Iată-ne ajunși la partea a III-a, și ultima, în care vom vorbi despre Mistral dar și despre oferta lor industrială concretă.
Mistral 3 este sistemul propus de MBDA pentru programul VSHORAD al României, parte a programului aprobat de Parlament, SHORAD/VSHORAD în valoare de 2,1 miliarde de euro. Mistral, ajunsă la a treia generaţie, este o rachetă ghidată în infraroşu care poate lovi ţinte aeriene (avioane, elicoptere sau ceea ce pe româneşte numim drone), atât ziua cât şi noaptea, într-o gamă largă de variaţii de temperatură, la distanţe cuprinse între un minim de 500 m şi un maxim de aproximativ 6,5 km, la altitudini de peste 5000 m. MBDA susţine că sistemul Mistral 3 are o rată de succes de 96%.
Este o rachetă reuşită, chezăşie stând cele 18000 de rachete vândute de-a lungul timpului către 42 de clienţi din 30 de ţări.
Mistral Atlas in Arabia Saudia
Racheta Mistral 3 are un cap de ghidare în infraroşu rezistent la contramăsuri, focos de proximitate cu laser, capul de luptă are 3 kg şi este prevăzut şi cu bile de tungsten. Practic, în cazul în care racheta „simte” că nu va lovi ţinta direct, se va declanşa focosul de proximitate, efectul celor 3 kg de explozibil fiind potenţat de bilele de tungsten. Efectul bilelor de tungsten este foarte bine evidenţiat în filmarea de mai jos:
Racheta în sine cântăreşte 19,7 kg, are o lungime de 1,86 m şi un diametru de 90 de mm. Viteza ei este de 930 m/s şi este capabilă de manevre strânse de până la 30G.
Mistral 3 poate veni atât ca MANPADS cât şi amplasat pe vehicule, aşa cum este ATLAS sau ATLAS RC, pe nave, SIMBAD sau SIMBAD RC sau chiar pe elicoptere. Mulţumită sistemului sofisticat de termoviziune în combinaţie cu propriul IFF, Mistral 3 MANPADS poate fi folosit atât autonom, cât şi integrat într-un sistem centralizat de apărare antiaeriană, creîndu-se astfel premisele unui sistem stratificat de apărare antiaeriană a României, de la rază foarte scurtă de acţiune până la rază lungă de acţiune, pe scurt de la Mistral la Patriot.
Mistral MANPADS
Sistemul de comandă şi control pe care l-am prezentat pe scurt în articolul despre VL Mica poate integra şi controla unităţi Mistral, asigurându-le descoperirea ţintelor şi soluţia de tragere.
În fabrica MBDA din Bourges am vazut cam toate sistemele bazate pe racheta Mistral 3, inclusiv MANPADS, ATLAS RC şi SIMBAD RC. Deşi mai multe sisteme SIMBAD RC erau pe bancul de testare înaintea livrării către client, nu am avut acces în apropierea lor şi a staţiei lor de comandă. Totuşi, cei de la MBDA ne-au permis să filmăm, astfel încât sunt deosebit de încântat să vă prezint mai jos un scurt film, marca RoMilitary:
Am avut totuşi acces la un sistem MANPADS, asemănător celui din filmul de mai jos. Mi s-a părut un sistem extrem de uşor de utilizat. Nu mi-a luat mai mult de 1 minut să-mi dau seama cum funcţionează, în condiţiile în care eram pentru prima dată în apropierea unui astfel de sistem. Nu am avut ocazia să asist la montarea/demontarea lui, dar la cerere, mi s-a explicat cum decurge înlocuirea rachetei trase: acţionezi o clemă, pivotezi în faţă tubul rachetei trase şi… gata. Operaţiunea de montare a unei noi rachete merge în sens invers, la fel de rapid.
Am vazut şi un test, al DGA cred, unul care a demonstrat eficienţa şi rezistenţa capului de ghidare al Mistral 3 în faţa clasicelor capcane termice (flares). Clipul este în genul celui de mai jos, atât doar că lipseşte exact testul de care v-am spus. Nu ştiu însă cum rezistă la DIRCM
Aplicaţia navală a Mistral 3 este Simbad RC, un sistem care mi s-a părut că s-ar potrivi mănuşă pe monitoarele şi vedetele noastre blindate şi nu numai, navele purtătoare de rachete, dragoarele putând fi şi ele destul de uşor de modernizat cu acest sistem. Datorită faptului că nu necesită spaţiu suplimentar sub punte şi are o amprentă relativ redusă, Simbad RC este foarte uşor de amplasat cam pe orice navă îţi trece prin cap. În cazul Simbad RC, înlocuirea rachetelor trase durează circa 30 de secunde în condiţiile în care există rachete de rezervă în imediata vecinătate.
Sistem Simbad RC în pregătire pentru livrare
Câteva sisteme în curs de pregătire pentru livrare.
Sisteme Simbad RC înaintea livrării
Referitor la Mistral MANPADS, ştim cu certitudine că există interes din partea României, interes care a fost manifestat în mod oficial. Dar, din păcate, nu vă putem divulga mai multe amănunte, aceste informaţii fiind confidenţiale.
În încheiere, nu pot să nu remarc tendinţa generalizată de a utiliza sisteme MANPADS ceva mai grele în detrimentul celor foarte uşoare, 100% portabile, sistemul anti-tanc Spike, achiziţionat şi testat recent de ai noştri, fiind și el ceva mai greu, necesitând de asemenea trepied.
În ceea ce privește cooperarea industrială voi încerca să fiu succint. Dar ca să putem avea o privire de ansamblu asupra întregului proiect, trebuie mai întâi să vorbim puţin despre MBDA Franţa.
Cu ocazia deplasării în Franţa am avut ocazia să vizitez sediul central al MBDA din Le Plessis-Robinson, liniile de producţie de la Bourges dar şi liniile de asamblare finală (Mistral, Mica, Aster, Exocet) de la Selle Saint-Denis.
Trebuie spus că MBDA Franţa produce în propriile ateliere marea majoritate a componentelor necesare fabricării rachetelor pe care le comercializează. Excepţiile de la această regulă sunt puţine şi aici putem menţiona, de exemplu, capul de ghidare al rachetelor Mica, care vine de la Thales pentru cel RF şi de la Safran pentru cel IR. Ca fapt divers, dacă nu mă înşeală memoria, cred că şi bobinele şi le produc singuri.
De ce se întâmplă asta e absolut evident, MBDA Franţa limitând astfel la maxim dependenţa de furnizorii externi ceea ce nu poate fi decât în beneficiul clienţilor săi, atât din punct de vedere al securizării producţiei, cât şi din punct de vedere al calităţii produselor sale.
În scopul participării la programele României de înzestrare cu sisteme SHORAD/VSHORAD, rachete antiaeriene pentru viitoarele corvete/modernizarea fregatelor dar şi rachete anti-navă, atât pentru navele de suprafaţă cât şi pentru bateriile mobile, MBDA a încheiat un Memorandum de Înţelegere cu Electromecanica Ploieşti, o filială a Romtehnica specializată în producţia şi întreţinerea de rachete.
În cazul în care oferta MBDA Franţa va fi selectată, toate activităţile de asamblare şi întreţinere, inclusiv a sistemelor pirotehnice, se vor desfăşura la Electromecanica Ploieşti.
Cred că trebuie să fim realişti şi să ne asumăm faptul că, cel puţin pentru moment, nu se pune problema ca vreo firmă românească să contribuie cu fabricarea de componente pentru cele două rachete. Vor fi unele contribuţii locale pe partea de software şi integrare a sistemelor MBDA cu sistemul naţional de apărare antiaeriană. Asamblarea se va face la noi, la Electromecanica, în baza kiturilor furnizate de MBDA, aceştia aducând la Ploieşti o linie completă de asamblare şi testare. Tot ei se vor ocupa de şcolarizarea personalului civil şi militar, printr-un sistem de burse şi cursuri dezvoltate de MBDA, dar şi prin încheierea unui parteneriat cu Academia Navală Română şi nu numai.
Mai mult decât atât, în cazul Mistral, cei de la MBDA sunt dispuşi, în baza cantităţilor care vor fi comandate, să creeze o echipă de cercetare comună, româno-franceză, echipă care să lucreze la dezvoltarea unui produs MANPADS adaptat cerinţelor noastre specifice.
Poate nu pare mult, dar linia de asamblare ne va permite dezvoltarea unei resurse umane (operaţiunea de asamblare nu este aşa cum s-ar gândi mulţi doar una de strâns şuruburi şi vopsit carcase) calificate, retehnologizarea Electromecanica Ploieşti precum şi asigurarea securităţii operaţiunilor de întreţinere pe toată durata de viaţă a rachetelor. Mai mult decât atât, cei de la MBDA vor implementa şi un nou sistem de management al producţiei, ceea ce uneori nouă ne lipseşte.
Mulţi şi-au exprimat teama cum că francezii ne-ar putea lăsa la greu… În cazul în care ne vom asigura stocuri suficiente de rachete (durata de viaţă a rachetelor fără operaţiuni majore de întreţinere este estimată la aproximativ 20 – 25 de ani) şi, având în vedere că ne vom putea asigura integral întreţinerea lor, acest inconvenient al riscului de a cădea din nou victimă curenţilor nestatornici ai geopoliticii, va putea fi cel puţin limitat. Însă, vom depinde în continuare de ei pentru furnizarea de piese de schimb, având în vedere că toate componentele sunt produse, aşa cum am spus mai sus, doar în Franţa.
Ca parte a operaţiunilor de offset pentru programul corvetelor, MBDA ne va acorda consultanţă şi se va implica activ şi în construcţia depozitelor în care vor fi ţinute rachetele dar şi în ceea ce priveşte atelierele în care se va face întreţinerea lor. Şi pentru că am ajuns la marină, în cazul în care vom achiziţiona Exocet, vom primi inclusiv bancul de testare pe care am avut şi eu ocazia să-l vad la lucru.
Un alt domeniu în care cei de la MBDA au expertiză este şi cel al demilitarizării armamentului pe care nu-l vom mai utiliza. De altfel, relativ recent, MBDA a câştigat un contract de demilitarizare proiectile reactive nedirijate, beneficiarul fiind NATO, compania acumulând o bună experienţă în acest domeniu.
În final, s-ar părea că unele critici au fost „auzite” şi „însuşite” cei de la MBDA pregătind Mica NG, cu aceleaşi dimensiuni dar cu un nou motor de natură a creşte raza de acţiune a rachetei. Concurenţa, fie ea şi intra-company, face întotdeauna bine clienţilor… Singura mea îngrijorare este recenta plafonare a bugetului apărării din Franţa despre care am citit zilele acestea prin presă şi care ar putea afecta această modernizare.
Sfârşit
Nicolae Hariuc
Notă: Romania Military a participat în perioada 14 – 17 Noiembrie 2017, la invitaţia MBDA, la un eveniment organizat de catre compania franceză, eveniment cu ocazia căruia am putut sa vizitam fabricile MBDA din Franţa dar şi să purtăm discuţii formale sau informale cu reprezentanţii MBDA. Precizăm că toate cheltuielile aferente acestui eveniment desfăşurat în Franţa au fost suportate de MBDA.
Mistralurile mi se par cele mai potrivite pentru Fortele Navale.
E drept ca pe monitoare as pune Tetral in loc de Sinbad RC, ca sa nu stau toata ziua cocotat (si expus) sa inlocuiesc rachetele trase.
