Vad ca n-am scapare, toti vor sa povestesc mai departe, asa ca
Once upon a time, sau despre nasterea si adolescenta avionului IAR99.
IAR99, foto: Top Gun
Asa cum am invatat la compunerile de la scoala, intai trebuie sa explicam contextul istorico, economico, politico in care s-a intamplat chestia. Era pe la sfarsitul anilor ’70, situatia din Romania deja incepuse s-o ia la vale, unu oarecare Stefanescu, colonel de armata, tot visa sa cosntruiasca un avion. Persoana Stefanescu nu prea era in focusul conducerii, era un pic dat la o parte, nu avea nici o functie administrativa, nici director, nici secretara. Se zvonea ca pregateste un nou proiect, un avion de scoala. Entuziasmul nostru nu era prea mare, unii dintre noi deja eram arsi cu 93, eram satui de delegatiile la Craiova, stiam ca Stefanescu nu-i director si deci nu poate sa intervina pentru cineva pentru a-i mari leafa la exceptional, sau sa-i dea vro prima.
Si erau o multime de alte tentatii. In primul rand, BAC 1-11, multi visau sa scuipe-n Tamisa, multi au reusit si au lasat Dambovita in urma. Mai era IAR95 (rabdare, voi ajunge si aici), tentant era chiar un post la Magurele, la Institutul proaspat infiintat pentru proiectarea centralei de la Cernavoda, cica erau salarii foarte mari. Se infiintasera sau se infiintau o multime de fabrici de componente de avioane. Era o cerere enorma de ingineri cu experienta si totusi IAR 93 era inca o carte de vizita foarte buna.
Si la Institut se diversificase activitatea, dir. Teodorescu nu se multumea sa fie manager, credea despre el ca e si mare inventator, inventase o instalatie eoliana cu ax vertical, un fel de pirueta, cica asta ar fi viitorul. La Magurele era o noua sectie, condusa de un preten foarte bun, Ionut, care se ocupa cu militarizarea lui BAC 1-11. Acesta urma sa transporte trupe si chiar sa lanseze parasutisti, lucru absolut absurd, daca consideram ca viteza de stall (cea mai mica) a BACului e de vro 250km/h, iar daca aruncai parasutistii cu o cadenta de 5 secunde, ce e chiar exagerat, ii imprastiai pe o distanta de peste 14km, adica primul cadea la Casa Presei si ultimul la Piata Sudului, si cred ca trebuia sa ia metroul pentru a se intilni la Unirii. S-a facut chiar un mock-up cu o gaura in partea din spate a avionului, in podea, intre motoare. (BAC 1-11, are motoare in spate). Ar fi trebuit spart cadrul de presiune si podeaua tocmai intr-o zona extrem de solicitata.
Cert e ca toata lumea vroia sa fuga, numai la 93 sa nu ramana, de altfel munca la 93 devenise plicticoasa, se faceau doar fise de modificari si se rezolvau miile de derogari de fabricatie.
Dar mai e ceva, uneori am inclinarea sa ma apuc de filozofie de doi bani, chiar acum mi-a venit, nu e nevoie sa ma luati in serios. Acel ceva s-ar numi poate nevoia de a-ti dovedi tie ca e ceva de capul tau, acel ceva care te face sa renunti la bani sau niste alte avantaje pentru a-ti construi o trotineta, ma rog, Berufung, cum zice neamtu’, chemarea inginerului din tine. Cred ca fiecare dintre noi are niste indoieli privind propriile calitati, se-ntreaba daca ar fi in stare sa rezolve o anumita sarcina, era si cazul meu, desi in oarecare masura IMI dovedisem, la 93, ca sunt un bun inginer, totusi acolo conditiile erau cam stramte, activitatea era intre niste jaloane fixe.
Era clar ca singurul proiect realist, care are sanse sa devina realitate e IAR 99, celelalte erau bazdiganii si astfel am aterizat in aceasta grupa. Speram sa am posibilitatea sa fac tumbe, sa-mi pun in practica toata fantezia si ideile de care eram in stare si din fericire Stefanescu ne-a dat toata libertatea de a crea, mai ales ca marii „manageri” din institut nu prea dadeau atentie acestui proiect.
-va continua-
Istoria construirii avioanelor IAR 93 Vulturul si IAR 99, by Neamtu-Tiganu (XII)
Un articol Neamtu-Tiganu
Frumos, acum unii incearca sa salveze ce se mai poate din acest proiect, prin urmasul sau, XT….
Citez „Si la Institut se diversificase activitatea, dir. Teodorescu nu se multumea sa fie manager, credea despre el ca e si mare inventator, inventase o instalatie eoliana cu ax vertical, un fel de pirueta, cica asta ar fi viitorul.”
Teodorescu asta, stia el omu’ ce stia, vedeti aici avantajele si dezvantajele celor doua tipuri de turbine eolinene, cu ax orizontal HAWT si vertical VAWT: http://www.energie-eoliana.com/avantaje-dezavantaje-turbine-eoliene/
Iar aici vedeti o harta dracoasa postata si pe skyscrapecity la sectiunea „maps” in romana cu situatia eolienelor din Dobrogea, n-ai loc sa arunci un ac, beleaua e pasaretul din Delta Dunarii, cred ca are ceva de furca, poate ca cele cu ax vertical ar fi mai sigure: http://www.zf.ro/companii/energie/dobrogea-nu-se-mai-vede-de-eoliene-urmeaza-moldova-9546895/poze/?p=1
Interesant ca VAWT-urile sunt perfecte pt. uz casnic atat urban cat si rural gasindu-se in tot felul de dimensiuni si forme, avand avantajul ca vantul poate sa bata din orice directie si sunt mai usor de intretinut: http://www.google.ro/search?hl=ro&qscrl=1&nord=1&rlz=1T4GGHP_roRO447RO447&q=vawt&ion=1&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.r_cp.r_qf.,cf.osb&biw=1676&bih=840&wrapid=tlif133673397690710&um=1&ie=UTF-8&tbm=isch&source=og&sa=N&tab=wi&ei=IPGsT77zOZHn-gadpICaDA
A, sa nu uit, apropo de „incalzirea globala”, iata ceva de domeniul ironiei, turbinele eoliene clasice cu ax orizontal creeaza…incalzire: http://www.foxnews.com/scitech/2012/04/30/wind-farms-are-warming-earth-researchers-say/
Ma rog, asa zic cei de la Foxnews 🙂 si cei de la MSN cu studiul asta http://www.msnbc.msn.com/id/47232313/ns/us_news-environment/#.T57apFLN3Kc , stim ca americanii sunt atat de bagati in tot fraking-ul gazelor de sist incat la ei se platesc sume importante de catre stat pentru a inchide turbinele eoliene pentru ca productia de energie a acestora e mai…scumpa decat cea a gazelor de sist.
Nu se merita fratica. E prea scump si complicat sistemul. Cel mai simplon e sa faci o astfel de eoliana ca sa faci apa calda, adica alimentezi o rezitenta intr-un vaz cu generatorul ei( mai trebuie redresor, baterii,, invertor, etc). Sa vad daca mai am pe acasa un alternator de dacie sa ma joc nitel si sa fac un calcul. Mai poti eventual pune in paralel o istalatie solara inchisa care sa incalzeasca apa, dar sa aiba agent un antigel sa nu o dai jos iarna.
Panourile fotovoltaice sunt deasemenea prea scumpe. Pompele de caldura la fel.
NU mai trebuie redresor…
Aham, deci si tu esti unu’ de asta, „high tech shit” 🙂 Frate, singurulul lucru de care ma tem cu privire la astea casnice e sa nu-i moara lu’ taica-meu elefantul in cocina, atat tot, nu prea suporta bine undele de joasa frecventa… 🙂
Hallo,
m-a amuzat articolul lui Vali Bernovschi, il cunosc, a lucrat la Craiova, un baiat f. bun.
Eolienele nu-s specialitatea mea, dar din putina aerodinamica pe care o mai stiu, energia obtinuta dintr-un curent de aer e direct proportionala cu sectiunea/suprafata acestuia. De aceea instalatiile eoliene de performanta, cu ax orizontal, cu o putere instalata de pina la 6Mw au un diametru de ca. 100m.
La eolienele cu ax vertical aceasta sectiune e extrem de mica, comparativ, deci daca am face un raport, costuri pe energie obtinuta, randamentul celor cu ax vertical ar fi muuult mai mic.
Am vazut niste concepte de astea cu ax vertical pe net, niste magaoaie de zici ca sunt SF. De asemena vad ca se diversifica modelele alea bazate pe perna magnetica…poate un program „Rabla” (dai Dacie veche mai pui ceva si iei o sfarleaza/fofeaza) pentru astea casnice n-ar fi rau 🙂
Hei, hei, bine ai mai venit pe la noi! 🙂