In 2012, pentru prima oara, industria chineza a constructilor navale a depasit industria omoloaga din Coreea de Sud. Datorita crizei economice si a celor cinci ani lungi de reducere destul de drastica a comenzilor, coroborata cu subventile acordate de catre guvernul de la Beijing proprilor constructori navali, China a depasit pentru prima data Coreea de Sud in domeniul constructie de nave.
Un alt avantaj al industriei chineze este dat si de comenzile masive ale marinei militare chineze, marina care se afla intr-un amplu proces de largire si modernizare a flotei, proces care un impact imediat si, dupa cum se vede foarte benefic, asupra industriei autohtone constructoare de nave.
De fapt acest clasament se refera strict la exportul de nave in cifre absolute. Astfel exporturile coreene s-au prabusit anul trecut cu nu mai putin de 30%, la suma totala de 37,8 miliarde de dolari, in timp ce exporturile Chinei, ajutate serios de cei doi factori enuntati mai sus, au scazut cu doar 10,3% atingand insa o suma totala de 39,2 miliarde de dolari.
Coreea isi pastreaza inca suprematia in materie de comenzi noi, astfel contractele ferme pentru santierele sud-coreene au atins 35% din total comenzilor la nivel mondial, in timp ce China a primit “doar” 33.3%. Dar in constructia de nave, pe langa valoare comenzilor si numarul de nave cosntruite, mai exista un criteriu extrem de important, criteriu la China a depasit deja Coreea inca din anul 2009. Astfel chinezii au construit in acel an 54.96 milioane tone (CGT), comparativ cu 53.63 milioane tone ale Coreei.
In acest moment Coree de Sud isi pastreaza suprematia, cel putin deocamdata, doar prin faptul ca produce nave mult mai complexe decat industria chineza. Intardevar desi China conduce detasat la numarul de nave construite si la valoarea nominala a contractelor pentru export, Coreea este inca lider din punctul de vedere al complexitati navelor. Criteriul CGT are in vedere atat tonajul navei, sau volumul disponibili pentru transport, cat si complexitatea navei construite.
Ca sa intelegeti mai bine acest aspect, o nava port-container este considerata ca avand un indice CGT (la acelasi tonaj) de patru ori mai mic dacat o nava specializata pe trasportul produselor chimice sau al gazelor naturale lichefiate, desi ambele nave pot avea acelesi deplasament sau volum intern. In cifre conversia ar fi cam asa: 1500 CGT=1775 tone.
Bineinteles ca acest principiu nu se aplica decat navelor civile, cele militare avand un alt criteriu numit “deplasament”, sau mai pe romaneste, cantitatea de apa dislocuita de corpul imers al navei. Astfel un metru cub de apa dislocuita este considerat o tona deplasament.
Sursa: strategypage
Incercarile Chinei de a se impune ca lider pe piata constructilor navale nu este doar o incercare pur comerciala. Astfel guvernul de la Beijing acorda diferite subventii si credite cu dobanzii preferentiale in incercare de a-si dinamiza aceasta industrie. Scopul este bineinteles unul dual: comercial si strategic in acelasi timp. Constructile de nave sunt o afacere extraordinara si asta pentru ca ele asigura o integrare economica deosebita si o plus valoare mare fortei de munca locale, asigurand in acelasi timp o dezvlotare pe orizontala si verticala foarte buna. Industria siderurgica, industria constructoare de masinsi sau de mobila, si multe alte ramuri economice sunt trase in sus prin constructia de nave la nivel local. La umbra unei astfel de industrii infloresc mii de IMM-uri care asigura la randul lor zeci de mii de locuri de munca.
Deocamdata China are doua mari probleme: forta de munca care inca nu are calificarea si experienta necesara si unele limitari tehnologice, inerente pana la urma. Dar eforturilor oficialilor chinezi, pentru a ajunge numarul unu mondial in constructia de nave din toate punctele de vedere nu s-au oprit, ci am spune ca dimpotriva, s-au intetit. In acelasi timp ambitile de viitoare super-putere ale Chinei nu se pot materializa fara o serioasa componenta navala, componenta care sa includ nave de lupte moderne, nave complexe si foarte pretentios de construit. Astfel noile portavioane pe care China le va construi in viitor au nevoie de o forta de munca si ingineri mult mai bine pregatiti decat cei care construiesc in prezent mineraliere.
Dar in mod sigur in doar cativa ani China va detine atat tehnologia, cat si nivelul necesar de cunostinte pentru a trece la urmatoarea etapa de dezvoltare in constructia navala; lider suprem din toate punctele de vedere.
Ironia sortii, daca vreti, este ca Marele Popor Chinez se cam dezvolta si capata noi cunostinte pe banii altora, mult mai prosti ca ei. Pentru ca pana la urma zecile de miliarde de doari in exporturi de nave din 2012 sunt bani pe care alte natiuni ii baga in buzunarul Chinei, in timp ce la ei in tara santierele navale s-au inchis de mult sub falsul tavalug al eficientei economice si al globalizarii. In acest ritm in cateva decenii, sau chiar semnificativ mai putin, capacitatea tehnologica si forta de munca calificata pentru aceasta industrie va disparea de tot din Europa si partial din SUA lasand problema construiri de nave chinezilor si coreenilor.
Dar oare sa construiesti nave si sa-ti dezvolti o industrie grea adiacenta, cu zecii si sute de mii de locuri de munca, chiar este o problema pentru chinezi?! Eu cred ca dimpotriva este o binecuvantare si uite-asa locurile de munca migreaza din Europa si SUA catre China si alte tari asiatice, iar noi ne tot intrebam ce facem cu somajul?!
As fi curios sa-mi arate cineva o economie puternica care s-a dezvoltat fara masuri protectioniste de-a lungul istoriei…Foarte curios as fi!
Intrebarea fireasca care se pune acum este de ce constructia de nave este o industrie pe cale de disparitie in Europa si SUA, cand stim cu totii ca o astfel de ramura economica este un diamant in orice economie, fiind aducatoare de slujbe foarte multe si bine platite, slujbe inalt si mediu calificate?!
Pai cauzele sunt si mult si complexe. Ca orice industrie grea, industria navala are nevoie de un grad foarte ridicat de integrare atat pe orizonatala ei cat si pe verticala, iar aceast lucru este punctul sau slab, dar in acelasi timp si motivul bogatiei generate de aceasta ramura. Ai nevoie de siderurgie, de o industrie constructoare de subansamble si motoare, etc. si ai nevoie de ele cat mai grupate, intr-un spatiu geografic cat mai compact. Una peste alta aceste industrii necesita investitii enorme de zeci de miliarde de dolari, investii care in cazul industriei grele se amortizeaza foarte greu, intr-un numar mare de ani. Mai ai nevoie si de sprijinul statului prin diverse subventii si ajutoare, numai ca ultimii ani banii nu se mai fac pe caile batatorite deja de bunicii nostri, adica prin munca grea si serioasa, prin multa scoala, ci dimpotriva s-au gasit modalitati mult mai usoare si mult mai profitabile. Comertul, industria bancara, speculatile, imobiliarele, etc, sunt tot atatea posibilitati de a face bani destul de usor, oricum mult mai usor decat sa-ti construiesti o otelarie sau un santier naval.
Ganditi-va un pic: cu cateva mii de dolari iti poti deschide o firma de avocatura sau de brokeraj si castiga milioane in cateva luni. Nici macar nu-ti trebuie cine stie ce investitie: un birou, un PC si un telefon. Nici prea multa scoala nu-ti trebuie sa-ti construiesti un supermarket, dar in acelasi timp beneficile sunt rapide si foarte consistente, iar daca ai ghinion, ce poti sa pierzi?! Nu platesti chiria la birou si cam atat.
Pe cand industria grea necesita foarte multi ani de munca, riscuri sporite si mai ales capital imens de investiti. Ai nevoie de un numar foarte mare de angajati pe care nu-i gasesti pe strada, angajati care se formeaza in ani de zile. Exista o mare diferenta intre un avocat si un inginer care proiecteza nave. Una este sa gresesti o virgula intr- rechizitoriu si alta este sa gresesti un calcul de rezistenta la coca navei.
Numai ca actualul sistem economic Occidental, care promoveaza castigul rapid si facil, in defavoarea muncii grele si sustinute, are si foarte multe riscuri. Viitorul va apartine intodeauna celui care tine o bata mai mare in mana, ori eu as prefer sa am un santier naval mare la Constanta si o industrie orizontala si verticala in Romania, decat 1000 de firme de avocati si analisti financiari, macar pe criteriul ca fara avocati poti trai foarte bine, fara nave oceanice care sa-ti aduca petrol si grau, sau orice alte bunuri de larg consum, nu prea poti trai foarte mult timp.
Desi in lumea de astazi aveam senzatia ca valorile clasice au fost rasturnate si inlocuite de istorie, este, cel mai probabil, doar o iluzie, si asta deoarce daca ne intoarcem la principile de baza ale vietii, constatam ca nevoile noastre sunt exact aceleasi ca in urma cu 2000 de ani: hrana, adapost si posibilitatea de a aface rost de cele doua. S-ar putea ca noi sa fim prostii si chinezii baietii destepti, in acest joc gigantic al competitiei mondiale. Deocamada noi traim mult mai bine, dar peste 50 de ani? Dar peste 100 de ani? In acest ritm stai si te intrebi ce vom mai produce, altceva decat hartii, atata timp cat in fiecare an sute de mii de slujbe, poate chiar milioane, pleaca din Europa si SUA spre plaiurile Marelui Popor Chinez.
Vom mai sti sa batem cuie peste 100 de ani?! Sau poate intrebarea ar fi mai corecta, vom mai avea cuie si ciocan?!
GeorgeGMT
Productia chineza de nave se bazeaza in acest moment exclusiv pe comenzile interne, pentru marina militara si civila,ambele aflate in plina dezvoltare, cat si pe subventiile generoase acordate de stat, firmelor sale.
Personal nu inteleg mentalitatea occidentala care pentru un profit de moment, valabil poate cativa ani de acum incolo, nu isi reloca productia in tarile lor.Prin aceasta masura, economia chineza, care se bazeaza acum exclusiv pe export, ar fi faultata, insa marele castig ar fi acasa, de exemplu in SUA, unde ar fi create zeci sau sute de milioane de locuri de munca, ceea ce ar duce la cresterea consumului intern, respectiv la cresterea PIB-ului si scaderea deficitului bugetar, inclusiv prin exporturile realizate inclusiv spre China.Candva era ceva sa ai un produs Made in USA, azi insa ai de regula doar produse chinezesti.
Politicienii ar trebui sa le creeze marilor industriasi facilitati fiscale pentru ai determina sa isi reloce punctele de munca acasa, in tarile natale.Ignorarea acestei situatii, va afecta foarte negativ, economic si social tarile care nu i-au aceste masuri, inclusiv SUA, care si in prezent se confrunta cu aceasta situatie.
„Politicienii ar trebui sa le creeze marilor industriasi facilitati fiscale pentru ai determina sa isi reloce punctele de munca acasa, in tarile natale”
Poate ca politicienii ar trebuie sa le creeze si micilor industriasi facilitati fiscale. Mu mai enumar motivele.
Poate ca politiceni ar trebui sa lase oamenii sa munceasca si sa sprijine munca nu statul cu mana intinsa, da…asta e situatia. Deja nu mai sunt slujbe pt toate categoriile de oameni, iar numai cu IT-ul si supermarket-uri nu cred sa ajungem economie dezvoltata. Ce facem cu milioanele de oameni seriosi, dar care nu au talent in comert si PC-uri?!
Din acest motiv poate ca ar fi fost mai bine pentru SUA ca alegerile prezidentiale sa fi fost castigate de catre republicani, sigur, cu alt candidat.
Un om care este apt de munca trebuie sa il ajuti dandu-i de munca sau oferindu-i aceasta facilitate, de a munci, nu tinandu-l acasa pe ajutor social.Bunastarea se castiga prin seriozitate si munca, nu prin trandaveala.
@Hans
Exact asta ar trebui sa faca.
@Sorin
„insa marele castig ar fi acasa, de exemplu in SUA, unde ar fi create zeci sau sute de milioane de locuri de munca, ceea ce ar duce la cresterea consumului intern, respectiv la cresterea PIB-ului si scaderea deficitului bugetar’
Afacerile si patriotismul nu au nicio legatura, mai ales cand proprii tai politicieni iti pun piedici.
Dezvoltarea economica a unei tari tine si de patriotism.Un exemplu in acest sens, dupa mai 1945 si pana undeva la inceputul anilor 1960, in RFG se muncea 12 ore pe z,i insa angajatul incasa banii doar pe 8 ore de munca, ceilalti bani fiind directionati spre bugetul statului pentru reconstructia tarii.Acesti bani nu au fost deturnati sau delapidati de factorii decizionali, asa cum se intampla frecvent in fostele tari socialiste din est sau in tarile sud-americane.Stiu ca Germania inca este o alta tara total diferita ca si mentalitate inclusiv fata de Franta, ca sa nu mai vorbim de Romania.
Americanii sunt patrioti asa ca daca li s-ar crea facilitati fiscale suplimentare fata de cele actuale, cred ca ar exista posibilitatea ca foarte multi oameni de afaceri americani sa isi reloce productia in USA.
„Dezvoltarea economica a unei tari tine si de patriotism.Un exemplu in acest sens, dupa mai 1945 si pana undeva la inceputul anilor 1960, in RFG se muncea 12 ore pe z,i insa angajatul incasa banii doar pe 8 ore de munca, ceilalti bani fiind directionati spre bugetul statului pentru reconstructia tarii.Acesti bani nu au fost deturnati sau delapidati de factorii decizionali, asa cum se intampla frecvent in fostele tari socialiste din est sau in tarile sud-americane”
Pentru ca ai amintit despre Germania de dupa razboi, imi permit sa-ti sugerez un link edificator. Germania a avut un plan pe care l-a urmat punctual. Complotistii romani de la 1989 au, si ei, un plan pe care il urmeaza punctual. Despre planul romanesc, putem spune ca s-a materializat prin vinzarea de catre Mechel (unul dintre sponsorii complotistilor) a sase fabrici contra sumei de 230 de lei. Despre planurile Germaniei, afli aici:
http://greyfalcon.us/restored/THE%20PHOENIX%20RISES.htm
Unde am fi fost noi fara tradarile de la 20-23 august 1944?
Nu ma lasa sufletul sa nu citez un paragraf din articolul propus, mai ales ca papistasii au un nou papa.
History has largely ignored bankers in favour of other subjects. History, and those who write it (and their masters) apparently want us to think politicians and generals are more important to the state. Bankers, of course, feel differently. They tend, and not with out reason, to be as furtive as much as possible. While we are cheering the politicians and saluting the generals, we are not noticing the bankers, who are picking our pockets. This suits the bankers’ ends, thus history slants their relative importance.
Baron Kurt von Schröder, a well-known banker … and economic advisor to Bormann’s economic committee, commented that Dr. Herman Josef Abs, chairman of Deutsche Bank, was particularly important to the government of the Third Reich.
His influence was mainly with the Reichsbank and with the Ministry of Economics. Abs proved very valuable to the party and to the government by using his bank to assist the government in doing business in the occupied countries and other foreign countries. Abs enjoyed excellent relations with Walther Funk, who was both president of the Reichsbank and head of the Ministry of Economics …
… Branch managers of Deutsche Bank were to a man members of the party …
~Ibid., p 69
This is the same Hermann Abs who was chosen by Pope John Paul II to oversee the reorganization of the Vatican Bank when it was caught red-handed laundering counterfeit securities and heroin profits for the Gambino crime family. It is worth noting that in his youth J.P. II was, according to the official version, once a slave labourer for I.G. Solvay, a Farben subsidiary specializing primarily in pharmaceuticals. He is supposed to have laboured in the Solvay quarries near Auschwitz. It’s a rare slave indeed who becomes pope at all, let alone then hires his former master to keep track of his money. Wonders truly never cease.
Si cu toti banii aia care i-a pompat SUA in Germania cum ramane?
Planul Marshall.Eficienta si seriozitatea germana a transformat banii din U.S. in dezvoltare economica si prosperitate.Si in Grecia au fost pompati destul de multi dolari pentru acea perioada, mai ales raportat la numarul de locuitori ai Greciei, insa grecii sunt balcanici, ca si romanii, poate mai combinatori ca si romanii.Vedem azi situatia economica in care se afla Grecia si cea in care se afla Germania.
Banii pompati de americani in Germania sint supliment. Un fel de „din partea nasului, fara numar, fara numar”. Drept dovada, constatam ca Germania bombardata metru cu metru a revenit urgent la paritate cu alte tari beneficiare ale planului Marshall, dar care nu cunoscusera nici pe departe distrugerile suferite de germani. Mai adaugam si accesul pe piete acordat de americani Germaniei, mai adaugam si comenzile externe vitale pentru economia germana (razboiul din Korea).
Ceea ce retinem este ca nemtii au avut un plan, au dosit munti de bani, au salvat oameni exponentiali cu nemiluita. Si au revenit in forta. Cazul IG Farben este edificator. Astazi nimeni nu mai stie (si nici nu vrea sa auda) ca Bayer, BASF, AGFA si Hoechst sint puisorii IG Farben. Si tot ei conduc Germania. Alaturi de Krupp, Thyssen, Rheinmetall si restul. Angela Merkel este doar „communicator”.
SPD, CDU, etc sint niste firme de plosnite care nu produc nimic. Rostul lor este sa puna in practica directivele venite de la marile concerne industriale. Adica de la adevaratii conducatori. De atunci si de acum.
Supliment? Daca nu exista capital American produceau o laie. Cine i-a ajutat sa-si plateasca reparatiile de razboi catre restul Europei si mai ales catre sovietici (Planul Morgethau)? Cine le-a inaintat capital de lucru (adese ori fara rambursare) sa ridice din temelii ce au furat sovieticii? Sa nu mai vorbim de imprumutirile americane facute in perioada interbelica (facute tot sa plateasca reparitii catre alti beligerenti) care au fost si ele iertate. Razboiul din Korea avut impact minim asupra Germaniei, benficiarul principal de largesse american a fost Japonia (focul de peste mare cu ii spun Japonezii). Nu stiu cat de edificator a fost IG Farben, dar majoritatea lumii stie de IG Farben ca niste criminali de razboi, ceea ce a si dus la spargerea conglomeratului; tot sub influenta americana. Daca stau bine sa ma gandesc la fel s-a intimplat si cu Krupp. Daca vrei sa faci argumente despre motoarele economiei germane te-as indruma mai repede spre Volkswagen si Siemens, Rheinmetall si Thysen Krupp trag la pitici. Puterea economiei Germane este bazata be Mittlestadt (companii mici si mijlocii) conceptie introdusa in Germania cand era inca sub ocupatie de ghici de cine?
Daca nu vrei sa vezi modul in care germanii s-au pregatit inca din timpul razboiului pentru a redeveni o mare putere, daca nu vrei sa vezi marimea sumelor puse la dospit, daca nu vrei sa vezi calibrul persoanelor puse la naftalina, atunci ramii la ideea ca germanii au tras la saiba iar americanii le-au pus treaba pe picioare. Parerea mea este (si am si argumentat cu probe, as putea sa continui dar nu vad rostul) ca germanii au avut un plan bine pus la punct pe care l-au urmat cu strictete, au avut si o finantare proprie uriasa si au mai avut si oamenii care sa fie repusi in functie, astfel ca planurile initiale sa fie urmate neabatut.
Sovieticii nu au furat prea mult din RFG din simplul motiv ca nu au ajuns acolo.
IG Farben reprezinta doar un exemplu. Contra-exemplul ar fi Mechel.
Clasamentul firmelor germane ma preocupa mai putin. Esenta este ca baietii grei comanda muzica.
Faptul ca puterea economiei germane ar rezida in companiile mici si mijlocii ar putea fi valabil astazi. Repet, ar putea…In anii 45-60 s-au depus eforturi disperate pentru a restaura marile firme la pozitia de forta detinuta inainte de macel.
Cit priveste ajutorul american, el a fost imens. De acelasi ajutor au beneficiat si altii. Diferenta a fost facuta de altceva. Americanii au permis accesul aliatilor europeni la piete. Germanii au profitat si au patruns in forta. Altii nu au putut sa faca asta, in ciuda generozitatii americane. Motivul? Germanii au avut propriul plan, proprii bani cu care au ajutat firmele in cauza sa profite la maximum de oferta americana. Ceilalti, nu. Astfel ca astazi, Franta (teoretic invingatoare in razboi) se gaseste in urma Germaniei. Belgia, ne-bombardata salbatic in razboi, ramine Belgia. Italia este unde este. Grecia, cea care a beneficiat de imense fonduri engleze si americane, ofteaza si astazi dupa reparatii de razboi. Germaniei nu i-a platit nimeni nici o reparatie de razboi (nu era cazul, nu-i asa?) si tot s-a ridicat. Germania nu a avut insa nici o clipa vise comuniste in propria tara. Germania a avut vise germane. Iar oamenii care o conduc sint urmasii celor care s-au intrunit la 10 august 1944 la Hotel Rotes Haus din Strassburg.
Fratioare vrei sa zici planuri de distrugere? Ai auzit de Decretul Nero cumva? Noroc cu Albert Speer ca nu a fost implementat; lui ar trebui sa-i multumeasca nemtii in buna parte pentru ce a ramas in picioare a ramas asa din cauza lui. Bani pusi deoparte? Cred ca glumesti. La sfarsitul conflictului rezervele Reichsbank-ului constau in vreo 700 de lingouri de aur si vreo 20-30 de lazi cu bijuterii si alte metale pretioase, care in marea lor parte au fost ciordite de niste americani cacanari. De fapt Germania s-a finantat in mare parte ea insasi din ciordeala dea lungul conflictului si nici asta nu a facut-o foarte bine. Evidenta fiind mine de sare prin Bavaria si Austria pline de lingouri si valuta cu provenienta din tarile ocupate si care nu au ajuns sa fie valorificate, deci aici adevarata eficienta germana. Mai bine citeste din memoriile lui Hjalmar Schacht si daca ai sansa poate culegi si ceva de la Walter Funk, ultimii presedinti ai Rechsbank-ului. Ei te pun foarte bine la punct cu situatia destul de ingrijoratoare, daca nu dezastruoasa a finantelor Germaniei naziste.
Tu ce crezi ca a fost Planul Morgethau decat un fel de ciordeala a Sovieticilor care a fost sanctionata de restul aliatior; deci demontam fabrici din zona de ocupatie a aliatiolor vestici si le mutam in URSS. Noroc ca americanii le-au zis pas la zona Ruhr si eventual si la Saarland.
Ce planuri de dezvoltare ale Germaniei au fost facute dupa razboi au fost in mare parte dirijate de americani tocmai ca Germania sa poata plati reparatiile de razboi si eventual sa puna populatia la munca. Germania (RFG) deabia din 1955 in colo a avut independenta sa-si faca singura o politica economica. In primii 4 ani de ocupatie nici nu putea fi vorba de mai mult, intr-un cat Germania murea de foame. Sa fim onesti acum, si americanii au ciordit foarte mult in materie de proprietate intelectuala, dar pana la urma cel care castiga mai si alege cum se taie felia de tort. Americanii au fost stapani absoluti acolo timp de 10 ani si ei au dictat ce si cum si ei au fost baza miracolului german al anilor 1960-1970.
Te rog eu mult de tot daca ne tot dai „probe” nu mai pune tot felul de ilustrii necunoscuti care nici nu stiu cum se scrie numele unui amarat de oras cum ar fi Nuremberg (Nuremburg WTF???). Nu da prea bine si ii cam descalifica destul de mult din functia de a fi somitati in subiectul pe care incearca sa-l abordeze. Vorba lui Churchill: „An expert is an individual who seeks to uncover everything about a specific subject and in the process of doing so, he uncovers something about…nothing”.
„Noroc cu Albert Speer ca nu a fost implementat; lui ar trebui sa-i multumeasca nemtii in buna parte pentru ce a ramas in picioare a ramas asa din cauza lui. Bani pusi deoparte? Cred ca glumesti”
Mi se pare evident ca ai citit cu multa atentie textul propus.
„La sfarsitul conflictului rezervele Reichsbank-ului constau in vreo 700 de lingouri de aur si vreo 20-30 de lazi cu bijuterii si alte metale pretioase, care in marea lor parte au fost ciordite de niste americani cacanari”
Incepi sa te faci de ris. Bine ca nu pomenesti si de „economiile populatiei”.
„Ce planuri de dezvoltare ale Germaniei au fost facute dupa razboi ”
Textul propus de mine vorbea despre planuri facute deja inainte de sfirsitul razboiului.
„Te rog eu mult de tot daca ne tot ”
Eu te rog sa-mi spui doua lucruri:
1. Pricepi limba engleza?
2. Ai idee despre ce se vorbeste in textul propus?
Chief,
United States Naval Academy class of 1998, Magna Cum Laude, Phi Betta Kappa. Does this enlighten you about my comprehension of the English language? Quit digging a hole for yourself by relying on all sorts of dumb shit that you find by scouring the Internet. All it does is discredits you and makes you look like an ignorant douche bag with a narrow understanding of the world around you and a crass shallowness and incomprehension (at best) of past events and history.
Mi-au placut intotdeauna oamenii care-si scot diplomele in fata, asa ca MRU.
Pai ***** nu m-ai intrebat tu pe mine daca pricep limba engleza? I-a de aici atunci. Unde crezi ca am invatat? Uitandu-ma la Dallas sau The Young and the Restless? Maybe you can deign to tell the rest of us here where you learned your English.
alex la subiectul asta hans are dreptate uite ca exemplu citeste cartea ” armele lui krupp” scrisa de cunoscutul documentarist american william manchester si ai sa citest acolo ca in 1944 alfried krupp a pus sume imense in banci in afara reich-ului plus o seama de tehnicieni de mare valoare de la krupp au plecat in america latina , treaba e valabila si pentru alte mari companii germane si inca ceva economia germana sta si azi pe marile intreprinderi industriale firmele mici si mijlocii sunt doar prestatori de servicii extrnalizate pe langa marile intreprinderi ( si nu pot rezista singure sunt legat ombilical de marile intreprinderi ) .
„Pai ***** nu m-ai intrebat tu pe mine daca pricep limba engleza? I-a de aici atunci”
*****, cred ca la scoala aia de tamajori pe care zici ca ai facut-o la americani ai invatat limba engleza la fel de bine ca pe cea romana. Iti dau un extras din text si apoi citez zimbind raspunsul tau. Ca sa vezi chestia cu „unde dai si unde crapa”.
To this end, Reichsleiter Martin Bormann orchestrated a top secret meeting on August 10, 1944, at the Hotel Rotes Haus in Strassburg, in occupied France.
Representatives of all the major German industrial and armaments firms were present, including the huge firms of Krupp, Thyssen, and of course, I.G. Farben. Also present were Bormann himself, Hjalmar Schacht, president of the Reichsbank, and his son-in-law, the famous SS commando, Colonel Otto Skorzeny, leader of the daring air mission to rescue Benito Mussolini in 1943. At this meeting, „provisions were made not only to move great sums of money outside Germany but also to camouflage foreign assets on paper for the resurrection of a financial-industrial empire, of sorts, once the Reich collapsed. This empire was to be controlled by the SS.” [Henry Stevens, The Last Battalion and German Arctic, Antarctic, and Andean Bases]
„Cred ca glumesti. La sfarsitul conflictului rezervele Reichsbank-ului constau in vreo 700 de lingouri de aur si vreo 20-30 de lazi cu bijuterii si alte metale pretioase, care in marea lor parte au fost ciordite de niste americani cacanari.”
Dupa ce compari textul in lb engleza cu productia ta, spune, de ce crezi ca rezervele Reichsbank-ului erau atit de modeste? Chestia asta te ajuta cu ceva?
„provisions were made not only to move great sums of money outside Germany but also to camouflage foreign assets on paper for the resurrection of a financial-industrial empire, of sorts, once the Reich collapsed”
Pricepem ceva sau muschii mei carte nu stie asa ca dam lectii din Winston Churchill?
Bai ***************** nu te m-ai baza pe toate prostelile pe care le gasesti pe Internet. Un mic detaliu numai…De fapt o mica intrebare? Mai era Hjalmar Schacht la vremea respectiva presedintele Reichsbank-ului??? Ummm? O intrebare asa de control. Lasa-le dracului de stupizenii cu ODESSA si toate cretinismele care le gasesti pe Internet. Hjalmar Schacht la vremea respectiva nu mai ocupa nici o pozitie in ierarhia nazista, unu la mana. Doi la mana Schacht a fost arestat pe 23 iulie 1944 din cauza complotului impotriva lui Hitler fiind suspectat de uneltire si perindandu-se prin locatii frumoase gen Ravenbruck, Flossenburg si eventual Dachau. Poate imi spui si mie acum pe ce cale a ajuns Schacht la hotelul lui peste prajit din Strasbourg pe data de 10 august 1944. S-a teleportat cumva? Doamne, Doamne napraznic este sa fii ignorant, dar sa mai fii si **** pe deasupra si sa-ti mai pui si tarana in cap asta pune bomboana pe coliva. Pune bai ******** mana pe o carte adevarata scrisa de cineva care are cat de cat ligitimitate in domeniu si poate mai inveti ceva asa.
Guess what, Hans ? Alex cleaned your clock !
Operati in tandem, baieti?
Bai***************** nu te m-ai baza
Prin casa nu umblu incaltat si nu M-A bazez pe ce crezi tu. Poate la tine in ******** se intra incaltat.
Hai ca esti haios acum. Let me give you a good piece of advice pal. Quit beeing so goddamn gullible and credulous in all the stupid shit that you read on the Internet and do some basic fact checking. I know it’s boring, but it keeps the intellect sharp.
„Let me give you a good piece of advice pal”
Listen to this, mate. I’m tired of being offered unsolicited advice so I’ll let you ramble allright while I shoot through.. How about that?
Cheers, boys.
PENTRU HANS SI ALEX!FRATILOR ATENTIE MARE LA LIMBAJ, CA DIN APROAPE IN APROAPE AJUNGEM SA NE INJURAM SI ESTE FOARTE PACAT.
UNELE DIN COMETARILE VOASTRE AU FOST EDITATE.
ATENTIE LA LIMBAJ!!!!!!!!!!!!!!!!!
GeorgeGMT
Academia Navala din Annapolis pregateste ofiteri pentru marina si corpul puscasilor marini(presupun ca pentru navele lor)asa ca Alex este ofiter, posibil ofiter inginer, daca a absolvit aceasta academie.Subofiterii, coloana vertebrala a oricarei armate, urmeaza alte forme de pregatire scolara decat cea a unei academii.Daca gresesc, rog sa fiu corectat.
Am fost ofiter (capitan USMC – ofiter de infanterie) am diplome de systems engineering si istorie (de aici si Phi Betta Kappa). Nu ma intreba de inginerie pentru ca am uitat aproape totul, dar cifre stiu inca bine. Daca ar fi sa dau astazi examenul de PE (professsional engineer) cred ca as iesi prost ca bata. Am fost de asemenea si subofiter (sergent) in USMC inainte de a absolvi Annapolis, asta ma face un „mustang.” In genere de la Annapolis iesi inginer, dar in ultimile doua decenii au iesit mai putini…a ajuns si US Naval Service la concluzia ca o fi nevoie de capi triunghi, dar mai trebuie sa ai pe cineva care sa stie sa mai asterne si niste sloave pe hartie.
Fara sprijinul militar si economic al SUA, azi Europa ar fi avut alta istorie.Cu siguranta ca saracia si miscarile sociale cauzate de aceasta ar fi impins-o in bratele URSS.Germania insa arata azi asa cum este, gratie poporului sau harnic, predispus la disciplina si eficienta in munca.
„Americanii sunt patrioti…”
„asa ca daca li s-ar crea facilitati fiscale suplimentare fata de cele actuale, cred ca ar exista posibilitatea ca foarte multi oameni de afaceri americani sa isi reloce productia in USA”
Doua afirmatii adevarate cu o legatura foarte subtire intre ele. Facilitatile ficale ar fi principalul motiv pentru care s-ar intorce. Nu spun ca acest tip de comportament nu e corect. Dimpotriva.
Repet. Patriotismul nu are legatura cu afacerile mai ales in Europa SOCIALISTA de azi.
Multinationalele nu au alegianta cu tara lor de origine (in acest caz US) ci sunt rapunzatoare numai in fata investitorilor si a shareholders iar scopul acestora e profitul cit mai mare . In primul rind membrii din bordul acestor conglomerate sunt renumerati pe linga salarii si bonusuri functie de profit si in actiuni si deci ei sunt foarte interesati in profit. Profitul depinde in primul rind de costul materiei prime, costul de productie, taxele si tarifele si legislatiile regulatorii si de control si stabilitatea sociatatii si a guvernului tarilor gazda.
In US, Guvernul si chiar legislatorii sunt in pat cu sindicatele ce voteaza democratic si fac chiar contributii politice substantiale din cotizatiile sindicalistilor, agentiile regulatorii si de control sunt agresive si sa nu mai vorbim de taxe. => toate aceste conditii sunt nefavorabile relocarii multinationalelor inapoi in US si ca aceste multinationale au ars deja podul. Unde e Alex cind ai nevoie de el !!!
Remuneratia depinde de ce fel de membru al consiliului de administratie esti. Daca esti membru executiv (CEO, COO, CFO) remuneratia lor este in mare parte determinata de performanta financiara a firmei. Daca nu esti membru executiv atunci esti platit o suma fixa pe an sau de fiecare data cand consiliul administrativ este covocat.
Aici toata lumea incearca sa cumpere influenta, nu numai sindicatele. Tu ce crezi ca fac The Petroleum Institute, Manufacturers’ Association, etc.? Oricum influenta sindicatelor nu este asa de mare. Ele reprezinta cam 11% din forta de munca din US. Oricum situatia lor s-a schimbat destul de drastic prin faptul ca sindicatele respective sunt actionari destul de mari la concernuri cum ar fi General Motors si US Steel (astea sunt sigurele care imi vin in minte acum) iar participatiile lor sunt administrate de fondurile de pensii care acum sunt controlate in marea lor majoritate de sindicate si nu de patronat. Deci pana la urma este in beneficiul lor ca aceste firme sa fie priofitabile. Problema continua sa fie, nu costurile propriu zise care sunt destul de competitive la ce sa fabrica aici (bunuri cu valoare adaugata mare sau foarte mare de exemplu, avioane, masini unelte, anumite echipamente IT, etc.) ci „the corporate tax rate.” Multinationalele americane stau pe un munte de bani care in momentul de fata este foarte rar repatriat din cauza impozitului pe profit corporativ foarte mare. Banii isi fac drumul spre casa numai atunci cand Trezoreria US declara o amnestie unde impozitul este redus undeva la 1%-2%. De aici se trage si o buna parte a deficitului de cont curent pe care il are US de cateva decenii bune.
Agentiile regulatorii intotdeauna a fost asa, iar cu taxele nici sa nu mai vorbim…nu il tragi in piept pe Uncle Sam. This is the cost of doing business. Se fac intotdeauna modificari la margini care imbunatatesc mediul de afaceri, dar buba principala a corporatiilor multinationale continua sa fie impozitul pe profit foarte mare. Oricum multe dintre ele fac tot felul de misculatii finaanciare sa reduca impozitul (acum 2 ani General Electric a platit 2%), dar pur si simplu s-au cam saturat sa tot sara stacheta pusa la cale de guvernul federal.
Alex to the rescue; is like dialing 911.
You make excellent points as always. As you probably already know that unions in cahoots with the government are a big problem in US’s labor and capital markets. Case in point GM’s bailout (to protect UAW, Boeing expansion in Georgia (a nonunion labor state) I believe denied by the Government at Unions request and many other cases. Also, fyi Unions have contributed to DP in excess of half a billion (depleting union members duce and strike fund, putting them in red) in last election cycle. Not to mention the the strain that wages and unfunded pensions obligations are putting on local Governments…case in point California, NY and many other northeast states. If i look like a have a bone to pick with the unions; I certainly do especially with the Public Unions (dose ones that negotiate lucrative labor contracts with duly elected corrupt officials as quit pro quote) who put o choke on economic development and bankrupted so many states (am sure you read the papers or watch the news yourself). As far as all the alphabet soup of regulatory agencies DEP, EPA…etc. that are so powerful and so partisan that you better go on welfare than open a business or hire few employees.
darrel articolul face referire la statul american georgia nicidecum la fosta republica sovietica .
Corect.Tuturor industriasilor.Am amintit initial doar marii industriasi pentru ca de regula ei sunt cei care si-au relocat productia in Asia.
http://www.realitatea.net/china-a-mai-cucerit_1137097.html
Corect.Cinste conducatorilor chinezi.Daca China ar fi fost condusa de catre politicienii romani de dupa decembrie 1989, situatia era alta.
Vine si China din urma…cu propria criza http://www.zf.ro/business-international/nomura-china-prezinta-simptomele-unei-crize-financiare-de-proportii-precum-cea-globala-din-2008-10673863
pana la urma am cumparat avioane gripen la mana a doua sau e doar un zvon?!
gripen la mana a doua?
asta de unde ai auzit?
Din Aviatia Magazin, articol preluat de cei de la resboiu.
PS: ce se mai aude de cele din Africa de Sud?..parca aproape jumatate le-au „sechestrat” la sol recent… http://www.defenceweb.co.za/index.php?option=com_content&view=article&id=29831:a-dozen-saaf-gripens-in-long-term-storage&catid=35:Aerospace&Itemid=107
hahahahaaaaaaaaaa
Se cauta in momentul de fata, ba in Israel (la niste F16), ba la greci (tot dintr-alea), ba la nemti (aia deschid si alte usi), ba la suedezi. Dar e mai degraba un joc de glezne.
Se deschid usi, se asculta bine. In genul lui Hagi Tudose… Parerea mea ca tot in „mizerie” ramanem si acolo murim. O sa ne vorbeasca altii: „Saracii… ce bogati sunt” (ma refer la resursele Romaniei)
@Alex
http://www.independent.co.uk/news/fourth-reich-plot-revealed-1362082.html
Da stiu numai ca sunt cateva probleme cu asta. In primul rand tema intalinirii a fost ceva de genul cum ne uschim de aici dupa ce pierdem razboiul, cum mutam si noi niste aur si foarte putin in comun cu planuri legate de economia Germaniei post bellum care ar si fi fost implementate, la ce face aluzie Hans. 123 de milioane USD era o suma importanta la vremea respectiva, dar nici pe departe ceva pe care sa-ti bazezi un porgram economic si de finantare economica cand toata tara era practic distrusa.Deci niste indivizi care stiau bine ca vor fi cautati incercau sa puna bazele unei retele care sa-i ajute sa scape si sa traiasca cat de cat decent. Ceea ce a si fost ODESSA.
Sunt probleme cu faptul ca unii din asa zisii participati la aceasta intalnire nu aveau cum sa fie acolo. Vezi Schacht mai sus care la timpul respectiv avea relatii cu rezistenta anti-nazista si nici decum nu se gandea sa-i ajute pe astia sa scape, si nu cred ca nici Bormann si nici Skorzeny au fost prezenti. De fapt intalnirea a fost prezidata de un anumit Herr Scheid care era un ofiter SS si care nici nu figureaza in prostia la care face referinta Hans. Prostia lui Hans il numeste pe Skorzeny ca fiind ginerele lui Schacht. Acest lucru nu este adevarat. Singura legatura dintre Skorzeny si Schacht este faptul ca o nepoata a lui Schacht l-a ajutat pe Skorzeny sa se ascunda dupa razboi.O alta problema este faptul ca documentul OSS (prezum) citeaza informatii ale Deuxieme Bureau, dar ce s-a intimplat cu raportul francezilor? Ce facem aici? He said, so we say as well?
World Jewish Council are un talent de a face o furtuna intr-o ceasca de ceai, iar la vremea respectiva incercau sa-i stanga cu usa pe nemti pentru despagubiri aditionale. Si Forsythe de asemenea nu este mai prejos de asa ceva, dar in general Forsythe spune mai mult sau mai putin adevarul, dar este o distanta foarte mare intre ca s-a intimplat la Strasbourg si la ce face Hans aluzie in porcaria care a gasit-o pe Internet. Deci „documentul” daca putem sa-i spunem asa este un amestec de adevaruri spuse pe jumatate si pura fantezie.
Hay Alex, when I’m I going to read you’re piece. Come on man; you do that and I’ll ask my dad to write something sociological; like Ideologies or social theories…with George’s permission of course.