Editorial – Cât se fură anual în România?

Un articol dedicat celor care se tot vaita ca Romania nu are banii pentru tehnica de lupta, nu are bani pentru infrastructura, etc, etc. Inainte de a inghiti cu tot cu frunze morcovul-momeala oferit de politicieni si de cei care cred sincer ca Romania este o tara saraca, nu strica un pic de edcucatie economica!

Articolul este preluat, nu imi apartine, asadra nu pot fi banuit ca incerc sa-mi creez singur dovezi in sprijinul programelor sustinute de RoMilitary.

Avem bani, am avut intotdeauna, depinde doar de noi sa venim cu idei si solutii, in loc sa ne tot plangem ca nu putem, in loc sa punem botul la retorica politicianista ca Romanaia este o tara saraca, de unde nici macar sa furi nu mai ai ce!

De aceea tot spun: ganditul fratiilor nu numai ca nu este dureros, dar de cele mai multe ori se dovedeste chiar lucrativ, iar stiinta economica este utila la casa/blogul omului…Vorba lu’ Lenin: invatati, invatai si iar invatati!

O ultim precizare: Bugetul pe 2013 este undeva la 44 de miliarde de euro! 

GeorgeGMT

 

Cât se fură anual în România?

Cuvinte ca evaziune fiscală, corupţie, şpagă încep să-şi piardă din conţinut. Sunt atât de des folosite, sunt asociate de atâtea ori cu neajunsurile românilor, încât instinctiv ajung să fie trecute cu vederea. Cifrele acestui flagel sunt seci – ce înseamnă câteva miliarde de euro? Dar câteva zeci de miliarde? Înseamnă exact diferenţa dintre un stat neputincios şi un stat care are grijă de oamenii săi.
România pierde în fiecare an mult peste 52 de miliarde de euro din trei motive: evaziune fiscală, corupţie şi licitaţii cu dedicaţie, care pe alocuri tot a corupţie seamănă. Suma este uriaşă dacă o raportăm la Produs Intern Brut: este mai mult de o treime din cât se produce într-un an în această ţară. Pe glob sunt ţări care visează la un asemnea PIB – însă la noi jaful banilor publici a devenit sport naţional. Mai grav este că, în loc să scadă, an de an România se confruntă cu creşteri ale activităţilor subterane. Statul este depăşit – responsabili care au atribuţii clar definite în combaterea acestor infracţiuni se miră în ce situaţie am ajuns. Şi o fac public. În felul acesta, suntem la un nivel de evaziune fiscală de 40 de miliarde de euro în fiecare an, la licitaţii trucate care păgubesc bugetul de stat cu nu mai puţin de 12 miliarde de euro (într-un singur an) şi la fapte de corupţie care nu sunt contorizate de nimeni, dar care provoacă şi acestea găuri de miliarde de euro. Bine aţi venit în România, această săracă ţară bogată care nu-şi poate hrăni oamenii pentru că scapă banii printre degete.

Locul 2 în Europa . LA EVAZIUNE FISCALĂ
La un Produs Intern Brut (PIB) de 136,4 miliarde de euro, în România se înregistrează o evaziune fiscală de 41 miliarde de euro, adică circa 30% din PIB. Datele vin de la Comisia Europeană şi fac parte dintr-un studiu privind evoluţia evaziunii fiscale în statele membre. România ocupă un „fruntaş” loc doi, cu un procent de 29,6% din PIB, fiind depăşită dintre ţările UE doar de Bulgaria (evaziune fiscală de 32,9%). Asta în timp ce media UE este de 15,9% – şi conducătorii statelor occidentale consideră că cifra este mult prea mare. De exemplu, la un PIB de circa 2.000 de miliarde de euro, Franţa înregistreză o evaziune fiscală de 40 de miliarde de euro anual şi face eforturi mari să aducă la buget sume din diverse surse – recent este scandalul privind plecarea actorului Gerard Depardieu din Franţa şi stabilirea acestuia fie în Belgia, fie în Rusia, pentru a evita plata unor taxe către stat.

În binecunoscutul stil românesc, guvernanţii au încercat tot timpul să spună că pastila nu este chiar atât de amară. Cifrele Institutului Naţional de Statistică arată că evaziunea fiscală ar fi în jurul a 10 procente din PIB, iar fostul premier, Mihai Răzvan Ungureanu, spunea că România are o evaziune fiscală de circa 18 miliarde de euro, echivalentul a 14% din PIB. Guvernul Ponta este în continuare în faza de organizare, deşi curând se împlineşte un an de mandat. Astfel, conform ministrului Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, întregul pachet legislativ privind combaterea evaziunii fiscale şi a fraudei fiscale va fi modificat. El spune că toate structurile de control – Garda Financiară, Inspecţia Fiscală, autoritatea antifraudă, supravegherea şi controlul vamal – vor fi desfiinţate şi regrupate într-o singură structură de control, iar contribuabilii mici şi mijlocii vor fi controlaţi o dată la trei ani, iar cei mari o dată la cinci ani. Vor fi evitate astfel controalele suprapuse, iar Fiscul va construi o relaţie de parteneriat cu contribuabilii, crede Daniel Chiţoiu.

Cum s-a ajuns aici
Criza financiară şi creşterea accizelor şi a taxelor ar fi principalele motive pentru care în a doua jumătate a anilor 2000 evaziunea fiscală a explodat. Însă, intervenţia statului a fost şi este în continuare insuficientă. „Lucrurile au luat-o razna în 2009, când a crescut foarte mult frauda la tutun şi combustibili”, spune avocatul Gabriel Biriş. Apoi au urmat  celelalte industrii.

Daniel Anghel, partener în cadrul PwC România, susţine că criza financiară nu este unicul responsabil pentru evaziunea fiscală. Creşterea TVA din 2011 a făcut mulţi comercianţi şi producători să aleagă calea evaziunii pentru a-şi conserva profiturile. Nimeni nu ştie cât a influenţat criza şi cât creşterea taxelor, dar cert este că anul 2011 a fost un an al exploziei evaziunii. „La carne şi preparate din carne creşterea TVA la 24% a dus piaţa neagră la circa 50%, adică un miliard de euro”, spune Sorin Minea, preşedintele Patronatului Societăţilor din Industria Alimentară – Romalimenta.
Tot în industria alimentară, poate cea mai afectată de evaziune ramură este cea a morăritului şi panificaţiei.
Aurel Popescu, preşedintele Patronatului Rompan: „Evaziunea fiscală ajunge la 70% din această piaţă”.

Acesta este, de altfel, singurul domeniu în care se pare că se mişcă ceva. La jumătatea lunii ianuarie, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat că până în semestrul doi al anului în curs TV-ul la pâine va fi micşorat. Aurel Popescu consideră că numai această măsură va duce la scăderea evaziunii fiscale la jumătate. Pentru alte industrii – construcţiile de exemplu – care sunt serios atinse de acest flagel nu există deocamdată un plan de acţiune. „Simţim că este prezentă, dar nu poate fi cunatificată. Noi, ca patronat, nu avem suficiente instrumente pentru a măsura unde se situează evaziunea fiscală”, spune Adriana Iftime, directorul Patronatului Societăţilor din Construcţii.

Unele surse indică undeva la un sfert din întreaga industrie, altele merg chiar până la jumătate – ceea ce ar însemna aproape 5 miliarde de euro. Iar neintervenţia statului – sau slaba ripostă în lupta cu evazioniştii – a dus la apariţia unei disproporţii uriaşe între armata evazioniştilor, pe de o parte, şi cea a organelor de control, pe de altă parte. „Acum evaziunea se face cu specialist”, susţine avocatul Mădălin Irinel Niculeasa. „Pregătirea organelor fiscale a rămas, de principiu, la nivelul de acum 20 de ani, or, în situaţia în care pregătirea contribuabililor a crescut exponenţial, este firesc să apară şi acest gen de situaţie, considerată de contribuabil ca fiind o eficientizare a sarcinii fiscale, respectiv de organele fiscale ca fiind o evaziune fiscală”, mai spune Niculeasa.

ACHIZIŢII PUBLICE: SE FURĂ PREA MULT!
O fi evaziunea fiscală boală grea, dar dacă pui alături şi un sistem de achiziţii publice care permite nu de puţine ori scurgerea unor sume uriaşe din bugetele instituţiilor de stat către întreprinzători privaţi (de regulă agreaţi politic), colapsul este aproape. Un studiu realizat anul trecut de către Institutul pentru Politici Publice (IPP) dezvăluie amploarea fenomenului: aproape orice achiziţie publică se face la un preţ supraestimat. Anual, circa 30 de miliarde de euro sunt cheltuiţi de stat – fie de autorităţile locale, fie de cele centrale – pentru a achiziţiona bunuri şi servicii, iar aproximativ 40% din această sumă este furată. Asta spune Nicolae Văcăroiu, preşedintele Curţii de Conturi (un organism care controlează exact legalitatea achiziţiilor publice). Preşedintele Curţii de Conturi spunea recent că „din 100 lei bani publici, 40% dispar pe diferite căi”. Nicolae Văcăroiu a mai adăugat: „sunt lucruri incredibile, nu vă puteţi imagina şi nu am crezut în viaţa mea că ajung să văd astfel de fenomene în care un primar, spre exemplu, plăteşte patru centrale termice pentru patru şcoli pentru că nu aveau căldură, asta în 2007, iar centralele nu au fost montate nici în 2012”. Nicolae Văcăroiu este de patru ani în funcţia de preşedinte al Curţii de Conturi, dar spune că acest organism nu are suficiente pârghii pentru a opri furturile. „Curtea de Conturi, ca organ suprem de control, poate face lucruri extraordinare, dar are nevoie de două elemente: autonomie totală şi ceva surse financiare”, a spus Văcăroiu. Mai mult decât atât, el crede că banii furaţi nu sunt pentru totdeauna pierduţi: „trebuie găsite mecanisme pentru ca cei care au furat şi şi-au făcut averi serioase să înceapă să dea înapoi societăţii”.

