Dornier Do 31, EWR VJ 101 si VFW VAK-191B

O poveste germana a decolarii verticale, inceputa in 1962:

si ucisa tocmai de complexitatea solutiei alese, la polul opus fata de simplitatea solutiei britanice pentru Harrier.

La capitolul cerinte trebuia sa aibe o masa utila intre 3 si 5 tone (50 de tone gol si 60 de tone complet incarcat), cu capacitatea de a cara pana la 36 de infanteristi sau vehicule usoare, cu viteza de croaziera de 650km/h si  viteza maxima de 730km/h. Propulsia orizontala era asigurata de doua motoare turbofan in nacele de tip Rolls-Royce BE.53/2 Pegasus 5-2 69kN fiecare, iar cea verticala de 2 seturi a cate 4 turbojeturi de tip Rolls-Royce RB.162-4D. de 20kN fiecare.

Desi s-a ajuns in faza de zbor cu doua demonstratoare – Do31 fiind primul si singurul avion de transport cu jet si decolare verticala realizat vreodata – fiind prezentat si la salonul aeronautic de la Paris in 1969 si apoi la Targul Aeronautic International din Hanovra in 1970, programul a fost omorat de lipsa de interes international, in special din partea tarilor NATO, care nu au dorit sa contribuie la finantare.

Aici niste imagini din documentarele vremii (1969):

si versiunea colorata, cu imagini din teste:

De remarcat ca in paralel cu aeronava de transport Dornier 31 se dorea dezvoltarea a inca doua aeronave tot cu decolare verticala: un interceptor EWR VJ 101 („Vertikal Jäger”) si un avion de atac VFW VAK-191B.

Imagini cu VJ-101 CX-1 al Heinkell Messerscmitt, cu tilt-jet-uri, care se dorea inlocuitor al F-104G Starfighter in inventarul Luftwaffe si avea in lista de cerinte atingerea unei viteze Mach2 fiind propulsat de 4 motoare in nacele si doua in fuselaj – tip  Rolls-Royce RB145 de cate 12,2kN, comenzile fiind controlate electronic (Fly by wire):

In incheiere, video cu prototipul aeronavei de atac VFW VAK 191B al VFW ( Vereinigte Flugtechnische Werke , din care facea parte Focke-Wulf) (VAK = ‘ Vertikalstartendes Aufklärungs- und Kampfflugzeug‘), cu un sistem de duze orientabile similar Harrier, dar capabil de regim supersonic – Mach 1,2-1,4 in functie de configuratie, fiind propulsat de un motor Rolls-Royce/MAN Turbo RB193-12: de 45,2kN cu flux orientabil prin duze si inca 2 motoare turbojet  Rolls-Royce RB162-81F-08, a cate 26,5kN exclusiv pentru sustentatie.

Acesta se dorea a fi inlocuitorul lui Fiat G-91 in inventarul german, proiectul fiind prezentat la Hanover Air Show in 1969, proiectul fiind transformat in 1968 in program de cercetare, dupa care cele 3 aeronave construite au mai fost testate si prezentat demonstrativ cu diverse ocazii, pana in 1975.

 

Marius Zgureanu

38 de comentarii:

  1. VFW VAK 191 B aduce a Harrier de departe…. Interesant proiect.

  2. ce vremuri fructuoase pentru aviatie,orice „pitic” pe creier devenea un potențial program de dezvoltare.se inova,cerceta,desena si se gandea out of the box….doar cerul era limita.
    poate ne-ar mai trebui un „război rece”? că tot se vorbește de unul cu china.

    3
    • neamtu tiganu

      Inca nu se inventase Power Point, SAP, CAD, Europa Unita, scolile de manageri si nici nu erau asa de multi cercetatori… mergea mai repede … se proiecta la planseta 🙂
      In aceeasi perioada a fost proiectat si Concorde si practic s-au pus bazele pt. toate avioanele de azi, civile sau militare.
      Uneori am impresia ca azi nimeni nu mai stie sa proiecteze un avion pornind de la zero

      15
      • @neamtu: de acord cu PowerPoint, SAP, școlile de manageri, probabil și cu CAD-ul dar nu e domeniul meu.
        Aș mai zice că e și o aversiune la risc la leaderilor și o atenție exagerată a managerilor pentru profit prin producție și servicii mai degrabă decît prin inovație.

        Nu m-aș grăbi însă cu cercetătorii, sînt într-adevăr mulți care trag mîța de coadă sau pretind că inventează teleportarea în tot soiul de proiecte mamut.
        Dar știința este mult mai avansată în aviație decît ce construim – am văzut destule proiecte în care proiectanții pur și simplu nu au bagajul necesar să înțeleagă ce se poate face. Sau se merge pe „lasă că facem noi la mînă că știm mai bine / nu vin ăia să ne învețe pe noi / etc.”

        Ar mai fi și aspectul că multe din proiectele de atunci nu s-au concretizat, cum e cazul aeronavelor prezentate aici. Foarte interesante și de admirat ca demonstratoare tehnologice dar ca programe complete pînă la intrare în dotare și operaționalizare mai aveau în față foarte mulți ani și eforturi financiare și tehnice.

        În cele din urmă, standardele de siguranță și eficiență la momentul respectiv erau ridicole în comparație cu cele de azi.
        Concorde a căzut în 2001 și chiar și atunci zbura cu derogări. Cît despre succesul financiar al multor programe din epocă ce să spunem…

        • Neamtu tiganu

          Andrei, e un simbure de adevar cind spui ca tehnologia s-a dezvoltat mai rapid decit o poate intelege marea majoritate. Incl ingineri. Am ajuns sa butonam niste programe fara sa mai stim, cu adevarat ce se ascunde in spatele acestora. Nu sunt impotriva computerizarii, din contra, ne ajuta enorm, dar folosirea oarba a acestora poate produce catastrofe. Acelasi lucru se-ntimpla cu normele de proiectare, certificare, trebuie actionat in spiritul acestora nu luat totul mot a mot

          4
      • PowerPoint nu e important decat pentru manageri.
        SAP si CAD sunt bune. Proiectezi mult mai rapid in CAD decat pe hartie si mult mai perfect. Nu stai ani de zile sa inveti un om desen tehnic. Fizica sa o stie si atat e suficient. Asta e un progres. Si simulatoare precum Delmia ne fac treaba mai usoara
        Resursa umana e ok la nivel de jos.

        Problema e ca nu ne cere nimeni sa proiectam nimic.Si daca facem de capul nostru, nu cumpara nimeni. Piata vrea riscuri minime si pret minim. Deci nimic nefamiliar. Daca avionul tau e supersonic, dar are pret de operare cu 1 la suta mai mare decat concurenta, nu il cumpara nimeni.

        Anii 60 si 70 era departe de epoca actuala a low-cost. Era o epoca a fortei brute si a competitiei finantate de stat. La fel ca si in domeniul nuclear si spatial.
        Low-cost e low-risk deci nimic prea inovativ sau nou. Operatorii au marje de profit brutal de mici, si nu cumpara nimic riscant. Deci nici producatorii nu fac decat minore actualizari la tehnologia de baza a anilor 60-70.

        Iar managementul nu vrea inovativ. Vrea mertzan si casa in Honduras 🙂 . Cam departe de epoca Kelly, Hiller, Fairchild si Hughes.

        Plus ca producatorii s-au consolidat pana au ajuns pseudo-monopoluri (si nu numai la avioane; Thales/Sunstrand e un exemplu bun).

        3
    • @psycho…la fel e si acum doar ca cercetarea si inovarea s-au mutat in domeniul spatial si in cel al dronelor.
      Constructorii consacrati de avioane au fost multa vreme suprafinantati si s-au complacut intr-o zona de autosuficienta. Boeing ar trebui sa fie un avertisment pt. mai multi.

      2
      • neamtu tiganu

        inovarea s-au mutat in domeniul spatial si in cel al dronelor.
        Da stiu ca ai simtul umorului… intrebare, cind s-a ajuns pe luna? Daca activitatile citorva PRIVATI sunt pt tine intensificarea cercetarii atunci…
        Constructorii de avioane nu au fost suprafinantati, ci pur si simplu nu au avut concurenta, piata nu a facut presiuni. Asta e una din neplacerile capitalismului, tendinta de monopol, totul s-a concentrat, la nivel mondial, in citeva concerne, nu m-as mira chiar sa colaboreze intre ele. Dornier, Fokker, VFW, si multe, multe altele nu mai exista.

        11
        • Nu cred ca are importanta daca aia care fac „activitati” sunt corporatiile traditionale indopate de stat cu bani sau privati flamanzi. Activitatile astea au dus la scaderea costurilor de trimitere pe orbita de cel putin 10-20 de ori in ultimii 5-6 ani. Daca comparam costurile Space Shuttle/ Delta IV Heavy cu Falcon 9.
          Nu neaparat a fost capitalismul ci cardasia intre un corporatism corupt si stat. Boeing imi e „da suflet” dar ar merita sa dea faliment dupa porcariile facute. Lockheed Martin la fel. Si vreo cativa prin Europa tot asa.
          Eu sunt totusi optimist, cu sau fara simtul umorului. Nu stiu daca realizeaza cineva ca boosterul ala recuperabil de F9 e cam ca un Airbus 320/Boeing 737 care zboara cu dublul vitezei lui SR-71 si aterizeaza vertical pe portavion, eventual noaptea. Eu n-as zice ca e nimic. Si mai vin lucruri…Blue Origin, Electronul americano-neo-zeelandezilor, samd. Despre Starship nici nu mai deschid discutia…daca aia se va dovedi realizabila, eu unul il pun pe Musk langa von Braun.
          Idem la drone. Sa zicem ca americanii is mari si dau cu barosul in tot ce misca dar uite ce-a facut porcaria aia turceasca cu nume impronuntabil (Bayraktar sau cum naiba se mai cheama) prin Siria si Libia.
          Avioanele pilotate dupa care tot suspinam sunt de muzeu. Da, le-am vazut in cartile lui Zarioiu, pe unele am mai avut noroc si le-am vazut prin muzee dar lumea se schimba. In mare masura si Rafale si Eurofighter sau SAAB (poate partial chiar si F35) sunt personaje in cautarea unei piese. Corporatiile s-au obisnuit sa stea pe gramada cu banet. Vin astia mici si flamanzi din urma…nemtzii aia despre care vbim au inovat in perioada cand nu aveau bani…

          5
          • Neamtu tiganu

            Stelian, daca am compara progresul aviatiei si al spatiului intre 1920 si 70, sau 70-2020 vim vedea ca e o diferenta enorma
            E adevarat fiecare tehnologie ajunge cindva la saturate, dar totusi progresele din ultimii 50 de ani sunt mult mai mici decit am sperat eu cind era in 70 student. La primul vurs prof Stambuleanu ne spunea ca-n 2000 fiecare va avea aparat individual de zbor.

            2
  3. Salut. Ce mai sunt si nemtii astia la 20 de ani decand ivanii si yancheii i-au lasat dezbracatii de tehnologie si specialisti dupa al doilea rezboi,reuseau sa proiecteze si sa produca asemenea prototipuri zburatoare,cinste lor.

    2
    • cred ca totusi de finantare americana nu au dus lipsa,a contat enorm influxul de dolari fara numar prin programele de ajutor financiar post razboi….mintile exceptionale si profesionalismul erau tot acolo,nu aveau cum sa dispara toti si toate chisar si o asemenea lovitura cum afost ww2.

    • azi sunt facuti gramada…

  4. Lasand la o parte fiabilitatea solutiei nu pot sa nu raman cu gura cascata cand vad ce erau astia in stare sa faca la 20 de ani dupa ce tara lor fusese rasa de pe suprafata pamantului, fabricile demontate si luate ca prada de razboi, inginerii arestati de invingatori si dusi care incotro ca sa lucreze pentru ei. Iar noi la 30 de ani de la revolutie am reusit sa facem procesul invers cu industria aeronautica, si asta la propriu. Si ma refer aici bineinteles la samavolnicia care s-a intamplat anul trecut cand fabrica de planoare ICA Brasov a fost pusa la pamant cu tot cu cele cateva exemplare ramase ale primelor planoare concepute in Romania de Iosif Silimon.

    13
  5. Ghita Bizonu'

    Su sa amintim si tilt rotoru, Prima p[oza am vazut=i prin 67 in revista Sport si tehnica … dupoa vreo 40 de ani Osprey a intrat in serviciu …

    2 reusite din cate incercari? 2 reusite in 5 decenii ?!!!

    • pai multe proiecte inovative si ”sf” pentru timpurile lor s-au vazut concretizate abia peste decenii cand tehnologia a putut fi stapanita.

      • neamtu tiganu

        Poate ca ideile au fost premature… de fapt la „tilt rotor”, salvarea a produs-o fly by wire, adica digitalizarea, electronica.. deoarece marile probleme erau legate de stabilitate/instabilitate, nerezolvabile mecanic.

        De asemenea dezvoltarea noilor materiale a dus la formarea unor structuri mult mai fiabile si mai usoare, nu in ultimul rind la motoare!
        Dar ideile de atunci au definit, sa spunem asa, tintele viitorului, cam asta lipseste acum, nu exista nici o tinta. Nici macar Dronele si jucariile spatiale nu le vad ca fiind niste viziuni ci doar aplicatii ale unor lucruri deja stiute.

        4
        • Inginerii si-i le pot imagina…dar trebuie sa convingi:
          politicienii sa finanteze
          managerii sa finanteze
          clientii sa cumpere.

          Daca prin absurd o varianta noua de Fairey Rotordyne s-ar concretiza (cu motoare noi, avionica la zi, si fara problemele de vibratii si zgomot), crezi ca ar ajuta la cv? Ideea era sa aterizeze in zone mici, mult mai aproape de orase (sau chiar in interior). Ar cumpara cineva bilete?

          2
  6. No offence pentru articol și pentru redactor, dar germanii vechi sau noi, indiferent din ce an sunt, acești germani complica lucrurile și de multe ori inutil. Pentru niște oameni serioși și intelectuali poate părea ca-s super nația dăruită de Dumnezeu la industrie și nu numai, dar din păcate nu-i deloc așa, măsurând și cântărind totul in mililitri sau in milimetri nu-i practic, cam pierzi “ the big picture “

    Părerea mea desigur, complicat de iese mai complicat decât trebuie, nu-i neaparat lucru rău dar câteodată nu-i necesar.

    • Neamtu tiganu

      Petre, traiesc si muncesc de peste 30 de ani ptrintre nemti. Si ei, ca si alte popoare sunt de mai multe categorii:

      1 conservatorii, asa am facut intotdeauna, cu succes, nu trebuie sa schimbi nimic.
      2. Creatorii, cei care fac ceva absolut nou numai pt a demonstra ca se poate si ei pot.
      Atentie, nici prima, nici a doua categorie nu iese din zona regulilor, legilor, normelor.

      Paradoxul nemtilor e ca am venit eu, si altii ca mine, care s-au intrebat daca normele, regulamentele, unele vechi de o suta de ani, nu cumva ar trebui actualizate?
      De aceea au nemtii, de azi, mari greutati in a implenenta inovatii, le lipsesc procedurile.

      4
      • Nu vorbeam de norme sau „caprarii” unde nemtii exceleaza mai mult decat altii, ca sa faci o buna intreprindere desigur trebui un set de reguli si metodologii, ci ziceam cu totul altceva, totul cum fac ei in detaliu, cum lucreaza nu-i chiar ce-l mai productiv lucru.

        In afara ca necesita o munca calificata extrema si orice calificare dureaza si e scumpa rau, mai si intarzie si costa la produsul final, vezi si tu ca Germania e scumpa rau si nu pe degeaba.

        Chiar tu ai enuntat bine ceea ce vreau eu sa subliniez, britanicii au gasit o solutie mult mai eleganta decat nemtii, unde (parerea mea ) s-au pierdut cu detalii probabil inutile ceea ce a dus la anularea acelui proiect, par ex.: de ce sa scoata motoarele in afara si sa le roteasca ? Si un copil vede ca-i nu-i viabil….

        Intelegi ce vreau sa zic de multe ori daca incepi cu detalii sigur nu vezi detaliul mare.

        Asta-i bine pentru manufacturieri, pentru produse de inalta calitate pe care nemtii le stapanesc foarte bine, dar greu schimbi si linia se productje si produsele in sine, neamtul ala altceva nu stie sa faca, am dreptate ? Eu zic ca da.

        Detalii in industrie la manufactura trebuie, dar nu in valtoarea unui proiect, adica un inginer bun nici macar nu intra in detalii prea multe, nu are nevoie pentru ca e necesara atentia la produs per ansamblu.

        Eu personal imi plac dar nu-i admir pe nemti, noi suntem mai buni ca ei, dar mai prost pregatiti si foarte prost condusi din pacate.

        Ei vor sa conduca Europa prin ce fac, adica dominare economica, muncesc mai mult decat altii ca sa-i domine cu produsele si serviciile lor, profita de faptul ca altii sunt relaxati si au economii mai slabe. Pentru mine tot razboi se cheama.

        De foarte multe ori nu lupta corect aceeasi nemti. Asa ca nu-i mai proteja. Eu stiu mai bine, lucrez la o multinationala „frateasca” austriaca. Asa ca nu-mi plac defel nici unii nici altii, sunt curve din pacate, romanii sunt, tu stii mai bine „unter-menschen” sau mai bine „auslander” daca-s in tara lor.

        Fac ceva pe toti, inclusiv rudele lor elvetiene si care mai sunt vb. de germana.

    • overkill-ul ingineresc nu le anuleaza know how-ul ,traditia ,profesionalismul si priceperea nemtilor.nu sunt singurii capabili de lucruri superioare tehnologic dar au un ceva al lor care fascineaza.

      1
  7. Mai o chestie…de multe ori epopeile astea ingineresti sunt faine din exterior, mai putin din interior.
    In realitate e mult mai misto ca persoana sa lucrezi in Boeing-ul gen azil de batrani sau in Airbus-ul sindicalist decat sa fi fost in echipele lui Kelly Johnson sau Korolev sau actualul SpaceX. Unde se facea/face inovatie pe banda rulanta dar din ce-am citit si-am vbit cu vreo 2 oameni care au lucrat cu ei e ca in povestile cu armata ale lui Tudor Chirila (btw…gigel ala n-a facut armata cica).
    Adica mi s-au relatat chestii cu oameni dati afara pe loc pt. c-au zis „nu cred ca se poate” la un request, stat 48 de ore fara intrerupere la serviciu, etc.

    2
  8. Neamtu tiganu

    Petre, probabil ca nu m-am exprimat prea bine, nici pe departe nu sm intentionat da-i idealizez pe nemti. Am incercat foarcsa explic succesul lor, ca fara indoiala au succes, si sa definesc si limitele. Cei mai buni dintre ei sunt constienti ca au limite, de aceea sunt pregatiti sa importe. Nu ma indoiesc ca esti privit cumva ca un Mensch de categoria doua, dar depinde de tine sa le dovedesti …. cum era un banc celebru cu maimuta care vorbea. Asta ma impresioneaza la ei, recunosc Leistungul.

    • Daca iti zic ca nu-i impresionezi de fel si o maimuta vorbitoare e circ pur deci chiar ne-impresionabil.

      Crede-ma ca stiu ce zic, aa, ca vad un progres in tara ta sau in a altuia, sa zicem dar tot te considera un rahatel care nu merita.

      Si stiu cat de cat istorie si considera ca in afara de ei (poporul german) care sunt superiori, doar Frankreich sunt ceva egal lor si Vereinigtes Koenigreich si Vereinigtes Staaten, stii la ce ma refer, restul niste popoare de muls ( din pacate).

      Daca faci lucrurile mai bine decat ei, tot nu progresezi, de aia putini in multinationalele cu vb. de limba germana nu prea progreseaza, mai ales la salar si functie, in primul rand te intreaba daca stii germana, desi oriunde pe glob e uzuala engleza, deci cand stii germana nu mai esti un Mensch- (unten), dar tot nu esti de-al lor. Asta niciodata.

      Am deviat destul cu subiectul. Sa ai o zi buna.

      • Si cu scuzele de rigoare revin sa vezi un austriac, pur si simplu mi-a picat in mana Martin Fraisl plecat de la FC Botosani, unde a evoluat pozitiv si datorita acestui club a prins un contract banos in Bundesliga, cum vb. urat de Romania.
        Cand aveti timp cine stie germana vedeti pe utube pe Heidelberg 24

        Asta ziceam si eu, am cunoscut destui ca ei.

  9. Azi au trecut 2 buc T55 ,trase de IVECO si le au dus in Vrancea, au trecut prin BZ si supa 1,30 min au trecut platformele goale inapoi catre Bucuresti

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *