pana-si modernizeaza sistemele de rachete de la bord.
IMI Extra, utilizare antinava
Despre pret nu am gasit informatii dar notiunea de “cost effective” ma duce cu gandul la un 450-500.000 $ lovitura.
Nu reiau aici ce posibilitati s-ar deschide pentru GLSDB (bomba ghidata SDB250 sau SPICE 250, lansata de la sol cu un motor de IMI Extra) dar flexibilitatea traditionala a israelienilor in privinta adaptarii sistemelor de armament lasa posibilitatea realizarii ulterioare de sisteme echivalente HIMARS (un singur bloc x 4 Extra pe o platforma cu mobilitare sporita, eventual chiar sasiu SAUR2).
IMI Lynx, pe camion, cu blocuri LAR160 si EXTRA
In concluzie, o asteptam cu bratele deschise 🙂 .
III. La tancuri
Aveam de gand sa procedez ca la obuzierele autopropulsate, cu tabele si date comparative, doar ca, in interviul generalului Scarlat am aflat un element care dus la o reevaluare completa a situatiei.
Generalul a spus ca achizitia de tancuri se va face dupa anul 2025 pentru ca nu sunt fonduri (am vorbit mai sus despre incarcarea bugetara, in baza programelor de achizitii, si despre optiunea logica de a lua tancuri dupa ce ai luat avioane, ca sa nu ramai fara ele).
In aceste conditii avem doua variante:
– un tanc SH, partial integrat in industria noastra (montaj, mentenanta etc);
– dezvoltarea in Romania, cu sprijin occidental, a unui tanc de generatie noua;
Inainte de a trece la variante posibile, mai citim o data RFI-ul si sintetizam conditiile minime puse acolo:
- Sa poata opera intre – 46oC si + 49oC, la o umiditate <98% si la altitudini intre 0 si 3000m;
- Motor de minimum 1200CP;
- Generator de bord;
- Tensiune nominala in tanc 24V cc;
- Calibrul tunului 120-140mm;
- Coaxiala 7.62;
- Teleoperabila AA, 12.7mm;
- Raza de actiune 400 – 500 km;
- Capacitate de observare, ziua si noaptea, in spectrul vizibil si IR + telemetrie, la 5 – 10km;
10.Distanta de identificare a tintei, ziua si noaptea, min. 3km;
11.Distanta maxima de tragere directa, ziua si noaptea, 4 – 6km;
12.Posibilitatea de angajare, de pe loc si din miscare, ziua si noaptea la distanta de 5 – 6km;
(n-am inteles de ce o data e 4-6km, apoi 5-6km)
13.Posibilitatea de tragere din miscare, la viteza > 30km/h, cu probabilitate de lovire >95% la prima lovitura;
14.Deschiderea focului in 1.3 secunde de la observarea tintei;
15.Distanta maxima de tragere indirecta, din adapostire: 16-18km;
16.Distanta maxima de tragere, prin teava, cu racheta de tip “trage si uita”: 8-10km;
17.Blindaj de baza de tip compozit/ceramic;
18.Blindaj reactiv;
19.Optiuni pentru slat-armor (“bird cage”);
20.Capacitate de snorkeling – minimum 5m adancime.
Le-am bolduit pe cele despre care cred ca vor trasa directia pe care se va merge cu achizitia:
Un tanc cu calibrul 140mm sau 120mm dar cu posibilitatea de a schimba, ulterior, tunul cu unul de 140mm, blindaj compozit/ceramic completat cu ERA si optional slat armor, capacitate de lovire directa, pana la 6km, cu tunul, de pe loc si din miscare, la viteze peste 30km/h, cu precizie >95% la prima lovitura, lansare prin teava de rachete tip “trage si uita” pana la 10km, capacitate de traversare a raurilor cu adancime de minimum 5m.
Mentionarea blindajului compozit/ceramic ne arata ca la eventuala dezvoltare a unui nou tanc romanesc, se va renunta la vechea tehnologie, cu RHA.
In privinta calibrului 140mm s-au facut diverse studii:
140 mm Future Tank Main Armament (FTMA)
140 mm Advanced Tank Cannon (ATAC) System
Future NATO 140 mm tank gun
Israel Military Industries 140 mm smoothbore gun
Rheinmetall 140 mm smoothbore gun
RUAG Land Systems 140 mm tank gun
SSTC ARA 140 mm smoothbore tank gun Bagheera
Detalii intereasante gasiti aici: http://survincity.com/2013/09/promising-140-mm-tank-gun/
Dincolo de studii, calibrul 120mm, cu capacitate de trecere la 140mm, sau direct calibrul 140mm, scot din discutie tancurile mici, sub 60 tone, din cauza spatiului redus pentru depozitarea unor lovituri mai mari.
In cazul koreeanului M1, trecerea la M1A1 si la calibrul 120mm a redus rezerva de lovituri de la 47 la 32 lovituri. O eventuala trecere la 140mm ar reduce rezerva la 17-18 lovituri;
Similar cred ca se va intampla cu celelalte platforme pe 6 galeti, cum ar fi Leclerc care banuiesc ca va ramane ca tanc de sprijin/cercetare (ar fi si pacat sa-l strici).
O sansa ar putea sa aiba K2 si Merkava Mk.IV pentru ca au sasiul mai lung, cu 6 galeti dar distantati. In rest, cred ca regula o vor face platformele pe 7 galeti.
In mod sigur, vor trebui redimensionate compartimentele de munitie si proiectate autoloadere adaptate la dimensiunile noilor lovituri. Din ce se vede pana acum, se merge pe incarcatura necuplata, o solutie nefericita, in opinia mea.
Lovitura APFSDS 140mm comparativ cu cea de 120mm
Ce am putea achizitiona noi dupa 2025 de pe piata, in ipoteza ca se va trece la 140mm pana atunci sau ca vom face trecerea la 140mm pe perioada estimata de viata a tancurilor achizitionate?
– exclus K1A1(sau orice varianta);
– exclus Leclerc (mic, aproape imposibil de trecut la 140mm cu rezultat viabil);
– Leopard 2 nu are nimeni gramada atatea decat poate nemtii prin depozite, varianta A4, si oricum nu ni le vor vinde noua, din motiv de gaze rusesti;
– K2 nu vor fi nici destule si nici suficient de ieftine/vechi pentru a ni le permite;
– Altay idem;
– Merkava Mk IV ar fi interesante, in 2012 israelienii le-au oferit columbienilor la 4.5 milioane $ bucata. Amplasarea motorului in fata si trapa din spate, pentru desant, ar oferi acces rapid pentru realimentarea cu munitie si pentru stocarea de munitie suplimentara in spatiul pentru desant. Autoloaderul (obligatoriu la 140mm) ar reduce echipajul la 3 persoane. Marea problema la Merkava este snorkelingul: nu face asa ceva nici sa-l bati;
– Abrams se gaseste in cantitati industriale si americanii ofera, la cca 3 milioane $ /bucata , un tanc refurbishat, cu modernizarile aferente la senzori si sistemele de lupta. Intrebarea, la fel ca la Merkava, este daca este loc sa inlocuiesti tunul de 120mm cu cel de 140mm si cat te va costa reproiectarea compartimentului de munitie si achizitia autoloaderului. In plus, nici Abrams nu snorlekeste. Are kituri cu care poate traversa vad adanc de 2.37m (pana la acoperisul turelei) asa ca nu vad de ce n-ar putea sa prelungeasca in sus tuburile pentru admisia si evacuarea de la motor si sa monteze, pe trapa comandantului, burlanul acela gros. Este drept ca, in conceptia americanilor, e mai usor sa intinzi un pod peste rau pentru ca ai controlul complet al spatiului aerian asa ca nu te bombardeaza nimeni. In cazul nostru, cand adversarul controleaza spatiul aerian iar majoritatea podurilor nu tin mai mult de 60 tone (daca vei mai avea poduri), este esential sa ai o libertate mare in alegerea punctelor de traversare a raurilor, fara sa te concentrezi in zona podurilor si fara sa desfasori pontoane (foarte vizibile) pentru traversare. Cine stie, poate cat timp vor depozita americanii blindatele la noi, vom putea sa mesterim si sa testam un astfel de sistem pentru ca nu e mare inginerie. Optiunea pentru Abrams (dar sa-l mesterim sa snorlkeleasca) ne-ar deschide usile catre programul la care lucreaza pentru tunul de 140mm (link-ul mai sus).
O alta varianta ar fi sa participam la o reactivare a proiectului Strv2000, prezentat detaliat de Marius aici: http://www.rumaniamilitary.ro/tancul-care-era-sa-fie-strv-2000
La nivelul anilor 80 era cumplit de scump, mai ales ca suedezii lucrau singuri la el, dar tehnologia a evoluat de atunci, au aparut solutii tehnice mai simple iar costurile unor materiale si echipamente au mai scazut sau pot fi inlocuite cu variante mai ieftine dar performante.
Cititi articolul cu pricina pentru ca e interesant. Ideea generala a proiectului a fost ca tunul de 140mm sa utilizeze doar APFSDS, impotriva tancurilor, in timp ce tunul coaxial de 40mm sa se ocupe de blindatele usoare, restul (camioane, automobile, personal debarcat) urmand sa cada in sarcina celor 2 mitraliere de 7.62.
Intre timp, la calibrul 40mm a aparut CT40, cu munitie telescopica, ocupand un spatiu mult mai mic, dar cu performante balistice excelente.
Tunul CT40mm, comparat cu alte tunuri, si munitie telescopica 40mm
Cred ca o asociere Israel (sasiu Merkava MkIV, eventual si turela), Elvetia (tun RUAG 140mm), Suedia (autoloader, integrare), Romania (vopsit sasiul, montat placute inmatriculare, catering, udat florile, dat cu parerea 😉 ) ar putea revitaliza proiectul la preturi mai mult decat interesante. Daca e fezabila o astfel de asociere, ar trebui impinse lucrurile si demarate discutiile, sa vedem cat sunt de interesati. Cine stie, poate facem utilajul sa si snorkeleasca 🙂 .
A treia varianta ar fi sa devenim clienti ai programului germano-francez, la niste preturi care sa ne omoare, cu figuri si intarzieri repetate din partea nemtilor, sau sa vedem ce iese din programul Bagheera al ucrainenilor (astia n-au bani nici sa treaca strada) dar e putin probabil sa accepte americanii sa punem pe Abramsuri alte tunuri decat cel produs de ei.
A patra solutie, cea mai ieftina, ar fi sa negociem cu americanii pentru Abramsuri refurbishate (sunt ieftine), sa le lasam asa cum sunt (ok, mesterim snorkelul 🙂 ) si sa dezvoltam o varianta simpla de vanator de tancuri.
Sasiu de TR-85, tun de 130/152mm (cu posibilitate de schimbare la 155mm) cu autoloader, afet tip Giatsint-s sau Rascal imbracat intr-o turela cu rotatie limitata (15-25 grade stanga/dreapta), motorul in fata, motor secundar, tun de 25-40mm coaxial, teleoperabila 7.62mm, motor de 1200 CP. Cca 50 tone, 70km/h, echipaj de 3 (operabil si cu unul singur), 400-450km raza de actiune, cadenta practica de tragere 15 lovituri /minut.
Cred ca solutia cea mai practica ar fi ultima, mai ales daca reusim sa negociem un contract cu finantare din partea Trezoreriei Americane, astfel incat sa inceapa sa ni le livreze din 2017 iar platile sa le facem incepand cu 2025 sau 2026, dupa ce terminam achizitia ultimelor doua escadrile de F16, iar in paralel sa ne apucam de surubarit la vanatorul de tancuri.
Eroul Bula
Buna dimineata Eroule. Ai facut o treaba de milioane, atatea date comparative. Sper sa citeasca cineva din minister datele din articol. Excelent si felicitari.
un vanator de tancuri / asault gun/ artilery gun/ cu tun de 130 mm? asa am impaca toate caprele si toate verzele plus eliminam multitudinea de platforme.. plus eu zic ca 3 spg + 3 tancuri ar fi ok ca grup de munca’ .. ganditiva si la faptul ca daca nu avem platforme comune la echipament o sa platim la intretinere de numa..
@Eroule
Sa vezi batalie ce incasezi de la Floricica cand o sa va intilniti pe culoar…
Stai ca se asteapta sentinta definitiva la gluma cu garsoniere pentru generali. Poate ia cu exe sau chiar cu suspendare si nu-i mai vedem mecla la televizor.
Posibil sa incaseze si ea cativa anisori si sa scrie un roman despre cum fugea prin porumbi desculta in tinerete… dar io* zic ca se elimina doar efectul nu si cauza…
Mai tii minte acum cateva luni cand posta unul la greu lista cu SRL-urile de apartament mana in mana cu UTI? Aia este caracatita, Floricica este doar un executant parlit care se gudura la cativa verzisori…
Ori matale cu ideile alea cretze vrei sa-i gonesti taman pe astia de la ciolan… de aia zic ca o sa te fugareasca astia prin minister… 🙂
In iunie e concurs pt director la ROMARM, poate scapam dracului de mumia aia…
Trebuie tratata si cauza si efectul… degeaba scapi de mumie daca nu tratezi cauza…
Pune si tu aici lista aia, ca eu cumva am scapat-o. Si s-a dat sentinta in cazul Flociricai – a fost achitata, dar trebuie sa dea 140.000 RON ceva diferenta de bani.
Aia 140.000 RON sunt rahat cu apa rece la cat a supt pe toate partile…
Lista aia este aici pe forum, pe la articolele mai vechi mi se pare…Erau firme de apartament gramada acolo…
Eroule mega felictari pt super articolul ce-l facushi !!! am nishte mici completari de facut : Extra este de 306 mm calibru ci nu 305, shi la tunuiri-obuziere autopropulsate de 155 mm, daca tot sunt chitritzi Armata romana pe tehnica israeliana, ai uitat la comparari de turela cu tun-obuzier Sholef pe shasiu de Merkava, bun in cazul in care vom lua cum propunea confratele Marius Zgureanu : Merkava 3 Dor Dalet !!!
in rest eu cred ca sistemele de artilerie tunuri-obuziere de 155 autopropulsate pe shenile sunt cam putzine, la fel ca shi sistemele de rachete de artilerie. poate se va relua shi proiectul ATROM de 155 mm, shi poate luate shi apoi fabricate sub licentza M-777 de 155 mm, nu ar trebui renuntzat la tunurile-obuziere M-1985 tractate de 152 mm shi nici la obuziere M-1981 tracatate de 152 mm. poate ar trebui sa se mentzina shi obuzierele de 122 mm, cat shi cele 48 M-1989, iar tunurile de 130 mm sa le punem pe shasiuri asha cum propuneai cu cele de 100 mm shi sa le facem anti-tanc.
nu cred ca ar trebui sa se renuntze la cele 300 tancuri TR-85 ele trebuind fi modernizate la un nivel M2 cu un blindaj mai bun, motor de 1000 cp sau1200 cp shi un tun de 105 mm. T-55 transfirmate shi ele in vanatoare de tancuri in diferite variante modulare : fie pastrand tunul de 100 mm cu submunitzie tip sageata la proiectile, motor de 860 cp, rachete AT sau tunuri automate de binate de 30; 35;40 sau 57 mm shi mitraliere grele de 14,5 mm. variente sunt multe iar la saracia Romaniei trb refolosit shi modernizat tot ce avem.
Am vazut ca Extra apare cu calibrul 306 mm pe unele site-uri si 305mm pe altele. Am mentinut 305 pentru ca este echivalentul a 12 in (304.8mm) iar pe unele site-uri apare cu calibrul in inch.
Despre Sholef n-am uitat, l-am mentionat spre final, inainte de a evalua posibilele variante de cumparare, in functie de bani.
In momentul asta nu este decat prototip iar daca israelienii nu se arata interesati de el e riscant sa pronesti cu un sistem netestat deja. Chiar si asa, ca sa-l luam nou, la performantele pe care se zice ca le are, probabil sub 10 milioane $ bucata nu pupam.
Fain articol, deseara o sa-l citesc mai pe indelete si comentam .
Eroule, esti mare! Faine comparatii. Deja visez la toate cele. Georgica, haide bre, fa si matale un curriculum vitae Eroului, baga colo ca e expert ROMilitary in Dotare, Planificare,Viziune, Extraviziune, Tehnica, Logistica si Manutanta, si timitele-o astora de la DPA, ACTTM, MApN, MStM, etc. etc. Trebe neaparat angajat acolo, si-apoi sa vezi dotari taica! BRAVO, Eroul Bula, FELICITARI, MAGNA CUM LAUDAE!
Sus Eroul, jos Florcica! Am citit articolul de trei ori pana acum, si mai vreau…SUPER!
Subscriu. Dar suspectez cà sub pseudonimul „Eroul Bulà”, nu e numai Bulà, ci un întreg colectiv de ingineri în armament, ofiteri superiori si specialisti de tot felul si din toatà lumea 🙂 Altfel este suprauman !
Omule, tot respectul pentru munca depusa. As fi foarte multumit sa ai dreptate… sa se realizeze aceste achizitii… sa nu se trezeasca „mult iubita” noastra clasa politica de o subita nevoie de bani pentru a cumpara panselute si borduri.
Sper ca in aceste ultime ceasuri sa mergem in directia buna si sa avem o armata dotata macar oe jumatate cum ar trebui sa avem… fiindca azi dupa 25 de ani de libertate si democratie nu stiu daca dotarea Armatei Romane trece de 10-15% din necesarul ei.
Doamne-ajuta!
Inca odata felicitari pentru articol…. bun de pus pe masa CSAT si obligati sa se tina de cuvant cu achizitiile promise.
@Eroul Bula
Tare de tot, BRAVA pt articol!
Acum pariul meu ar fi:
– obuzier autopropulsat si MLRS 150 km idem cu tine / T155 Firtina (ultimele contacte cu Coreea de Sud si Turcia spre asta bat, nu cred ca ne-am dus la capatul lumii pt T50 sau K1/K2) si IMI Extra (aici au fost chiar pe fata la compatibilitatea cu 122-ul …)
– tanc:
1. Abrams SH refurbished dar mi-e teama ca luam monkey model fara armura Chobham
2. Ceva produs loco cu turela KMW si sasiu TR-125 (sasiul de TR-85 e deja depasit)
3. Licenta Altay de la turci daca gasesc astia motor
1. Monkey model ar fi fara armura cu uraniu saracit, ceea ce ma cam astept. Fara Chobam n-au cum sa ni-l dea.
2. As sta departe de KMW din motive tehnice (conditii de cacat in contractele pentru mentenanta) si politice. Daca vom porni un sasiu nou, gen TR-125, va trebui facut pe blindaj compozit si nu RHA.
3. Nu cred ca ne-ar da turcii licenta pentru Altay ca sa le facem concurenta la export, mai degraba vor incerca sa ne vanda (pret de tanc nou) si sa facem mentenanta (operatiunile majore) la ei. Doar pentru uz intern nu se merita sa iei licenta ca te rupe.
For Chobham asa e, mea culpa, nu-mi bausem cafeaua :).
La Altay cred ca e posibil sa ne dea o licenta limitata / mai ieftina doar pt necesarul nostru avand in vedere ca sunt disperati sa recupereze din banii platiti sud-coreenilor.
Spune Burlington(in cazul US) sau Dorchester … Chobham ii ceva nume complet neoficial pe care unii ziaristi l-au populariza..
daca se va lua M-1 A1 Abrams de la americani, ce ne facem cu motorul ala turbine de consuma de te rupe? bagam tzuci shi palinki in el? sau se poate schimba motorul cu unu mai economic, recte ala de la Leopard 2 -intrebai shi io, nu ma mascaritzi pls ??? personal mie I-mi place pt Armata Romaniei Type 90 Kyu-maru Japonez dar nu cred ca ne-ar da noua japonezii licentza sa fie prdus acest tanc in Romania….??? confratele Marius Zgureanu propunea pt Romania Army Merkava 3 Dor Dalet intr-un articol aci pe site !!! poate sa-l producem shi pe acesta sub licentza !!!
Sa fiu sincer, eu nu m-as agita acum din cauza turbinei. S-ar putea ca in astia 10 ani sa treaca inclusiv americanii la un motor Diesel sau sa adopte un alt tanc si sa nu se mai opuna schimbarii motorului.
Fain si foarte fain articol, super cu felicitari. Parerea mea e foarte pesimista. Astia din conducerea tarii nu au bani de dat la alegatori sau de furat, crezi ca o sa obtina armata ceva pentru toate programele ? Eu ma indoiesc sincer, In cea mai optimista varianta o sa faca, dar pe sfert sau pe bucatele ( sa nu zica aliati ca nu au incercat macar ) dar nici macar pe jumatate din RFI-ul cerut.
De ce ? Cati ani au avut pana acum si nu au facut nimic. La inceput mai aveam industrie, dar acum e foarte dificil ! Sigur programul F-16 o sa ramana ( a 2- a escadrila ), dar cand o sa vada cat este de dificil in materie de costuri cu mentenanta si orlee de zbor, o sa o dea cotita. Sa ma scuzati, dar asta e realitatea.
Excelent articolul! Felicitari!
Nu imi dau cu parerea (oricum neavizata) decat la tancuri. Din cate am inteles nu se grabeste nimeni sa treaca pe 140 mm. Rusii cica au facut teste si au decis ca e mai bine daca imbunatatesc 125’ul lor, nemtii au zis ca e mai viabil sa lungeasca teava la 120 Rheinmetall, americanii nu stiu dar oricum tunul lor e tot nemtesc asa ca poate ca stau dupa prusaci sa vada ce fac astia. Mai bine sa ia iar patent de tun decat sa bage banii in dezvoltare. Zic si eu…
fals un pic …
1) ala rusesc era cu mult in spate la cele NATO – la energie in teava, uzura tevii, durata de viata(600 lovituri vs 1200 la 120 L44) si dispersie. Ce au pus pe T-14 se apropie de ce aveau nemtii cu primele variante de L44.
2) M256 a inceput de la o versiune de L44 Rheinmetal, dar a evoluat diferit sa suporte o presiune in teava mai mare – este de fapt mai mult echivalent cu L55.
@tomcat1974
asta numesti tu ‘un pic’ :))). mea culpa dar am spus ca parerea mea este neavizata. se pare ca este total neavizata. sunt aici sa invat in scopuri de hobby si pasiune pentru tehnica militara.
iti multumesc pentru lamuririle bine-venite!
salutari
Rușii păstrează linia aia proastă de a mări puterea (calibrul) loviturii fără să-și uzeze nervișorii cu precizia și prelucrările metalurgice complexe aferente țevilor actuale/de viitor.
Nemții și americanii nu sunt deloc grăbiți cu trecerea dincolo de 120mm, care e mai mult decât adecvat (cu loviturile penetrante speciale) pt noua degenerație de blindate non-aliate.
Englezii pun problema augmentării Chall2, dar atât, niciun proiect nou.
Posibilul viitor proiect franco-german (de fapt invers) e imaginar deocamdată, nu-i deloc clar dacă e nevoie și nici scopul. În paranteză merită menționat că nici nemții și nici francii nu sunt dispuși să renunțe/schimbe agregatele deja în ogradă. Leoparzii/leclercii verzi (pe pereți) au viitor în Oiropa, la fel cum TR-ul85M1 are viitor la noi 😉
isi uzeaza nervisorii, floggerimea ta
Dorintza exista, putirintza e mai mica in schimb
La fel si la chinezi
Intr-adevar, noi pe aici n-am tratat cum se cuvine tunul de pe tancurile sovietice/rusesti, tun care pare puternic si chiar o fi dar, in acelasi timp, este de notorietate faptul ca precizia lasa muuuult de dorit chiar si pe distante „scurte” de sub 1000m…
Asadar, au crescut calibrul de la 100mm la 125mm si au mai castigat ceva metri dar au in continuare mari probleme. De trasul din mers nici nu mai are rost sa vorbim, ai nostri au cerut precizie 95% la viteze de 30km/h, la T 90 acest lucru inca este un deziderat…
Poate si de aceea au marsat pe rachete lansate pe teava tunului.
daca nici in Armored Warfare t14-le armata deabia introdus la tier 10 nu loveste din mers nici picat cu ceara :)). credeam ca fiind joc american ii trolleaza pe rusi.
Exact așa stă treaba, GMT! Degeaba crești „puterea” relativă de lovire dacă boaba nu atinge ținta nicicum…
Din ce cunosc, tunurile noastre AT Reșița de 100mm montate pe TR sunt mai precise și au dispersia așteptată la lovire mai mică decât cele de 125mm, cel puțin cele din 85-90. În plus, lumea nu ține cont (Bulă de ex) că de la 120mm e impractic să încarci manual loviturile, apropos de 140++mm. La 100-105mm se pot trage 6-7/min cu echipaj pregătit, cel puțin prima tură, apoi 5 constant. La 120mm americanii și nemțalăii nu știu exact ce timpi scot. Poate ne luminează cpt. Alex.
Oricum, loviturile perforante de 120 americane, nemțești și britanice dau cep în orice tanc existent… inclusiv ale lor 😐
floggerimea ta ce tunuri de 125 mm romanesti ? A555 au fost cred ca pe degetele de la o mana
Alea de 130 mm copie dupa type 59 chinezesti – gandeste-te ca ai de forjat pe masina radiala un semifabricat 6.75 metri si cine stie cate tone
Tunul de 100 are teava cu 2 metri mai scurta, si e de doua ori mai usoara
Normal ca il puteau prelucra mult mai precis, mai ales in conditiile de atunci (ma rog asta e impropriu spus, ca in conditiile de acuma nu l-am mai putea fabrica de loc)
din pacate daca nu incepe productia de tancuri pana in 2025 UMB ajunge oale si ulcele,
probabil asat se doreste de fapt, import si daca se poate cat mai jaf sau cu costuri cat mai mari de operare
Pai si cum ar putea sa inceapa productia de tancuri la UMB mai devreme de 2025? Poate doar modernizand tancul TR85 classic la varianta M2. Si doar folosind celulale deja prezente in stocul armatei. Au finalizat acest proiect, insa altul nu au. TR 125 din 1990 nu cred ca are niciun fel de viitor asa cum e el prezentat acum la muzeul militar, iar TR 2000 e deja depasit dpdv tehnologic si de noile cerinte ale campului de lupta modern.
Ramane doar ca UMB-ul sa faca un nou proiect de tanc romanesc, plecand de la trenul de rulare al TR 125(asa cum chiar ei au afirmat, scutind mult din timpul necesar dezvoltari si testarii), cu ajutor extern si sa urmeze indeaproape cerintele din RFI. Ei zic ca s-au apucat deja de lucru de un an, acum vedem ce o fi. Nu cred ca cineva poate sa creeze un tanc de azi pe maine. Mie mi se pare realist termenul de 2025. Eram speriat daca armata in cerea tancul prin 2018-2019. Atunci ne puteam gandi realist la importuri cu dedicatie. Asa inca mai cred ca UMB-ul mai are o sansa, ca nu e scos de la masa cu placinte! 🙂
Sa proiectezi, asamblezi, testezi si sa introduci masina de razboi in linia de productie necesita timp si bani, mai ales cand nu ai mai facut de mult timp tancuri, neavand prea multe lucruri de imprumutat de la versiunile anterioare, care la noi sunt perimate! 🙂 Eu unul nu m-as speria prea tare aici. Ba chiar as fi optimist!
Din principiu noile „tunuri/lansatoare” nu ar trebuii sa inlocuiasca nimic din dotare cu atat mai putin Grad. Adica noi unitati si ce este foarte importat tot la artilerie drone.
Grad este esential, coloana vertebrala a artileriei, este suficient de ieftin si mobil incat sa fie folosit in si „de masa”. Tot ce se poate moderniza aici trebuie studiat si facut.
Ucraienii utilizeaza drone pt. a corecta tirul artileriei (SF pt. Romania):
https://www.youtube.com/watch?v=pD42cus9T8Y
Tot acolo rus-pro se pare ca au folosit dronele pt. a cara si arunca încărcături explozive.
Nu se inlocuieste cu totul Grad-ul, ci doar e mutat din componeta regimentelor divizionale de artilerie, in componenta batalioanelor de artilerie aferente brigazilor. Paiul scurt ar urma sa fie tras de tunurile AT 100mm, nu de Grad-uri.
Noile lansatoare nu inlocuiesc Grad. In Rfi se spune clar ca trebuie sa poata opera si cu Grad. Era vorba ca, la primirea noilor lansatoare la Brigada 8 LAROM, lansatoarele ei sa fie transferate, cate un batalion, la cele trei regimente de artilerie mixta, inlocuind APRA-40 din dotarea lor, iar APRA-40 sa fie distribuite, cate o baterie, la fiecare batalion de artilerie de la brigazi (alea nu au acum Grad). Pe scurt, Grad ramane in uz peste tot si se intinde si la batalioanele de artilerie ale brigazilor.
@Eroul Bula
Felicitari pt. articol.
@Marcian && @Eroul Bula
Multumesc pt. precizari dar am scris ca și principiu general (sa nu ii vina cuiva ideea sa retragă din Grad-uri, conform propagandei „oricum 1 din cele importate fac cât 10 Grad-uri”; în hipermarketul Romania te poți si trebuie sa te astepti la orice). La noi „ar putea fi transferate”, de obicei, cam înseamnă ca nu vor fi.
„Grad ramane in uz peste tot si se intinde si la batalioanele de artilerie ale brigazilor”
Este foarte bine dacă o vor face si mai bine daca mai infinteaza niste unitati de artilerie (reactiva + drone). Grad trebuie să fie „peste tot”, AK + pușca. La fel și drone + ceva radare de artilerie.
Combinatia senile+ roti este necesara.
//
Cumpararea de rachete AT a fost o decizie foarte buna, la fel si amanarea cumpararii de tancuri (poate totusi reusim sa producem noi cu ceva ajutor si importuri).
Banii sa se duca inspre AA, SAUR2+/ sau TBT si drone asa ai bani si pt. transportare si pt. o parte de AA (sa nu uitam nici Roman pt. camioane).
//
Daca tot s-a scris de M-84:
„During the conflict in the former Yugoslavia was shown to be a major disadvantage of this tank M84 was accommodation of ammunition in automatic loader below the turret. Happened was that a missile fired from a rocket launcher or similar weapon penetrate the relatively thin side armor and activates ammunition situated in the automatic loader. The same problem is characteristic of all tanks series T-72 and came to the fore during the conflict in the Cecchini and the Gulf.
”
Si ce inseamna, economic, sa produci un tanc:
„There were about 240 Yugoslav factories which directly participated in the production of the M-84 and about 1,000 others which participated indirectly. „
Dupa unii aproape 1240 de firme implicate in constructia lui => zeci de mii de muncitori…
Eroule, ai marcat astazi 🙂
Din pacate sunt pe drum si nu am timp sa citesc in detaliu ci doar asa, in diagonala 🙂
leopard sh sau abrams sh eu pe astea merg…bine ca pana in 2025 parca vad ca se schimba multe…rusii se potolesc si gata si nevoia de tancuri
altii mai prosti ca noi, olandezii
http://www.nltimes.nl/2016/05/03/dutch-f-16s-hardly-used-syria-missions/
Toate ca toate, dar ce mi se pare mie ciudat este RfI pt tancuri. Adica ceri acum informatii despre o posibila achizitie pe care o so faci peste cel putin 10 ani?!
Ce informatii relevante ai putea primi in conditiile in care peste 10 ani nimeni nu stie exact ce tancuri sh ar mai fi de vanzare si in ce stare tehnica s-ar mai afla, iar pt tancuri noi, iarasi ecartul este muuuult prea mare, in zece se mai schimba tehnologiile, preturile sunt altele, etc.
Asadar dpmdv, macar pe tancuri, RfIul este neserios, sau doar o alta chestie bifata de ai nostri in fata aliatiilor.
Corect. Singura explicatie mai serioasa ar fi un aranjament cu Trezoreria SUA ( livrarea Abramsurilor incepand de la anul iar plati dupa 2025) caz in care Rfi-ul e doar de ochii lumii, cum e si cel pentru rachete cu 150km raza, cand stim toti la ce ne gandim.
Sau o implicare Ro pentru noul tank germano-francez. Sau proiectarea unuia nou in Ro+ajutor.
In realitate, Abrams suna cel mai probabil totusi.
Ca sa te implici intr-un proiect major, trebuie sa fii sigur de loialitatea partenerilor iar pe nemti, cel putin, nu-i da afara din casa loialitatea si aprecierea fata de saracii din est…. nu ca francezii ar fi altfel.
O astfel de combinatie ar fi metoda sigura de a pierde timpul si banii fara niciun rezultat.
Pentru Abrams, la o asemenea cantitate, poti discuta sa faci aici centru regional de mentenanta, pentru ca s-ar putea sa fie si altii din zona interesati sa cumpere Abrams refurbishate. Operatiunile de nivel scazut si mediu facute la noi, reparatiile capitale (turbina, transmisie etc ) la ei.
eroule sa faci reparatie capitala la turbina de la abrams nu cred ca e cine stie ce capat de lume, sunt 4 module cu tot cu cutia de viteze
doar sa ai piesele – alea nici vorba sa le manufacturezi aici, si in afara de asta manopera delicata si calificata si multa
Foarte probabil sa fie cum zici doar ca americanii nu vor fi de acord pentru asa ceva. Incearca sa asigure incarcare pentru uzina lor si nu vor fi de acord sa le surubarim aici. Cel mai sigur, vom avea un stoc suplimentar de turbine si transmisii, cand se strica sau ajung la termenul pentru revizie, le dai jos de pe tanc, le inlocuiesti cu un set din stoc si le pui pe avion. Sunt jdemii de curse militare spre SUA asa ca nu ai probleme de trafic.