Conform exemplului dat de preşedintele Curţii de Conturi, la o cheltuială publică anuală de 30 de miliarde de euro, 40% ar însemna 12 miliarde de euro. Bani furaţi de la stat. În realitate însă, suma ar putea fi mai mare, în nici un caz mai mică, dacă este să observăm că reprezentanţii statului sunt mai degrabă atenţi să ascundă realitatea decât să o arate făţiş. Dar chiar plecând de la reperul dat de preşedintele Curţii de Conturi, suma este de-a dreptul uriaşă, pentru că reprezintă aproape 9% din PIB.

Să ne amintim cu câtă mândrie ne anunţau guvernanţii o estimare de creştere a PIB în anii precedenţi de 1-2 procente – creşteri care, de fapt, nici măcar nu s-au realizat. Oprirea furtului din zona achiziţiilor publice ar duce într-un an la o creştere de 10% – şi abia acesta ar putea fi un motiv de mândrie pentru guvernarea care va reuşi acest lucru.

Prin shopping
În principal, sunt două metode prin care statul este furat în domeniul achiziţiilor publice, şi amândouă metodele au nevoie de complicitatea autorităţii care face achiziţia, indiferent că vorbim despre servicii sau bunuri. Prima metodă este de a umfla preţul de cumpărare a oricărui bun. Astfel, o primărie care are nevoie de consumabile va lansa o licitaţie „cu dedicaţie”, în sensul că pe caietul de sarcini se vor potrivi doar clienţii dinainte cunoscuţi.

Astfel, doar cei agreaţi vor furniza consumabilele la preţ de multe ori dublu faţă de preţul pieţei. Iată şi câteva exemple descoperite de Institutul pentru Politici Publice: Primăria Galaţi cumpără la preţul de 13 lei un top de hârtie de imprimantă, iar Ministerul Administraţiei şi Internelor cumpără acelaşi top de hârtie cu 7,58 de lei. Băncile (mobilier stradal) sunt de trei ori mai scumpe în Călăraşi (983 lei) faţă de Reşiţa (290 lei).

O estimare a IPP arată că, dacă ar fi existat doar standardizarea în intervale rezonabile a preţurilor la care autorităţile publice pot achiziţiona diferite servicii şi produse, am fi avut o economie din bugetul total de achiziţii de circa 23%. Însă adevăratele tunuri se dau cu cealaltă metodă, a actelor adiţionale. Acolo sunt milioanele. Cum funcţionează? La construcţia unui drum, de exemplu, câştigă în principal compania care are dotările necesare pentru execuţia drumului, dar care, în acelaşi timp, oferă cel mai mic preţ. Firmele agreate de autoritatea care face investiţia (mai pe româneşte firmele de partid) oferă un preţ sub cel de execuţie, doar pentru a prinde lucrarea. Constructorii oneşti sunt excluşi, pentru că nici un antreprenor nu va face o lucrare ştiind din start că va ieşi în pierdere. Odată câştigată lucrarea, începe sarabanda actelor adiţionale. Constructorul va întocmi acte adiţionale care măresc valoarea contractului iniţial de la simplu la dublu sau chiar mai mult, motivând că nu a avut toate elementele la început şi, din acest motiv, costurile sunt mai mari decât estimase iniţial.

Aşa s-a ajuns ca în România un kilometru de autostradă să fie mai scump decât oriunde în Europa . Un exemplu vine de la Consiliul Judeţean Ilfov care, în 2010, la un contract de lucrări de modernizare a unui drum judeţean din contracte de achiziţie publică), Eurovia Construct International SA şi Straco Grup SRL, a încheiat nu mai puţin de 10 acte adiţionale, însumând 45.800.000 euro. Practic, s-a dublat valoarea iniţială a contractului prin acte adiţionale. Iar cine sunt oamenii de afaceri din spatele acestor firme nu este un secret pentru nimeni.

Studiul care relevă această stare de fapt se referă strict la achizițiile realizate prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) – unde sunt anunţate doar o treime dintre achizițiile care se fac în România. De altfel, acesta este cel mai transparent mod prin care se realizează achizițiile publice, iar din datele rezultate din studiul IPP se pot extrage mai multe concluzii. De exemplu, la nivel național, cele mai multe contracte (ca număr) sunt acordate de departe furnizorilor de medicamente și echipamente medicale. Primele 12 locuri în topul câștigătorilor de contracte din această categorie aparțin companiilor din domeniul medical&pharma, fiecare având între cinci și o mie de contracte de valori cumulate de ordinul zecilor sau chiar sutelor de milioane de euro. OMV Petrom, furnizorul numărul 1 de combustibili pentru întregul aparat bugetar, este pe locul 23, cu doar 555 de contracte în valoare totală de 155 de milioane de euro. Dar, deși sunt mai puține, contractele publice din domeniul construcțiilor au valori mult mai mari – sunt de miliarde de euro.

CARE ESTE DIMENSIUNEA ŞPĂGII?
Şi de parcă evaziunea fiscală şi achiziţiile publice nu ar fi de ajuns, mai urmează furturile realizate prin „şpăgi”. Fie că vorbim despre „mica corupţie” – mituirea poliţistului de la circulaţie pentru a nu mai da o amendă, de şpaga dată la medic în loc de a alege plata la un spital privat sau de clasicul mers „cu naşul” pe traseele CFR, şpaga generalizată înseamnă pierderi importante pentru bugetul de stat. Achiziţiile publice sunt strâns legate de corupţie, pentru că, până la urmă, de ce ar favoriza un responsabil cu o parte a bugetului statului o anumită firmă, decât pentru a obţine o cotă din venituri? Şi aceasta este marea corupţie.
Nu a făcut nimeni o transformare a fenomenului corupţiei în bani pierduţi de stat – fiind vorba despre o infracţiune gravă, foarte puţini vorbesc concret despre ceea ce înseamnă corupţia în România. Ultimul raport al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), care face referire la anul 2011, arată că în anul respectiv cauzele finalizate cu rechizitorii însumează prejudicii de 212 milioane de euro. Este vorba despre 142 de dosare care au fost trimise instanţelor de judecată, însă DNA are încă în lucru dosare care nu sunt finalizate de ani buni. Apoi, corupţia este cercetată şi de Parchetele de pe lângă Tribunale, nu doar de DNA. Din cele 212 milioane de euro stabilite ca prejudiciu, DNA a identificat şi sechestrat bunuri în valoare totală de 167 milioane de euro. Asta este însă la vedere, fapte anchetate şi dovedite de procurori.

Urmează judecata şi, nu de puţine ori, cei acuzaţi de corupţie au fost achitaţi de instanţele judecătoreşti. Corupţia există pentru că autorii faptelor de corupţie scapă în general de braţul legii. Cele mai multe acte de corupţie însă nici nu ajung în atenţia justiţiei, întrucât făptuitorii sunt suficient de atenţi să nu lase urme. „Cu siguranţă, actele de corupţie generează pierderi de ordinul miliardelor de euro anual statului român”, spune un avocat bucureştean care a intrat de mai multe ori în instanţă ca apărător al unor persoane acuzate de corupţie. El mai spune că un procent mult mai mare de fapte de corupţie decât cel care ajunge în instanţă nu poate fi probat în fazele incipiente ale urmăririi penale, motiv pentru care la instanţele judecătoreşti ajung doar infracţiunile bine documentate de poliţişti şi procurori. „Nu este uşor să probezi un act de corupţie. Principalul instrument al anchetatorilor este flagrantul, însă chiar şi cu astfel de probe se dau achitări în instanţă”, spune avocatul. Un exemplu l-ar putea constitui celebrul caz „Valiza”, în care omul de afaceri George Becali a fost cercetat pentru corupţie. Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe baza unui flagrant (există chiar şi filmări care au fost date publicităţii), însă instanţa supremă din România l-a achitat, apreciind că lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii de corupţie.

Un studiu realizat anul trecut de Transparency Internaţional plasează România pe locul 66 în lume în ceea ce priveşte corupţia, așezând pe primele locuri statele cel mai puţin corupte. Interesant este faptul că dintre ţările membre ale Uniunii Europene, România este al treilea cel mai corupt stat, şi nu primul sau al doilea, cum suntem de obicei clasaţi atunci când vine vorba despre situaţii negative. Conform Transparency International, ţări europene membre UE mai corupte decât România sunt Italia şi Bulgaria, este drept că la diferenţe destul de mici.
„Corupţia este problema cea mai discutată din lume. Marile economii mondiale ar trebui să conducă prin puterea exemplului, asigurându-se că instituţiile lor sunt pe deplin transparente, iar liderii lor sunt traşi la răspundere. Acest lucru este crucial, deoarece instituţiile lor joacă un rol important în prevenirea răspândirii corupţiei la nivel global”, spune Cobus De Swardt, directorul executiv al Transparency International.

TOP CINCI DOMENII CARE ATRAG ANUAL CEI MAI MULŢI BANI DE LA STAT (MILIOANE EURO)
1. Lucrări de construcții 7.772
2. Produse farmaceutice 719
3. Servicii bancare și de investiții 719
4. Lucrări de instalații pentru clădiri 703
5. Lucrări de finisare a construcțiilor 570

OLTCHIM, CFR, POȘTA și alte găuri negre
Oltchim se află în prezent într-o situație economică dezastruoasă, cu aproximativ 700 milioane de euro datorii, pierderi anuale de câteva zeci de milioane de euro și cu producția oprită. Combinatul ar putea fi privatizat în acest an, după ce în toamna anului trecut s-a ratat trecerea în proprietate privată a unui pachet majoritar de acțiuni. Recent, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a anunțat că Oltchim va intra în insolvenţă. La CFR anul trecut lucrurile păreau că s-au mai îndreptat, după ce s-a ajuns la datorii de peste un miliard de euro. Compania care administrează infrastructura feroviară publică şi-a redus datoriile cu 65% în primele zece luni, de la 5,5 miliarde lei (circa 1,3 miliarde de euro) la 1,9 miliarde lei, şi a înregistrat un profit de 58,4 milioane lei, după pierderile de 18,1 milioane lei din intervalul ianuarie-octombrie 2011. Nu același lucru se poate spune despre Poșta Română, caz în care guvernul Ponta a sesizat DNA. S-a calculat pentru intervalul 2009-2011 o pierdere totală de peste 485 milioane lei (110 milioane de euro) la nivelul companiei. Și exemplele pot continua.

JAFUL DE LA HIDROELECTRICA
La 20 iunie 2012, când a fost declarată starea de insolvență, Hidroelectrica avea datorii de peste 1 miliard de euro, pierderi la 31 decembrie 2011 de 124 milioane de lei, pierderi la 20 iunie 2012 de 202 milioane lei. Remus Borza, şeful firmei Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, spune că reprezentanţii statului au contribuit din plin la jefuirea companiei: „Pe semnătura mai multor miniştri, Hidroelectrica a fost constrânsă să achiziţioneze energie electrică la preţul de 234-250 de lei (pe MWh – n.r), pentru ca ulterior să o vândă băieţilor deştepţi la 130 de lei sau în piaţa reglementată la 189 de lei”. La acest început de an, angajații de la Hidroelectrica au ieșit în stradă pentru că ar urma un val de disponibilizări.

Top cinci câştigători licitaţii de stat după valoarea contractelor (publicate pe SEAP)
1. SC Tehnologica Radion SRL 386
2. SC Electrica Serv SA 327
3. SC Delta ACM 93 SRL 308
4. Banca Comercială Română 306
5. SC Spedition UMB SRL 269
*Perioada la care se referă studiul IPP este 2009-2010. Sumele reprezintă milioane de euro

 

Gandeste.org

 

27 de comentarii:

  1. Pana la urma e vina lacomiei – nebunia de a avea bunuri (masini, electrocasnice, haine, excursii, infrastructura in scop turistic) + lipsa de competenta a noastra, a romanilor (a da vina pe guvernanti e o minciuna – noi romanii suntem guvernantii, oricat de „exceptii” ne credem unii dintre noi) in guvernare.

    La asta adaugam hotia (care include componenta ‘coruptie’) si mentalitatea de cetatean asistat.

    Ca o cortina, peste toate acestea, se intinde plansul, vaicarala romanului ca ‘toate se distrug’ si guvernantii sunt de vina si cineva trebuie sa ne salveze.

    Povestea cu drobul de sare este de fapt povestea noastra curenta.

    „Suntem liberi”, am strigat in 1990, acum acea libertate ne-a falimentat economic prin componenta „liber sa cumpar ce vreau, de unde vreau” si „liber sa fac ce vreau”. Am facut ce-am vrut, nu ce a trebuit, acum e greu si sa intelegem, dar’mite sa stim ce trebuie sa facem ca sa ne revenim. Degeaba e o chestiune de A,B,C economic faptul ca o economie subperformanta, precum a Romaniei, nu poate concura intr-o uniune fara vami cu Germania, Franta, Olanda, Italie etc in special sub auspiciile „Tratatului de guvernanta fiscala”, degeaba este evident faptul ca viitorul economic este doar prezentul la alta scara – o colonie de productie a multinationalelor si piata de desfacere, degeaba se arata cu degetul economiile cu care putem concura si alaturi de care trebuie sa formam uniuni ca sa fim producatori si exportatori, nu consumatori si exportatori de resurse umane…

    Clasa politica se teme sa arate aceste lucruri pentru ca trebuie sa-si asume trecutul dezastruos si trebuie sa deranjeze teribil niste mentalitati prezente in randul poporului.

    Ei, din cuza asta eu ma bucur cand euroscepticismul creste si cand vad lideri precum Orban (treceti peste resentimentele nationaliste). Pentru ca trebuie sa fii analfabet economic ca sa-ti imaginezi ca Romania are vreun viitor cu coloana vertebrala in UE. Iar cine nu-si doreste o Romanie cu coloana vertebrala e tradator.

    PS in anii comunismului Romania avea coloana vertebrala atat fata de URSS cat si fata de restul lumii. Acum n-avem asa ceva nici fata de SUA, nici fata de UE. Suntem culcati la pamant, pe burta, si salutam din pozitia aia, cu fata la pamant. „Astept ordonantele dvs” e mottoul acestei tari. In rest, suntem obraznici cu Rusia si platim ca fraierii pentru asta.

  2. „Acesta este, de altfel, singurul domeniu în care se pare că se mişcă ceva. La jumătatea lunii ianuarie, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat că până în semestrul doi al anului în curs TV-ul la pâine va fi micşorat. Aurel Popescu consideră că numai această măsură va duce la scăderea evaziunii fiscale la jumătate.”

    Te ia durerea de cap. Ori sunt imbecili, ori chiar cred ca toata populatia tarii asteia e plina de prosti. In primul rand nu se stie daca va fi micsorat TVA-ul la paine. In al doilea rand este irelevanta reducerea TVA-ului (mergand pe ipoteza ca se va reduce), in conditiile in care cresc preturile la energie electrica, gaze si carburanti.

    „Locul 2 în Europa . LA EVAZIUNE FISCALĂ”

    Suntem pe locul 7 in lume la taxe si impozite. Te mira ca este evaziune?

    Atata timp cat vor fi taxe aberante si exagerate, nu poti sa nu te astepti la evaziune. Se mai pune si problema ce se face cu banii aia care totusi se aduna din taxe. Pai „ACHIZIŢII PUBLICE: SE FURĂ PREA MULT!” si asistati social. Pai si atunci de ce sa mai platesti taxe si impozite statului. Si metode sunt destule…aia mari muta toata afacerea in alta tara, aia mai mici platesc prin offshore, etc, etc. Sunt departe de a fi un adept al globalizarii, dar uite ca posibilitatea asta de a scoate banii din tara este un avantaj. Pai pana cand iti bati joc statule? Pacat ca nu pot toti sa faca asta, incepand cu taranul care are 5 hectare si 3 vaci (hectare pe care se pot scoate multi pentru nivelul din Romania, daca te duce capul si ai putina informatie. Asta ca tot scriau unii pe aici ca nu sunt rentabile microfermele). Sa-l vad atunci pe statul roman ce face cu sacul lui de taxe.

    „Oltchim se află în prezent într-o situație economică dezastruoasă, cu aproximativ 700 milioane de euro datorii, pierderi anuale de câteva zeci de milioane de euro și cu producția oprită. Combinatul ar putea fi privatizat în acest an, după ce în toamna anului trecut s-a ratat trecerea în proprietate privată a unui pachet majoritar de acțiuni.”

    Oltchim nu e in situatie dezastruoasa. Oltchim e la final de drum. Cand au simulat ca vor privatizarea, au venit unii (din Polonia parca) si au oferit 3 milioane de euro. Doamne ce revoltati au fost unii. Pai da, dar sunt 3 + 700 de milioane de fapt. Daca nu cumva le facea statul roman cadou stergerea datoriilor, datorii care urmau a fi platite din taxele alea pe care le mai platim inca, cum s-a mai facut. Nu stiu ce faceau cu el, dar macar recuperam banii, pe cand asa ramanem si cu falimentul si cu datoriile.

    „La 20 iunie 2012, când a fost declarată starea de insolvență, Hidroelectrica……Pe semnătura mai multor miniştri, Hidroelectrica a fost constrânsă să achiziţioneze energie electrică la preţul de 234-250 de lei (pe MWh – n.r), pentru ca ulterior să o vândă băieţilor deştepţi la 130 de lei sau în piaţa reglementată la 189 de lei”. La acest început de an, angajații de la Hidroelectrica au ieșit în stradă pentru că ar urma un val de disponibilizări”

    Foarte bine ca-i disponibilizeaza. Si a disponibilizat ce a trebuit…vreo 79 de directori printre altele si alti 500 de angajati dintre care jumate cred ca erau secretarele celor 79. Tare manager e statu asta…

    Asa ca NU SUNT BANI. Si nici nu vor fi prea curand.

    @didi74
    Eu am o parere destul de diferita de ce spui tu acolo cu protectionismul economic etc. Dar nu o repet la fiecare post. Bine tu repeti si Rusia si Boia si…. unde de asemenea am o parere diferita Am inteles mesajul si cred ca l-am inteles cu totii. La nivel de comunicare nici nu cred ca este eficient pentru ca in loc sa aiba efectul pe care poate il astepti tu, devine stresant.

    Am inteles ca ai citit cartea lui Boia (de unde dracu o fi mai aparut si asta) cu care ne-ai batut la cap la fiecare postare de ceva vreme, de parca ai fi platit sa-i faci publicitate. Ai zice ca s-a schimbat istoria Romaniei odata cu aparitia cartii lui Boia. Am inteles punctul vostru de vedere… suntem vai mama noastra. Ne tragem din slavi (in proportie majoritara presupun) maghiari, turci, tatarii si oricine a mai trecut macar in vizita pe aici. In niciun caz din daci. Nici macar din romani. Nu avem identitate, nu avem nimic. Suntem o populatie lipsita de orice fel de competente de la inceputul istoriei noastre pana in prezent.

    „a da vina pe guvernanti e o minciuna – noi romanii suntem guvernantii, oricat de “exceptii” ne credem unii dintre noi”

    Cu privire la O PARTE din popluatia Romaniei mi-am spus parerea cu alta ocazie. Dar a spus cineva odata ca nu exista soldati prosti, exista doar comandanti prosti. Tot asa cum a mai spus si capitanul englez din articolul de ieri „Armata română cu ofiţerii săi cred că este mai mult decât nefolositoare, însă cu alţi ofiţeri ar fi excelentă.”

    Acelasi principiu este valabil in toate domeniile.

  3. As fi curios sa vad varianta ta, neprotectionista sau cum s-o numi..

    vezi tu ceva legat de Boia mai sus? Legat de lipsa de identitate, aici te inseli. Faptul ca un neam de tarani nu are origine ‘nobila’, asa cum se straduieste istoriografia oficiala („romanica”) sau cea in voga („dacica”) sa ne convinga, nu trebuie sa te faca sa crezi asa ceva. Identitatea de roman exista, este cum este, astia suntem. A te ascunde sub togile romane sau sub cusmele dacice e prostie, adevarul e numai unul si esti ceea ce esti nu ce ti-ar place sa fii. Orglliul dd neam ales si acceptarea teoriei celei mai avantajoase ma deranjeaza.

    • Pai am scris si ce cred eu despre economie, dar nici asta n-am de gand sa repet la fiecare articol. Nu e Boia aici e la articolul despre armata romana din ww1 si iar n-am de gand sa te vanez la fiecare post sa-ti dau replica.

      De ce ar fi nobila originea dacica? E doar o origine.

      „acceptarea teoriei celei mai avantajoase ma deranjeaza.”

      Cu ce e mai avantajoasa teoria asta? De fapt sunt aia care au pierdut razboiul. Ce sa zic te deranjeaza pe tine. Asa si?

      Tu de unde stii care e originea noastra? Ti-a spus tie Boia? Ai facut tu vreo mare descoperire arheologica? S-a descoperit ceva recent? Sunt documente vechi pe care nu le cunoastem? Lasa-ma cu Boia ca nici asta n-a descoperit nimic. A scris si el o opinie personala.

      Ai tu o parere? Perfect..e dreptul tau. Dar asta nu inseamna ca e adevar istoric. Si nefiind adevar istoric, nu vad de ce ar trebui sa o accept.

      • Vorbesti in dodii. Pe de o parte tot pomenesti de boia, asa, ca aflare in treaba la un articol despre cat se fura in tara asta.

        Spui ca ai inteles ce spune boia: „… suntem vai mama noastra. Ne tragem din slavi (in proportie majoritara presupun) maghiari, turci, tatarii si oricine a mai trecut macar in vizita pe aici. In niciun caz din daci. Nici macar din romani. Nu avem identitate, nu avem nimic.”

        Asta ai intels tu, adica n-ai inteles nimic. Dar esti la moda cu comentariile despre ceva ce n-ai inteles.

        Eu iti explic ca predomina doua teorii majore despre origine, romanica si dacica, ambele romantate, fie datorita interesului national (continuitatea si cine au fost primii in ardeal) fie din nevoia orgolioasa pentru o origine nobila. Cele doua sunt diametral opuse.

        Tu te inflamezi: „Tu de unde stii care e originea noastra? … Ai facut tu vreo mare descoperire arheologica? S-a descoperit ceva recent? Sunt documente vechi pe care nu le cunoastem? … Ai tu o parere? Perfect..e dreptul tau. Dar asta nu inseamna ca e adevar istoric. Si nefiind adevar istoric, nu vad de ce ar trebui sa o accept.”

        Am zis eu ca stiu? Nu citesti bine ce scriu sau ai probleme? Pentru ca eu zic una, tu fabulezi despre altceva. Ce-ar fi sa ramai la subiect sau macar sa vorbesti despre ceea ce intelegi, nu despre ceea ce crezi ca intelegi.

        Revenind la subiect, astept partea cu teoria ta economica. Raspunsul tau e din categoria „Si eu am scris 3 doctorate despre sistemul social-democrat renan dar stii, nu le postez acum ca nah, mi-e lene”

        Astept sa vad avantajele unei economii precum cea a Romaniei in momentul de fata, ca poate ne destepti si pe noi astia care vedem o tara colonizata si depopulata. Poate ne arati si perspectiva optimista a acestei cai de tip „fa ce zice UE”. Poti sa te inspiri din Victoras Ponta, nu conteaza. Hai baga

        • „Am zis eu ca stiu? Nu citesti bine ce scriu sau ai probleme?”

          O sa-ti fac o compilatie cu tot ce ai scris in comentariile tale la diverse articole despre povestea asta cu originea. Preluate din autorul tau preferat. Ca se pare ca ai uitat.

          Am pomenit de Boia la articolul asta pentru ca am vrut sa-ti spun 2 chestii intr-un singur raspuns. Nu era cazu sa postez si la articolul de ieri legat de „Iar unii il injurati pe Boia cand va arata ca mare parte din istoria invatata, cunoscuta, este, de fapt, falsa si fabricata ca sa dea bine.”

          „Eu iti explic ca predomina doua teorii majore despre origine, romanica si dacica, ambele romantate,

          Multumesc, dar nu e cazul sa-mi explici. Mai ales ce incerci sa-mi explici tu. Chiar daca ai insistat si ai vorbit in cel putin 2 ocazii despre asta.

          „fie datorita interesului national (continuitatea si cine au fost primii in ardeal)”

          Exista disputa asta mai mult din partea lor. Nu-si are rostul ca subiect de discutie. Nu noi sau eu, ci gestele unguresti spun ce au gasit aici cand au venit. Dar disputa e reala.

          „fie din nevoia orgolioasa pentru o origine nobila”

          Asta ti-a spus tie psihologul? Sau de unde ai scos-o?

          Sa ma inspir eu de la un socialist ca Victor Ponta? Ce sa faci cu protectionismul? Pe cine sa mai protejezi? Ca sa nu mai zic ca e ca si cum ai tine pe cineva tot timpul la incubator si cand scoate capul afara moare instant. De fapt din cauza protectionismului am si murit.

          Piata libera, concurenta dura si afacerile romanesti mici si medii sunt singurele care ne mai pot salva pe termen scurt si mediu. In timp ce tu vorbesti de protectionism, micii antreprenori romani au trecut la treaba de ani de zile. Hectarele de sere puse pe picioare de agricultori obisnuiti, apicultorii care exporta in Germania concurand cu China si Argentina, dar castigand prin calitate, fructe uscate in Olanda, firmele de IT, si exemplele pot continua. Firmele astea mici, dar sanatoase care nu fac afaceri cu statul si nu au facilitati. Ba dimpotriva, pastia vrea Victoras sa-i omoare.

          Ca importam tractoare si se inclina balanta spre ei? Pai da ca mai dureaza pana o sa ne facem noi sau pana o sa vina cineva sa faca. Asta e pretul pe care il platesti cand esti si incompetent (si-ti pierzi pietele) si protectionist (nu-ti „vinzi tara”). Ar fi trebuit sa nu vindem nici Dacia.

          Btw, prin taxa de prima inamtriculare aka taxa de mediu statul roman al lui peste este foarte protectionist pe carca poporului de care culmea plange tot statul roman. Si nu vad deloc rezultate bune. Era mai simplu sa scada taxele si multumea pe toata lumea. Asa incaseaza statul bulgar bani si de la noii sai contribuabili..romanii.

          Sunt putini fata de cat ar trebui sa fie? DA. Sunt mici? Multi dintre ei da. Pai tocmai pentru ca au fost tinuti artificial in viata, nu si-au dezvoltat spirit antreprenorial si au inceput tarziu multi dintre ei. Altii se intorc de afara (putini pentru ca stiu ce-i asteapta cu legislatia din Romania) si incearca sa aplice aici ce au vazut acolo…o pensiune, o exploatare agricola, o benzinarie….Daca se inmultesc astia Romania are o sansa.

          Au invatat si se descurca singuri sa-si gaseasca contracte si sa-si vanda marfa. Nu concurenta din UE ii omoara, ci statul roman cu taxele, pentru ca prin taxele alea ii face necompetitivi.

          Nu te pune nimeni sa concurezi cu ei la constructia de avioane. Ca doar nu esti cretin. E ca si cum microferma vrea sa concureze la cereale cu marele fermier. Renault nu s-a dus in Germania cu limuzine, ca au si aia. S-a dus cu Logane ieftine.

          Tu vrei mari combinate si uzine? Mai intai ca nu inteleg unde le vrei..la stat sau la privati?
          1.Daca le vrei la stat, m-am lamurit. Dar pana una alta nu prea mai e niciun obiectiv dasta. Asa ca n-ai ce sa mai protejezi. Si s-a vazut ce capabil e statul…a pus pe butuci cea mai mare comoara a Romaniei…Hidroelectrica. Piata de desfacere avea…materie prima..da-i Doamne ploaie…si monopol….Cu statul asta murim sigur la ce bun administrator e. Asta trebuie sa ramana romaneasca (sunt si eu protectionist), dar nu prea vad cine ar putea s-o cumpere. Gigantii aia nu mai sunt, iar altii n-o sa mai facem ca proprietate a statului pentru simplu fapt ca nu e in stare.

          2. Daca le vrei la privati, bine ar fi dar nu vad sa se inghesuie cineva, ca avut statul grija sa le faca praf si sa le indatoreze..

          Protectionism inseamna sa inchizi piata europeana. Asta inseamna antreprenori handicapati, incapabili de performanta, pentru ca nu poti sa evoluezi concurand doar cu aia de nivelul tau. Ne jucam aici intre noi si cand iesim afara, matura aia cu noi pe jos, asa cum s-a mai intamplat o data. Si vom ramane cum suntem.

          Chinezii au patruns in Europa cu firmele mici si abia pe urma au cumparat Volvo. Aia au simtul afacerilor in sange si concureaza la sange peste tot.. Ca produc acum si marfuri de calitate? Pai vezi cate firme (in special americane) au activitate acolo, dar scrie MADE IN CHINA pe produs. Au dat voie sa se angajeze mii de copii platiti cu 150 de dolari pe luna. OMG exploateaza copii. Pai ia vezi ca un copil dala exploatat castiga aproape cat un adult pe salariu minim din Romania si poate sa plece oricand. Dar au preturi competitive? Au.

          Ce piata desfaci tu in Rusia? Cum ajung eu sa vand in Rusia? Eu antreprenorul privat (de talie medie sa zicem), nu eu statul roman. Ca nu-mi aduc singur gaze cu butelia la schimb pentru ce vand acolo. Cum patrund eu acolo si mai ales cui vand si la ce pret, cand aia sunt vai mama lor ca si noi? Ca marfa o vinzi alora care au bani sa cumpere. Bine aici depinde si ce produci.
          Ca e senzational cand auzi „sa cucerim piata ruseaca”. Poate o s-o cucerim si paia, dar antreprenorii si nu statul.

          Deci capitalism, concurenta, piata libera, taxe mici pentru toata lumea, asistenta sociala minima. Daca nu am vrut sa facem cum a facut Polonia in 1990 (cand stateam mai bine decat ei), trebuie sa crestem acum de la zero, dar sanatos. De data asta si va fi mai dureros decat a fost pentru ei. Acum nu mai avem nici ce aveam si suntem si datori. O sa fie greu, dar suntem obisnuiti. Mai rau decat acum nu va fi.

          Nu devii puternic fiind protejat.

          Si mai sunt protectionist dintr-un anumit punct de vedere. Nu sunt de acord cu vanzarea terenurilor agricole catre straini. Aici trebuie tergiversat cat mai mult posibil. Si iar taxe mici..ca sa-si permita romanii sa se puna pe picioare. Pentru ca indiferent de crize economice, terenul agricol este intotdeauna un asset.

          „Poate ne arati si perspectiva optimista a acestei cai de tip “fa ce zice UE”.Hai baga”

          1. E doar o parere. Spre deosebire de tine eu nu explic si nu incerc sa luminez pe nimeni.

          2.. Nu face proiectii asupra mea. Unii ii pupa in cur pe europeni (dar aia sunt putini si apar rar. Cei mai multi sunt in favoarea oportunitatilor de afaceri vestice). Tu ii pupi in cur pe rusi. Bine in acceptiunea ta se numeste urmarirea interesului national. Dar nu esti cu nimic mai presus decat ceilalti. Singura diferenta este curul pe care il pupati. Eu nu-i pup pe niciunii. Am spus ce putem face noi, folosindu-ne de piata lor care are bani.

          3. Mai usor cu „bagatu”. Mai usor cu ordinele ca nu esti pe tarlaua lu taicatu si nu-mi amintesc sa avem vreo relatie de subordonare.

          • Adrian sunt de acord cu tine cu o mentiune : straiini care ne cumpara terenul stiu ce sa faca cu el, noi nu. Si oricum terenul ala ramane in Romania nu pleaca nicaieri. Ar trebui doar o lege care sa oblige fermierii romani sa acopere in in primul rand piata romaneasca si abia dupa sa exporte si rezolvam problema.

            • „straiini care ne cumpara terenul stiu ce sa faca cu el, noi nu”

              Stiu ce sa faca in folosul lor, nu al nostru. Un exemplu clar este Petrom. Firma vea pierderi, acum statul incaseaza impozite, ce bine ca am vindut. Statul austriac proprietar de Petrom repatriaza 900 milioane euro anual din Romania iar romanul plateste benzina 7 lei/litru in loc de 3,5 lei pe litru (sau cit costa inainte de vinzare/cadorisire).

              Deci, sa punem toate avutiile nationale in bratele strainilor pentru ca ei se pricep si stiu sa ne stoarca de bani profesional.

          • Draga Adrian, esti inflamat rau. Daca nu-ti plac ideile lui boia cearta-te cu el, nu ma ataca pe mine la modul personal. Discuta idei, nu fa buza mare contra mea. Momentan postez cat vreau, despre ce vreau, iar tu nu esti moderator. Discuta idei, daca te deranjeaza ritmul meu bine, daca nu, asta e.

            A zo, ce ai scris tu mai sus:
            – „afacerile romanesti mici si medii sunt singurele care ne mai pot salva pe termen scurt si mediu… micii antreprenori romani au trecut la treaba de ani de zile”
            – exemple: agricultura, IT si „exemplele pot continua”
            – „Deci capitalism, concurenta, piata libera, taxe mici pentru toata lumea, asistenta sociala minima”
            – „trebuie sa crestem acum de la zero, dar sanatos”

            Acum serios, esti anul 1 la ISE (ASE)? Atunci asa se vad lucrurile iar profesorasii de cariera care au 60 de ani exact asta spun.

            Pai hai sa-ti zic cum stau lucurile:
            – abordarea „micului antreprenor” e valabila si determina dezvoltare pana la un anumit nivel. 100% din populatie nu poate trai din asta, micul antreprenoriat poate intra doar pe nise care nu sunt concurate decat tangential de multinationalele care cumpara la scara industriala si pret pe masura: foarte mic. Exemplele tale sunt restranse tocmai din cauza asta. Stii cum arata agricultura la americani sau la francezi? 3% din populatie lucreaza in agricultura si cu toate astea sunt exportatori neti de produse agricole. Nisa micului antreprenor e foarte mica. Daca nu ma crezi citeste-l pe John Steinbeck, sa vezi drama micilor agricultori din perioada ante WW2.
            – dezvoltarea pe principiile teoretice expuse e posibila cand sunt indeplinite trei conditii:
            1. exista concurenta libera. Din pacate fiecare stat actioneaza protectionist si vizitele de stat ale Angelei Merkel au ca prime intrebari pusa la revenirea in tara ce au obtinut pentru companiile germane, ce perspective, ce contracte, ce piete, ce deschideri. Conglomeratul farmaceutic-chimic german schimba legi in state partenere, face afaceri cu statul german si vinde in alte tari ajutat de lobby-ul guvernamental. Lucrurile nu-s chiar asa simple cum crezi, piata libera si care pe care. E de fapt o piata libera in care fiecare da in cap celuilalt cu ajutorul guvernului sau care forteaza o norma de poluare sau tehnologica sau deschide usa unei investitii cu facilitati fiscale negociate interguvernamental. Ai impresia ca nu exista piata de desfacere pentru produsele Oltchim in UE? Dar pentru produsele Azomures? Dar pentru combinatele lui Mechel? Chiar nimeni n-ar fi avut nevoie de otelurile speciale de la Targoviste? Sau de schimbatoarele de caldura de la Termorom Cluj, de exemplu? Chiar nu exista piata pentru ele? Sau pentru produsele Turbomecanica, inclusiv turbinele de transport a gazelor, mai ales ca existau acolo specialisti de inalta clasa? Cate companii care produceau produse de calitate, chiar si sub aripa energofaga a economiei socialiste, n-au murit controlat tocmai din cauza ca accesul la piata libera n-a existat si cand a existat, fie era prea tarziu (faliment sau decalaj tehnologic si mai mare dupa 15 ani de stagnare tehnologica), fie s-a constatat ca grupurile financiare si de interese controleaza comenzile si nu poti sa vinzi doar pentru ca produci mai ieftin si, teoretic, concurezi liber. Piata libera e o iluzie, UE e un conglomerat de multinationale si de protectionisme.
            2. capital ieftin. Capitalul nu exista si trebuie imprumutat. Din pacate, nu e e ieftin. A dezvolta afaceri cu capital scump imprumutat si acumularea capitalului in domeniile in care multinationalele fac legea – producand in domenii de inalta tehnologie si folosind forta de munca cea mai ieftina de pe planeta (China) -este aproape imposibila. Cel putin nu la nivelul la care sa poti concura cu ei.
            3. egalitatea de sanse. Occidentul s-a dezvoltat umar la umar in aceleasi univers. Ei sunt deja in alta galaxie, intr-una a coruptiei mici, a capitalului acumulat timp de sute de ani, a tehnologiei dezvoltate, a infrastructurii dezvoltate, a tehnologiilor nepoluante, a accentului pus pe inovatie si pe … productivitate. Dezvoltarea economiilor occidentale s-a facut in trecut in conditii de protectionism prin taxe vamale, contingente etc, nu prin piata libera ca sa dea Krupp in cap la toti producatorii de otel din Europa. Pe vremea cand se dezvoltau aceste economii exista cadrul protectionist al economiilor nationale. Noi n-avem capital, trebuie sa investim in infrastructura, in reducerea poluarii, in retehnologizare, avem coruptie si evaziune fiscala la nivel balcanic si trebuie sa schimbam mentalitati iar protectionismul pur si simplu nu exista. Statul roman nu e in stare decat sa comande Dacia, ca gest de mare patriotism si atat. Nici macar uzinele militare n-a fost in stare sa le protejeze. Asta e statul roman care declara prin onor-presedintele ca vrea SUE.

            Occidentul e cu 3 pasi inainte si se asigura ca va ramane asa: norme de poluare (te obliga sa investesti in retehnologizarea chiar si numai pentrua sta – de exemplu in 2014 se va inchide SC Armatura din Cluj din cauza asta), deficit maxim de 3% (guvernanta fiscala – asta nu o mai explic inca odata), capital investit pentru a ucide concurenta potentiala (cumpara ieftin si falimenteaza afaceri potential concurentiale – am exemple daca vrei – ex. Napolact Cluj – cumparata de olandezi cu doar 9 milioane euro: au inchis 4 fabrici, au dat afara sute de oameni, au scos 2 milioane de euro doar din vanzarea terenului de sub fabrica de branzeturi din Marasti Cluj). Toate astea se intampla in conditiile existentei avansului tehnologic (productivitate si know-how) si a relatiilor de parteneriat privilegiate ale capitalului (multinationalele si bancile) care formeaza circuitele relatiilor economice.

            Deci s-a dus demult vremea cand credeam in lapte si miere si in micul antreprenor roman care va sparge piata UE.

            Uita-te aici: http://businessday.ro/01/2013/raportul-salariati-pensionari-2-la-1-in-bucuresti-dar-1-la-2-5-in-teleorman/

            Vezi tu micii antreprenori din Teleorman, Giurgiu, Botosani, Vaslui, Olt, Calarasi, Dambovita, Ialomita etc care sa schimbe aceasta statistica? Haida de.

            Uite aici micii antreprenori: http://www.evz.ro/detalii/stiri/Nemii-fac-afaceri-din-agricultur-pe-cmpurile-lsate-prloag-de-romni-1007159.html

            Baietii aia au know-how, stiu ce sa cultive, stiu cum trebuie sa arate o intreprindere agricola, stiu unde sa vanda, au simt intreprinzator, au capital si pot cumpara 1000 de hectare si apoi utilaje sa valorifice terenul.

            Deci una e sa admiri ceva (economia Geraaniei de exemplu) si alta e sa concurezi direct cu ea fara know-how, fara capital, fara protectii vamale, fara infrastructura, fara mijloace de productie moderne. Una e una, alta e alta.

            Exemplu pe gustul acestui blog. Germania: Leopard 2: know-how, piata de desfacere, renume, performante. Romania: IMGB falimentara.

            Admiram Leopard2? Admiram! Ce facem: importam Leopard 2 sau investim intr-un tanc?

            Pai hai sa investim, ca iubim Romania:
            – trebuie investit in cercetare
            – trebuie sa gasim specialisti (dac-or mai fi)
            – trebuie investit in retehnologizarea fabricii
            – trebuie investit in productie

            Producem 200 TR-3000. What’s next? Ca sa supravietuiasca fabrica si know-how-ul strans acolo trebuie sa vindem tancuri. Cui? Cum? Sa zicem ca TR-3000 costa 3 milioane euro. E mai ieftin decat Leopard2, noi zicem ca e la fel de bun (dar cati producatoi de tancuri nu-si lauda marfa? Leclerc, Ariete si tot degeaba), in plus TR-3000 n-are renume (nu l-a cumparat nimeni pana acum). Si ce facem atunci? Mergem la expozitii internationale si-l trimitem pe Ponta sa discute cu presedintele Mexicului, al Myanmarului, al Ghanei, al republicii Congo… Exact ce fac nemtii acum, doar ca ei deja au produsul, noi nici planul nu-l avem.

            Dar suntem membrii in UE si piata e libera. De ce n-a cumpara tarile din UE TR-3000 in detrimentul Leopardului, a Leclercului, a Ariete-ului? Sau poate ar cumpara si ma insel eu…

            • Eu am spus ce se poate face si se face. Chestii concrete.

              Tu vii cu:
              „Pai hai sa investim, ca iubim Romania:
              – trebuie investit in cercetare
              – trebuie sa gasim specialisti (dac-or mai fi)
              – trebuie investit in retehnologizarea fabricii
              – trebuie investit in productie”

              Imi plac foarte mult exprimarile impersonale si limbajul asta de lemn. Trebuie sa facem, trebuie sa dregem. CINE? CONCRET.

              Ce spun eu se intampla, antreprenorii aia mici si medii de care vorbesc eu genereaza bani la bugetul de stat. Aia nu se vaita ca n-au comenzi. N-au asteptat ca trebuie sa se faca, trebuie sa se investeasca…Dumnezeu si Sfantul Duh probabil. Si stai linistit ca sunt si afaceri mari romanesti.

              Te-am intrebat cum duci tu afaceristul roman mediu pe piata Rusiei? Si mai ales cui vande acolo la morti de foame sunt si aia. Dar concret. Nu cu trebuie gasite solutii, trebuie facut, trebuie…Cine sa faca asta si cum?

              Te-am intrebat de piata asiatica. Nu te descurci in Europa dar vrei sa concurezi cu China, Malayezia, Singapore? Cum? Tinand cont de preturile competitive pe care le au aia?

              Ce fac aia acolo, ar trebui sa facem noi aici cu cateva diferente. Pentru ca avem nevoie de capitalul strain, fie si macar pana pleaca in alta parte. Nu putem deveni un paradis fiscal, dar pe aproape. Eu m-am referit la firmele mici si medii romanesti pentru ca aia ne intereseaza. Ca aia depinde de noi.

              „Pai hai sa-ti zic cum stau lucurile:”
              Asta era problema. Stii tu si spui tu, dar nu prea merge.

              Am vazut ce spui tu. Sa santajam UE ca iesim din uniune daca nu ne da bani. Sa le spunem rusilor ca iesim din UE daca ne dau gaze ieftine.

              Sa-ti dau cu citatele unde ai spus, sau asta iti amintesti?

              • N-ai inteles. Era un exemplu la nivel mai redus care dovedea tocmai imposibilitatea de a te ridica la suprafata in UE. Acel exemplu extinde-l la nivelul unei intregi economii, pusa in situatia de a investi (cu capital imprumutat, in contextul in care nici macar excedent bugetar n-avem), de a construi infrastructura, de a investi in retehnologizare (pentru productivitate, pe de o parte, pentru smecheria cu poluarea 😉 pe de alta parte), de a vinde marfa respectiva in contextul in care exista interventionism maxim in economiile europene cu care concuram (merele din Austria si Italia au acelasi pret cu merele Romanesti. Daca nu ma crezi da fuga la Mega Image, la Kaufland, la Cora…) si relatii stranse ale conglomeratelor financiare (anumite marfuri, vandute de anumiti distribuitori etc), de increderea consumatorului doar in anumite marci consacrate (branduri – cate branduri romanesti sunt cunoscute in Europa? Da, se pot construi de la zero cateva, dar cu ce efort si cat de reprezentative sunt cateva exemple?).

                De ce crezi ca Ucraina isi negociaza zona libera vamala cu UE cu atata „ardoare” incat Ianukovici i-a amenintat pe cei din UE cu referendum pe tema zonei libere vamale, referendum pe care europenii il considera „un mare pas inapoi”? Pai tocmai, piata Ucrainei cu 45 milioane de consumatori e f tentanta pentru cei a caror mama este „mai mult, an de an”. Scopul definit a fiecarei intreprinderi e maximizarea profitului actionarilor. Asta inseamna ca nu se vor opri niciodata si vor privi lacomi la orice oportunitate. Daca la toate astea ai ca aliat un nemernic care afirma ca „Statele Unite ale Europei reprezintă soluţia corectă” esti gata. Afirmatia anterioara ii apartine lui Base.

                • E clar. Promit ca asta e ultimul replay pe care ti-l mai dau, ca n-are rost.

                  „de a vinde marfa respectiva in contextul in care exista interventionism maxim in economiile europene cu care concuram (merele din Austria si Italia au acelasi pret cu merele Romanesti”

                  Chiar asa de greu de inteles e ca fiind confruntati cu suprataxarea si supraimpozitarea, pierd avanatajul pretului mic? Pentru ca sunt nevoiti sa vanda mai scump.

                  Pana in 200.000 pe an in China iti ia 3%. Nu e asistenta sociala, nu e ajutor de somaj, etc. La noi cocosati fiind de taxele romanesti (nu din UE) evident ca nu aduna capital si nu se dezvolta.

                  Ai scris 1 pagina si n-ai spus nimic. S-o dau si eu paia cu „hai baga”?

                  Am intrebat mai sus..CE FACI? Si ai mai bagat putin limbaj de lemn. Daca in UE esti tu convins ca nu te descurci (iar cu protectionism nu vei fi acceptat), in Asia n-ai nicio sansa.

                  “Suntem liberi”, am strigat in 1990, acum acea libertate ne-a falimentat economic prin componenta “liber sa cumpar ce vreau, de unde vreau” si “liber sa fac ce vreau”

                  Abia acum am observat afirmatia asta. Daca citeam cu atentie de la inceput, chiar nu mai intram in discutia asta, pentru ca e piedere de vreme.

                  Pai nu e vina mea de exemplu ca UTB n-a tinus pasul cu concurenta atunci cand putea s-o faca. Si n-a facut-o tocmai din cauza protectionismului, care nu la motivat sa progreseze, desi avea resurse.

                  Si da…cu banii mei cumpar ce vreau si de unde vreau. Cine sa ma oblige sa cumpar un anumit produs daca eu nu-l consider corespunzator? Terminati frate cu comunismele astea..va spune noi ce sa cumparati si de unde,…va spunem noi ce sa faceti cu banii vostri si avem noi grija de ei.

                  • mai Adrian, tocmai asta-i partea proasta, ca IMGB pierzand-si pietele traditionale a murit. la fel cum ar muri si coca-cola daca nu le-ar cumpara nimeni produsele. dreptul tau de cetatean de a cumpara ce vrei a determinat deficitul in comertul exterior. da, cumperi ce vrei iar statul te lasa. si cumperi produse mai de calitate decat cele fabricate in romania iar cele romanesti se pierd, dispar. asa dispar si fabricile si asa mor si romanii de foame, daca nu prin somaj, atunci prin salariile mici pentru ca singurul avantaj competitiv al romaniei e munca ieftina. cresti salariile si nivelul de trai, pierzi din competitivitate.

                    mi-ai urmarit posturile si acum ma intrebi ce e de facut? pai in nici un caz nu trebuie ingitita galusca cu micul intreprinzator. asta era teoria salvarii din anii ’90 pana au aparut supermarketurile si produsele ieftine. acum au uitat de mici intreprinzatori. dar asta asa, ca ai adus subiectul.

                    romania trebuie:
                    – sa pastreze leul
                    – sa refuze guvernanta fiscala
                    – sa se imprumute pentru modernizare, nu pentru pensii
                    – sa nu creada in crestere prin atragerea fondurilor, pentru ca nu sunt mari iar mecanismle de accesare nu intamplator sunt atat de complicate
                    – sa pastreze cu orice pret intreprinderile strategice (astea nu se pot reconstitui decat ca in exemplu meu, cu ipoteticul tanc TR-3000, cu costuri imense)
                    – sa incurajeze produsele romanesti dar nu doar cu o frunza ci cu campanii sustinute TV (ca romanul se uita la tv), cu etichete de raft cu taxarea anumitor produse straine (ce abuziv suna!)
                    – sa suprataxeze profiturile bancilor si sa protejeze cetateanul in relatia cu ele (tocmai a negociat dl Ponta in favoarea bancilor, s-a supus, traiasca FMI)
                    – sa pastreze proprietatea resurselor. daca n-are bani sa le exploateze sa se imprumute pentru asta sau sa le conserve pentru generatiile viitoare
                    – cat timp sunt instrainate resursele sa suprataxeze profiturile si sa cresca redeventele (nu sa le negocieze cu OMV!)
                    – sa refuze, asta asa, ca de ultima ora, regionalizarea pe principii de „mai buna guvernare” (in fapt ruperea natiunilor in bucatele)

                    Toate astea insemana politici anti-UE, adica iesirea din UE. Unde te poti indrepta? As spune Myanmar, dar e cam departe. Te poti indrepta cu pasi marunti si cu deschidere treptata – mai intai spre tarile foste URSS, apoi spre America de Sud, Africa, O.M., India, Indochina (adica si Myanmar 🙂 ).

                    Eh, eu stiu ca toate astea nu-s posibile, romanul e consumator fudul, dornic de masini tari si de reperul „Viena”, anti-rus, iar politicienii … care nu-s masoni sunt vanduti capitalului strain sau micului interes personal meschin. Media fiind in mainile strainilor, ma indoiesc ca poate ridica cineva capul.

                    Deci RIP Romania. Urmeaza pe termen scurt / mediu:
                    – disparitia leului
                    – indatorarea tot mai mare ca % din PIB
                    – disparitia urmelor ramase din industria strategica
                    – disparitia proprietatii de stat (unele gauri negre, altele vedete)
                    – regionalizarea si, treptat, autonomia tot mai mare a regiunilor
                    – reducerea in continuare a populatiei (spor negativ si emigratia pe motive economice)
                    – cresterea decalajului fata de economiile motoare ale europei
                    – cresterea ponderii capitalului strain in economia romaneasca
                    – legalizarea homo si adoptarea copiilor de catre cuplurile homo

                    Vom fi in prima linie la toate crizele majore care vor avea substrat financiar – stoparea creditarii, retrageri de capital (sunt afectate in primul rand economiile emergente), inchideri de fabrici, somaj si, evident, apel catre Eminescu, Horea Closca si Crisan, oftatul tot mai de amploare dupa Ceausescu etc. Doar ca va fi prea tarziu. Strainii vor controla totul, inclusiv ceea ce trebuie sa creada cetateanul de rand. „A fost odata Romania”. Si e de asteptat sa fie asa daca monarhiile au fost distruse prin infiintarea statelore natiune iar acum statele natiune sunt distruse prin suprastructuri globale si multinationale avand ca motor interesul financiar al elitelor si, pare-se, interese oculte. Habar n-am ce urmeaza dupa asta.

                    Gandeste-te ca i-ai fi prezentat unui roman care stia economie in 1990 cum va arata economia Romaniei in 2013: ce fabrici vor fi inchise, cat e indatorarea, ce si cat importam, cati romani au restante la banci, ca 3.000.000 de romani lucreaza peste granite etc. Ar fi spus ca vorbesti OZN-uri, ca nu e posibil sa dispara ditamai CUG-ul, ditamai IMGB-ul, ca nu e posibil ca resursele sa fie ale strainilor, ca nu e posibil sa plece 3.000.000 de romani etc. Eh, dar asta e realitatea dupa doar 20 de ani.

        • Nu poti sa concurezi pe piata europeana, dar vrei sa patrunzi pe piata asiatica? Sa concurezi cu China, Malayezia, Singapore? Iti cam dai seama ce spui?

          Sau vrei sa producem doar pentru noi?

  4. cred ca accentul e pe i la boia asta…cel mai cel….complexat historic….cccc

  5. 16 miliarde pentru ajutoare sociale in 2013. „aici sunt banii dumneavoastra” 😉

    N-avem 2 miliarde (platibili in 2-3-4 ani) pentru reactoarele 3 si 4 Cernavoda, n-avem 400 de milioane pentru o baterie Aster 30 la Deveselu, n-avem 300 mil pentru Hawk XXI, n-avem nici macar aia 60 de milioane deturnati de la segmentul granita-Arad al A1, ba chiar am renuntat la niste ajutoare pentru mamele care lucrau, ne costau 2 milioane pe an.

    …dar avem 16 miliarde pentru tzatza Floarea, spargatoarea de seminte din fata blocului si factura ei la caldura, pentru nea Ionel din comuna Frecatorii de Menta si coniacul lui la pahar de unica folosinta, pentru familia lui Elvis si cei 7 copii ai lui care nu merg la scoala de obicei dar si cand merg isi bat colegii, scuipa profesoara si sparg doua banci.

    Statul asta are prioritatile lui.

    • @Sorin

      Cind evaziunea fiscala este estimata (conservativ) la 41 miliarde iar hotia este jumatate din buget, imi vine foarte greu sa ma leg de cele 16 miliarde puse deoparte pentru ajutoarele sociale. N-am auzit pe nimeni sa sara de cur in sus pentru cele 60 de milioane (repet, milioane, nu miliarde) cheltuite cu salariile preotilor. Dar nu este timpul trecut.

      Revenind, sint de acord ca s-ar putea reduce masiv si din cele 16 miliarde alocate ajutoarelor sociale.. Insa in nici un caz nu se taie din maruntisul tzatzei Floarea (care a muncit 35 de ani la APACA) sau din maruntisul lui nea Ionel de la Frecatorii de Menta, cel care a tras la sapa 40 de ani la ceape. Ca idee, stii ce pensie are nea Tudorica Postelnicu zis si „am fost un dobitoc, onorata instanta”? Crezi ca se compara cu pensioara tzatzei Floarea? Ai idee pe ce suma a fost pensionat Valentin Ceausescu? Ai idee cite secaturi nomenclaturiste se ascund pe niste pensii de nanabi? Nu stiu daca matusica domnului Bogdan Olteanu (mare grangure pe linga Mugur Isarescu), pre numele ei Ghizela Vass mai este in viata. Crezi ca pensia ei se compara cu pensia lui nea Ionel de la Frecatorii de Menta? Nea Ionel a dat cu sapa 40 de ani, cum spuneam, si are cit are, mai putin decit as lasa eu intr-o crisma bucuresteana intr-o seara la o cina cu familia. Tovarasa Vass ce a frecat? Ai idee citi granguri invizibili din „minister” inhata pensii colosale? Si, vorba aia, de ministere nu ducem lipsa. Ai sa spui ca oamenii aia au muncit, ca au o pregatire, etc, etc. Eu vin si te intreb: ce au muncit? Ca ministerele s-au dus de ripa unul dupa altul cu munca lor. Tot eu te intreb: ce pregatire au? Esalonul trei plus rude si odrasle al nomenclaturii de partid? Pregatire de hoti si parlagii? Uita-te la intreaga economie romaneasca si spune-mi ca ma insel si ca bat cimpii. Daca te tine, desigur…

      • Tardiv raspunsul meu dar am fost ocupat.

        Evaziunea fiscala la noi este estimata pe la 40% din PIB, care PIB saracul, dupa niste re-evaluari, recalculari si modificari ale schimbarilor, sa zicem ca-l estimam la 126 de miliarde. Bun. Evaziunea fiscala in tari cu o colectare infinit mai buna decat la noi si o coruptie a functionarilor infinit mai mica se invarte oriunde intre 20 si 40%, in general la tarile foarte bine puse la punct e pe la 20-25% iar la tarile cat de cat sanatoase e pe la 30%. Aceasta evaziune atinge 30-35% la tarile mai dezordonate si mai corupte.

        Avand in vedere cele de mai sus, 40% pentru Romania mi se pare „normal” in sensul ca la cata coruptie avem in institutii si la cata dezordine in colectarea taxelor, cifra asta era de asteptat.

        O imbunatatire a gradului de colectare a taxelor pentru a reduce aceasta economie la negru de la 40% pana la un nivel de 30% (adica foarte bun pentru noi, avand in vedere faptul ca suntem tara sudista, latina, balcanica etc) ar aduce deci 10% in plus la PIB si implicit cam 4% in plus la buget (4% din PIB ma refer nu o crestere de 4% fata de actualul buget). Acest 4% la un PIB de aprox. 140 de miliarde sa zicem ar insemna, cu mare aproximatie, 5-6 miliarde de euro.

        Problema e ca noi nu putem reduce economia la negru de la 40% din PIB la 30% din PIB fiindca ar fi o victorie impotriva coruptiei si birocratiei (140 si ceva de taxe) aproape utopica. Din cauza asta nu m-am legat de evaziune…

        Pe partea cu ajutoarele insa, 16 miliarde pe an e o suma ENORMA, iar in tara noastra din 19 milioane de locuitori cam 4,5 lucreaza si peste 7 iau ajutoare sociale sub diverse forme. Din astia 7 milioane cam jumate le iau „pentru ca se poate” si nu pt ca sunt cu adevarat saraci lipiti pamantului, sunt multi cu case, masini si haine scumpe dar care primesc ajutor social si implicit nu lucreaza. Doar o simpla reducere cu 20% a numarului persoanelor care iau aceste ajutoare ar insemna o economisire de 3,2 miliarde/an, bani obtinuti infinit mai usor decat prin schimbarea, educarea si stimularea functionarilor publici si reforme fiscale DRASTICE, concepute si aplicate. E evident ca lucrurile astea sunt utopice, reducerea cu 20% sau mai mult a „ajutatilor” e mult mai realizabila.

        Doar prin unirea intr-o singura baza de date tuturor formelor de ajutoare si a tuturor persoanelor asistate cei de la guvern au estimat aceasta reducere cu 20% a cheltuielilor, fiindca in prezent sunt vreo 7 baze de date si multe persoane iau ajutoare din mai multe locuri in acelasi timp (gen de la autoritati locale si de la centru, pt incalzire, pt copii, pt plata unor facturi, etc).

        Imagineaza-ti ca masura realizabila intr-un singur an de a reduce cu doar 20% nr celor care primesc ajutoare (nejustificate in orice caz) si pe urma o reducere ulterioara cu 10% a tuturor ajutoarelor. Cui nu-i convine, sunt slujbe disponibile…

        O astfel de masura ar insemna: 16 – 3,2 = 12,8 minus inca 10% din ce a ramas = 11,5 miliarde, CU APROXIMATIE. Deci intr-un singur an am redus cheltuielile cu ajutoare de la 16 la 11,5 mld adica o economie la buget de 4,5 miliarde.

        Compara cu cele 5 miliarde obtinuite prin schimbarea intregii societati romanesti (reducerea DRASTICA a coruptiei, schimbarea drastica a sistemului fiscal si o imbunatatire a colectarii cum nu am vazut de 60 de ani incoace).

        Care e mai realizabila ?

        PS: cu pensiile sunt de acord cu tine, dar chiar si totalul exagerarilor pensiilor speciale nu reprezinta mai mult de 0,3 mld/an. Marea paguba ramane in AJUTOARE, iar astea pot fi reduse mult mai rapid si mai usor decat sa incerci sa schimbi zeci de legi, zeci de impozite si mentalitatea a 100 000 de functionari care le colecteaza.

  6. ce sa spun……ca MARE evazonist(astept consecintele…nu de alta,dar daca tot fac public acest lucru…)
    1 incerc sa cumpar marfa fara factura
    2 inregisrez vinzari mai mici
    3 pentru cei ,,din sistem,,ma numesc SC Kolea SRL (Tulcea)
    am uitat sa adaug,reintroducerea FORFETARULUI …..
    Acum….
    1 cu cat este furat statul prin traficul cu fructe si legume?
    2 ….prin traficul cu cereale?
    3…..prin traficul cu produse petroliere?
    4…..cine a fost in spatele AFACERII TIGARETA?
    5…..cine este in spatele exportului de cherestea?(ROMANEL-stie cineva de aceasta firma?(cica….stie Petre Roman,pardon…. Neulander)
    6……..cine este in spatele institutiilor statului,grupurilor interlope,firmelor capusa?
    IN CONCLUZIE….TRAIM INTR-UN STAT MAFIOT(prin vot doar schimbam administratorii acestui sistem)
    …..ma refer doar la lucruri banale

  7. Vama este dupa parerea mea primul loc unde trebie facuta ordine.
    CFR-ul este al doilea loc. Aici se pot face foarte multi bani daca se muta traficul greu pe sine.
    Bani de investit: sanatate, invatamant, agricultura. Controale severe in spitale. Doctorii lipsesc din garzi si nu stau la program. Saboteaza intentionat echipamentele vezi cazul RMN Craiova.
    NU trebuie sa inventam legi noi doar sa se faca controale si sa le aplice eventual sa le simplifice. A si doi un angajat in sanatate publica sa nu mai poate activa in sananate privata. Sunt puhoaie de studenti la medicina si rezidenti care asteapta sa se specializeze. Trebuie facuta miscarea altfel pierdem constant si calitatea scade.

  8. legat de Oltchim aici doar specialisti pot sa isi spuna parerea dar cum constant invatamantul si cercetarea a fost subminate normal ca o astfel de industrie sa sufere. NU vad nici un motiv pentru care trebuie vandut. Totul tine de vointa, organizare, planuri, investitii adica intr-un cuvant de oameni
    Mi se pare ca semanam cu mostenitorul risipitor si neputincios care vinde ograda parintilor pe bautura femei si tigari pentru ca el este neisprvit. Am ales niste oameni sa faca treaba nu sa ne vanda lucrurile ca asta putem sa o facem si noi fara alegeri si circ.

    • Cine sa organizeze? Statul cu cei 79 de directori disponibilizati de la Hidroelectrica? A aratat statul ce poate…Cine a mai ramas?

      • Buna intrebarea, corecta. Aici ma trece un pic un fior pe sira spinarii pentru ca un singur raspuns vine in concordanta cu logica istorie: revolta. Zimbesc dar asta este singurul raspuns logic. NU. Mie greu sa-l pronunt dar toate intrebarile duc vad aici. :)))
        MMM deci asta cred ca au simti pasoptistii, oamenii lui Mihai sau roamanii in 89: ajung la concluzia ca daca nu schimba ceva cade cerul :)). MMM glumesc, inca cred ca o sa fie bine la primavara.

  9. Bugetul pe 2013 este de 44 de miliarde de euro si se bazeaza pe o crestere de 6% in euro si pe una de de 1,5% in lei. Diferenta va fi acoperita ca de obicei din inflatie. Practic am revenit la anii 90 cand o sa avem cresteri salariale platite prin inflatie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *