DSS: Organizarea legăturii cu rețeaua informativă (I)

Continuăm călătoria, următoarele trei părți fiind o broșura, un ghid cu titlul Organizarea legăturii cu rețeaua informativă. Are 32 de pagini, a fost publicată în 1976 de Serviciul Cultural, Presă și Editorial. Autorii lucrării sunt:
– colonel GHEORGHE DERSCANU
– colonel IOAN MOȚ
– lt. col. TRAIAN TĂULESCU
– lt. col. PETRE PAHIS
– lt. col. CONSTANTIN IORDACHE
– lt. col. SANDU AVESALON
– lt. col. ION ISTUDOR
– cpt. CRISTACHE NEGOIȚĂ

Cuprinsul broșurii și unde se regăsesc aceste secțiuni în cadrul celor trei părți:
I. CERINȚELE LEGĂTURII CU REȚEAUA INFORMATIVĂ (partea I)
1. Caracterul organizat al legăturii (partea I)
2. Asigurarea continuității în transmiterea și preluarea informațiilor (partea I)
3. Operativitatea legăturii (partea I)
4. Realizarea legăturii în condiții de deplină conspirativitate (partea I)
II. METODE ȘI MIJLOACE DE LEGĂTURĂ CU REȚEAUA INFORMATIVA (partea a II-a)
1. Întîlnirea directă a ofițerului cu persoanele din rețeaua informativă (partea a II-a)
2. Legătura prin rezidenți (partea a III-a)
3. Legătura prin alți informatori și colaboratori (partea a III-a)

---

Legătura cu rețeaua informativă este o latură inseparabilă a muncii care se desfășoară cu aceasta și constă în stabilirea unor mijloace și metode eficiente de transmitere și preluare a informațiilor în orice condiții.

Realizarea corespunzătoare a legăturii cu rețeaua informativă asigură atît predarea-primirea și valorificarea în timp util a informațiilor necesare în procesul muncii de securitate, cît și posibilități optime pentru desfășurarea neîntreruptă a activității de educare, instruire și verificare a persoanelor care colaborează în mod conștient, secret și organizat cu securitatea statului.
 

I. CERINȚELE LEGĂTURII CU REȚEAUA INFORMATIVĂ

Efectuarea legăturii cu rețeaua informativă presupune respectarea obligatorie a unor cerințe bine delimitate, și anume: să aibă un caracter organizat; să asigure continuitate în transmiterea și preluarea informațiilor; să fie operativă; să se realizeze în condiții de deplină conspirativitate.
 

1. Caracterul organizat al legăturii.
Această cerință reclamă ca legătura cu rețeaua informativă să se realizeze pe baza unei planificări judicioase, în funcție de particularitățile componenților ei și de sarcinile concrete pe care le au de rezolvat într-o anumită situație sau etapă. În acest sens, pentru fiecare dintre componenții rețelei se stabilesc metodele și mijloacele de legătură cele mai adecvate, care să asigure activității de culegere și transmitere a informațiilor eficiența necesară.

Imprimarea unui caracter organizat legăturii cu rețeaua informativă se realizează, în principal, prin faptul că fiecare întîlnire sau altă formă a legăturii este, de regula, prestabilită.
Din practica muncii de securitate rezultă că în organizarea legăturii cu rețeaua informativă trebuie să se aibă în vedere următoarele:
– planificarea întîlnirilor sau a datelor cînd se va realiza legătura prin alte metode și mijloace să se facă în funcție de conținutul, importanța și urgența sarcinilor pe care le are de rezolvat fiecare persoană din rețea;
– metodele și mijloacele de legătură ce se stabilesc pentru fiecare persoană din rețeaua informativă să fie bine justificate și temeinic fundamentate, spre a se crea posibilități de transmitere-preluare în orice situații, în mod operativ și conspirat, a informațiilor și instrucțiunilor;
– să existe o permanentă preocupare pentru convingerea persoanelor din rețea asupra necesității respectării întocmai a instruirii ce li se face cu privire la metodele și mijloacele de legătură stabilite pentru fiecare dintre ele;
– ofițerii înșiși să dea dovadă de o disciplină fermă în stabilirea și folosirea metodelor și mijloacelor de legătură adecvate și să constituie exemple în ce privește punctualitatea și aplicarea întocmai a tuturor regulilor impuse de organizarea legăturii.

Caracterul organizat al legăturii cu rețeaua informativă asigură condiții pentru, o muncă de calitate, fără improvizații și provizorate, și contribuie la educarea persoanelor din rețea prin întărirea convingerii acestora că munca de securitate se desfășoară după anumite reguli bine stabilite, obligatoriu a fi respectate.
 

2. Asigurarea continuității în transmiterea și preluarea informațiilor.
În vederea necesității cunoașterii și stăpînirii situației operative din liniile de muncă, problemele, obiectivele, locurile și mediile care fac obiectul muncii de securitate, pentru a se putea lua măsuri corespunzătoare de prevenire, descoperire și lichidare a acțiunilor ostile, se impune legătura cu rețeaua informativă să fie astfel organizată, încît să se asigure transmiterea și preluarea informațiilor în flux continuu. Acest lucru este cu atît mai necesar cu cît în munca practică există o multitudine de situații (plecarea neprevăzută a ofițerului într-o misiune, deplasarea informatorului într-o altă localitate în interes de serviciu sau personal ș.a.) care se cer depășite tocmai în ideea creării unor posibilități de a se intra la timp, în orice împrejurare, în posesia informațiilor de interes pentru organele de securitate.

Asigurarea continuității în transmiterea și preluarea informațiilor se realizează atît prin planificarea riguroasă a întîlnirilor sau a datelor de efectuare a legăturii prin alte metode și mijloace, cît și prin stabilirea unor procedee concrete de luare a legăturii cu persoanele din rețea în afara datelor prestabilite, în funcție de particularitățile împrejurărilor ce se ivesc la un moment dat.

Respectarea acestei cerințe permite desfășurarea unei munci sistematice cu rețeaua informativă, evitarea eventualelor manifestări de dezinteres sau superficialitate în colaborare din partea informatorilor, colaboratorilor sau rezidenților, primirea în timp util a informațiilor și valorificarea lor operativă, prin întreprinderea măsurilor impuse de situațiile semnalate.
 

3. Operativitatea legăturii.
Conținutul acestei cerințe decurge din necesitatea ca informațiile să fie comunicate organelor de securitate în timpul cel mai scurt posibil, pentru a se lua măsuri eficiente de prevenire, descoperire și lichidare a oricăror acțiuni îndreptate împotriva securității statului. Operativitatea legăturii cu rețeaua informativă este impusă în mod special de obligația de a se raporta neîntîrziat conducerii ministerului, conform ordinelor în vigoare, arătîndu-se și măsurile stabilite pentru verificarea lor, toate informațiile deosebite care privesc independența și suveranitatea statului, capacitatea de apărare a patriei, acțiuni de natură să afecteze relațiile țării noastre cu alte state, atentate, evenimente grave petrecute în economie, intenții de deturnări de avioane, răpiri de persoane, stări de spirit nefavorabile în rîndul maselor, dispariții de documente importante cu caracter secret de stat, difuzări de înscrisuri cu conținut ostil, intenții de trecere frauduloasă a frontierei sau de rămînere ilegală în străinătate și altele.

Cerința operativității determină stabilirea unor mijloace și metode de legătură care să asigure transmiterea-preluarea, în orice condiții, a datelor ce prezintă interes pentru organele de securitate. Întîrzierile în preluarea informațiilor le pot diminua sau anula valoarea, deoarece:
– nu ar exista timp suficient pentru luarea unor măsuri eficiente de prevenire în cazul anumitor infracțiuni deosebit de grave (acte de diversiune, atentate, catastrofe, transmiterea de informații cu caracter secret de stat prin care se lezează interesele politice, economice sau capacitatea de apărare a țării etc.) ;
– s-ar pierde momente favorabile pentru verificarea și completarea informațiilor prin alte mijloace, realizarea unor combinații sau efectuarea anumitor activități prin care să se probeze faptele infracționale;
– nu s-ar interveni operativ în cazurile cînd unele persoane din rețeaua informativă ar fi pe cale de a comite greșeli, de a se desconspira, de a fi atrase de partea elementelor urmărite și de a sâvîrși anumite fapte antisociale.
 

4. Realizarea legăturii în condiții de deplină conspirativitate.
Conspirativitatea este un principiu de bază al muncii de securitate. Aplicarea acestui principiu în organizarea legăturii înseamnă a se stabili și folosi pentru toți informatorii, colaboratorii și rezidenții, în funcție de particularitâțile fiecăruia, o varietate de mijloace și metode de legătură, care să asigure comunicarea bilaterală, în orice condiții, cu păstrarea deplină a secretului. În scopul asigurării conspirativității legăturii, persoanele din rețeaua informativă trebuie instruite temeinic asupra tuturor laturilor ce compun sistemul de legătură, a situațiilor diverse care pot apărea în cadrul acestui mecanism și a modalităților de rezolvare a lor.

În organizarea legăturii cu rețeaua informativă conspirativitatea se asigura, în primul rind, față de elementele urmărite informativ. Este cunoscut faptul că una dintre preocuparile de bază ale cadrelor și agenților serviciilor de spionaj, precum și ale elementelor ostile din interior este aceea de a descoperi informatorii securității. Pentru aceasta recurg la verificarea diferitelor însemnări care aparțin persoanelor din anturajul lor, le supraveghează reacțiile în anumite situații, le urmăresc în timpul deplasărilor etc. Faptul că informatorii, colaboratorii sau rezidenții pot fi obiectul unor asemenea acțiuni impune ca aceștia să fie instruiți atît cu privire la modul cum ar putea proceda persoanele interesate să-i verifice, cît și asupra felului cum să acționeze pentru contracararea unor astfel de încercări.

Aceeași grijă trebuie să existe și pentru conspirarea legăturii dintre ofițerii de securitate și componenții rețelei informative față de persoanele din mediul unde muncesc. În acest sens, este necesar ca persoanele din rețea să fie permanent educate și instruite pentru a nu întreprinde, din ușurință, diverse acțiuni (notarea de față cu alții a unor probleme de interes pentru securitate, scrierea notei informative la locul de muncă, folosirea neatentă a telefonului în scopul reluării legăturii, încercarea de a-l contacta pe ofițer – în vederea comunicării anumitor date – în afara locurilor care asigură conspirativitatea etc.) ce pot să ducă la desconspirarea calității pe care o au.

Deplina conspirativitate a legăturii este necesar să se asigure și față de rudele, prietenii, cunoștințele sau membrii de familie ai informatorilor, colaboratorilor și rezidenților. Întîlnirile pentru predareapreluarea informațiilor sînt, de regulă, prestabilite și au loc la diferite intervale, în timpul liber al persoanelor care compun rețeaua. De aceea, fiecare informator, colaborator sau rezident trebuie instruit temeinic asupra modului cum să justifice verosimil timpul cît se află la întîlnire, motivele invocate putindu-se referi, de la caz la caz, la rezolvarea unor probleme urgente la serviciu, vizionarea unei manifestații sportive, efectuarea de cumpărături ș.a.m.d. Orice neajuns apărut în rezolvarea unei asemenea probleme dă naștere la suspiciuni în cercurile în care informatorii, colaboratorii și rezidenții își petrec, în mod obișnuit, timpul liber. Pentru a se clarifica, rudele, prietenii, cunoștințele sau membrii de familie ai celor suspicionați pot întreprinde măsuri de verificare, în urma cărora ajung să afle că aceștia au legături cu securitatea. De exemplu, un colaborator era suspectat de către soție de relații extraconjugale, dar ofițerul de securitate ce-l avea în legătură nu cunoștea nimic în acest sens pentru a lua măsurile care se impuneau. Din această cauză, cu prilejul deplasării la o întîlnire, ea și-a urmărit soțul pînă la locul întrevederii acestuia cu ofițerul, desconspirîndu-se astfel și calitatea colaboratorului și casa de întîlniri.

În munca de securitate sînt frecvente situațiile cînd unii informatori, colaboratori sau rezidenți se găsesc în același anturaj cu persoane care, de asemenea, colaborează cu securitatea statului. În astfel de cazuri, ca urmare a instruirii făcute, fiecare dintre persoanele care colaborează cu securitatea urmărește cu atenție comportarea și activitatea celor din jur, pentru a sesiza și reține cît mai multe date referitoare la sarcinile ce le au de îndeplinit. Or, în condițiile cînd în instructajul făcut unui informator, colaborator sau rezident există neajunsuri în ce privește folosirea sistemului de transmitere a informațiilor, este posibil ca acestea să fie observate de celelalte persoane din rețea și astfel să se ajungă la desconspirare. Consecințe asemănătoare se pot înregistra și în cazurile în care unii informatori sau colaboratori ar fi observați de alte persoane din rețea în momentele cînd: se găsesc în apropiere sau pătrund în locurile de întîlnire; scriu sau depun materialul informativ; ridică instrucțiunile; dau telefon; se întîlnesc cu ofițerii ce îi au în legătură pe stradă, în parc etc.

Toate acestea denotă că trebuie să existe o preocupare permanentă pentru asigurarea conspirativității legăturii și față de ceilalți componenți ai rețelei informative.

Se impune ca asigurarea conspirativității legăturii să se facă și față de alți ofițeri de securitate.

Ordinele în vigoare prevăd că trecerea unui informator, colaborator, rezident sau gazdă a casei de întîlniri în legătura altui ofițer decît cel care l-a recrutat se face numai în situații cu totul deosebite, cînd nevoile muncii sau alți factori obiectivi cer acest lucru și numai cu aprobarea scrisă a șefului la nivelul căruia persoana respectivă a fost inclusă în rețea.

Superficialitatea și imperfecțiunile în organizarea și desfășurarea legăturii cu persoanele din rețea, nerespectarea regulilor de compartimentare a muncii pot duce cu ușurință la desconspirarea unor informatori, colaboratori sau rezidenți față de alte cadre de securitate.

Neluarea tuturor măsurilor ce se impun pentru a se asigura deplina conspirativitate a legăturii poate duce la consecințe deosebit de grave atît pentru munca de securitate, cît și pentru situația personală a componenților rețelei informative. De pildă, se poate crea pericolul ca elementele urmărite informativ să-i evite pe informatori sau colaboratori, din care cauză posibilitățile de informare ale acestora s-ar diminua considerabil în detrimentul intereselor muncii de securitate; elementele ostile pot însă adopta și o astfel de poziție și comportare, încît să dezinformeze organele de securitate, fapt care ar fi, de asemenea, dăunător. Desconspirarea legăturii cu un informator sau colaborator poate să se soldeze uneori cu desconspirarea casei de întîlniri unde acesta este introdus, ceea ce ar crea pericolul unei desconspirări în lanț a tuturor membrilor rețelei care intră în casa respectivă.

Avîndu-se în vedere cele de mai sus, se desprinde concluzia că preocuparea pentru conspirarea rețelei informative presupune, pe lingă alte măsuri, o insistență deosebită asupra diversificării și îmbunătățirii mijloacelor și metodelor de legătură. În felul acesta se sporește eficiența participării informatorilor, colaboratorilor și rezidenților la îndeplinirea sarcinilor muncii de securitate și, concomitent, se creează condiții pentru folosirea lor timp îndelungat.
  

Iulian

(medie: 5,00 din 5)

Încarc...

Surse:
CNSAS (site, pagina Facebook)