A facut Honeywell un punct de lucru in Australia pentru a deservi 59 de Abrams, fara a mai fi nevoie sa trimiti turbinele la Anniston Army Depot pentru recapitalizare. Daca se cumpara sutele despre care se vorbeste probabil ca poti sa ajungi la o intelegere.
pe NatGeo a fost un reportaj despre Anniston
depozitul ala al lor cu niste cate miliarde de repere in stoc si cu robotzi care aduceau piesele la inlocuire – era deja SF
si o facilitate de aia – cabinele de sablare de exemplu in care bagau ditamai carcasa de la magaoaie, si o scoteau lucitoare ca un banutz nou
Toate alea de verificat orice e montat pe tanc – cand ai cateva mii clar merita
Cand ai cateva zeci – le sablezi manual etc, la turbine la fel acolo e de inlocuit cu piese noi si pa
Dar ce scule aveau aia de reparat/verificat tot soiul de echipamente de la bordul abramsului, sa le duplici in alta parte pentru cateva zeci de tancuri, nu cred ca merita
Eroule platile nu are cum sa ti le amane. Trebuie sa platesti dobanda, dar nu si principalul. Asta este singura modalitate de pasuire. Cat despre armament principal de 140mm asta este o poveste moarta de multi ani de zile (hai sa incercam aproape 30 de ani) din cauza dificultatilor tehnice si probleme legate operationalizare cu ar fi greutatea munitiilor aferente. Astea sunt vise umede de la niste prostovani care s-au trezit si ei din somnolenta. De nu si niste obuziere autopropulsate pe roate? G-6 suna urat?
Chiar şi aşa, am 276×3=828 milioane$.
Cât e dobanda la Trezorerie? 3%?
Ies vreo 25 milioane$/an, 250 milioane pentru 10 ani perioada de graţie. Cu 828 principalul şi încă 50 milioane dobânzi în cei 3 ani de rambursare, ajungi la 1.128 miliarde$ tot pachetul sau 4.1 milioane $/tanc. Tot se merită.
În privinţa calibrului la tancuri, am zis că va fi timp suficient să de clarifice dacă se trece la 140 în vest sau 152 la ruşi. Asta nu vom şti până nu vedem cum se comportă Afganitul la APFSDS 120mm şi cum se comportă blindajul Armata. Dacă se adevereste că Afganitul prinde tot până la 2000 m/s, vom avea nevoie de o încărcătură de azvarlire mai mare pentru a creşte viteză sagetii la peste 2000m/s. 130, 140mm.
În privinţa obuzierelor G6/52 e visul meu erotic dar bănuiesc că pentru frontiera de est au zis să fie ceva mai zdravăn, în caz că da nas în nas cu Buru-Buru. Pe mine nu m-ar deranja ca, pentru cele 2 batalioane să luăm T-6 pe sasiul de TR-85 remotorizat iar pentru celelalte unităţi să luăm G6/52, fiind acelaşi sistem. În privinţa vitezei pe şosele…… care şosele?
Cum care sosele bre?
Alea pe care am facut 500 km in 10 ore de Pasti pe drumuri cu „E”…
Sa mai aud vreunu’ ca vrea TAB cu viteza peste 100km /h…
Idem. Craiova-Sibiu (imprejurimi) si intoarcerea.
220km sambata si
314km duminca (m-am invartit in vizita pe la Cisnadie-Tocile-Sadu-Rau Sadului) si mai ales luni, la intoarcere, cand am decis s-o iau pe centura Dragasaniului (bine ca macar au acoperit zecile alea de transee 🙂 din oras) si sa nu mai revin de la jumatatea ei inspre Ganeasa, luand-o in schimb spre vest, Maciuca-Oveselu si apoi spre sud/Craiova, prin Balcesti.
In felul asta stiu precis ca am evitat toate „organili” dintre Bals si Pielesti-Craiova care stateau la ciubuc sa-si faca planul cincinal! 🙂
Total: 5,8 litri la 100km , Peugeot 206 Sedan
La Saru’ am dat bot in bot cu „organili” pitite pe camp spre megalopolisu’ ala din zare, asta fiind luni pe la 5 pm… Mai aveau sa camufleze masina politiei in grau si era totu’ ca in filme… Astept foto si amenda acasa… 🙂
Sambata, la dus, cam dupa Dragasani, pe o portiune cu limita de numai 40km pe ora, lunga de nici 200 m, statea Nea „Chamada” in albisoara aia de Logan chiar dupa semn, l-am injurat cat m-au tinut bojocii!
La intoarcere am dat de gagii doar dupa vreo 20 km sud de Rm.Valcea, cred ca incepand cu 10km inainte si 10 km dupa toti soferii faceau/faceam ocheade 🙂
Vezi ca la Balcesti stau aia la prins major. Le-au reparat radarul dupa multe luni de stay in service. Nu au mai incasat ceva si e foame mare.
Cei mai fomisti din RO (politisti de la rutiera) sunt aia de la Bals… Toata lumea trece pe singura strada asfaltata cat de cat, cu max 50 km /h…
Asta iarna treceam prin zona la iesirea din Bals si un card de gitanos taiau copacii de pe marginea drumului cu puradei, cai, caini si carutze langa ei in conditiile in care la 300-400 m de ei era postat un echipaj de politie (exact la poarta fabricii de osii si boghiuri) … Am intors, am oprit exact vizavi de echipaj, am spus ce fac aia cu copacii si au spus ca vor lua masuri… Nici macar nu au dat prin statie la dispecerat…spun asta deoarece am stat pe margine parcat inca vreo 5 minute, desfacand chipurile capota la motor, doar voi vedea ca utilizeaza statia de radio… Pe seara cand ma intorceam de la Bucuresti erau altii (sau tot aia) mai spre Valea Sarului… taiau la greu urcati in copaci… Sunt curios ce mai poate face un sofer la 100km /ora cand cade o creanga din aia direct in fatza masinii lui…
voi povestiti de chestii slabe…uitati aici : https://www.facebook.com/595052423893454/photos/a.642631282468901.1073741832.595052423893454/1014292191969473/?type=3&theater
trec prin salaj de multe ori in drum spre cluj, pana nu trec de 2 radare stiu ca trebuie sa conduc incet..
Ehe…..de la Pitesti la Portile de Fier II, pana la neamurile din Timoc, am facut luni 7 ore, cu 2 pauza la Filiasi pentru motiv de furtun spart pe traseul lichidului de racire de la motor. Deci pentru 297 de km cam 5 ore. Asa ca ce rost are sa ne vaitam de viteza TAB-urilor, ca mai repede nu ajungi oricum. 🙂
Cat despre alte rute, in aceeasi zi, ca de exemplu RM Valcea-Pitesti se mergea cu 5 km pe ora. sa nu ne invadezi rusii de Pasti sau de Craciun, ca mor pe drum de nervi! :)))))))
ce cumperi cu 3 mil.$? si chinezaria type 96 costa mai mult.
Dobanda la obligatiunile cu scadenta de 10 ani era astazi de dimineata 1.83%. Afganitul ala deocamdata s-a dovedit bun la dilit niste AG-7. La piroane am mari dubii. Tehnologia nu prea exista in momentul de fata de a urmari tinte de acest fel (pentru aplicatii terestre, daca vrei sa umraresti un MIRV este altceva), deci am mari indoieli ca mizeria aia este capabila de asa ceva.
Am mers pe o varianta maximala desi banuiam ca dobanda e mai mica de 3%. La 1.83%, tot pachetul ajunge la cca1.01 miliarde$ sau 3.66 milioane$ /masina. Pot exista variatii ale dobanzii dar mici.
In privinta sagetilor, israelienii spun ca Iron Fist se descurca impotriva lor, au postat si niste videoclipuri in care arata cum se face interceptia. Incarcatura exploziva este detonata chiar sub nasul sagetii, imprimandu-i o usoara miscare de rotatie in plan vertical, astfel ca loveste tinta din pozitie usor oblica, racaie blindajul dar nu-l penetreaza (la tancuri). Inca nu au zis pana la ce viteza maxima le intercepteaza.
La transportoare, camioane sau Humvee sageata distruge tinta chiar si venind mai oblic dar impotriva lor nu se prea trage cu sageti pentru ca le perforeaza dintr-o parte in cealalta fara sa le distruga.
In privinta indoielilor, avem o problema: una e sa te indoiesti de pe partea cealalta a Atlanticului si alta e sa te indoiesti din Romania (si sa-ti fie infirmate indoielile 😉 ). Chiar si asa, nu m-as apuca sa stric un tanc modern ca sa-i schimb calibrul, magazia de munitie, sa-i pun autoloader. Mai degraba as incerca sa fac ceva simplu, ieftin si eficient: vanator dedicat.
Eroule atat Trophy cat si Iron Fist au fost testate in SUA de cel putin trei ori. Concluzia finala: ambele sisteme au probleme de fiabilitate si sunt foarte scumpe pentru cea ce ofera. Crezi ca daca nu treceau testele „con brio” aici nu ne cumparam si noi niste jucarele de acest fel, mai ales cand era o mare nevoie de asa ceva in Iraq? Ii lasi pe irlandezii aia din Tel Aviv sa te prosteasca prea usor dupa metoda Singer.
nu trebuie uitat nici un vanator de tancuri pe rotzi 8 x 8 pe shasiu de TBT-SAUR-2/-3 cu tun de 105 mm gen AMX-10 RC, Centuro B-1, Stryker MGS sau MCV-ul japonez. sper sa nu se renuntze la TBT-ul conceput shi produs in Romania pe baza SAUR-2/-3 la UA Moreni iar in paralel cu acesta ar trebui conceput shi produs la UA Mizil un transportor shenilat modular in 3 volume, asa cum shi TBT-ul trb facut modular shi in 3 volume (lungimi diferite cu 8, 6 shi 4 rotzi), adica cu 7, 6 shgi 5 galetzi de rulaj pe parte ca sa inlocuiasca MLI-84, MLVM shi un viitor MLDA-masina de lupta a desantului aerian. poate se va revitaliza shi ARO pt vehicule ushoare modulare de teren 4×4 shi MRAP-uri.ushioare. speram sa se reinfintzeze shi UTB. MRAP grele sa fie fabricate la DAC-ROMAN Autocamioane Brashov. trebuie repornita shi fabrica de tractoare shenilate de la Miercurea-Ciuc, Arsenal Reshitza sa reinceapa sa refaca artileria grea inclusive un nou tun-obuzier de 155 mm iar UM Ciugir arm ushor. in fine daca se vrea sunt multe variante pt repornirea optima a industriei natzionale de armament shi asimilarea in productzia a unor licentze straine plus de conceptzie romaneasca pt toate categoriile de fortze armate, aer, apa shi terestru !!!
Nu are rost sa faci ghiveci de calibre cand ai proiectilul sageata pentru 100mm al nostru care este la fel de bun sau mai bun decat majoritatea loviturilor similare de 105mm.
Corect! Absurd să ceri info pt să începi poate peste un deceniu. Proiectul ar fi gata în 2035???? și ei vor info preliminare acum… sigur…
Praf în ochi, Georgele!
Aviația, marina (ce s-a asumat), artileria, AT, AAA și logistica sunt reale. Restul sunt PDF și vise umede ale unor uscați din „sistem”!!!
@Flogger. Asa m-am gandit si eu…
„In privinta unei posibile achizitii, francezii au suficiente sisteme AUF1 bune de modernizat, dupa cum s-ar putea realiza si instalarea turelei AUF2 pe sasiu TR-85, in conditii similare cu T6. In acest caz trebuie facuta balanta intre plusul de pret si plusul de cadenta de tragere.”
Nu au AUF1 disponibile. Le-au ràmas cam 180 si trebuie sà tinà pânà în 2030, an în care se preconizeazà introducerea uni CAESAR NG (blindat).
Cât despre turela GCT155, care poate fi montatà pe o multitudine de sasiuri, nu stiu dacà se mai fabricà, cel putin nu-l gàsesc pe catalogul Nexter.
Versiunea 2 a lui CAESAR. Încet, încet, va deveni complet blindat si poate si pe senile.
http://www.armyrecognition.com/images/stories/europe/united_kingdom/exhibition/dsei_2015/pictures/DSEI_2015_Nexter_s_brand_new_8x8_Caesar_self_propelled_howitzer_starring_in_London_640_002.jpg
Am vazut si eu sistemul, instalat pe sasiu Tatra 8×8.
Ce nu pricep este de ce nu incearca o cabina joasa in fata (nu chiar ca la G6/52 dar ceva gen Oshkosh) astfel ca, in caz de morcov, sa te instalezi in spatele unui obstacol sa ridici putin platforma de fund (cred ca sistemul hidraulic care coboara placa din spate ar putea face asta) si sa tragi pe deasupra cabinei (tir direct) asupra adversarului care vine peste tine.
Cam asa ?
http://i.imgur.com/2L5M8gT.jpg
Yeap, cabina joasa, te bagi dupa un obstacol si dai cu ce nimeresti dupa ei.
la pozitia aia este posibil sa dea pe spate de la recul sau in cel mai fericit caz se rastoarna,
si o macara s`ar rasturna daca ar incerca sa ridice ceva din pozitia aia,
toata greutatea sta doar pe cele 2 roti fata si pe sapele din spatele vehiculului,
este prea mult,
nu s`au pus degeaba 2 axe spate cu roti pe fiecare parte,
bine daca sapele sunt ingropate in pamant si masina sta pe toate cele 3 axe nu ai nici o problema,
dar pe asfalt sau alt pavaj ca in fotografie parerea mea este ca structura este foarte instabila pt. tragere daca vehiculu sta doar pe axa fata si sapele din spate
Cum să fie instabil când pe spate stă pe un suport rigid şi mai lat decât ecartamentul roţilor. Pus pe pavaj, eventual se mută înapoi cu 30-40cm la fiecare lovitură până găseşte teren mai moale şi se îngroapă sapele.
Licenta k9 impreuna cu Israel si ATROM ,integrat in radar altilerie cu Larom.
Licenta e 1miliard $. Noi n-avem banii astia si chiar ar fi aiurea sa platim pentru maximum-maximum 110-120 sisteme.
Israelienii de ce sa bage banii in licenta? Pentru situatia de la ei, ori pun pe picioare programul M109I7 (L52, pornind de la sistemele M109 pe care le au acum) ori asteapta sa scoata americanii M109A7 L52 si le iau cu finantare americana, in baza programului de ajutor militar.
Licenta este 300 milioane $ nu mai stiu unde am citit.
Israelul isi doreste un obuzier propriu ,obuzierul turc cat si cel indian au la baza k9 si sant forte bune.Acest proiect comun poate fii apoi vandut la altii asta cum incerca turci cu tancul si obuzierul.Noi producem obuzierul ei electronica si integrarea lui in sisteme de achizitie.Daca turci eu reusit putem si noi impreuna cu un partener care apoi sa vanda sistemul la altii.
Partea de integrare cu radar si LAROM/EXTRA am inteles-o si mi se pare ok, nu stiu in ce masura sunt interesati israelienii de o licenta impartita si cat de bun li se pare K9. Problema este ca ei pot face rost de autopropulsate moca de la americani si nu vad de ce ar da bani sa ia de la koreeni.
In privinta licentei, atat au platit turcii koreenilor – 1 miliard$
turcii au dat 1 mld, pe 8 obuziere construite de coreeni, si pentru restul pana la 350 care le manufactureaza local, licente, proiectare (ca nu e identic K9-le cu Firtina-ul turcilor), transfer de tehnologie la 2 fabrici – un centru detinut de armata unde se fabrica howitzerul, cum are si armata americana de exemplu centru de fabricatie unde fabrica tevi de tun si chestii de astea, si catre Aselsan
adica din banii aia multi, macar au ramas si cu 2 fabrici echipate de coreeni, si deja banii aia nu mai sunt chiar asa de multi, daca nu isi „privatizeaza pe 1 euro” fabricile, deja nu sunt chiar asa de multi bani
si licentele – daca vrei 50 de obuziere sau 350, cred ca e aproape cu regula de 3 simpla
daca le vei identice cu cele coreene, off the shelf, nu mai platesti modificari, adaptari etc
Oricum un numar mic nu cred ca merita sa fabrici in nici un caz, dar poti lua 50 de la ei sau alt numar de asta mic, si in contrapartida sa negociezi sa cumpere si ei ceva de la tine ce poti fi capabil sa manufacturezi de calitate
Nu merita sa cumperi o licenta + banii bagati intr-o fabrica pentru 40-50 de bucati. Cat o fi eu de pro-ind de aparare, nu merita. Nici macar la 100 nu merita.
Subscriu!!!
Idea este un sistem integrat de radar altilerie la care sant larom toate tipurile si obuzier.Nu vinzi un obuzier sau un larom sau un radar ai un sistem unitar rapid si eficient care acopere prin toate tipurile de munite pe care le poti folosi
ori ce cerinta de altilerie .
Da ce trebuie neaparat cu senile, pe roti nu sunt bune? Ceva gen Caesar de la Nexter ? Mai rapide, mai mobile, nu trebuie sa la cari urci pe tren/trailer.
Caesar nu este blindat (usor blindat la cabinà), servantii operând la exterior.
Se cere un obuzier cu o protectie suficientà pentru echipaj în timpul tragerii si cu posibilitàti de manevrà pe teren accidentat, ceea ce nu poate sà ofere Caesar, cu toate altele sale calitàti.
Felicitari pentru articol, foarte multa informatie interesanta. Imi mentin parerea ca o parte din cei care scriu pe aici ar fi extrem de competenti pentru niste pozitii de cel putin consilieri prin diversele structuri abilitate ( analize, posibilitati de modificare a utilajelor din dotare etc.). Teama mea cu programele astea de achizitii ( mai ales orizontul 2025 ), este ca noi avem o traditie in a avea dificultati majore in a mentine niste programe de investitii pe termen lung…, la noi cum se schimba guvernul cum se schimba doctrina etc… ( stiu de intalnirea dintre presedinte si partide si acordul de 2% din PIB …insa la vorbe si hartii suntem asi, mai putin la fapte). Sper insa ca trasi de mana din exterior o sa ne tinem de treaba. Partea proasta cand te trag altii de mana este reprezentata de faptul ca nu o sa te puna sa uti folosesti propria industrie… din contra, pe cat posibil, sa cumperi cat mai gata facut. Nu mai zic ca dupa cum sunt lucrurile, nu stie nimeni ce o sa fie langa granita noastra peste 3..4 ani ( ce sa mai zicem de 2025..)
Cam asa. Singurul lucru pe care-l sper este ca peste 4-5 ani sa nu stim ce va fi langa granita noastra …… de pe Nistru 😉
Poate sunt cam lacom, dar m-as multumi cu Nistrul doar daca primim ceva in schimbul Transnistriei.
Ar fi ceva ca in 4 ..5 ani sa reusim minunea… 🙂 . Ma gandesc acum ca o sa depinda mult de evolutia frontului din Ucraina…, daca astia devin o nuca tare, avem sanse, daca trec de ei ca prin branza sau instaureaza un guvern sub tutela influentei din est, ne scad sansele consierabil in viitorul apropiat. Mi-am amintit de ce se zice in articol de STRV 2000…., frumoasa ideea, ar fi superb. Poate ca daca ar fi existat o poztie comuna in est de ceva vreme in urma, Polonia, Cehia, Romania, Slovacia, Letonia., Lituania, Bulgaria…poate si Ungaria, ar fi existat si resuresele financiare si necesarul de comenzi pentru toate aceste state, incat proiectul sa devina tentant pentru productie.
Se pare ca 400 de M1A1 din stocurile US Army ar fi disponibile imediat:
https://en.wikipedia.org/wiki/M1_Abrams#Potential_operators
Evident, grecii nu cred ca vor avea bani de tancuri noi
asta ar fi greseala maxima:m1a1 abrams.adevarat unul din cele mai bune in lume.dar nu e de noi:consumul exagerat de mare,turbina pretentioasa,mentenanta costisitoare sunt doar cateva din minusurile lui.si la ce „adversari” avem in jur nu merita sa ne falimentam armata cu asa o achizitie.eu zic ca o sa fie armament german second hand(dupa fregatele englezesti,hawk-urile olandeze si f-16 americane e si randul lor sa vanda cate ceva pe aici).
Sa nu uitam de Merkava, mai ales ca se cere posibilitatea de a lansa rachete pe teava tunului.
daca este acest criteriu in caietul de sarcini e clar ca o sa fie leopard2.asta trage rachete lahat pe teava tunului.
Pe cine deranjeaza daca o sa cumparam vreo 200-300 de Abrams?
Cine se sperie atit de mult de un Abrams daca tancu’ asta consuma atit de mult cum zici tu, piesele sunt pretentioase (asta o zici tu) , mentenanta costisitoare (tot tu sustii) ?
Nu cumva contra Abramsului asta nu prea exista rachete care sa-l puna cu galetii la soare?
Daca Abramsu’ asta vine cu costumu’ ala de razboi complet?
Si daca americanii ne fac o donatie de vreo 100 de Abrams iar noi ma cumparam inca o suta???? Asa ca intre prieteni…
sa o luam pe rand:conform datelor oficiale turbina consuma 38 litri numai la pornire,iar in regim off-road 230 l/h(570 l/100 km).turbina lucreaza la turatii f.mari(ca o turbina de aviatie) deci are viata scurta(dese inlocuiri).semnatura in spectrul audio este foarte mica dar cea in infrarosu foarte mare.mentenanta:una e sa repari un motor diesel,una o turbina de aviatie.chiar daca sua iti doneaza 100 de abrams iti doneaza din primele serii cu tunul de 105 mm si fara blindajul de uraniu saracit.si noi nu ai cum sa iei ca linia de productie e inchisa si redeschiderea costa 1,5 miliarde $(asa zic ei).
Tu raspunde la intrebarea „Pe cine deranjeaza daca o sa cumparam vreo 200-300 de Abrams?” inainte de toate…
Prefer sa consume Abramsurile alea banii decat sa-i fure coruptii si hotii din bugetul statului… Are cineva ceva impotriva????
Daca are cineva ceva impotriva, sa ridice mana ca la gradinita si sa-si expuna punctul de vedere…
Oricum, datele alea pe care le insiri tu sunt pentru toata lumea… datele reale sunt altele…
nu te inflama de pomana.nu deranjeaza pe nimeni.din partea mea pot cumpara si k2 black panther(care costa vreo 9 mil.$).in toate clasamentele abrams e pe locul 1 sau 2.doar am spus ca nu e de noi.ca dovada doar sua,australia si cateva tari arabe potente financiar il au.ptr. ca iti trebuiesc bani seriosi sa intretii o flota de abrams.oricum mare parte din bani ii vor „deturna” bosii din mapn.repet ,parerea mea e ca vor lua leo2.doar el indeplineste criteriul lansarii rachetei at prin teava tunului.si odata cu el vor veni la pachet si obuzierele pzh 2000.doar ca nu vor fi 276+36.vor fi mult mai putine.ptr. ca o parte din bani vor pleca unde trebuie(vezi cazul fregatelor type 22).
Nu ma inflamez bre… da’ parca mi-ar sta mai bine cu cateva sute de Abrams cu tzava* catre Est… Sa-l vaz pe gaspadin Putin cum se infurie…
La cati bani s-au furat in RO nici ca mai conteaza ca Abramsu’ consuma 3 galeti de motorina la pornire… Important este sa avem un tanc puternic pe care sa ne bazam… Tancul ala chiar poate intari legaturile noastre cu SUA…tancul ala la o adica ne poate garanta integritatea teritoriala… la asta nu te gandesti?
ba ma gandesc.problema e ca nu noi hotaram ce si cat cumpara armata.am inteles de aici ca se cere in caietul de sarcini ca tancul achizitionat sa lanseze rachete at pe teava tunului.m1 abrams nu o indeplineste.eu cred ca acest caiet de sarcini e facut cu dedicatie ptr. leo2.care intre noi fie vorba nu e rau de loc.in multe clasamente leo si abrams schimba locurile intre ele.apropo de mentenanta:daca nu ai oameni capabili sa o faca (la turbina de aviatie e altceva decat la diesel) e nasol.inamicul te ataca si tu stai cu tancurile blocate ca nu ai cum sa le repari.iar integritatea nationala o aperi la fel si cu abrams si cu leo .singurul potential inamic e rusia.ca sa ne atace are doua variante:ori 600 km prin ukraina si moldova si pana ajung aici aduc americanii si nemtii brigazi de blindate cu c-17,ori 350 km peste marea neagra.pana fac ei capete de pod in dobrogea flota-a 6-a din mediterana primeste acordul turciei si urca in marea neagra.si end of game.
Leo2 trage rachete ghidate laser, nu „trage şi uită”
stiu, cine a zis ca trage rachete trage si uita?desi racheta lahat daca tinta e iluminata laser de alta sursa(elicopter,cercetas mascat in teren,alt tanc) este fire & forget.dupa lansare angajezi alta tinta ptr. ca altul preia racheta.
O fi el bun Leo nu zic nu… da taman acest Leo ne va creea „dependente” nu tocmai placute….
Una este sa te duci cu jalba in protzap la frau Merkel si alta este sa te duci la americani… Frau Merkel deocamdata o da cotita cam tot timpul cand este vorba de statele estice din UE /NATO… Si nu vreau sa fiu dependent de toanele asteia… Aici este smenu’…Mai bine consum cateva sute de tone in plus de combustibil si am tancuri asigurate decat sa ma rog la Merkelina sa imi dea piese de schimb, munitie si alte alea….
ai dreptate.dar cum am spus nu de noi depinde alegerea.nici macar de „dragii politicieni”.altii iau decizia ce si de unde cumparam.daca americanii doreau sa ne vanda abrams aparea in caietul de sarcini cerinta- multifuel engine si gata.nu aveai ce sa iei decat abrams ,sau poate t-80(am glumit cu t-80 nu te enerva) .si inca o chestie despre abrams:imunitatea lui este data de blindajul din uraniu saracit.nici o tara unde a fost exportat(nici macar australia) nu a primit tancuri cu blindajul asta ci cu cel chobham(compozit)..
Nu se stie niciodata cu blindajul ala cu uraniu saracit… poate avem noroc si suntem primii aliati care folosesc asa ceva…
Sa-l vaz pe Putin cum scrasneste din dinti si ne promite o batalie ca in filme…
speranta moare ultima.dar cum ti-am spus,nici americanii nu se agita prea tare.dintre tarile estice noi,bulgarii,ungurii,cehii si slovacii suntem cel mai greu de atacat.si implicit cel mai usor de aparat.ca dovada polonia,aflata in prima linie a primit leo2 din germania,fregate oliver perry complet inarmate din sua,avioane f-16 block 50 din sua,mig-29 din germania,submarine din norvegia.tarile baltice(cu putere financiara redusa)aflate de asemenea in prima linie primesc brigada de blindate cu vreo 100 de abrams si tot atatea bradley.
@dany
Dar de o colaborare cu israelienii sau francezii pentru un nou tanc romanesc, ce zici matale? Parca suna mai ok decat gurmandul Uncle Sam sau pudica Frau Merkel!?! 🙂 Abia astept sa vad ce va propune UMB-ul! 🙂
corect. si eu cred ca vom lua leo2. nu e rau dar pacat ca nu se da o sansa industriei interne. turcii asa au facut ca nu’s hoti de hoti si lepre de lepre. si uite ca au scos altay. nu stiu cat de bun este, daca este, cat costa sau altele dar stiu ca este facut apropae in totalitate in TR. si conteaza taica. in caz de razboi ti le construiesti singur la foc automat si nu stai dupa aliati – care cine stie ce strategie au – sau dupa alte tari ce ti-ar vinde blndate.
deaia au dat turcii 1 mld pe licenta si vor neaparat sa isi produca motorul la ei. ca sa nu mai depinda de nimeni si sa isi dezvolte si industria.
Da dar turcii pana la altay au cumparat leo2 la greu, am modernizat sute de m-48 si m-60 au cumparat licente ptr.apc si ifv senilate sau pe roti si dupa aia au zis: hai sa facem un tanc autohton.noi sarim peste toti pasii astia?
Scuze: au modernizat.nu pot sa sufar sa scriu pe mobil.
Măi nenișor, lukaș, de unde muma soarelui apus o dai, subtil, cum că turbina e rea, că M1 sunt slabe fără grilajul de uraniu și că or fi din nușce serie primă. Toate au trecut la 120mm. Ce ai citit matale se referă la momentul pre-1989. Deja în Irak, 1991, majoritatea M1 aveau țava mare…M256.
Apoi, dacă vor fi, toate sunt „refurbished” sau cu RK, implicit ca noi, la propriu – din fabrică.
În fine, motorizarea ceea rea arde orice (JP, motorină, benzină, kerosen, petrol rafinat etc) e extrem de ușor de menținut în funcție în condiții de campanie (echipajul face treaba cu setul limitat de scule), anume ideea din spatele proiectului MBT-70 și oferă aceeași țintă infraroșu ca Leo2 diesel. Tancurile, ca multe alte agregate, se încing de peste tot, nu doar de la motor/răcire.
Pe persoana-mi fizică am susținut opțiunea Leo2, însă nu mai e de actualitate sau nu mai e opotunitatea care era (A5 și A6 în formă bună, actualizate și aproape de pomană). Din ce cunosc, momentan, nemții nu mai dau nici A4 din parcurile de rezervă stocată. Nu văd de unde pui mâna pe 250 de jucărele și nicidecum la preț competitiv.
„teava mare” de care vorbesti o au toate m1a1 incepand cu 1985.nu stiu ce au facut cu cele 3200 de m1 (cu tun de 105 mm)fabricate pana atunci.am intrat in toate programele de upgrade si nu am gasit nimic(am banuit ca le-au trecut in rezerva).normal ca sunt MAI slabe fara blindajul de uraniu ca de aia l-au facut sa fie mai bune.intreaba pe oricine,turbina este mult mai pretentioasa decat dieselul(functioneaza la turatii mari si temperaturi mari).ai si avantajul multifuel-ului si al silentiozitatii dar in privinta semnaturii infrarosu nu ai dreptate.unul din ofurile tanchistilor de abrams este ca nu prea pot fi insotiti de infanteristi in spatele tancului.din cauza jetului fierbinte provenit de la turbina.in concluzie eu am spus ca abrams este un tanc excelent ptr. cine are bani sa il exploateze nu ptr. noi care suntem rupti in fund.iar in privinta leo2 au fost produse 3500 buc.unde sunt?multe in depozitele germaniei in conservare.
„ofurile tanchistilor de abrams este ca nu prea pot fi insotiti de infanteristi in spatele tancului.din cauza jetului fierbinte provenit de la turbina”
ia vezi aici de la minutul 3:
https://www.youtube.com/watch?v=0NS5sbmqL9Q
@lukas…. este cazul sa-ti pui cateva galeti de tzarana in cap…
Vezi ce sustineai tu si ce se vede in video…
Eu am zis odata ca matale umbli cu cioara vopsita, da’ ai zis ca sunt postac… Poate si @Zgureanu o fi postac ca si mine si noi nu stim…
Ce te mai bucuri cand ma contrazice cineva! cred ca ai ceva cu mine si nu stiu de ce.
Nu ma bucur bre… da’ a cata oare ti se demonstreaza aici ca nu ai dreptate? Incep cu @RD istoricul… Continui cu @Alex ex US Army (sau cam asa ceva)… Acum si @Zgureanu te contrazice cu… dovezi!
se pare ca rusii au alocat vreo 25 miliarde de euro pt urmatorii 20,30 ani,pt persoane platite sa faca reclama Rusiei sau sa dezinformeze.
Au ràmas numai 5 miliarde. Restu’ i-am luat eu pe toti, pe merit.
…si 20 miliarde le-a luat Putin la Soci sau cum?
Eu vad ca sunt in laterala spate.si se vede clar ajutajul motorului on mijloc pe unde chiar cu tancul in stationare ies gaze arse ca la nebuni.inchipuieti cum e cand ambaleaza motorul.si daca turbina e atat de buna de ca sunt doar doua mbt cu asa ceva? Abrams si t-80? Si astuia din urma la ultimele modele i-au pus diesel.si la abrams au fost incercari dar au abandonat ca a fost conceput special cu motor turbina.de ce nemtii, francezii, sud coreenii ale caror mbt sunt concepute dupa abrams nu au folost turbine daca erau asa bune?
Nu vezi bre ca toti sunt arsi ca vai de mama lor si au masca pe bot din cauza ca sunt „gaze arse ca la nebuni” ?
Bine bre fie ca tine.dar eu pun pariu ca nu o sa vezi abrams cu cocarde tricolore.am acasa un pdf cu un raport american despre minusurile lui m1a1 si costurile de exploatare.cand ajung iti trimit sa vezi.
Matale pui un „pedefe” contra unui video…
Adica nici daca vezi negru pe alb tot nu iti vine a crede…
Probabil ca video acesta este un fake…cam asa crezi tu…
In video care este cea mai mica distanta intre pifanteristi si tanc?
Asa ochiometric undeva la 50 cm… Iar distanta cea mai mare (tot in video) este undeva la 1,5-2m…
Daca erau „gaze ca la nebuni” mai stateau aia la o juma’ de metru in spatele tancului????
@marius zgureanu+dedicatie speciala @dany. idiot sunt ca nu dau citate.poftim,citez din field manual capitolul 7.11(este un manual al us army):”the extrem heat produced immediately to the rear of the m1-series tanks prevents dismounted infantry from following closely.the m1 series tanks also have a blind spot caused by the 0 degree of depression available over part of the back deck. to engaged any target in this area the tank must pivot to convert the rear target to a flank target.”am incheiat citatul.va las placerea traducerii.
Nu am dat atentie polemicii, dar când vàd cà se încàpàtânezà unu’, mi-am dat un ochi pe video lui Marius. Ai naibii canadieni, sunt obisnuiti nu numai cu frigul, dar si cu arsita, ca sà-si permite sà ignore recomandatiile unui „field manual” american !
mirces,vezi tu pe vreunul stand IN SPATELE tancului?inseamna ca sunt chior ca ii vad IN LATERAL SPATE. in pozitia in care sunt in video sunt cam la 2m. de ajutajul motorului.ce naiba frate cred ca stiti cu totii de aici ce e aia o turbina de aviatie.
Sunt obisnuit cu perspectivele, iluziile optice, si în general cu analiza imaginilor.
Nu sunt infailibil, dar infanteristii sunt clar pe douà coloane mascate de sectiunea transversalà a tancului. Acum crezi ce vrei, nu voi încerca sà te conving.
Poate asta spune ceva:
https://www.reddit.com/r/MilitaryPorn/comments/3jwb31/exterior_tankinfantry_telephone_installed_on_m1a1/
Da’ Alex, dar uiti sà spui cà motorul era oprit de jumàtate de orà si cà în realitate telefonul acele nu serveste decât sà alerteze pe pompieri 🙂
Band of Brothers right there! Multam Alex!
http://media.dma.mil/2013/Jun/26/2000027233/600/400/0/130620-M-XZ121-299.JPG
Austriecii „la azavada” unui Leo 2: http://i.imgur.com/RM9U04Z.jpg
Sariti pe om,dar Lukas are dreptate.Se poate vedea deflectorul de gaze ca este montat pentru a putea fi evacuate in sus.La minutul 4:14,cand tancul nu mai are deflectorul(demontat,ori este alt tank) se poate observa ca nu sta nici un infanterist in spatele evacuarii.
http://www.2ndbn5thmar.com/tank/tirefs/tismartpack.pdf
In josul paginii 2 se dau detalii.
@Capitalistul
Cà turbina produce o temperaturà ridicatà si cà trebuie luate precautiuni (ca îndreptarea gazelor de esapament spre sus) e una, si necontestabilà.
Dar cà asta împiedicà infanteristii sà se protejeze în spatele tancului este inexact.
@capitalistul.in sfarsit un om normal pe aici.am privit clipul pe viteza mica.la min. 3:33 se vede clar deflectorul care dirijeaza gazele arse in sus.dar se pare ca cei de pe aici sunt mai catolici decat papa.nici macar regulamentele interne ale us army nu sunt luate in seama.
Bre da’ chiar crezi ca ma pasioneaza citatele matale?
Pana acum ceva timp ai sustinut ca pifanteristii aia sunt deja prajiti in urma tancului.. acum ca de vezi Doamne deflectoru’ este in sus, desi se vede clar ca sunt pifanteristi in unele cazuri la o distanta de 50-60 de cm de tanc…Io* nu stiu de ce draqu’ mai sustii cate si mai cate de balarii… Scapi de @RD istoricul, dai peste @Alex… scapi de @Alex dai peste @Zgureanu… scapi de @Zgureanu dai peste @Flogger… si daca scapi si de @Flogger dai in curand peste @Gabriel… a mai dat nas in nas unul pe aici (nu dau nume da’ ma uit la el) si acum plange ala de ce greseli a putut sa faca incercand sa-l traduca pe @Gabriel….
Cel putin unul din cei enumerati de mine mai sus au dat ora exacta in domeniul in care au lucrat… Si matale incerci sa traduci exact pe aia care dau ora exacta…
Comentariul era pt @lukas
@dany.eu macar comentez pe subiect in timp ce altii din 15 comentarii in 5 vorbesc de radarele politiei,in 5 se iau de chilotii lui madam firea si incearca sa ii convinga pe altii sa influenteze deciziile departamentului de inzestrare(de parca pe aia ii intereseaza de noi) iar in restul se leaga de noii veniti pe blog(mentalitate de „veteran” din fosta armata).a,uit e si un comentariu la o postare,daca raman tr-85m sa le dea pifanilor cate o companie /brigada.si ca fapt divers ce am spus eu sustin si altii(paul,dobra hora,eroul bula,capitalistul).dar tu esti capos.nici cand iti reproduc un pasaj dintr-un manual al us.army nu vrei sa te potolesti,sau cand @capitalistul iti da un link al altui document.fugi la problemele tale cu politia si lasa-ma !cand o sa vezi cu ochii tai o turbina (functionand) atunci sa vorbesti.te pup pa-pa.
Stimabile „luke”, dintre noi doi tu ești pe lângă. Asta pe tema tancuri, unde recunosc că-s amator, însă tot pe lângă comentezi, no asta-i ideea. Cu minim interes te documentezi. Apoi, cu minim interes, argumentezi logic. Păcat de argumentul ad-hominem, mi-l asum. Acum, rogu-te, eggsplică-mi cum e cu F-16le celea, așa ni, între amatori de vorbe fără sens…
@Lukas si restul baietlior. T 80 si Ambrams au turbina pentru ca ambele tancuri sunt gandite sa fie folosite in mare viteza pentru a sparge frontul, iar pe vremea cand ele au fost construite nu exista un motor diesel care sa ofere „sprinteneala” turbinei. Mai mult, pe front, turbina este foarte usor de intretinut, rezista mult mai mult decat un diesel.
Daca am lua un Leo 2 si un Abrams/T 80 si le-am forja, ca pe front, cateva saptamani, am remarca ca dieselul se cam duce dracului (si ar avea nevoie de multe ore de mentenanta), pe cand turbina ramane ca noua – mult mai fiabila. Si rusii si americanii si-au ales turbina avand in minte enormele distante pe care tancurile lor le-ar fi avut de parcurs intr-un ipotetic WW3. Si ambii au avut dreptate. Apropos de T 80, cele aflate in dotarea/rezerva Armatei Ruse au turbina nu diesel.
Astazi poate parea anacronica dar in anii „80 era ceva deosebit. Referitor la infanteristi, nici un tanc nu este gandit fara sa poata opera in tandem cu infanteria, si cand spunem in tandem ne referim la infanteristi foarte aproape de el. Americanii, ca si rusii in Cecenia, au operat Abramsul cu infanteria debarcata din transportoare fara probleme, cu deflectoare sau dracu stie cum, insa in mod clar Abramsul poate fi folosit in mijlocul „pifanilor” fara sa-i „prajeasca”.
Referitor la turatia turbinei cand tancul stationeaza, aceasta este cu totul irelevanta, practic turbina functioneza intr-un regim de turatie destul de constant, motorul nefiind prea mutl ambalat cand tancul pleaca de pe loc (asta este si una din cauzele consumului foarte mare; sta sau ruleaza turbina functioneaza cam in aceiasi parametri de turatie).
Cand va „luati” de Abramsul cu turbina va luati si de T 80 si indiferent de argumentatie, haideti sa acceptam ca rusii si americanii stiu nu numai sa construiasca tancuri dar mai ales au idee si cum sa le foloseasca. Dati putin credit celor 80 de ani de cand cele doua tari fac tancuri.
Si ca sa nu uit. Din cate mai stiu despre T 80 (un tanc care imi place foarte mult alaturi de Abrams) sovieticul are un sistem de racire a gazelor de esapament. Posibil ca si Abramsul sa aiba, oricum cu deflector sau cu racire ambele tancuri pot opera cu infanterie de jur-imprejurul lor.
Asadar dreptatea este impartita, gazele au temperatura mare la evacuare, dar s-au gasit solutii…
@george gmt.am o nelamurire:daca turbina este atat de buna ca propulsor ptr. un mbt,de ce nimeni,dar nimeni,nu a mai produs in serie vreun tanc de tipul asta incepand cu 1976(t-80) si 1979(abrams)? si au fost o gramada de modele mai bune sau mai rele.inclusiv ultimul aparut:t-14 armata.
@Luke:
Răspund eu. Pt că n-a mai fost nevoie, din punctul de vedere al doctrinei tactico-operative. Adică rolul M1 și T-80 era tocmai să spargă/contreze atacurile marilor unități de tancuri. M1 pt apărarea Europei Occ, în prima fază și apoi contra rapid. T-80 numai la Armatele de Gardă – unitățile de primă categorie, unde rolul era de spargere a frontului pt ca grupurile operative tactice să pătrundă și să acționeze în profunzimea liniei NATO. De aici avem motorizarea cu turbina (ușoară, facil de întreținut/înlocuit în condiții de front), blindajul, tunul, cerințele pt V și mobilitate. Se 8servă că tancurile occidentale (Challenger, Leopard2, Leclerc și M1) și rusești (T-64/80) se cam pliază pe doctrină. Față de frate-su (M1), Leo păstrează protecția/mob/V/calculator tragere și schimbul agregatului motor/cutie rapid prin powerpack-MTU, dar altfel e identic op/tact.
T-80 avea blindaj compozit avansat, tun puternic, calculator de tragere performant (pt standardele Pactului W) turbină.
T-62 și 72 erau diesel, fără blindajul evoluat (abia la seria B târzie a 72-ului apare) și cu sist. de tragere arhaice.
Deci, turbina era soluția aleasă de SUA/URSS pt cele mai bune care de luptă de primă linie în 80. Diesel restu. Personal e logică opțiunea turbinei (la răzbel), chiar dacă contextul actual (încă pace!) favorizează opt. economică. În câmpul de luptă turbina își are atuurile ei, în ciuda avansului power-pack-urilor diesel.
george Abramsurile primesc acuma fix ca avioanele, un grup auxiliar care sa functioneze cand tancul e stationat
toate care trec prin rk/modernizare ies cu ghidusenia montata
am auzit ca dupa fuziunea KMW – Nexter planul este de a inlocui Leclerc si Leo2 cu un nou tanc comun germano-francez. stie cineva ceva detalii despre treaba asta? e reala sau nu?
Nu este nici-o fuziune KMW – Nexter, iar planul de un tanc comun este pe linie moartà de mai mult de un an.
te contrazic : http://www.nexter-group.fr/en/press-releases/712-signature-du-contrat-qui-scelle-lalliance-de-nexter-systems-et-de-krauss-maffei-wegmann-kmw
”For the unification of the two companies, the sole owners are contributing their shares into a newly incorporated joint holding company based in the Netherlands. They will each receive 50 per cent of the shares of this holding company, which will become the sole shareholder in KMW and Nexter. The governance of the holding company will reflect the equal balance between the two shareholders with a long-term industrial perspective.”
la mine in manual asta inseamna fuziune.
pace
Pax vobiscum !
Poti sà numesti cum vrei alianta dintre cele douà grupuri, dar nu fuziune.
Este doar un pas pe drumul care va dura cel putin încà cinci ani. Crearea holdingului de drept olandez Honosthor nu a dus la disparitia grupurilor Nexter si KMW.
Grupurile si-au dat 5 ani de « apropiere « înainte de fuziunea (notiune juridicà neândeplinità deocamdatà) definitivà si fiecare poate sà-si ia jucàriile si sà plece fàrà probleme actualmente.
Mà învârt în anumite cercuri care stiu bine cà trebuie sà-si trimità facturile la Nexter si nu la Honosthor, ca sà fie plàtiti.
Poate ar trebui sà schimbi manualul, sau cel putin sà-ti clarifici informatiile.
„En effet, les deux entreprises se sont donné cinq ans pour se rapprocher avant la fusion définitive. Dans un premier temps, Nexter et KMW conserveront donc leurs organisations, leurs équipes et leurs catalogues de produits. ”
http://lexpansion.lexpress.fr/actualite-economique/alliance-entre-nexter-et-kmw-l-europe-s-attaque-au-marche-du-supertank_1758387.html
baieti nu va mai impacientati si faceti planuri ca ce luam, ca e leo2 ca e m1 abrams. nu va mai certati ca ce tun, ca ce prastie, ca ce racheta. nu luam nimic, e vrajeala. dar nu va speriati, nu e vrajeala ca de 26 de ani incoace. nu din cauza politicenilor lepre nu vom avea noi bijuterii tehnice in armata. NU!
intr-un twist de poveste ca in GOT vom afla ca de fapt Romania lucreaza pe ascuns fie la Transformers fie la Terminatori…si vom afla prin 2025 adevarul si ca nu ne trebe jegurile vestului si il scoatem pe usa pe Megatron cot la cot cu T800 (ma rog, doar robotu’ nu si arnold).
si asa vom trai fericiti pana la adanci batraneti
:)))
mare dreptate ai.pana in 2025 se schimba 10 guverne si 15 ministrii ai apararii.ne-am cacait o gramada de ani sa luam 12 f-16 third hand(care chiar erau necesare).nu vad sa facem rost de bani ptr. doua brigazi de tancuri.vorbim vorbe ca ne plictisim dupa orele de scarbici(mama ce polemica am starnit incercand sa discut despre abrams,belea nene).
nici nu prea au nevoie.au 350 de leo 2.plus vreo 500 de vechituri leo1. cred ca sunt suficiente.
Eroule, multumesc pentru analiza. Cateva observatii: daca nu bagi in competitie pe coreeni, turcii vor cere mai mult pe varianta lor de K9.
La tancuri, nu cred ca se va merge pe 140 mm, pentru ca e prea mare volumul ocupat de munitie, proiectul germano-francez e pe 130 mm si probabil ca se poate face acum un tun de 130 mm cu performantele celui de 140 mm de acum xx ani.
Parerea mea e ca am putea lua acum 2 batalioane de Mervaka IVm, pe credit evident 🙂 , iar mai tarziu Merkava V cu tun de 130 mm si noul APS. Merkava e singurul tanc care are o rezerva de spatiu, folosita acum pentru 3 – 6 pifani, dar care ar putea fi folosita pentru 15 – 30 proiectile de 130 mm.
Nu stiu de proiect franco-german pe 130mm, din link-ul pus la articol reiese clar ca lucreaza pe 140mm.
Si mie imi place Merkava (conceput sa lupte in inferioritate numerica) dar nu snorkeleste.
http://below-the-turret-ring.blogspot.ro/2016/02/rheinmetall-to-develop-130-mm-gun-and.html
Cool. Inseamna ca ideea de a face un vanator de tancuri cu calibru mai mare (130/152mm) nu e chiar cea mai rea.
eu cred ca o sa fie vorba tot de second hand(mai putin mlrs).obuzierele autopropulsate precis vor fi pzh 2000 second hand din germania la 5-6 mil. $ buc.(vezi cazul croatiei).mbt-urile vor fi probabil,leopard 2(mai sunt destule pe stoc prin europa) sau leclerc (franta are cateva sute in rezerva,dar sunt interesati si sauditii de ele).mlrs-urile vor fi larom-uri cu pod-uri de 4 extra israeliene(logic vorbind dar in romania nu prea exista decizii logice).nu stiu de ce cerinta la obuziere este „senilate”.asta inseamna logistica suplimentara(transportoare de tancuri ptr. transport pe linia frontului),deci mai bagam niste bani in chestia asta(min.1 mil.$/transportor daca nu vin la pachet).asta in situatia in care avem proiectul soltam atrom tras pe linie moarta. iar dilema la mbt-uri privind numarul la 6 batalioane poate fi explicat cu eventualitatea trecerii la varianta americana a brigazilor de blindate(sau arme combinate).fiecare brigada are 3 batalioane fiecare cu 2 companii de tancuri si doua de transportoare senilate bradley plus un batalion de obuziere autoprop.m109 paladin.deci doua brigazi inseamna 6 batalioane de tancuri,6 batalioane de ifv-uri si doua batalioane de obuziere.atat ca la ei compania de tancuri are 14 vehicule iar la noi 17.ar iesi 34 de mbt/batalion plus cele 3 de la comanda batalionului 37.in total la 6 batalioane 222 de tancuri..restul ar fi vehicule aux. si instructie.oricum si aici nu stiu de ce vor mbt-uri:olanda si belgia au renuntat la leopard 2 si il inlocuiesc cu piranha5 sau cv-90.cand te gandesti ca exploatarea unui leopard2 /an e in jur de 250000-300000 $ pare logic.poti folosi sisteme gen stryker mgs(are tun cam mic de 105 mm dar merge) sau centurionul italian(care are si turela cu tun de 120 mm) la bani mai putini.si daca le dotezi cu rachete at lahat trase prin teava tunului ai super putere antitanc.
am citit si eu ca belgia si olandar renunta la MBT-uri si mi se pare o mare prostie. pai cand va putea vreodata un td pe senile sau pe roti sa incaseze vreodata o lovitura de la un ATM/ATGM si sa supravietuieasca. asta ca sa nu zic de o lovitura de la un alt tanc…
fac si tarile de jos ca si canadienii care au renuntat la MBT-uri ca sa isi dea seama in irak sau afghanistan (aici nu mai retin) ca au facut o prostie si asa au scos de la pastrare Leopardurile C2.
din cate inteleg disparitia MBT-urilor la belgieni si olandezi tine de bani.
costa enorm privilegiul de a avea mbt-uri.si asta in conditiile in care devin tot mai vulnerabile(la alte mbt-uri sau atm-uri).spike er-1000 mm rha penetrati la o raza de 8 km.kornet em-1300 mm rha la 8000 m.plus ca ai nevoie de o mini-armata logistica ptr. ele:transportoare de tancuri speciale sa le duci pe linia frontului,sute de cisterne si vehicule de mentenanta plus sosele care sa reziste la un ansamblu camion+trailer+mbt in greutate totala de peste 100 tone.. si nu inteleg numarul:tarile scandinave,cu rusii langa ele au 292 mbt-uri(toate 3 impreuna).noi avem nevoie de 276.mai multe decat are germania.
devin ele vulnerabile dar se lucreaza cu spor si la noi sisteme de protectie pentru ele. nu cred ca tancul este ‘obsolete’ cum zice americanu. dimpotriva, nu cred ca s-a inventat un sistem de lupta care sa il inlocuiasca. TD-urile, sub orice forma, nu au capacitatea asta.
”This is from the CIA’a assessment of Kazakhstan: „Kazakhstan, geographically the largest of the former Soviet republics, excluding Russia, possesses enormous fossil fuel reserves and plentiful supplies of other minerals and metals, such as uranium, copper, and zinc. It also has a large agricultural sector featuring livestock and grain. In 2002 Kazakhstan became the first country in the former Soviet Union to receive an investment-grade credit rating. Extractive industries have been and will continue to be the engine of Kazakhstan’s growth, although the country is aggressively pursuing diversification strategies.” China’s appetite for energy, minerals and arable land cannot be dismissed as inducements to expansionary military adventure in Kazakhstan, likely – if at all – to be prosecuted by conventional armored cavalry in great numbers. For these same reasons, plus Kazakhstan’s economic and political ties to the west, it is not impossible to imagine the US contributing to its defense as with Kuwait.”
a se vedea accentuat termenul ‘by conventional armored cavalry in great numbers’. adica chiar daca la acest moment tancul nu este folosit deoarece avem de a face cu conflicte asimetrice locale, asta nu inseamna ca nu vine un moment cand ele vor fi mai mult decat necesare. un razboi nu il castigi cu spiker sau kornet. tot cu sute de tancuri in formatiuni mobile il vei castiga.
in armata sua majoritatea unitatilor de „armored cavalry”,sunt dotate cu ifv-uri m3 bradley sau stryker( ex. batalionul de cavalerie care a fost in romania in mai 2015).doar doua regimente de acest gen au fost intarite cu companii de m1 abrams si au devenit heavy bct.restul au ifv-uri,mgs-uri si vanatoare de tancuri cu atm.
Eu zic sa te uiti mai bine la un combined arms battalion/squadron al 1st Cavalry Division inante sa faci o astfel de afirmatie. Regimente de cavalerie independente mai sunt 3 (2 USACR, 3 USACR si 11 USACR), iar ele ruleaza Stryker. Sunt unitati de cavalerie RSTA ( reconnaissance, surveillance and target acquisition), dar astea sunt o alta mancare de cartofi.
regimentele 2 si 3 au fost transformate in stryker brigade combat team(dotate cu toata gama de vehicule stryker) dar reg.11 este acum heavy brigade combat team(dotat cu abrams si bradley).la fel reg.278.iar reg.6 si 17 sunt combat aviation brigades.iar celelalte 4 sunt usars cavalry regiments.la astea 4 nu am gasit echipamentul de care dispun.
11 USACR este opposing force (OpFor) la Fort Erwin si au in dotare vehicule care sunt menite sa mimeze vehicule de provenienta sovietica. Regimentul 6 face parte din 2nd Combat Aviation Brigade, iar 17 face parte din Combat Aviation Brigade a 1st Cavalry Division. Regimentul 278 de cavalerie? Nu cred ca exista asa ceva. Incearca regimetele 5, 7, 8, 9 si 12 care sunt formatii de manevra grele ale 1st Cavalry Division si brigazile sale de lupta aferenrente. Mai grei decat astia nu exista.
Asa o fi.eu asta am gasit pe net.mai mult nu stiu ca nu am facut armata in us army.
mhhmmm!
USMC.
Semper fi, parcă se zice…
@alex. regimentul 278 cavalerie face parte din tennessee army national guard si are cartierul general in knoxville.e infiintat in 1780 si a participat la ambele razboaie din irak.are doua squadrons compuse din cate doua companii de tancuri abrams(14 buc.) si doua companii de infanterie mecanizata cu ifv-uri m3a2 bradley.al treilea squadron este de cercetare si este dotat cu ifv bradley si humvee.mai are un squadron de artilerie de camp cu 2 baterii de m109a6 paladin.asa ca ..cam exista. si titulatura este USARS(us army regimental system) cavalry regiment.
Astia sunt rezervisti si de aici si numerele „mari”.. Cat despre infiintare in 1780 am mari dubii. Una este sa faci parte din militia statului respectiv, alta este fii unitate in serviciu activ. Iar de astia mai mult ca sigur au operat dea lungul vremii sub diferite desemnari. Regimentele istorice de cavalerie sunt cele numerotate de la 1 la 11. Singurele unitati militare care sunt in serviciu activ de la Razboiul Revolutionar sunt 2 USACR si si 3rd US Infantry.
rezervisti,ne-rezervisti au participat la toate razboaiele mari ale sua.inclusiv ww1 si ww2.apropo,vad ca esti bine documentat ,explica-mi te rog ce e cu unitatile astea din national guard?sunt rezervisti ca la noi sau sunt voluntari cu stagii de instructie periodice ca la israelieni?
Sunt rezervisti activi/voluntari. Fac serviciul activ un weekend pe luna si doua saptamani pe timp de vara. Daca unitatea este activata au nevoie de aproximativ 9 luni de instructie sa ajunga la un nivel de competenta similar cu unitatile active. Deci in concluzie daca esti rezervist esti de obicei bun sa ajuti la dezastre naturale si chestii de genul asta. Ca sa fii competent pe campul de lupta au nevoie atat de instructie cat si de echipament mai modern in multe cazuri.
@alex.multumesc.
plus de asta tarile scandinave – aici voi vorbi despre suedia – au recunoscut prin gura sefuluid e stat major ca au comiso. adica au taiat bugetul de prin 2000 pana prin 2010 ca neh, nu ii ataca nimeni si ca e pace si iubire pe planeta. si cand deodata soc si groza, rusia ia crimeea si la suedezi le inoata cate un submarin nuclear pe la nasuc.
si dai si dai si reainarmeaza-te acum.
asa ca exemplul scandinav in materie de cate tancuri au nu sta in picioare. plus de asta o tara ca norvegia nu prea are nevoie de tancuri in caz de razboi. se comaseaza toti in munti si duc razboi de gherila pe principiul finlandez din ww2. la ce iti mai trebuie tancuri?
in schimb nu inteleg – in afara de considerentul cash – hotararea belgiei si olandei prin care treci ca prin branza. s-or simti aparate fiind invelite la sud de franta si germania. pe principiul ‘lasa fraierii astia sa bage tancu’ la inaintare’ si daca ei pierd noi ne predam…
pai pe principiul asta noi de ce mai cumparam tancuri?facem la fel.abandonam dobrogea si 2/3 din muntenia si ne comasam in munti (ca avem destui).si ducem lupta de gherila.
lukas, asta este doar o parere neavizata despre cum consider eu – gresit sau nu – ca ar putea face norvegia in cazul unui conflict. asta pentru ca sunt o tara mica ca si populatie, cu granite practic imposibil de aparat si fara o traditie militara extraordinara.
nu inseamna ca cazul RO este acelasi (cacofonie intended). un atac asupra norvegiei nu prea cred ca s-ar desfasura terestru asa ca ei investesc mai mult in tehnica de lupta marina. ca pe acolo o sa vina inamicu’ asa cum au venit nemtii in ww2. sa ii ataci pe uscat e cosmar. pe cand la noi e clar pe unde va veni atacul si ca sa faci fata ai nevoie de, ghici ghicitoare ce’i, tancuri.
Stai linistit.glumeam.oricum suntem intr-o situatie mult mai buna decat tarile scandinave.sa ajunga la noi trebuie sa isi transporte blindatele peste marea neagra.
Eu la tancuri m-am gandit la altceva: pastreaza configuratia batalionului cu 54 de tancuri si pastreaza si TR-85M1 in dotare, pe care eventual le vor duce altundeva prin tara. Asfel sa avem 5 batalioane de tancuri noi, un batalion de TR-85M1(in banat) si 6 tancuri la scoala. Lucru care ne-ar duce la 330 de tancuri in total.
Adica TR-85M1 este suficient pentru ce au ungurii si sarbii…din cate stiu tunul de pe TR, cu munitie tip sageata, poate sa distruga un T-72/M-84, iar din cate stiu ei nu au in plan achizitia de tancuri noi. Si TR-ul este inca „tanar” daca ne gandim cat au tinut in dotare T-55…deci s-ar putea sa vedem TR-uri si prin 2030.
Numai cu banii dati pe studiile de fezabilitate de la autostrazile nefacute in ultimii ani, si ne luam o parte din tehnica militara necesara… ” Liviu Costache, fost director general al CNADNR, actual director comercial al CNADNR: „Acum nu mai ţin minte dacă era într-un an sau era în ultimii doi-trei ani, având în vedere că ele expirau. Era în jur de două sute de milioane de euro”. , este dintr-un documentar Digi…Romania furata.
Doar cu banii pentru panselutzele de la anu’ ne luam un batalion de tancuri…
Io* zic ca la cati suntem pe aici putem sa declansam o campanie gen „Anul viitor banii pentru panselutze merg la dotarea armatei”… Avem si oameni capabili care sa se poata implica in aceasta campanie, avem si oameni care pot posta pe diverse siteuri… poate si o relatie pe undeva pe la vreun ziar mai putin deocheat… Ne implicam???? Nu conteaza partidul din care faceti parte, important este sa ne indeplinim un obiectiv… sa aratam ca putem fi uniti in ciuda a tot ce spun altii despre noi… Chiar daca nu il indeplinim la anu’… poate totusi se sesizeaza cineva…poate anul urmator… undeva tot prinde ideea…
Ori o dati cu totii cotita ca si in cazul telefoanelor de la ambasada rusa?
Ori suntem doar buni de gura????
Hai sa va vad…
@Dany. Nu intereseaza frate pe nimeni, atat timp cat la Bucuresti va catinda, si probabil ca va si castiga, bagaboanta aia de Firea. Suntem un popor de prosti!
Hai sa incercam… ce ne costa???
In loc de 200 de comentarii pe aici la un articol, poate comentam pe la altii si poate se prinde…
Vai… cum poti sa spui asemenea lucruri despre d o a m n a Firea? 🙂
@George Adevarul e ca dintre candidatii cu sanse reale chiar nu ai pe cine sa votezi: „duamna” Firea, premierul din umbra to be elected si Nicusor „Soros” Dan.
Bre… comenteaza la ce am zis io*… las’ pe madam Firea si chilotzeii roz…
Te bagi la o vrajeala din aia de zic io*?
@dany Bre, eu ma bag, incercarea moarte n-are.
Hai sa vedem daca se mai baga vreunul… poate asa reusim ceva… poate ne scrie @GMT sau altcineva un articol bun despre costurile panselutzelor, poate gasim vreunul cu relatii , cine stie, hai sa lasam lenea si sa ne ridicam din mocirla …
Poate ne facem si un grup separat pe undeva (tot online ) si discutam in liniste despre ce trebuie facut… facem si o lista cu cele mai influente publicatii online pe unde ne putem strecura …
Io* mai stiu 2-3 pe aici care aproape sigur se baga la asa ceva…
OK,
Ma bag si eu … dar cine semneaza articolele ?
posibila si varianta cu un batalion de tr-85 m si 5 alt tip.dar in 2025 tr-85m o sa fie antic si de demult.
Poate ca TR-u’ merge redistribuit pe post de intariri la brigazile de pifa macar o companie acolo si tot este ceva
De parca ar fi asta vreo problema pentru mapn 🙂 si T-55 e antic si de demult si vor sa il mai tina in dotare pana in 2025 🙂
Deci dupa „cerintele” lor TR-ul e okay pana in 2030-2035…si oricum, la ce au ungurii si sarbii nu e problema.
ungurii mai au o companie de t-72.nici nu exista practic.dar cele 200 de m-84 sarbesti nu sunt de neglijat.mai ales din 2020 cand spera sa le aduca la standardul AS (similar t-90).
Sarbi sunt la limita asigurari politiei aeriene cine crede povestile cu 200 m-84?
Nu conteaza ca sunt 200 sau 300 conteaza cate sunt in stare de functionare si pot iesi din unitati in maxim 24 de ore .Pariem pe ce vrei tu ca nu mai mult de 40-50
normal ca nu mai au aviatie dupa ce au fost pisati de avioanele nato atatea luni.
Nu au aviatie findca nu au bani
Nu au tancuri findca nu au bani etc. etc.
pib -loc 81 Serbia 41.057 mil.$
Pentru unguri si sarbi as moderniza si ce ramane din TR-urile clasice si le-as tine trena in vest. As pune TR 85M1 cu fata la bulgari(just in case), TR85M2 la unguri sa sarbi, iar tancul cel nou cu dedicatie pentru rusi! 🙂
Eu zic ca noi ii batem pe unguri, bulgari si sarbi combinati. Om fi noi varza, dar astia sunt si mai varza ca noi …
mmmkay…(in soapta si retragandu-se tactic de ‘mnealui)…be vely vely quiet…i’m huntin’ wabbits….
LOL, cum ar spune tinerii din ziua de ieri… 😉
@flogger.iti raspund aici ca mai sus era imposibil din cauza polemicii declansate(de mine recunosc).in primul rand nu am spus ca esti pe langa.din contra ,chiar te pricepi dupa comentariile pe care le-am citit.cand m-ai contrat ti-am raspuns civilizat si documentat(nu e usor sa gasesti regulamente ale us.army cand ai o banuiala).si banuiala o aveam din experienta proprie.am vazut cum functioneaza o turbina amplasata pe un vehicul terestru si de asta am spus ce am spus despre turbine.iar despre f-16(banuiesc ca aici esti in domeniu de ai pus accentul) ce vrei sa spui? ca am gresit ca sunt third-hand?
De acord. Recunosc că sunt incisiv, uneori, în limita dezbaterii civilizate articulate pe ceva background. Te referi oare la turbine mici de gen aplicații auto? Pt că, după cum cunoști, fără îndoială, miniaturizarea nu face bine la piese în mișcare continuă la multe mii de rpm. Mai exact, cele mari sunt mai fiabile (dpdv tehnologic general) cu cât sunt mai mari. N-am nicio îndoială că turbinele civile vor progresa enorm (au făcut-o dealtfel), însă angrenajele compresoare ale unui motor torbojet (sau fan), de ex. sunt extrem de simplu de inspectat/întreținut, odată ce ajungi la ele… De asemenea, deși răcirea e imperios necesară, turbinele de care vb aici nu se încing dincolo de limitele soluțiilor tehnice utilizate, mai exact nu pun probleme majore în sens operativ-tactic pe câmpul de luptă. A se vedea cum au funcționat prin orient în sumedenia de conflicte și cum motorizarea nu a pus niciodată probleme sau nu a creat vulnerabilități ale sistemului M1.
Bun, n-am interes să promovez una sau alta, că nu mă plătesc niciunii 😉 , însă este, esențial, o discuție inutilă cât timp nu va avea nicio aplicabilitate. Personal, mizez că armata nu vede niciun tanc nou în termen previzibil.
P.S.
Când vb de agregate militare, nu are nicio relevanță numărul de utilizatori anteriori și, în genere, nici vârsta. Contează să funcționeze în parametri, să fie complet operaționale, letale, cu echipaj complet pregătit/antrenat și întreținute (pt a rămâne active).
Așadar SH/TH poate părea important (nu e!) pt Golfu pe care-l iei din Vitan, nu la sisteme de lupta complexe si modernizate…
vorbesc de turbinele folosite de ex. la vehiculele senilate ale sistemului aa 2k12 kub .erau dotate cu asa ceva si le-am vazut pe viu efectele.si ai dreptate cu achizitiile ce se vor face .vor fi sublime dar vor lipsi cu desavarsire.apropo,m-ai facut curios cu postarea despre tunul rusesc de 125 mm si capabilitatile lui.am cautat si am gasit un video interesant despre biathlonul de tancuri din 2015.trag din mers,mai nimeresc si tintele(nu mereu)dar a fost interesant type 96g al chinezilor.mi-a placut:un tanc mediu,ieftin,destul de capabil si cu o gramada de gadgeturi moderne.
Sigur că trag din mers, din salt, din rostogolire și de pe pereți, rusoaicele 😀
Dacă studiezi dispersia așteptată (matematic), rata procentuală a lovirii la 5km în mișcare pe o țintă de dimensiunea unui cap de om… 125mm montate pe tancurile rusești nu performează. Nici puterea de penetrare dovedită în conflicte nu e precum în broșurile citate…
Or 120mm ale Chall, Leo2, Merkava, M1 și Leclerc au cam dovedit că nu-i vb de marketing gol.
@flogger.da-le in puii mei de rusoaice(vorba ta).mi-a placut chinezaria care i-a cam umilit la ei acasa.trageau galbejitii din viteza(ferrari pe langa t-72) si au mai si nimerit 3 din 3.sa moara rusii de oftica si mai multe nu.
floggerimea ta dieselele au progresat enorm, mai ales la cele mari nu la cele auto, din 80 incoace
sunt mult mai durabile – din cauza de amestec stratificat care impiedica flacara sa ajunga la camasa cilindrului, mai economice, pornesc la -30 de grade fara sa le arati balaurul etc etc
si ce e mai important ca sunt destule locuri pe glob care sa aiba know how sa il poti fabrica (ma rog, uite la altay, au dat banu si le fac austriecii motorul, dupa ce aia clasicii i-au refuzat)
turbina – au progresat doar aia care au avut acces la materiale care sa reziste la temperaturile din hot section, turatie etc si ca urmare sunt scumpe ca naiba ca numeri fabricantii pe degetele de la o mana
adica azi daca ai face tanc clar dieselul e ala de ales cred eu
diesel modern commonrail nu unul din 1975 toamna
@paul(imea) cea prea-informată 😉
Nu suntem în dezacord. Nu cunosc detaliile tehnice ale progresului per cap de injector însă văd și eu camioane Iveco, Man etc cu multe sute de mii de km, deci viață lungă au motoarele diesel moderne.
Adevărat că nodul gordian al turbinelor stă în materialul și metalurgia paletelor, deci trebuie aliaje speciale și enorm de multă cercetare (mă gândesc la aviație desigur).
Posibil că MTU e ză bestest, însă eu apăram diavolul, anume meritele turbinei pe tancuri care ar avea de dus o campanie dură și rapidă, fie ea ofensivă sau defensivă.
M-am gândit şi la varianta asta dar am mers pe ce a zis fgeneralul, că luăm tancuri pentru 6 batalioane.
Eroule, fain articolul.
scandal de mita cu indienii
http://www.defensenews.com/story/defense/international/2016/05/05/agustawestland-rafale-france-india/83960240/
Superb articol, film porno pentru obsedatii de cifre comparative ca mine. 🙂
Dupa mine, cele mai importante calitatati ale unui obuzier sunt cadenta de tragere, urmata de timpul de intrare-iesire in/din actiune.
Tot dupa mine, in loc de senilate, ar trebui sa reproiectam ATROM-ul pentru o cadenta crescuta (probabil cu un incarcator generos, similar Archer, dar mai ieftin) si astfel am putea cumpara loturi mai mari, inlocuind artileria tractata cu totul (exceptand brigazile de vanatori).
Am vrut să bag timpul de intrare/ieşire dar nu am găsit date pentru toţi iar cei la care am găsit se invarteau în jurul lui 60/30 secunde. Neputând să fac vreo diferenţiere, am renunţat la parametru.
OK, dupa problema cu RfIul la tancuri – vrajeala searbada dupa mine – vine urmatoarea nedumerire: acum vreo trei ani am avut o discutie lunga cu directorul tehnic de atunci al ROMARM, tocmai despre obuziere de 155mm si am aflat ca nici nu se punea problem; acestea vor fi, cand vor veni, pe roti, pe motiv de mobilitate, pret, intretinere, etc.
Nici macar nu vroiau sa auda de obuziere pe senile, iar omul stia ce vorbea, de profesie fiind ofiter de artilerie.
Ma intreb acum ce s-a schimbat?
S-a schimbat modus operandi. RFI facut de niste prosti care au de gand sa se duca cu palaria in mana si sa cumpere niste lucruri la mana a doua. Atata tot.
@Alex. Asadar si tie ti se pare suspecta schimbarea…
probabil ca a venit ordinul sa cumparam din germania(specificatia tancului -lansare de rachete at pe tun pe care doar leo2 o are).si germania nu are obuziere autoprop. pe roti.deci,cumparam pe senile.cu ocazia asta mai vand si niste transportoare de tancuri slt 50 elefant.si la 312 mbt si autoprop ne trebuie vreo 80.
@ Eroule,
La o versiune pe sasiu de TR 125, ca tot se lauda UMB-ul ca s-a apuca de un nou tanc folosid trenul de rulare al acestuia, nu te-ai gandit? Ar avea si un motor de 1000/1200 cp si ar implica si mai mult indistria autohtona.
Sau altceva….nu ar fi oportuna achizitia in paralel si de ATROM(ce se mai aude?) 🙂 O combinatie de senile si roti sau chiar un proiect cu israelienii pe tema asta, pe modelul ATROM-ului? Ceva custom made pentru cele 2 tari? 🙂
Eu prefer in cel mai rau caz sa folosim macar TR 85 ca platforma, daca TR 125 e out of date!
PS Super articolul……felicitari!
Sa nu se inspire careva de la MAPN din scrisurile tale, eventual sa mai faca careva o teza de doctorat pe la academia militara de aparare, cu tema industrie de aparare….studiu de caz! :))))))
Nu s-a apucat UMB de nimic! Doar pe hartie, niste schite. Iar motor de 1000-1200 nu avem, nici sa inlocuim pe ce de pe Bizon!
La un sasiu de TR-125 mă pot gândi pentru dezvoltarea unui tanc nou, cu sprijin străin, dar vă trebui făcut cu blindaj compozit şi nu RHA. Pentru ce avem acum, sunt de folosit sasiurile TR-85.
@eroul bula.vad ca le ai cu mbt-urile,autopropurile si alte din astea.daca tot vrem sa folosim sasiurile de tr-85 sau sa reluam productia de tr-125(desi sincer cred ca documentatia e pierduta de mult),cum ar fi un sasiu din asta cu turela rws anders sau falcon2(asta e iordaniana facuta in colaborare cu sud-africanii).amandoua au tunuri de 120 mm/50,autoloader si in plus nu ai grija echipajului aflat in turela.diferenta de greutate intre turela originala si cea rws(cateva tone bune),o poti transforma in blindaj compozit aditional ptr.cutia blindata(unde vor sta cei 3 membrii ai echipajului).ceva gen leopard2 sg pe care le are singapore.ce zici ar merge?
Leo 2 plus geparzii trasi pe dreapta de belgieni, nu cred ca nu se pot moderniza sa adaugam o racheta langa teava ca la tunguska.
Altfel ne alegem cu o adunatura pestrita, fiecare vine cu viziunea si interesele lui si o sa avem in final un ghiveci ca in mai toate sectoarele din tara asta.
leo2 trage racheta at lahat(israeliana) pe teava,ca pe un proiectil obisnuit.arata ca un proiectil calibrul 105 mm dar are viteza de doar 300m/s fata de 1700m/s cat are un proiectil de 120 mm.dar penetreaza un blindaj de 800 mm rha la 8 km distanta si are o cep de 0,7 m.si o poate folosi si ca racheta aa impotriva elicopterelor de atac.
Ma referam la gepard.
A fost o incercare cu 4 ca 94 agatate de tunuri.dar era o aiureala.pui rachete cu bataia de 3500 m la tunuri care bat 5000.
Stiu ca nu ne dau banii afara din casa insa nu se cumpara prea putina tehnica de artilerie?Nu ar trebui macar dublata comanda?
mega suficiente.anglia are 120,franta 110(din care 77 pe roti),germania 100 samd.
Rusia?Ca de ea trebuie sa ne protejam.
vreo 5000.modele recente 500 restul epave.problema e ca nu au cum sa ajunga aici decat peste 350 km de mare neagra.la viteza unei nave de desant ropucha inseamna 12 ore.flota 6 din mediterana face vreo 36 de ore pana in marea neagra.adica atunci cand rusii vin cu al doilea val deja au pe cap vreo 90 de avioane + cateva mii de marines.nasol moment.
Incercati va rog sa reveniti la realitate .
Licenta si cooperare in productie cu Israelul ? Cand chiar astazi este in desfasurare tragicomedia Black Cube , de fapt o actiune de relatii publice anti-Romania , cand intreaga opinie publica israeliana a putut vedea spectacolul mamelor in lacrimi pe treptele tribunalului ?
( Mossad a inceput in ultimele zile o ancheta , puteti cauta pe net )
Cooperare , transfer gratis si facilitati de plata din partea Statelor Unite , cand mama poneiului roz cu zvastica prezentat la New York a depus ieri juramantul ca ministru ?
Ciudat , poneiul si-a facut datoria de a prezenta pe romani opiniei publice americane ca pe o natiune fascista kitch, incapabila , si a fost scos din expozitie pe cand a venit politia sa constate delictul si sa stabileasca responsabilitatile legale , care in US sunt luate in serios , iar legea se aplica pe baza precedentului juridic , adica in mod egal pentru toti .
Cooperare cu Turcia ? Dar ei or vrea ?
Turcii au facut sacrificii economice si au dus o politica inteligenta pentru a-si cladi o industrie de varf si un capital national .
Credeti ca turcul este mahalagiul nostru care neam de neamul lui nu a vazut industrie sau n-a avut pamant ( inafara de cel de sub unghii poate ) , si cand l-au pus altii la putere a vandut totul pe un leu , sub cuvant ca totul e o gramada de fier vechi ?
Spre exemplu , si-au inchis turcii sectia de pulberi compozite la nivel mondial acum 25 de ani , ca sa poata cumpara SH-uri aruncate de altii , la pret de nou ?
Deocamdata RFI-ul pe care stat la baza articolului ramane ceea ce este :
” Insirand la vorbe goale ce din coada au sa sune ” – o justificare pentru un import pe bani grei .
Daca se poate , SH , stocurile ce stau sa expire trebuie valorificate ca sa se poata finanta activitatea de cercetare -dezvoltare si inzestrare moderna . A altora , nu a noastra .
Pentru numele Domnului , deschideti ochii !
AMIN…
Ii facem scapati si ne punem bine cu Israelul.
Cea mai iestina solutie e atrom adus la nivel atmos sau mai sus fiind compatibil cu larom.Nu cred ca putem avea o armata moderna facuta cu 10 tarii si munitie 20 si cu electronica care nu poate coopera intre ele.
Armata moderna este un system hard si soft integrat cu o arme care coopereaza, comunica, schimba date aleg solutia optima de a indeplini misiuni.
Nu stiu de ce lumea vede doar arama in sine cand stim ca astazi ca o bijuterie care nu stie pe ce lume e sant bani aruncatii.
La asta as aduga si un system de drone si un system de transmisiuni creste posibilitaea de a riposts rapid alfel tine altileria sa tragem in cladiri si la defilari .Tot vorbim de viteza de deplasare ,lovituri pe minut si unde tragi cu el daca nu ai restul si nu sant integrate ai pozitia fixa ok dar retul tragi maine in ele ca alea au plecat de mult.
În RFi au cerut integrare cu radar şi drone. Intră pe site-ul ACTTM şi citeşte documentaţia pentru RFI.
Mersi de raspuns ,nu am citit RFi daca sant integrate si arme sh sant ok pana se pune la punct sistemul apoi de poate lua ceva mai bun .
Se pare ca folosesc acelasi directie ca la f16 un nou system modern in care arma este doar un modul care intra sau iesi din sitem
nici un partener serios nu iti cere sa renunti la suveranitate ca sa`si faca mendrele;
asta cu plansu` mamelor pe trepte este buna pt. alegatoru` obosit,
nu poti sa faci scapat un inculpat, punct.
statu Israel nu a intervenit pana acum in favoarea inculpatilor, sau cel putin nu exista informatii publice,
Dan Zorella si restu` de la black cube au probleme mari, daca sunt condamnati in lipsa risca sa nu mai poata calatorii in Evropa, si ma indoiesc ca ar calatorii cu pasaportu lor personal,
Israelienii fac afaceri cu noi pt. profit nu pt. ca ar avea alte interese gen santaj ordinar, amenintare, etc,
trebuie facuta distinctie intre afacerile oarecum curate privind armamentu si santaj ordinar, amenintare, etc
aia de la black sunt nishte gainari ca de aia au fost prinsi,
ceea ce au facut ei se putea realiza si din afara tarii,
Poti linistit in trimit la judecata in Israel
Tocmai noi campioni mondial la nup si cu suspendare tara unde furi cu vadonul si devi poet esti tare.
Este o oportunitate care depinde de noi cum o folosim.
Felicitari pentru articol. Sper sa fie bine!
În timp ce unii lanseazà RFI-uri fanteziste, altii (Tunisia) cumpàrà 24 elicoptere OH-58D Kiowa de ocazie, pentru 100 milioane €. Inclusiv echipamente asociate, formatie si sustinere. În cadrul agentiei americane de cooperatie pentru securitate (DSCA)
http://africanmanager.com/16_tunisie-usa-larmee-de-lair-achete-28-helicopteres-kiowa/
Erata : 100 milioane $, nu €
Costul este de fapt $56,5 milioane. Elicopterele le primesc moca via excess defense articles, ele fiind evaluate la $44,3 milioane. De aici si valoarea totala de $100,8 milioane.
Motiv sà mà enervez si mai mult !
Aparate de zbor interesante, dar bila de senzori instalata deaspra elicei este foarte greu de intretinut. Asta este costul cel mai mare de exploatare al elicopterului. In rest elicoptere foarte robuste si ingaduitoare.
De ce-mi pare mie ca RFI-urile astea sunt cel mai bun praf in ochi de la alegerea lui Ceasca incoace?
Foarte bun articolul, felicitari si pentru asta.
Cat despre ce se vorbeste acolo, de departe cel mai bun lucru e la Mlrs-uri, Extra suna foarte bine, si ar putea merge chiar si pana la Lora, aia cu raza si mai mare (mai ales daca vorbim si de atac anti-nava). Ideal si sanatos din toate pct de vedere e sa facem aici in tara toata gama de munitii pentru piesele astea, cap coada.
Si ne-ar trebui mai multe piese, eu as umple tara cu d-astea, la toate unitatile ce au orice fel de artilerie in dotare. Astea plus aruncatorul ala de 120 mm cu raza marita si proiectil ghidat, pus pe o masinuta si cu incarcare automata, ar fi tot ce ne-ar trebui dpdv al artileriei (plus similar 120 mm dar in cal 82 mm, sau 81, parca asa au NATO).
O artilerie foarte mobila si cu o putere de foc cat mai mare, uriasa daca se poate, cu submunitii inteligente, termobarice etc, in numar cat mai mare. Abia dupa asta vin restul
Obuziere autopropulsate, hmm, n-ar fi ceva urgent (dupa mine spre deloc), le poti inlocui cu artileria reactiva, mai precisa, mai mobila, mai puternica, mai versatila. Care ar mai necesita si ceva radare, drone cu raza mai lunga, vehicule de aprovizionare/reincarcare, cu macarele pe ele etc sa reincarce rapid.
Legat de tancuri, cea mai buna varianta cred ca e sa faci ceva pe sasiul de TR-125, cu o turela noua cu un tun de 120 mm (da nu L/44 german). Parerea mea e ca ideal ar fi cel francez de pe Leclerc.
Tot are TR-85 M1 ceva electronica franceza similara daca nu ma insel.
Ai avea incarcare automata, trei oameni in echipaj, un tun cel putin la fel de bun cu L/55 german (oricum si tunul trebuie produs in tara, la fel munitia). Greutate mai mica, ajunge si un motor de 1200 cp la el.
De lucrat ar fi la materialele compozite pentru ceva blindaj aditional, cred ca se produce si in tara cate ceva (carburi, ceramici etc, poti baga si oteluri speciale si aliaj de titan chiar, cred ca Leclercul are din ala, dar e scump evident) si poti sa combini si cu blindaj reactiv si sist de protectie activa.
Francezii sunt destul de disperati sa vanda si poti sa te legi si de productia de la IAR (urmasu lui Puma) si sa negociezi preturi mai onorabile, in plus vin cu mai putine cerinte prinse la coada la o adica (sunt mai neutri, si in plus am avut si inainte colaborari de succes, inclusiv licente).
Nici T-84 Oplot ucrainian n-ar fi rau, facuta insa si aici, un fel de colaborare cu ucrainienii pentru ca si ei ar vrea mai multe, sunt sigur, si le arde buza dupa un sprijin cat de mic si nici nu ar fi foarte scumpi (modelele noastre le facem eventual cu blindajele noastre si cu electronica similara lui TR-85 M1, si in calibru 120 mm, poate chiar cu tunul francez de ziceam mai sus). Timp ar mai fi sa decida ce si cum, dar ar trebui sa se grabeasca un pic totusi, sa demareze treaba.
Daca nu, Abrams SH, e un tanc foarte bun, evident, desi are si el criticii lui
Asa se pleaca in „excursie”:))
https://www.dvidshub.net/video/458222/alertex-brilliant-jump-b-roll#.Vyu0Po-cFPa
http://defence-blog.com/army/turkish-army-t-155-firtina-self-propelled-howitzer-hit-by-isis-antitank-guided-missiles.html
Interesant, uite un motiv sa pui APS pe auto-obuziere.
Imaginile nu sunt foarte clare dar nu cred ca sunt Firtina. Tunul nu pare sa fie de calibru mare, pare mai degraba un tun de tanc, o varianta mai veche. Nu stiu ce au ei Patton ?
In al doilea rand, acolo e o localitate, se striga ceva in araba (voci de copii). Cum dracu se infiltrau pe teritoriul Turciei si trageau de aproape asupra unei pozitii de artilerie, trei rachete, fara sa-i deranjeze nimeni?
Vom vedea pentru ca trebuie sa mai apara imagini.
M-am uitat mai atent la videoclip. Daca dai stop cadru la 0.25 se vede foarte bine partea frontala a turelei. Este mai mica si are cu totul alta forma decat cea de la Firtina. Cel mai probail este un M60 Patton, asa cum banuiam. Urmatorul candidat ar fi fost Leo1 dar are turela mai lata si mai joasa si nici nu cred ca le-au trimis la batalie. In niciun caz nu erau atat de tampiti sa-si puna obuzierele in linia frontului ca sa dea aia cu rachete AT in ele.
Videoclipul e neclar, dar prima poza e destul de buna, arata clar o turela de auto-obuzier. Am cautat poze cu toate de pe piata si cel mai bine se potriveste K9 / Firtina. Iar in articol sustin ca actiunea a fost in teritoriu turcesc, la multi kilometri de granita cu Siria. Daca e adevarat, daesh s-au dovedit mai dibaci decat ucrainenii in Donbass. Vanatoarea de SPHuri, daca nu ai aviatie sau inamicul are multe rachete AA, se poate face cu FOS pe motociclete / quad, care pot duce ATGMuri, plus un sniper 12.7 mm pentru acoperire.
Da, bun articol si foarte detaliat, aseara dupa 12 ore de servici nu am mai avut putrerea sa comentez si nici nu ar prea mai fi multe de spus . O multime de date , RFI=uri , etc…. Dar , la toamna avem alt parlament , alt guvern si nu stiu cate din astea vor mai ramane in picioare . Singura speranta ar fi sa se respecte pactul ala semnat de partide privind 2% din pib pt aparare . Ieri inainte de a pleca la munca am apucat sa vad o frantura dintr-un interviu dat de ministru apararii la TVR . Lucrul care mi-a atras atentia si a fost subliniat acolo a fost atragerea industriei noastre de aparare in cam toate programele astea de inzestrare ce se au in vedere . Personal sunt sceptic cu privire la asta . Nu mai avem nici tehnologia ( cea ramasa este super invechita ) si nici oamenii , specialistii care sa o faca .
Tancurile , toata lumea aici este de accord ca RFI -ul ala a fost lansat cam la misto , asa . Cantitaea este mare , programul ar incepe in jurul anului 2025 deci de ce il mai lansezi ?
Se lansa o ipoteza pe blog de un imprumut al Trezoreriei americane catre noi , poate luam niste Abrams-uri etc..Chestia este ca americanii au cam inceput sa nu prea mai dea astfel de imprumuturi . Recent Ie-au refuzat pakistanezilor un astfel de imprumut pentru cumpararea de F16 . Si nici echipament free nu prea mai dau chiar daca modernizarea ar fi platita . Asa ca bani de la unchiu’ Sam si sa mai incepi sa-i returnezi dupa anu 2025 cam slabe sperante In afara de asta sa vedem cine va deveni presedinte la ei. Daca iese Trump …
In 10 ani am avea timp sa dezvoltam un tanc propriu daca vom avea vointa in principal si bani , desi ma indoiesc ca acest lucru se va realiza Asa ca problema tancuri ramane cam in ceata . Sa speram ca macar celelalte se vor realiza .
Time will tell .
Parca vorbim de filmele cu James Bond sau Rambo cand citim asta daca comparam cu ce avem noi in tara 🙂 !
Felicitari pt articolul extraordinar si mai ales pt munca. L-am pus bine, pt documentare. Cred ca altii, pe care-i bate gandul unui doctorat, pe furate, l-au marcat deja. Obiceiul acestei clasei politice.
1. Am unele pareri referitoare la inarmarea Ro si la RFI :
– Doamne fereste sa „spargem” TR-urile si chiar 55-urile ramase. Sunt f bune pt autotunuri AT si obuziere de 152 autoptopulsate. Artileria nu este niciodata prea multa pt o armata mica, in aparare si mai ales saraca ! Este ceva ce „avem” si putem modifica la nivelul nostru de acum ! Eventual putem chiar lupta cateva zile, pana primim ajutor (dar vom primi oare ? O lovitura de stat contra mutului Johanis ne va descalifica si in NATO).
– Oare acest RFI nu are ca scop dezarmarea totala pt ca, vezi Doamne, vom lua armament nou ? Ne putem gandi la orice !
– Dotarea ar trebui gandita privind la ceea ce vrem: Dece -45grade ? E absurd sa ne gandim la cucerire Siberiei ! Sau +49 gr ?!? Ne-ar mai trebui vreo 100 de milioane de romani (nu conlo-cuitori sau „migranti”) . Nici Muresul, Siretul, Prutul sau Nistrul n-au 5 metrii adincime ! 3000 metrii altitudine ?!? 400-500 km si 60 km/ora ?!? Ce, spargem frontul si trebuie sa-i alergam pana la …. ?!? Trebuie doar un tun puternic si precis; blindaj bun(avem oameni putini si material la fel); detectie si comunicatii bune; 40km/ora si 200-250 km autonomie. Sa nu ne gandim ca mutam tancuri si artilerie dela Arad sau Simleu la Iasi si Galati ! In primul rand ungurii si rusii sau inteles totdeauna cand a fost vorba de Romania ! Nici in Serbia sau Bulgaria nu poti avea incredere. Apoi, rusii timp de cel putin 2-3 zile vor stapunii cerul ! Ne trebuie armament antiaerian si antitanc bun si mult, cu oameni bine instruiti. Oricum, cu 12 sau 24 de F-16 SH nu asiguri suprematia nici macar 6 ore.
2. Oare acest RFI nu are ca scop dezarmarea totala pt ca, vezi Doamne, vom lua armament nou ?
Au trecut 27 de ani dela „lovilutie” !!! Cate tancuri, avioane, tunuri si rachete au taiat guvernele trecute ? Dar ce au pus in loc ? Doar fufe(imi cer scuze, nu sunt toate ca deputata de 23 de ani a lui Dracnea) in ministerul apararii si institutii militare ! Din 27 de ani doar 8 nu a fost PSD-ul la guvernare !! Deci aproape 70% din vina dezarmarii apartine lui Ilici Iliescu, Militaru, P. W. Roman-Fiare Vechi(care n-a calcat in Steagu’ Tractoru’ Resita, 23, UMGB, Moreni, Cugir, Bacau, Fagaras, Mija, Zarnesti, U2, CUG etc, etc). De unde vin astia ?
In 2017 n-au sa fie bani dupa „dezastrul” Ciolos si trebuie bani pt pensii speciale, pt cei care au suferit la DNA !!! In 2018 sunt alegeri prezidentiale si dr. Tonta vrea presedinte(daca PSD nu da o lovitura pana atunci). „Doctor” Ponta-Moscheie-Picior Rupt pare la remorca lui Putin si a pierdut toate finantarile UE(nici ceilalti nu sunt mult mai buni dar.. )! Realizari :numai „fezabilitati” , pensii speciale si panselute. Scuze si 200.000 de bugetari in plus , peste Boc ! In loc de investitii, 3 milioane de romani muncesc afara; PIB-ul ar creste cu 40% !!!
Deci ce ne asteapta ? Bani pt RFI ? Quod erat demonstrandum ! Aparare, RFI = vise pt pr…. ! Sa dea Dumnezeu sa ma insel !
PS 1. Articolul in primul rand si comentariile demonstreaza ca sunt destui Romani care sa inzestreze Ministerul Apararii, in afara sutelor de colonei (colonalese) si de generali tip Oprea et &.
PS 2. Un singur tur de scrutin inseamna 50-60% primari UDMR in Transilvania (sunt suficienti 20% maghiari intr-o localitate, pt ca sunt „n” partide romanesti care se concureaza !). Cum ne mai aparam cand ai nostrii, scarbiti de clasa politica, nici nu mai merg sa voteze ?
Serban
6 mai 2016 at 21:34
Asta cu ” Din 27 de ani doar 8 nu a fost PSD-ul la guvernare !! ” a fost buna. Dar sunt atatia care te vor contrazice ca nu. Matematica si tinerea de minte, bat-o vina….
Esti optimist. Tehnic vorbind 27 de ani a fost PCR la guvernare prin noile lui variante – FSN, dupa schisma aparind FDSN -> PDSR -> PSD si FSN -> PD -> PDL -> PNL. W.T.F.!
Domne* @Serban la randul meu te felicit pentru modul cum gandesti!
Hmmm. Pentru ca tot scriu seria dedicata vehiculelor fara echipaj, m-am gindit azi-noapte la ceva.
Inca nu spuneti ca nu stiu nimic.
Unele din T55 pe care le avem transformate in vehicule blindate care in compartimetul echipajului sa aiba un lansator multiplu de rachete asezate vertical, cu Spike NLOS sau Hellfire (de exemplu) cu diverse variante de ghidare (laser, video, rf) sau lovituri (HEAT, antipersonal). Cercetarea si eventuala iluminare facute cu UAV lansabile de la bord. Plus un sistem de protectie anti UAV. Nu am idee daca mai este spatiu linga conducator, insa daca este, echipajul poate fi de 2 oameni sau poate fi complet autonom, fara echipaj, in fata putind avea o RWS. In combinatie cu TAB-uri unmanned sau cu echipaj de 2 persoane care sa poata lansa UAV de genul Switchblade (http://defense-update.com/images_wp/switchblade_display2007.jpg) sau sa aiba mortiere automatizate cu munitie de precizie.
Acum spuneti ca nu stiu nimic. 🙂
Cand va fi sa taie T55 o sa apara o firma de apartament care o sa le cumpere la pachet cu TAB-urile toate… 60-70 de bani pe kil…
Eu am mai zis pe aici in gluma sa ne trimita macar 3-4 TABC-uri fara armament mie si lu’ varu’ @Bula sa facem macar cateva drone terestre… Parca o drona pe post de magarush ar fi buna si la plutonul de pifa sa care munitie si echipament, la fel o drona de cercetare autonoma la compania de pifa… la fel o drona sinucigasa cu vreo 1tona exploziv la bord indreptata spre diverse obiective ar spulbera visele multora… Radioghidata + cablu optic… Nu ar trebui prea multe modificari, doar ceva echipament …
Degeaba zicem noi daca astia se gandesc doar la smenuri…
ar fi chestia ca necesita multa electronica ….ce poate fi bruiata …..asa cu MLRS-uri si obuziere nu ai neaparat dureri de cap din astea …..
pe de alta parte orice s-ar zice astfel de chestii sunt cu distanta mica fata de un cruise missile ….
Sistemele interne ale unui vehicul nu pot fi bruiate atit de usor. Sistemele sint vulnerabile la punctele de intrare in spectrul RF (pentru comunicatii) si vizibil (pentru observare). Pentru comunicatiile RF exista solutii – le voi detalia ulterior. De asemenea, semnalul GPS poate fi bruiat, insa exista alternative si aici.
@Iulian. Ideea in sine este decenta. Sigur nu pt noi ci asa in general, pt noi nimic nu-i decent.
Ma intristezi…
foarte interesant ce se scrie aici…..ce sa zic ….ca civil nu pot constata decat cateva lucruri si cel mai important ar fi ca fiecare sistem are mai multe caracteristici :pret , bataie maxima , grade ale turelei , mm proiectil etc ….
acuma in ceea ce priveste pretul sa nu ajungem in situatia in care sa dam vrabia din mana pe cioara de pe gard …..in sensul ca vrem sa luam sa zicem ceva pe principiul ca mai putin bani per bucata = mai multe echipamente ….dar asta ar fi o pacaleala …degeaba iei mai multe daca bataia maxima nu le face un competitor serios pentru nici macar jumate din arsenalul de aceeasi categorie ale unui posibil inamic ….
asa ca ar merge si chestii ceva mai scumpe ….
acuma raman celelalte calitati …..rotatia in grade stanga dreapta a turelei nu cred sa fie asa importanta daca iti inveti soferii de pe ele sa se pozitioneze la gradele corecte din mers ….. poate la o ambuscada sau ceva sa fie o problema dar traim in era in care se stie orice despre un posibil inamic si banuiesc ca si licuriciu ne-ar sopti cate ceva dupa ce a tras o privire cu satelitu’ …. plus ca om fi si noi in stare sa facem una bucata UAV cu camera ce bate la kilometrii buni departare …..
rotatia in sus in grade este dupa parerea mea ceva super important pentru ca asta stabileste traiectoria balistica si deci distanta de la care se trage …. combinata cu datele despre puterea de foc da exact distanta la care bate dracovenia ……
numarul de bucati de munitie e de asemenea important insa daca nu ajungi raza ta de bataie dar ai intrat in a inamicului e degeaba …..
ar mai fi mobilitatea ….insa asta banuiesc ca oarecum se poate compensa prin distribuirea eficienta in teritoriu in asa fel incat interceptarea sa fie usoara ……
compatibilitatea cu diferite arme este iara de maxima importanta pentru ca in felul asta ne-am putea asigura o piata mai mare din care sa ne luam armamentul si asa sa mai scadem din pret ….insa daca cu asta taiem de la calitatea we are sitting ducks pentru posibilul inamic ……
in alta ordine de idei incerc sa imaginez un posibil atat….pai vin rusii cu tancuri ….pai noi aducem obuziere propulsate tunuri etc din astea care bat la distanta …vin si ei cu ale lor…insa asa se poate lasa cu victime ….asa ca pentru ei mai bine ar fi sa vina cu avioanele si marina ca sa dea de la distanta ….eventual terestru cu tot felul de rachete din alea de mare distanta sol-sol pe care noi nu le avem …. pai in cazul asta avem ceva aparare antiaeriana ? in afara de scutul de la deveselu care e configurat numai pentru anumite tinte …..
da chiar cate radare sunt in romania? si cate rachete din astea high tech avem? pai cu asta ar fi trebuit sa incepem…..
bine mentionati voi ca luam si f16 ….. insa cred ca rusii vor calcula kill ratio pentru fiecare din variante : atac terestru, aerian sau maritim ….
Jason Simmons • 3 days ago
Furthermore, Australia considered the choice of MBT’s in 2003 and looked at M1A2, Leo 2 A4,5,6 models plus the Swiss version of the Leo 2 the Panzer 87/WE which Defence assessed as the most advanced Leo 2 model at that time and the Challenger 2.
Army assessed the M1A1 (not M1A2 as DU usage ruled it out) and Challenger II as the most survivable tanks, with Challenger 2 by far the most expensive and shortlisted M1A1 and Panzer 87/WE.
M1A1 was assessed as more survivable (due primarily to improved protection for on-board ammunition storage in the hull and turret) more cost effective based on anticipated usage (fuel consumptiom despite the popular perception only accounts for about 2% of the through life costs for these vehicles) as well as superior C4I and networking capability. The full assessment makes interesting reading and is available here: https://www.anao.gov.au/sites/g/files/net616/f/ANAO_Report_2007-2008_01.pdf
pasaj luat de aici: http://snafu-solomon.blogspot.ro/2016/05/is-japanese-type-10-most-advanced-mbt.html
La cati bani se invart in industria asta, chiar ca nu ma mai mira nimic!