La inceputul lunii iulie va spuneam ca santierul naval Vard Tulcea va construi 3 LRPV-uri pentru Garda de Coasta a Norvegiei. Articolul il gasiti AICI:
Foarte pe scurt, este vorba despre nave cu lungimea de 136m, latimea (la linia de plutire) de 22m, capacitate de navigare prin gheata. Navele sunt destinate sa inlocuisca navele clasei Nordkapp, avand ca misiuni declarate: patrularea pe distante mari, supraveghere, search & rescue, curatarea deversarilor de hidrocarburi.
Livrarea navelor catre Garda de Coasta a Norvegiei urmeaza sa aiba loc esalonat, in 2022, 2023 si 2024, in primul trimestru al fiecarui an. Santierul Vard Tulcea va construi corpurile navelor pe care va trebui sa le livreze catre santierul Vard Langsten, cu cca. un an inainte de termenele mentionate mai sus, pentru a-i da timp sa efectueze asamblarea finala, armarea si probele, inainte de livrarea catre beneficiarul final.
Noua clasa de nave
Stiam ca norvegienii au solicitat ca navele sa fie construite, din ratiuni de securitate, intr-un santier norvegian ceea ce m-a facut sa cred ca nu erau simple nave de adunat titeiul din apa iar datele gasite despre navele clasei Nordkapp mi-au confirmat ca norvegienii se gandesc la o utilizare duala, pentru timp de pace si, inarmate suplimentar, pentru timp de razboi.
Initial, estimasem ca navele vor fi o dezvoltare a clasei VARD 7 100 ICE, produsa pentru marina canadiana, dar autoritatile norvegiene au apelat, pentru proiectare, la un mai vechi colaborator, firma LMG MARIN care proiectase si nava de patrulare-spargator SVALBARD, realizata in 2001, tot pentru Garda de Coasta a Norvegiei.
KV Svalbard
Cateva detalii despre KV Svalbard:
Valoarea contractului: 80 milioane $, fara radar si elicopter;
Intrat in serviciu: 2002;
Deplasament: 6.375 to;
Lungime: 103.7m;
Latime la linia de plutire: 19.1 m;
Pescaj: 6.5 m;
Adancime (de la puntea principala): 11 m;
Viteza maxima: 18 noduri;
Propulsie Diesel – electrica;
2 ABB Azipod (azimuth thrustser pods);
Capacitate de spargere a ghetii spre prova si spre pupa;
Echipaj: 50+15 air crew;
Senzori: EADS TRS-3D / 16E cu IFF;
Armament: 1x 57mm Bofors, mitraliere 12.7mm, spatiu instalare Simbad;
Capacitate de imbarcare ptr. 2 elicoptere pana la 11 to;
Nava a fost destinata completarii capacitatii celor trei nave ale clasei Nordkapp, pe langa capacitatea de spargator, nava putand face si remorcaj de urgenta pentru nave cu deplasament de pana la 100.000 to.
Cum spuneam, norvegienii au cerut discretie privind detaliile tehnice ale navelor asa ca nici la vizita de la Vard Tulcea nu am aflat nimic in plus.
Prin urmare, am inceput sapaturile pe internet, sa vad daca nu s-a publicat ceva sau daca nu au aparut discutii pe forumurile pasionatilor de nave.
Primul lucru pe care l-am aflat a fost ca noua clasa se va numi Jan Mayen, dupa numele insulei situate in Atlanticul de Nord, la cca 800 km NNE de Islanda.
Apoi am gasit programul de modernizare si dotare a Garzii de Coasta norvegiene, sub semnatura lui Odd Magne Nillsen, seful de proiect din cadrul NDLO NS (Norwegian Defence Logistics Organisation Naval Systems), un fel de DPA de pe la noi.
Documentul, publicat in 2014, evalua situatia dotarii Garzii de Coasta norvegiene si propunea un calendar privind echiparea cu noi nave, punand accent pe navele purtatoare de elicoptere.
Graficul de modernizare a Garzii de Coasta a Norvegiei, varianta din 2014
Dupa cum reiese din grafic, in 2014, norvegienii intentionau sa se doteze cu o nava de patrulare cu deplasament mare si capacitati de navigare prin gheata, P6615, pentru a suplimenta nava Svalbard si a acoperi zona arctica, cu insulele Svalbard si Jan Mayen.
Tot conform programului din 2014, cele trei nave din clasa Nordkapp urmau sa fie inlocuite cu 2 sau 3 nave, P3049, cu lungimea sub 125m si deplasament de cca 2500 to.
Sa ne oprim putin la caracteristicile cerute pentru proiectul P6615:
Lungime: 136.4 m;
Latime: 19 m;
Pescaj: 6.2 m;
Deplasament gol: 7.300 to;
Deadweight: 2.500 to;
Deplasament full: 9.800 to;
Viteza: min 22 noduri;
Capacitate de operare in siguranta pana la mare de gradul 5 inclusiv;
Ice class: ICE-1A * F (Extreme ice conditions, capacitate de navigare fara spargator prin gheata de 1 m);
Winterization: Winterized Polar (-30grade Celsius);
Propulsie: Diesel electrica;
Autonomie: 8 saptamani fara realimentare;
Capacitatea cabinelor: 100 persoane;
Capacitate de depozitare a containerelor pe punte;
Capacitate hangar: 2 elicoptere tip NH 90;
Helipad: suporta helicoptere de marimea AW 101 Merlin (14.6 to);
Salupa rapida de cca 7m;
Doua barci rapide de salvare;
Schita proiectului P6615
Dupa cum se observa, nava va avea, la prova, un bow thruster si un azimuth thruster retractabil. Sistemul cu azimuth thruster retractabil este folosit si pe fregatele clasei Nansen. Desi un pic mai complicat, sistemul permite navei, in cazul unei avarii totale la masinile principale, sa se deplaseze cu 5 noduri si sa iasa, taras-grapis, din zona de pericol.
La pupa, nava dispune de doua stern thrustere, foarte utile pentru manevrele de pozitionare inainte de a lua o nava la remorca.
Tot pe puntea de la pupa, se vede vinciul de remorcare, apt sa tracteze o nava de 100.000 to.
Alte capabilitati solicitate:
– Sa poata primi si lansa elicoptere atat ziua cat si noaptea si sa detina spatii pentru reparatiile si mentenanta elicopterelor;
– Facilitati spitalicesti;
– Camere de operatiuni, pregatite sa sprijine atat misiuni civile cat si militare;
– Echipamente pentru prevenirea poluarii petroliere si spatii pentru depozitarea petrolului recuperat din mare.
Capabilitati militare:
Sistem C2I (Command, Control and Information), incluzand controlul zborului pentru elicoptere, picture compiler, interfete pentru Network based Defence;
Sisteme de comunicatii militare, secretizate si nesecretizate (radio, SATCOM, Link);
Armament (tun, mijloace de sprijin cu foc-all weather, mitraliere);
Sonar;
Echo sounder (masurarea adancimii si cartarea fundului marii);
Spatii de depozitare pentru torpilele si minele din dotarea elicopterelor;
Conform programarii initiale, contractul cu santierul desemnat urma sa se incheie la sfarsitul lui 2016 iar nava sa intre in probe in trimestrul 3, 2019.
P6615 – vedere de sus
Intre timp, planul norvegienilor a suferit modificari, acestia renuntand sa mai construiasca navele P3049 si luand decizia sa construiasca trei nave P6615, in loc de una, pentru inlocuirea clasei Nordkapp.
Motivatia oficiala a fost ca incalzirea climatica va duce la intensificarea traficului naval si a activitatilor de cercetare in Oceanul Arctic, urmate de o foarte probabila demarare a forajelor si extractiei de hidrocarburi, situatie in care Norvegia ar avea nevoie de un numar sporit de nave cu autonomie marita, apte sa suporte furtunile puternice din zona, sa preia si sa livreze echipamente si oameni de la / catre diferite puncte din zona (localitati de pe coasta, insule, nave, instalatii de foraj/extractie).
Desigur, incalzirea climatica nu s-a produs brusc in 2014 ci, in paralel cu conflictul din Ucraina, s-au intensificat revendicarile Rusiei privind Zona Economica Exclusiva din Oceanul Arctic, foarte bogata in resurse minerale, cu operatiuni ale submarinelor si navelor de suprafata si cu zboruri ale avioanelor de recunoastere si de bombardament, semn clar ca lucrurile se vor complica in zona.
De aici si decizia norvegienilor de a se dota cu 3 nave de mare capacitate, apte sa opereze in zonele arctice si sa transfere rapid, cu elicopterele, trupe FOS si echipamente in zonele sensibile strategic si sa poata interveni, in caz de urgenta, la platformele de foraj marin.
In conditiile acestea, etapele programului au suferit modificari, astfel:
2017 – Negocieri cu ofertantii;
Primavara 2018 – Analiza ofertelor finale;
2018 – Atribuirea contractului;
2018 – 2019 – Definitivarea designului;
2019 – 2024 – Constructie;
Toamna 2021 – Probe;
2022 (Q1) – Livrarea primei nave.
La inceputul lui 2017, sase santiere navale s-au precalificat si au primit specificatiile navei pentru intocmirea ofertelor:
Westcon Yards AS;
Fitjar Mekaniske Verksted AS;
Havyard Ship Technology AS;
Ulstein Verft AS;
Kleven Maritime AS;
Vard Langsten AS.
La sfarsitul lunii iunie 2018, Fincantieri a anuntat ca Vard Langsten AS a castigat competitia si va construi navele.
Corpurile navelor vor fi realizate la santierul Vard Tulcea, asamblarea finala, armarea, probele de mare si livrarea navelor catre Garda de Coasta a Norvegiei cazand in sarcina santierului norvegian.
Valoarea finala estimata ar fi de 240-243 milioane $, pentru fiecare nava.
Cam acestea sunt datele principale despre nave dar trebuie tinut cont ca proiectul inca se definitiveaza.
La momentul lansarii competitiei pentru cele 3 nave, au existat unele nedumeriri legate de faptul ca se propune un proiect din 2013 pentru o nava care va intra in serviciu in 2022-2024 dar oficialii norvegieni au declarat ca, in linii mari, acesta ar fi proiectul dar ca sunt deschisi sa analizeze propunerile competitorilor.
Printre propuneri s-au aflat renuntarea la sistemul clasic de propulsie, cu ax portelice, si inlocuirea lui cu azipod-uri precum si utilizarea altor sisteme de propulsie, unele incluzand turbinele cu gaz.
Deja, la anuntarea castigatorului, Fincantieri a spus ca nava va avea o latime de 22 m, fata de 19 m proiectul initial, asa ca sunt de asteptat si alte surprize, cum ar fi cresterea deplasamentului spre 11.000 to.
Azipod (sus) vs azimuth thruster clasic (jos)
Urmarind discutiile pasionatilor de nave si arme, am putut observa ca se gandesc la acelasi lucru, la un tip de nava cu caracter dual si cu mare potential de inarmare in caz de razboi.
Se considera ca navele vor fi destinate atat transportului rapid al trupelor cu helicopterele, transportului de echipamente cat si evacuarilor de urgenta pentru localitati sau amplasamente izolate ale unor companii.
P6615 – hangarul
Acel deadweight de 2500 to, chiar si dupa ce scazi din el carburantul si celelalte consumabile necesare navei, arata o capacitate mare de transport, excelenta pentru aprovizionarea unor baze indepartate si izolate.
Puntea de la pupa poate fi folosita foarte bine pentru instalarea unor rachete antinava si a unui sonar tractat sau pentru lansarea de mine, depozitate si sub helipad.
Spatiul foarte mare de pe acoperisul hangarului poate fi utilizat pentru instalarea oricarui CIWS, ca vorbim despre RAM sau Millenium 35, a sistemelor de contramasuri chaffs & flares si a celor antitorpila.
Nava dispune de suficiente spatii pentru instalarea de lansatoare de torpile antisubmarin, cu lansare prin saborduri.
Ma tot uit la adancimea de 11m, pana la linia de plutire, si la tot spatiul ala de sub tunul prova …. 😉
In privinta helipadului, sa ai un helipad lat de 22m si sa nu-l consolidezi ca sa primeasca aeronave pana la nivel de CH-47 Chinook, CH-53 Superstalion sau V-22 Osprey inseamna sa dai banii degeaba iar norvegienii nu prea obisnuiesc sa faca asa ceva.
Vanturile ….. valurile …. stiti voi 😉
Pe timp de razboi, nava asta va fi orice vrea ea, mai putin portavion: escorta antisubmarin, nava logistica, nava de comandament, nava de sprijin pentru FOS, nava pentru mine warfare, nava de evacuare medicala/umanitara si va dispune de suficiente spatii pentru “optiuni suplimentare”.
Una peste alta, o clasa de nave facuta cu cap. Abia astept sa le vad iesind din santier.
In privinta navalistilor de la Vard Tulcea, daca Fincantieri castiga licitatia pentru corvete, nu vor avea timp sa se planga ca nu vor face corvetele pentru ca vor fi ocupati cu navele norvegiene (muuult mai mari).
Mai mult, dupa livrarea ultimei nave norvegiene (probabil la inceputul lui 2023), le-ar ramane cca. 3 ani la dispozitie pentru modernizarea fregatelor Regele Ferdinand si Regina Maria.
Contractul pentru corvete si fregate va dura 7 ani, incepand cu 2019, iar 3 ani ar fi mai mult decat suficienti pentru modernizarea fregatelor la Tulcea.
Vorba aia, de munca sa fie !
https://www.tu.no/artikler/bestiller-nye-kystvakt-skip-basert-pa-gamle-spesifikasjoner/367473
http://www.shipbucket.com/forums/viewtopic.php?f=13&t=5960&start=10
http://amiinter.com/pdf/RoyalNorwegianNavyMaritimeForcesOverview.pdf
Cristian Ganciu
Salut. Din cate pricep eu aceste nave vor fi construite cu gandul la vecinii nostri rusii. E placut sa vezi cum ivanii contribuie la dotarea si inzestrarea vecinilor pe care ii iubesc mult.
Mi se pare un lucru formidabil ca Tulcenii au de munca, fabrica are 3000 de angajati! M-am uitat pe situl VARD Tulcea, sunt anunturi de angajare cu duiumul… oare se va gasi forta de munca?
Iata ca se misca cite ceva!
Acum lucreaza cu 3500 ai lor si 2000 ai subcontractorilor. Califica pe banda rulanta muncitori dar majoritatea pleaca in vest. Au inceput sa aduca vietnamezi.
„Califica pe banda rulanta muncitori dar majoritatea pleaca in vest.”
Asa a patit si Siemens cind a deschis o fabrica in Praga, califica pe capete, dupa ce obtineau diplomele plecau in Germania. In citiva ani s-a inchis fabrica din Praga.
Singura solutie e sa-i legi de glie, sau sa-i obligi prin contract sa plateasca scolarizarea, daca pleaca prea repede. Si evident conditii de munca cit mai bune, salarii, asistenta medicala, pensii, gradinite, cantina, locuinte
„să-i legi de glie” – național-ceausism much?
Sa si dezvolt, să nu creadă Neamțu că l-am făcut „național-ceausist” gratuit.
Nu știu cum se întâmplă, dar ăștia rămași nițel în „epoca de Haur” primul lucru pe care îl scoateți pe gură/tastatura ca răspuns la criza forței de muncă sunt: legarea de glie si/sau închiderea granițelor.
Nu v-ați gândi mai întâi la: salarii competitive (ca preturile „competitive” cu vestul … îs), infrastructura, condiții în spitale si educație (stiu oameni care au plecat în vest nu din cauza salariilor ci să nu moară pe drumurile noastre sau în spitalele si sa ofere o educație copiilor).
Dar unii numai la „lagăr” va gândiți.
Ce v-ar mai place vouă….
@AR10
„Si evident conditii de munca cit mai bune, salarii, asistenta medicala, pensii, gradinite, cantina, locuinte.”
Oare nea neamtu ce-o fi vrut sa spuna aici?
Parerea mea, hic…
„legarea de glie” nu avea ce căuta în fraza aia.
Punct!
Fiecare e liber sa foloseasca ce metafora doreste. Din fericire inca mai exista libertate de expresie.
Când nu va convine ceva cum o băgați pe asta cu libertatea de expresie…dar moderarea nu încalcă libertatea de expresie? Nu aștept răspuns căci deturnăm discuția. Doar sa mai ai la ce gândi.
Nu am la ce sa ma gandesc. Moderez, cel mai adesea doar in articolele scrise de mine, offtopicul, trollii si injuraturile.
Libertatea de expresie trebuie manifestata cu respect pentru normele de buna cuviinta. Nu raspund pentru faptele celorlalti admini, fiecare isi poarta singur “crucea”.
Suntem oameni, deci subiectivi si cu zile mai bune sau mai proaste.
@Reis
Este un proverb care spune că dacă te duci la Roma, trăiești ca italianul… Așa este și cu regulile.
Sunt un adept al libertății și implicit al libertății de exprimare, însă și libertatea ca și libertatea de exprimare trebuie interpretate în mod corect, iar cui nu-i convin regulile (moderatorului) este liber să renunțe să mai fie prezent în locul respectiv (în speță pe site).
Te legi de om aiurea…
In primul rand ca Tiganu zice clar, il citez: „Si evident conditii de munca cit mai bune, salarii, asistenta medicala, pensii, gradinite, cantina, locuinte”
In al doilea rand, conform Codului Muncii, formarea profesionala este obligatia angajatorului iar prin act aditional se stabileste si cat trebuie sa ramana angajatul dupa ce a fost format profesional. Nu e legare de glie, a la Mihai de-i zice si Viteazul, ci este recunoasterea cheltuielilor facute de un angajator cu formarea profesionala a angajatului sau.
Ca uneori educatia primita in scoala de la stat este fix-pix.
Tu daca ai o companie si investesti mii de euro intr-un angajat si asta pleaca imediat dupa ti-ar conveni? Nu cred… Din acest motiv, cand se face formare profesionala se incheie un act aditional la contractul de munca prin care angajatul se obliga sa ramana la respectivul angajator un anumit numar de luni/ani. Acest numar de luni/ani se stabileste prin negociere.
Daca piata muncii favorizeaza angajatul, angajatorul are sanse mari sa-si ia teapa, ca nu va reusi sa-si impuna conditiile. Si atunci aduce vietnamezi, ca-s ieftini, nu tocmai prosti si muncitori.
Daca pleaca inainte angajatul trebuie sa-i plateasca angajatorului sumele investite in formarea sa profesionala. Iar toate astea in conditiile Codului Muncii de la noi care tinde sa protejeze angajatul.
Salarii competitive? Nu-ti convine si esti bun, pleci in alta parte. Nu te scolarizezi la unu’ si pleci imediat dupa terminarea scolarizarii la altul… Exista o lista cat o zi de post pe siteul de imigrari al Australiei, daca esti bun te vor lua. Nivelul de trai e peste Scandinavia.
Drumuri, educatie, spitale? Pe bune? Vrei sa ti le construiasca firmele private? Pai atunci de ce mai platim impozite si taxe de drum si accize si mai stiu eu ce alte taxe?
Oameni care au plecat in vest, nu din cauza salariilor? Oamenii au plecat in vest pentru ca n-au mai avut unde munci – ca s-au furat fabricile dupa revolutie caramida cu caramida, sau pentru ca munca lor era mult mai prost remunerata aici decat in vest. Cei care au plecat in vest pentru alte conditii nu sunt „capsunarii”, sunt aia cu multa carte, cercetatorii, oamenii cu doctorate pe bune. Poate ca gresesc, n-am timp sa stau sa caut acum statistici.
Il acuzi pe Neamtu Tiganu dar ai niste vederi cam socialiste… 🙂 Foarte funny… 🙂
În toată lumea dacă profiti de calificarea unei firme private semnezi un contract prin care te angajezi sa prestezi acolo un nr de ani sau, dacă nu- ți convine plătești școlarizarea.
Pina și la fotbaliști e asemanator și aceștia sunt cumparati și vindut.
A nu se confunda cu școlarizarea de stat, statul finanțează școlarizarea din impozițe și deci nu ar avea dreptul sa impună legarea de glie.
Condiții de munca atractive înseamnă acel ceva care-i face pe angajați sa se simtă bine în firma. O mulțime de firme private suta la suta capitaliste încearcă sa ofere ceva special . De la Google care- i lasa pe angajați sa se joace, la Siemens care oferă mers la regenerare gratuit, la batrina Berta Krupp care a înființat grădinițe și spitale pt angajați. Și Ford a adus apa linga muncitori.
Am impresia ca anticomuniștii sunt mai comuniști decit cred.
Corect până la un punct. România nu e toată lumea și am să dezvolt: 3-4 mio oameni plecați în afara granițelor din aceștia sunt dinncei productivi. Ai șantier naval într-o zonă cu densitatea mica a populației. Ai salariile cele mai mici din EU. Ai prima casa care denaturează piata imobiliara. Tot tineretul vine in buc sa lucreze pe același salariu oferit de Vard Tulcea plus că peste tot in Ro e training in the job nu baga nimeni bani să-i țină pe omuleți in afara producției câteva luni cat tine cursul. Ăștia care ajung in Buc după 6luni 1 an își cumpără apt in Cta prin prima casa, deși ei plătesc chirie in Buc. După 5 ani de zile hai maxim 7 ani și-au achitat apt din Cta. Ghici cum? Pont: e sezon acum…
1 termenul „legare de glie” vine din feudalism și a fost combătut vehement de comuniști
2. Comuniștii de stîl nou spun sa ni se dea ca d-aia am murit la revoluție.
3 am o veste neplăcută, în capitalism nimeni nu-ți da nîmi. Interesati-va cit costa școlarizarea în U S A. DE asigurare de boala nu vorbesc.
4. Piata muncii se reglează după cerere si oferta, chiar si- n România, chiar daca după părerea unora ar fi ceva special.
Revenind la Tulcea, ca aceasta firma sa supraviețuiască are nevoie de personal, altfel se-nchid porțile. Ce ar putea sa faca:
1 sa-și califice personal și sa-i oblige sa stea o perioada
2 sa facă firma atractiva prin salarii și diferite alte avantaje, eventual prima sau a doua casa.
3 sa angajeze vietnamezi, sirieni etc.
Cu mare neplăcere constat ca modul de gindire a multora e comunism fundamental. Patronul sa plateasca ca ne exploateaza.
Spuneam mai sus Siemens a închis fabrica de la Parga, aia cu telefoanele au închis fabrica de la Cluj
Ps marile echipe de fotbal au proprii medici, la fel concernele. Motivul nu e grija fata de om ci simplu, un angajat sănătos muncește mai bine .
Numai varianta 3 e cost effective. 1 e impractica și e că și cum și-ar da singuri cu ciocanul in „tricoaie”, in afara de IT nimeni nu te mai leagă de „glie” cum așa pătimaș susțineți. Varianta 2 e mai scumpă decât varianta 3.
Reis, sa-ti dau un exemplu care nu-i din IT: tractoristi si combinieri, in agricultura.
Sunt scolarizati de firme pentru ca si daca au terminat un liceu agricol de profil tot nu-s in stare sa foloseasca un tractor sau o combina moderna la intreaga capacitate. Multi nu au nici B-ul.
Si atunci bagi bani in ei si le pui clauza in contract sa mai stea un timp la tine sau sa-si plateasca scolarizarea. Se practica. Iar salariile sunt mari, cu atat mai mult cu cat vorbim de oameni din mediul rural, cu costuri de trai mai reduse.
Un tractorist bun poate ajunge si la 4000 – 5000 lei/ luna, platiti fiind 12 luni plus uneori bonusuri.
Nu confund cu scolarizarea facuta de stat, vroiam doar sa evidentiez ca la noi, de multe ori curicula nu este adusa la zi, si nici aplicata practic. Pe scurt, statul nu asigura o educatie de calitate.
Asta vroiam sa evidentiez, dar poate n-a iesit cum trebuie… 🙂
@Neamtu Tiganu
Singura „legare de glie” se poate face cu salariul. La volum de munca, randament și calificare ca in vest, de ce trebuie ca venitul angajatului sa fie ca in est? Ca majoritatea prețurilor de consum sunt „aliniate” la etichetele din vest. Asta ca sa nu zicem ca multe sunt peste prețurile plătite in magazinele din vest.
Presupun ca atunci cind firma si-a făcut planul de afaceri a plecat de la considerarea unui anumit salariu. Creșterea acestuia i-ar putea da peste cap planurile, ar putea s-o duca la faliment.
Multe studîi arata ca numai banii nu sunt un stimulent suficient de puternic, de aceea se vorbește și de alte stimulente încl de atractivitatea locației.
După observațiile mele pe aici un muncitor, nu vorbesc de IT, Ing. Medici, ramine în mina ca aproximativ 1000 de euroi lunar, după ce-și plătește hangaralele pe care nu ar trebui sa le plătească dacă ar sta acasă. Presupun ca s-ar mulțumi cu vreo 800 dacă ar ramine sa muncească în Ro., ar fi cu familia, cu prietenii. Cam ăsta ar fi stacheta. Nu ști cit sunt plătiți în Tulcea.
P S off, off, off si lozinca la munca egala salariu egal este din nou preluata din filozofia maxist leninista. Încă odată plata muncii se face pe baza cererii și ofertei, nu interesează pe nimeni cit costa piinea sau oul, nici o firma nu e obligata sa-ți asigure un număr de oua pe luna.
Vorbeam de muncitorii romani emigranti
E foarte amuzant ca noi, romanii, ne dam mari liberali dar propovaduim cu nesat si sarg socialismul. Old habits die hard…
In conditiile in care avem momentan o piata a muncii net in favoarea angajatului, alearga firmele cu limba scoasa dupa angajati, iar statul face o mega concurenta privatului.
Vă rog să nu uităm că un contract de muncă trebuie să permită ambelor părți să primească un beneficiu. În momentul actual funcționează sistemul comunist, angajatul poate face aproape orice fără penalizări. Este o mentalitate păguboasă, care duce pe termen lung la dezechilibre pe piața muncii. Deja putem vedea efectele.
Reis, știu ca ai o simpatie speciala pt mine dar, ca sa nu te discreditezi, ar trebui sa fi mai atent în afirmatii.
1. Eu personal, dar știu și mulți alții au semnat contract pe citiva ani atunci cind am fost trimis la specializare.și nu sunt it.
2 nu poți sa știi care varianta e mai eficienta deoarece nu știm de ce sume e vorba și nu știm cit de încredere sunt vietnamezîi.
Firma mai are și obtiunea de a se retrage din Ro, sa meargă în China sau Vietnam.
Chiar și politicienii ar putea ajuta cu ceva, taxe reduse, infrastructura, fonduri EU, se practica și prin occident, deși ei nu prea sunt de acord cu asta
Maestro, simpatii speciale am pentru femei, faptul că ai fost urmărit de Securitate nu înseamnă că trebuie să devii paranoic pe viață. Zic doar atât sa îți vezi de avioanele matale, unde nu m-am băgat ți-am recunoscut specializarea și cunoștințele vaste in domeniu, așa că în piața muncii din Ro ar fi bine sa nu mai atunci dume daca nu cunoști. În următoarele câteva luni , va deveni și mai rentabil sa angajeze oameni din Asia fiindcă se va reduce obligatia angajatorului sa plătească taxe către stat pt fiecare asiatic la salariul mediu pe economie. O sa fie la salariul minim pe economie. 2 la mana faptul că citești dar nu vrei să înțelegi ce scriu e strict problema dumitale. Dacă toți operatorii dintr-o ramură economică nu fac act adițional la ctr de munca prin care angajatul se obliga x timp pentru pregatirea primita atunci va pierde angajați și îi va fi tot mai greu să atragă alții noi. Atât spuneam nu dădeam cu parul, și nici nu îți atacam persoana prețioasă.
Si lituanieni si bulgari
Nu ti se pare ca 6615 astea aduc cumva cu Absalon?
Dimensiuni similare, deplasament mult diferit (!?)
6615 alura de spargator, Absalon alura de fregata mai dolofana.
Ambele par nave logistice, modulabile dupa necesitati, amandoua au hangar si helipad pentru elicoptere mari, cu mentiunea ca una e mai fregata si alta mai spre paza de coasta.
Pare sa se contureze o tendinta, nu crezi?
Si Fincantieri surubareste la lucruri de genul asta.
Nu numai Fincantieri, si Damen: https://products.damen.com/en/ranges/crossover/crossover-139cf
Faine, totusi nu inteleg de ce trei (3) bucati, au aia un shore-line de te doare capul.
In rest sa le resuseasca ca si-au propus.
Au mai multe nave pentru Garda de Coasta. Astea 3 plus Svalbard sunt destinate sa opereze in nord unde vor fi exploatari de hidrocarburi si dispute cu rusii.
Pentru ca se inteteste discutia privind calificarea muncitorilor la Vard revin cu cateva precizari:
– pe perioada scolarizarii in santier, munictorii sunt platiti;
– dupa incheierea cursurilor, contractul prevede ca ei sa lucreze 1 an in santier.
Mi se pare o masura inteligenta.
Un an nu moare nimeni ba, mai mult, perioada asta ii ajuta sa-si imbunatateasca abilitatile pe meseria pentru care s-au calificat.
Nu are rost sa-i oblige sa lucreze mai mult pentrur ca, daca au gasit ceva mai bun ca salariu si vor sa plece, pot incepe sa lucreze prost sau sa se tot imbolaneasca si sa stea in concedii medicale etc.
Cel mai rentabil pare sa fie cu contract pe un an.
Cu mai mulți ani în urma am avut proiecte comune cu citeva șantiere navale, Werft cum le zic nemții.
Am fost impresionat de placile imense de otel 8×8 metri, de 10 mm grosime, care erau taiate cu plasma sub apa, bineînțeles CNC.
Și mai impresionant erau segmentele imense care veneau la îmbinare și, spre surpriza mea, se potriveau. Erau supravegheate de camere instalate pe tavan care măsurau punctele de identificare, sistemul se numea MOMOS.
Deși se făcuseră pași mari spre automatizare totuși o mare parte din munca era manuala, mai ales sudura peste cap, poate cea mai dificila și obositoare munca.
Cu atit mai mult mă impresionează plăcut ca tulcenii sunt pe val și sper sa aibă succes.
Si la tulcea tot la cnc le taie
Nu stiu daca a mai fost postat. Este un articol despre sudori de la Damen.
https://www.viata-libera.ro/economie/111524-tinerii-sudori-de-la-damen-galati-cei-mai-buni-din-lume
meseria de sudor e cumva subapreciata, am incercat si eu sa sudez, de mai multe ori, mi se pare extrem de greu. Mai ales sudura in aluminium a tablelor subtiri, se ard atit de usor ca nici nu stii ce s-a intimplat.
Daca mai pui si deformarea pieselor prin sudura chiar ca poti vorbi de arta. La trenuri se suda in tandem, de o parte si de alta erau sudori cu indeminare similara si erau supravegheati sa aiba aceeasi viteza, astfel incit sa nu se deformeze structura asimetric.
stiati ca peste 90% din ramele de biciclete din alu, din intreaga lume, se sudeaza in China?
Bună observație, am impresia (poate greşită) că cei mai vehemenți comentatori n-au schimbat o priză în viaţa lor. Ca inginer cunosc importanţa respectării proceselor de fabricaţie. Sudarea, mai ales a materialelor greu sudabile, este aproape o artă. Problema industriei româneşti este lipsa personalui calificat.
Tocmai astàzi am refuzat niste piese (aluminium 15/10 mm sudate ca vai de capul lor). Fabricate în Franta !
Am avut catedra puternica de sudura la Politehnica Bucuresti. in 1980-1991. UTS. Utilajul si tehnologia Sudurii…..profesori , experinta , metalurgie pe pine, tablele alea subtiri nu se sudeaza cum crezi tu:).
Dracului sa dus totul.
🙂 Eu tot am incercat sa explic ca sudura este arta si meserie grea, mai ales sudura in medii controlate, dar multi considera ca daca unul le poata suda un gard poate lucra si in argon…
Picant e ca dupa ww2 Germania si Austria nu au avut voie sa produca placi mari de otel care ar fi putut fi folosite la nave sau tancuri… si asa si-au dezvoltat sudura
Si daca sunteți băieți cuminti o sa primiti poze cu tablourile principale de distribuție can s or incepe construcția lor
Aparam Patria !.
dusmanu poporului maria sa Porcu! acum avem trupe dislocate pentru lupta impotriva porcului:(.
mai bine ii pun drept tinte ptru batrinul AK……facem studii cum strapunge glontul carnea.
Abusurdul guvernarii PSD.
M–ie PSD.