Pentru fortele terestre as prefera totusi Stinger. Aia chiar e portabila plus ca e integrata si in sistemul AVENGER (oricare varianta).
Plafonul maxim de 5000m cat e de sigur? Pana acum doar de Verba stiam ca zboara pe acolo.
Plafonul este conform datelor tehnice furnizate de MBDA.
le dam un contract de 2.1 miliarde si ei ne lasa sa asamblam si sa intretinem rachetele.. auzi, consiliere pentru depozitele in care se pastreaza rachetele, sa luam si rachete multe ca ei nu pot oferii cantitati insemnate in regim de urgenta.. nu le e rusine? Daca luam asta e ceea mai mare teapa, astia chiar sunt mai prosti si decat aia de la airbus aia macar au promis mai multe investitii..la gata cu MBDA, plus ca tot mancatorii de broaste vroiau sa le vanda 2 nave rusilor..
Mais oui, il s’agit de la climatisation des depots. C’est tres difficile d’installer des apareilles de climatisation. Mais oui.
Acum, vorbind serios, know hau haul pe care spun ei ca ni-l livreaza e o teapa similara cu cea a Renault Defence, cu „productia” la Mizil: noi urma sa facem suportii pentru prelatele camionelor, POATE le livram anvelope si instalam placutele de inmatriculare.
lasa Eroule, ca vine nenea ala care daca nu isi ia medicamentele are vedenii si ne explica noua ca francezi e cei mai tare si ca noi prosti este..sansa noastra e sa vina si americanii cu o oferta si atunci pretul francezilor o sa scada si nici mita nu o sa aiba curaj sa ofere
Voi credeti ca noi vom fabrica rachete loco?! Indiferent de cine va castiga contractul? LM a oferit exact ce anume Aerostarului, fabricatie? Ca sa integrezi aici ceva componente este nevoie de investitii in fabricile romanesti si deocamdata n-am auzit ca cineva sa anunte asa ceva.
Noi cumparam camioane si Spike aduce cu trenul si speram la fabricarea de rachete AA?!
@George GMT, daca ar venii americanii cu o oferta MBDA ar fi obligati sa lase din pret si sa vine cu o colaborare mai buna. Partea de pulberi sau ceva mai mult am putea primii in compensatie la un contract asa mare..plus ca nu ar avea tupeul sa dea mita ceea ce e foarte important. Nu ziceam sa facem racheta de la A la Z dar nici sa isi bata joc de noi .. si oferta asta de colaborare cam a asta suna, bataie de joc
decat asa o colaborare prefer o autostrada de banii aia, ca macar autostrada produce ceva..
Bani pt autostrada iti da moca UEul…
Din ce stiu eu, s-ar putea, ca si Raytheon sa fi pus pe masa o oferta. problema compensatiei este corecta tine insa de guvernul Romaniei si pana acum nu s-a realizat asa ceva nici in cazul Spike, Patriot, Spartan sau HIMARS, adica trebuie sa vedem imaginea de ansamblu, nu-i vina MBDA ca romanii nu cer offset, pe de alta parte am vazut ce oferta au primit polonezii de la americanii – la Patriot – cand cu offsetul si integrarea unor componente.
Se poate face dar tine doar de noi nu de partenerul extern.
Cu ani in urma eram mare fan al offsetului, intre timp m-am mai potolit din doua motive: nu avem capacitatea administrativa sa asimilam offsetul, iar pe de alta parte macar sa cumparam ceva pana la urma. Basca ca offsetul, vezi Polonia, pare sa coste cam mult…
Raytheon a venit cu NASAMS + Avenger?
La Spartan a fost simulatorul, ceva hala si parca ceva intretinere..
Si eu zic sa vina Bechtel sa mai faca o autostrada… 🙂
pentru Bechtel, putem sa ii multumim lui Videanu si Blaga la inceput iar la final lui Sova..aia chiar au fost bine intentionati. Mai tineti minte cum umblau prin orase cu caravanele lor sa angajeze muncitori?
Informatia e falsa, pe 19 decembrie 2003 Guvernul României, condus de Adrian Năstase, a aprobat mandatarea CNADNR la semnarea contractului de proiectare și construire a autostrăzii cu investitorul selecționat – compania Bechtel. Fara licitatie.
Nu vreau sa fiu inteles gresit: imi place Mistralul.
Doar ca francezii ne propun o labareala de colaborare.
Imi fac stoc de rachete pe 20-30 de ani dar raman dependent de ei cu piesele de schimb …. pe care nu le vor mai produce peste 20 de ani pentru ca vor fi trecut la sisteme noi.
Nu, inchei protocolul de colaborare cu Electromecanica, incepi instruirea pentru montaj si intretinere rachete apoi incepi sa produci si componente.
Incepi cu motorul rachetei, apoi incarcatura exploziva, apoi senzori, sisteme de ghidaj.
Asa arata o colaborare pe termen lung.
Corect!
Domne hai sa nu confundam lucrurile, daca vrem sa intram intr-o anumita colaborare industriala adevarata cine ne opreste?! A zis MBDAul ca romanii au cerut iar ei au refuzat?!
Ca sa intri pe componente trebui ca Min Economiei sa doreasca acest lucru si sa bage bani in propria sa uzina, de fapt ar trebui sa bage bani in mai multe uzine si lucrurile vor merge bine.
MBDA ofera exact ce ofera si LMul: intretinere si cam atat pt ca atat li s-a cerut!
Eroule, tu cred ca nu realizezi ce presupune productia de rachete de genul acesta. Daca tot esti asa de meserias in ale flexurilor spune-ne, te rog, de ce s-a sistat productia de rachete aer-aer si antiaeriene la Ploiesti. 😉
parerea mea, hic…
Hint: „Racheta în sine cântăreşte 19,7 kg, are o lungime de 1,86 m şi un diametru de 90 de mm. Viteza ei este de 930 m/s şi este capabilă de manevre strânse de până la 30G.” 😉
N-a zis nimeni s-o facem cap-coada de la inceput.
Pornim catinel, invatam partea de montaj si intretinere, apoi invatam sa facem componentele simple, apoi trecem la motor (foate misca si Fagarasul), apoi incarcatura de lupta si, la final, sisteme de ghidaj si altele (deja la vremea aia vor iesi alte generatii de rachete si nu va mai fi un capat de tara transferul de tehnologie)
Asa, ce faci: faci stoc pe 20 de ani dar ramai dependent de piesele produse la ei …. pe care nu le vor mai produce atunci pentru ca vor produce alte rachete.
pentru asta trebuie platite licente, pe componente.
MApN in cererea pe care a facut-o, nu prevede asa ceva. Nici min. Ec.
Asta e maximul ce se poate face in conditiile cererii actuale si pretului. E o oferta de bun simt. Nimic mai mult.
„este o rachetă ghidată în infraroşu care poate lovi ţinte aeriene (avioane, elicoptere sau ceea ce pe româneşte numim drone)”
Se poate folosi (Mistral) si impotriva rachetelor de croaziera si anti-nava? Daca da, s-ar putea suplimenta apararea AA a corvetelor cu unul, doua SIMBAD? Ar avea sens?
Daca te gandesti ca americanii calculeaza ca trebuie sa traga 3 RAM intr-o racheta antinava supersonica ca sa fie siguri ca o dau jos, iar RAM are raza de 10-12 km, cam care ar fi efectul unui SINBAD cu doar 2 Mistraluri care pot lovi tinte pana la 6.5km?
Daca le pui pe nave maritime, n-are rost sa pui mai putin de Tetral ca arunci banii degeaba.
La fel si pe monitoare. Ce faci, stai toata ziua urcat sus, expus focului de pe mal, ca sa schimbi rachetele?
RAM are raza 9km, iar Mistral 6km.
Oricum, comparatia e intre mere si pere. Echivalent Mistral e Stinger.
Ram-ul e ceva derivat din AIM-9 Sidewinder (echiv. Mica), cantarind 73,5kg (fata de 18,7kg Mistral) iar capul de lupta e de 11,3kg (fata de 3kg la Mistral). Poate doar la viteza Mistral e superior, atingand MAch 2,7 fata de MAch 2 la Ram.
Iar adevaratul avantaj al Searam e ghidajul dual, IR+RF, adica poate fi coordonat de FCS-ul navei, ghidat de radar cu bataie scurta. Mistral odata lansat, nu il mai poti dirija.
Germanii inlocuiesc Stinger cu Mistral pe vehicule, deci probabil e mai performant (fiind si mai greu, ceea ce pe vehicule nu jeneaza):
https://www.rumaniamilitary.ro/mistral-loc-de-stinger
Un Mistral costa pe la 300.000eur bucata iar un Ram e pe la 1 mil.$.
Ce spui tu vine tocmai in sprijinul a ce spun eu.
Daca RAM-ul, cu bataie mai mare si cap de lupta mai puternic, este pus cate 11 sau 21 pe lansator pentru ca trebuie trase cel putin 3 contra unei rachete antinava, ce faci cu un Simbad cu 2 Mistraluri, si cu raza mai mica, si cu incarcatura de lupta mai redusa? Nu asiguri minimum de lovituri nici macar pentru prima racheta adversa.
De asta spun ca trebuie cel putin Tetral pe navele maritime. Daca ai loc, bagi Sadral, cu 6 bucati.
De instalat pe vehicule, e ok, cu conditia chiar sa aiba plafonul de 5000m. Deocamdata n-am gasit nicaieri o confirmare, pe vreun site de specialitate.
VS, nu cred ca Mistral poate fi folosita impotriva rachetelor de croaziera. In extremis poate fi folosita impotriva tancurilor, pe care le poate scoate din lupta prin avarierea auxiliarelor.
Poate fi folosita impotriva oricarei tinte cu semnatura in infrarosu. Chiar si terestre.
ce este confidential referitor la MISTRAL? ca romanii au cerut informatii despre 108 sisteme si 1500 de rachete, asa dupa cum scrie Libertatea? https://www.libertatea.ro/ultima-ora/cea-mai-mare-fabrica-de-rachete-din-europa-2046598
Au fost doua cereri de informatii, la sfarsit de 2016 si inceput de 2017, revizuite in crestere. In urma ultimei intalniri, din decembrie, cifrele au fost revizuite din nou.
Cifrele avansate de libertatea sunt aproximative.
In final este treaba fiecaruia ce alege sa publice.
Mapn va alege in final daca va da publicitatii cifrele finale exacte.
mapn este interesat de MANPADS sau de inlocuirea CA-95? sau amandoua?
Momentan Manpads. Atlas RC merge bine pe TABC 79.
Pe TABC-79 merge bine turela Rheinmetall MPCS.
multumesc nicolae.
alegerea doar a Manpads-ului are sens doar daca se gandesc sa le foloseasca pentru protejarea militarilor cu Spike-LR.
Atlas RC merge pe TABC79 dar eu as alege Rheinmetall MPCS. Dar poate se gandesc sa schimbe CA-95 cu VL Mica.
Interesant dacà se va achizitiona 108 posturi de tir. Armata francezà are „numai” 186 posturi de tir terestre Mistral.
Nu stim exact cate vor fi in final. Initial am cerut mult mai mult de 108. Ma astept ca cifrele sa fie revizuite in jos, dar n-as paria.
Ca tara de contact prin comparatie cu Franta as zice ca necesitatile noastre sunt mai mari.
Este posibil ca ai nostri sa fi subevaluat capacitatile sistemului, de aici si cererea mai mare.
Francezul spune „si cantitatea este o calitate”. Cât ar fi el de bun, un sistem nu se poate multiplica sà fie peste tot.
Preferatul meu e Chiron care ar fi peste Mistral, Igla sau Stinger.
Alte doua proiecte importante de MANPADS ar mai fi Verba si Starstreak.
Se pare ca Chiron este sub Mistral, capul de ghidare fiind inspirat din cel rusesc de Igla, si nu Mistral, pt. ca aveau nevoie de drepturi sa-l refoloseasca la alt produs (cred ca d ela mistral folosesc doar trepiedul 🙂 ). Am inteles ca cu hibridul asta sudcoreenii ar avea si restrictii la export, din cauza de licente.
Si in ce perioada Mapn se decide ce cumpara,,,,,?
Pai ar fi anul viitor cand teoretic ar trebui sa se hotareasca asupra celor patru corvete. S-a spus ca clar ca sistemele SHORAD/VSHORAD vor aceleasi ca si cele de pe nave.
tandemul Mistral – VL Mica mi se pare foarte bun pentru terestru. pentru marina mi se pare o idiotenie imensa sa folosesti Mistral. ar merge cel mult pe monitoare.
VL Mica este bun pentru marina doar daca pun 24 de bucati pe corvete, iar pe fregate cel putin 32 de bucati insotite de 8-16 Aster30.
daca nu aleg combinatia mica-aster atunci trebuie ESSM-ER plus SeaRam sau Ram.
O completare: va exista curand o versiune Mica NG, cu raza echivalenta Aster 15, sau pe acolo. Va fi disponibila si pentru noi. Nu cunosc costurile, nici daca ai nostri o vor cere.
Poate modernizeaza si Gepard-urile cu Mistral.
Yeap.
Cu privire la colaborare. Nu stiu la ce và asteptati. Niciun utilizator de Mistral în afara Frantei nu fabricà vreo parte importantà a rachetei si niciunul nu o asambleazà. Asamblarea în România este deja o noutate si un avans pentru industria românà.
Raytheon, a càrui Stinger a fost produs de cel putin cinci ori mai mult decât Mistralul, a dat licenta numai lui EADS, în Germania, si unei firme turcesti.
Cu privire la fiabilitatea aprovizionàrii din partea Frantei. Faptul cà este prevàzut bancul de test, asigurà independenta mentenetei, sub conditia rezervei judicioase de piese de schimb. Cât priveste fiabilitatea ca aliat, e valabil pentru toate tàrile, inclusiv SUA. Care ar fi atitudinea SUA într-un conflict cu Ucraina, de exemplu ?
În articol se uità contributia lui Safran, care furnizeazà motorul cu pulbere. Spun asta fiindcà am vàzut Mistralul pe lista produselor Safran, am lucrat trei zile sàptàmâna trecutà la site-ul de la Vernon (sà crape de ciudà cârcotasii care nu rateazà ocazia sà mà muste de fese – chiar astàzi -, acum am si pe Safran drept client).
Nu am vàzut atelierele respective, am lucrat doar unde se asambleazà motoarele Vulcain si Vinci.
Am vàzut niste piese care sunt niste minunàtii siderurgice+frezaj/alezaj, adevàrate opere de artà.
Faptul cà MBDA se va ocupa de organizarea si metodologia liniei de asamblare este un bun lucru. Chiar lucruri aparent nesemnificative sunt importante. Îmi aduc aminte de un bàietel din Medgidia pe care l-am angajat fàcându-i acte în Franta, dupà ce venise clandestin din România post-decembristà. I-am spus cà dupà ce lucreazà la un client, trebuie sà curete ce a murdàrit. A râs ca de o glumà bunà…
Nu sunt competent sà apreciez calitàtile Mistralului fatà de concurentà. Dar pot sà apreciez captorul si autodirectorul IR fàcut de SAGEM, este nec plus ultra !
noi in conflict cu ucraina sau nu am inteles?pai noi suntem nato atat cat suntem si nu e nicio comparatie reala in acest caz.
Totul este posibil, inclusiv un conflict cu Ucraina.
Francezul zice „gouverner, c’est prévoir” (Sà gouvernez, este sà prevezi).
Un bun stat-major trebuie sà aibà planuri pentru toate scenariile posibile, chiar improbabile.
NATO nu este panaceul universal. Turcia si Grecia, amândouà în NATO, se hârjonesc de multà vreme, iar chiar dàunàzi un înalt oficial turc a amenintat Grecia cu actiune militarà pentru recuperarea unor insule. Turcia, stat NATO, ocupà o parte din teritoriul unui stat din U.E. (Cipru).
Totul este posibil.
Cam ce are in plus Mistral 3 fata de Mistral 2 ?
Dupà cât stiu, si probabil nu este complet :
-razà de actiune mai mare (propulsor mai « dinamic »)
-nou autodirector mai sensibil, adaptat sà « agate » dronele « discrete », inclusiv cele cu motor electric cu imagine termicà slabà.
-nou focos de proximitate
-nouà lege de pilotaj, mai ales pentru ruliu.
Nu stiu dacà pânà la urmà au adaptat si sistemul « pre-frig » (existent pe versiunile marinà si elicopter) consistând prin injectia de o secundà sau douà de argon pe sensorul IF.
IR
Rezervorul de argon este inclusiv pe Manpads. Deci da. 🙂
deci luam varianta pe trepied.. ca daca le-am lua mobile gen „atlas” nu am avea pe ce sa le punem.
Mai intai trebuie sa producem in tara macar camioanele si suv-urile gen Hamvee ca sa le punem pe ele. Aici e o paine de mancat.
Uitati-va pe ce au pus chilienii Mistralurile lor
https://www.taringa.net/posts/imagenes/18607008/Armamento-Fuerza-Aerea-de-Chile–Parte-1.html
O tin pe a mea: nu ne permitem doua sisteme, unul pedestru, altul pe vehicule. Trebuie acelasi. Iar daca la vehicule masa nu prea conteaza, pt soldati e crucial sa fie shoulder-lanched. LAUNCHED. Nu man-portable intre ghilimele si lansat de pe un trepied. Ca trepiedul e scump, si imobil. Lansezi ceva, ai maxim un minut pana iti aterizeaza un baraj in cap. Il abandonezi, si nu se merita.
O alternativa.
https://en.m.wikipedia.org/wiki/IRIS-T
Suedezii inlocuiesc sistemul RBS 70 cu IRIS T terestru.
La fel si Norvegia .
Nemtii il modifica IRIS T pentru lansarea de pe submarin in imersiune.
Se poate compara Mistral cu IRIS T in variantele terestre enumerate ?
IRIS T in varianta VSHORAD nu ar fi o alternativa de analizat ?
nu, mai degraba IRIS-T cu Sea-Ram sau Mica
Iris T e mai bun decat un Manpad gen Mistral – Iris T e un sistem foarte capabil, bazat pe o racheta foarte agila. E vehicle mounted.
Ideea e daca il ai mai are sens sa iti iei si Manpads? Parerile sunt impartite – a fost mare controversa in Suedia cand au decis, probabil bugetar, sa comande in continuare doar Iris T. Insa au si destule manpads in dotare, la fel si ceilalti, doar ca nu mai depind de ele pentru VSHORAD.
Depinde probabil si de cum arata amenintarea si doctrina militara.
Acum, de cand au aparut sistemele DIRCM la scara larga, care se bazeaza pe „orbirea” seekerelor IR din manpads, exista din nou interes pentru RBS-70, care e bazat pe laser si EO, cu avantajele si dezavantajele care decurg din asta – tinta nu poate scapa, dar omul e mai expus ca nu e fire-and-forget (ceea ce a dus la dezvoltarea de sisteme de camuflaj pentru RBS 70).
Pai IRIS Tul nu-i MANPAD, nu poti compara Stinger cu Patriotul care-i mai bun, chestii foarte diferite. Cum cari IRIS Tul la infanterie, VM etc?! SHORAD este una VSHORAD alta. IRIS T poate fi comparat cu AIM 9X, Python 5 etc…
da, Iris T e vehicle mounted, nu e manpad. Insa unele armate cred ca un sistem VSHORAD cu Iris T poate inlocui nevoia de manpads.
posibil pentru unele tari sa fie suficient, dar dupa parerea mea, pentru o tara de granita si cu relief variat, eu as lua si ceva manpads pentru ca e mai simplu sa ascunzi un om decat un vehicul, poti sa stai intr-o casa sa tragi cu el. In plus, e mult mai ieftin si usor de diseminat in armata.
la fel cu armele portabile anti-tanc, foarte necesare.
cand vor unii sa vina pe aici si stiu ca ai mii de arme din astea asimetrice si poti pierde un tanc sau un elicopter sau avion la orice cotitura se gandesc de doua ori si poate fac dreapta inainte sa treaca granita.
Ia uite ce spune despre sistemul Mistral ALBI oferit Indiei:
http://ceoworld.biz/2011/12/10/mbda-is-offering-mistral-albi-system-for-usd-5-4-billion-indian-tender-for-very-short-range-air-defense-vshorad-systems/
Ii da si razele de interceptare in functie de tipul tintei, INCLUSIV RACHETE SUPERSONICE DE CROAZIERA.
Altitudinea maxima de interceptare, pentru drone, depaseste 10.000picioare, adica 3000m.
Ca tot ziceam despre instalarea lor pe nave, pe dragoare as monta cam asa:
– cate un SADRAL la prova si la pupa, in locul turelelor AK230. Cantaresc cate 1 to fata de 2 to AK230. Mi-ar asigura un total de 12 rachete gata de tragere in oricare din borduri;
– cate o turela Typhoom cu tun de 25/27/30mm si rachete Spike/Lahat in locul celor doua turele MR4 de langa cosul navei. Au cca 1 to echipate complet, cam cat MR4. Este mai ieftin sa tragi cu tunul si cu rachete Spike/Lahat in ambarcatiuni decat cu rachete Mistral. Daca dai peste vreun submarin iesit din greseala sau de urgenta la suprafata, cu Spike/Lahat chiar ii dai niste gauri sanatoase.
– in locul turelelor MR4 de sus as pune 2 turele Mini Typhoon cu mitraliera de 12.7mm si 2 Spike/Lahat, astfel incat sa traga si spre prova. Sau as pune o mitraliera de 12.7mm actionata manual. Sau n-as pune nimic.
Cred ca Romania poate produce pt rachete doar pulberi, explozibil si carcase. Soft daca se vrea….
Restul iluzii si discutii inutile.
Manpads bazate pe IR sunt depasite de vreo 5 ani, nu stiu de ce si-ar mai lua cineva asa ceva.
Acum exista sisteme care le inving 100% prin „orbirea” senzorului IR cu o unda de energie.
Un exemplu de DIRCM aici:
https://science.howstuffworks.com/guardian2.htm
sau un alt sistem de protectie impotriva IR Manpads, bazat pe laser.
http://www.leonardocompany.com/en/-/dircm-trials
Daca ai citit cu atentie, timpul in care sistemul reuseste sa devieze racheta este de cca 2-5 secunde.
In situatia ideala, cand detecteaza racheta chiar in momentul lansarii, cele 2-5 secunde permit unui Mistral sa strabata 1600-4000m ceea ce ar putea fi destul pentru a lovi avionul sau elicopterul.
Cel mai realist, racheta apuca sa zboare 1-2 secunde inainte de a fi detectata de sistem adica zboara vreo 800-1600m la care se adauga cele 2-5 secunde pana este deviata.
Daca lansezi al doilea Mistral, la o secunda dupa primul, sistemul nu va mai avea timp sa se ocupe si de el.
Masuri si contramasuri.
Nu prea sunt depasite deloc, cam toata lumea foloseste sistemul IR pt MANPADS, rusii cu Verba, americanii cu Stinger etc Laserul este foarte rar folosit.
Stinger sunt vechi, au si teroristii, ceea ce a dus la dezvoltarea sistemelor DIRCM pentru a le invinge si a proteja avioanele in zonele periculoase, inclusiv cele de pasageri.
IR manpads sunt invinse reliably astazi de DIRCM, s-au facut trials inclusiv la NATO si sistemul le-a blocat pe toate, din 3 generatii de Manpads.
Racheta e detectata si sistemul directional apoi orbeste seekerul IR cu o unda laser sau de energie. Partea buna e si ca laserul nu se consuma, poate invinge mii de rachete trase spre avion.
Stinger si restul evolueaza, senzorul de detectie devenind tot mai complex si capabil sa ignore anumite capcane iar DIRCM sunt inca putin raspandite.
https://www.rumaniamilitary.ro/u-s-army-testeaza-fim-92-stinger-cu-focos-de-proximitate
Am vorbit despre IRCM aici, si nu numai:
https://www.rumaniamilitary.ro/solutii-de-bruiaj-si-camuflaj-ir
https://www.rumaniamilitary.ro/ah-1z-si-concurenta
Capul de detectie alVerba lucreaza spre exemplu in mai multe spectre:
https://www.rumaniamilitary.ro/noul-sistem-sol-aer-rusesc-verba-9k333-manpads
https://www.rumaniamilitary.ro/verba-sageata-mortii-intra-in-uz-anul-acesta
Deci si sistemele AA evolueaza…
D/IRCM lucreaza si in spectru laser, putand bruia laserul de iluminare a tintei.
Orbirea capului de cautare se face in anumite conditii, si devine mai dificila cand amenintarile sunt multiple.
DIRCM de la Selex (Leonardo), cel de la Northrop Grunman si probabil si altele sunt eficiente 100% impotriva IR manpads. S-au facut teste NATO. Evreii isi protejeaza si avioanele de linie cu sisteme de genul asta.
Sistemul detecteaza racheta si ii trage automat o unda in seeker, fara interventia omului – si merge impotriva oricator rachete, laserul nu se consuma, poate sa traga non-stop spre seekers.
Imbunatatirile seekerelor IR nu sunt facute pentru a rezista la DIRCM, nu e posibil. Senzorii mai noi sunt mai sensibili, mai puternici ceea ce duce la o detectie mai buna a caldurii si o raza superioara de actiune pentru racheta. IR e eficient in general, dar are limitarile lui fata cu adversari sofisticati.
deocamdata e eficient, numai ce intra in dotare. Mai vedem peste 5-10 ani.
@alex3, si VW Golf e masina veche, nu-i asa? Nu mai vorbesc de Ford Mustang…of…
Nu exista 100%, DIRCMul are si el o gramada mare de limitari.
V-au disparut niste comentarii.
Da, ieri, era si partea cu „amabilitatile” dar si discutia despre pretul Stinger vs Mistral. Asta e, cand discutia deviaza…
Si nu am fost eu 🙂
A, s-a intors Mihaeanu, i-or fi crezut greu sarmalele la stomac.
Cu amabilitatile o lamurisem.
Poate e un secret ca o racheta Mistral e de 3-4 ori mai scumpa decat una Stinger.
Hai sa bagam gunoiul sub pres, de parca n-ar sti toata lumea.
Urat, oricum.
Poate sa stearga si comentariul asta.
Crybaby…nici eu n-am fost dar ma bucur ca sunt pe post de bau-bau…
Nu te alinta, nu esti, e usor bizara situatia, atat, nu stiu sa va mai fi disparut comentarii.
SErver nou atunci !
Eu n-am zis ca sunt sigur ca discutia a fost stearsa intentionat.
Posibil si de la migrarea pe un nou server. Nu stiu inca.
Ok, asta e o explicatie.
Nu era cine stie ce discutie, oricum, din partea mea poate sa ramana asa.
Speram sa fie o echipa de hecari les froggies, pardon, MBDA care sa fi intrat pe la 3 dimineata si sa fi sters, n-am noroc nici de data asta :))
Am gasit pret la Stinger in SUA:
http://www.fi-aeroweb.com/Defense/Budget-Data/FY2017/STINGER-ARMY-MOD-FY2017.pdf
Procurement Quantity (Units in Each) 850
Gross/Weapon System Cost ($ in Millions 242.465 mil.$
Deci rezulta un 285.252$ / bucata
E programul SLEP din ce citesc, nu-mi dau seama daca e pretul corect.
This effort funds the procurement of rocket motors, standard warheads, and various Line Replaceable Units (LRUs) associated with the SLEP process.
Din ce scrie acolo ar insemna ca racheta e mai scumpa si ca diferenta fata de Mistral nu e asa de mare.
Cand o aparea pistolarul marin o sa ne spuna cat e un Stinger.
pai la el m-am gandit cand am inceput sa caut prin bugete 🙂
Primul tabel, din care am luat cifrele, parea insa achizitie de vectori, nu SLEP.
Dar de fapt e SLEP, adica: „This effort funds the procurement of rocket motors, standard warheads, and various Line Replaceable Units (LRUs) associated with the SLEP process”. Si au separat programul focoaselor de proximitate, ca se pare ca mai au de testat. Deci daca SLEP costa atat, cat costa unele noi?
Poate are una mai la zi, doar ca in ultimul timp US Army nu prea a cumparat Stinger noi.
Oricum, pretul de 130.000$/ buc. la sud coreeni pentru Stinger modernizate, inseamana ca pretul unuia nou e cam de 2-2,5 ori mai mare.
Degeaba te uiti acolo. Ultimul an in care s-au facut achizitii de Stinger a fost 2005. Nu stiu care este costul rachetei propriu zis. Ce vad acum este intreg sistemul care consta din racheta, CLU zi, CLU noapte si dispozitiv IFF. Costul la asa ceva in 2005 era $96.156. Daca luam in calcul si coeficientul de inflatie pretul astazi are fi in jur de $115.000 per sistem. Marti cand Assistant Secretary of the Army for Finance isi deschid site-ul o sa ma uit sa vad daca costurile sunt impartite pe componente.
Zgurene ti-am aratat de X-ori unde sa te uiti. Ce rahat cauti pe site-ul ala?
pai daca n-au cumparat recent, unde sa ma uit? am dat si eu cautari sa vad ce gasesc, si asta a fost.
http://comptroller.defense.gov/Budget-Materials/
Ai aici toate bugetele pentru ultimii 20ani. Cum unde sa te uiti?
pai daca achizitia e mai veche de 5-6 ani, nu stiu daca mai e relevanta, pentru ca dupa cum am vazut mai sus, se trece la modernizarea si extinderea vietii cu componente noi si in curand si cu un nou focos. Ori la astea sunt deja alte preturi.
Deja si pretul modernizarii unui sistem spune ceva despre costul unei astfel de achizitii.
te referi la pg.11 de aici, preturi estimate in 2004 pt. 2005:
http://comptroller.defense.gov/Portals/45/Documents/defbudget/Docs/fy2004_p1.pdf
STINGER SYSTEM SUMMARY FY2002: Qty: 300 Cost: 28.8 mil.$
Fy 2003: Qty:160 Cost: 25.4 mil.$
Ma indoiesc de asta. vezi ca sunt si costuri pentru „modificari” in ultimii ani, inclusiv in 2018.
Vlad, din cate stiu eu, se muta siteul zilele astea…
Discutia despre preturi este, doar dpmdv, aproape la fel de irelevanta ca cea despre raze. 🙂
Nici un contract nu seamana cu celalalt si, mai mereu, nu cunoastem intreg continutul.
De departe, cei mai transparenti sunt americanii, dar chiar si in cazul lor, uneori formularile nu permit extragerea unor preturi per unitate decat cu mare aproximatie.
Uneori chiar si la americani preturile par mai mari decat sunt in realitate insa includ R&D, avansuri pentru achizitia de materiale s.a.m.d. Un bun exemplu este pretul LCS Freedom, bugetele zic ~ 550 mil USD per nava, LM zice in jur de 360 mil USD per nava (daca nu-mi joaca memoria feste).
Da, europenii sunt ceva mai opaci in materie. Si asta nu da bine la PR dar mai mult ca sigur ca face bine la business.
Romanii sunt opaci pana la paranoia… (a se citi prostie cu majuscule), ce detalii stim despre contractul Spike de exemplu?
Asta cu bagatul gunoiului sub pres nu-ti prea face cinste. 🙂 Ce pot sa-ti spun este ca, daca un articol apare sub numele meu, tot eu sunt si cel care decide ce sterge, cu exceptia celor care contin cuvinte injurioase si care dispar automat…
Si singurele comentarii care ma irita sunt cele offtopic si cele care respira prostie prin toti porii. Pe primele le editez, pe celelalte nu, toti suntem egali in democratie… 😉
Imi asum tot ce spun, nu avem de unde sa visez ca va mutati siteul, am observat ca disparusera multe comentarii si nu mai stiu sa fi existat o situatie similara.
Asa ca cea mai simpla explicatie era ca fusesera sterse cumva, mai ales ca Marius spusese ca discutia deraiase.
In legatura cu pretul, nu ne dau banii afara din casa, iar pretul mai mare al Mistralului (300.000 euro racheta, zicea MirceaS) nu stiu daca se regaseste proportional in caracteristicile tehnico-tactice. Mistral este un sistem mai capabil, dar are si dezavantajul ca nu e portabil.
No worries! 🙂
Programul VShorad este evaluat de ai nostri la 730 milioane Euro si, in mare, presupune cele descrise in acest articol.
Intr-adevar, din ce am vazut din discutiile voastre, Mistral 3 pare mai scump decat Stinger. Din pacate nu ma pricep suficient de bine ca sa fac aprecieri de genul ala e mai bun decat ala si nu merita diferenta de pret s.a.m.d.
O astfel de achizitie are, cum spun americanii, echipamente MDE si non MDE, proportiile fiind uneori egale in ceea ce priveste pretul fiecaruia.
Observ insa o schimbare de atitudine la ai nostri, o preferinta pentru chestiile mai “grele” in detrimentul celor usoare, vezi Spike tot pe trepied.
Stii bine ca astfel de achizitii nu se fac doar pe criterii tehnice.
Au disparut toate comentariile de pe 28 Dec.
Inclusiv donatiile; de „Sustine Romania Military!” ne ocupam noi mai incolo, acu’ ne e lene…
#Vlad. Comentariile de pe 28, au disparut este 50 in timpul transferului siteului pe un nou server.
Da, am inteles, nu stiam ca va mutati serverul, s-a lamurit situatia.
Tot la comentarii pierdute, era ce imi reaùintea cand vead Mistral-ul pe trepied:
https://www.nknews.org/wp-content/uploads/2017/04/170401_tank-14-modification-650×360.jpg
Pare ca Franta a trecut in fata Olandei la corvete in urma can-canului cu doamna ambasadoare.
Sa vedem ce fac nemtii si italienii.
cred ca glumesti. Ambasada Frantei a avut cea mai acida replica cand cu traducerea legilor justitiei, saptamana trecuta abia. Oricum nu se ia o decizie asa usor, si cred ca oferta cea mai buna economic va prima, iar Gowind sunt cele mai scumpe
Nope.