Saga rachetelor S-300 rusesti catre Siria a intrat acum intr-o noua faza: “Uite-le, nu sunt! Dar ar putea fi?!” In acest moment sunt trei ipoteze, fata de existenta sau nu a sistemelor S-300 in Siria. Pe de o parte presedintele sirian a anuntat clar si tare, in cadrul unui interviu televizat, ca Siria se afla deja in posesia acestor rachete. Rusia pe de alta parte a nu a negat, dar nici nu a infirmat aceasta declaratie, insa este foarte clar ca S-300 vor fi in mod sigur in Siria, daca evreii, americanii sau europenii au de gand sa intervina direct in Siria.
A treia pozitia este cea a servicilor secrete israeliene care au declarat, pe surse, ca deocamdata pe teritoriul sirian nu exista rachete rusesti S-300. Dar daca prind de veste ca aceasta ar fi, vor fi atacate imediat, inainte de deveni operationale.
Tot acest scandal media, plin de amenintari voalate din toate partile catre toata lumea, s-ar putea sa aiba legatura cu intentia mai veche a Rusiei de-i aduce pe toti actorii implicati in tragedia siriana la o masa comuna. Rusia a propus de mai mult timp o sesiune de negocieri la care sa participe toate partile implicate, sub egida ONU, dar deocamdata rebelii sirieni sunt recalcitranti la la aceasta propunere, insa nici occidentalii nu sunt foarte de acord, astfel ca atacul israelian asupra unor facilitati din zona Damascului, din urma cu cateva saptamani, a picat ca o manusa pentru idea ruseasca, oferind acum cateva carti mai bune in mana Moscovei.
Astfel ofensiva declansata de de catre fortele guvernamentale siriene si de catre luptatorii Hezbollah a facut ca rebelii sirieni, in toata diversitatea lor, sa fie luati pe sus si sa inregistreze lovituri grele si pierderi teritoriale majore. Dupa bataie administrata de catre Assad rebelilor, a venit, ca un dar de la Allah, atacul israelian asupra Siriei, atac care a pus comunitatea rebela siriana pe doua randuri: pe de o parte atacurile aeriene ar fi extrem de necesare pentru ei, pe de alta parte o alianta, chiar si neoficiala si de conjunctura, cu Israelul, este cu totul impotriva firii si extrem de periculoasa pentru sustinatorii cauzei rebele, statele bogate din Golf, care numai de o alianta cu Ierusalimul n-au nevoie!
Asadar cu doua mari atuuri in mana, atacul israelian si victorile trupelor guvernamentale, Rusia intreba din nou daca cineva ar fi de acord sa se organizeze o masa rotuna pe problema siriana? De aceasta data se pare ca sansele de succes ale Moscovei sunt ceva mai ridicate, mai ales ca in acest moment Kremlinul are mana libera sa sprijine Siria cu tot ce crede de cuvinta si are pentru aceasta atitudine doua motive legitime si mai ales perfect legale: atacul israelian asupra Damascului si ridicarea embargoului privind livrarea de arme catre rebelii sirieni, embargo ridicat de europeni.
Moscova a protestat destul de tare, dar nu foarte suparata, tinand doar sa sublinieze ca aceasta ridicare a embargoului este in totala contradictie cu legile internationale, si ca ea Rusia este cea care respecta aceste reglementari si deci poate livra orice doreste catre Damasc, atata timp cat Siria nu se afla sub nici un embargo, bineinteles tot prin grija Kremlinului care a blocat orice astfel de decizie in Consiliul de Securitate.
Asadar, daca privim un pic in retrospectiva, putem observa ca ultimele evenimente din Siria sunt de fapt in avantajul Moscovei si al aliatului ei Bashar Al-assad. Atata atacul israelian, cat si ridicare embargoului, ambele cuplate cu ofensiva victorioasa a trupelor guvernamentale sprijinite de catre Hezbollah, au facut ca in acest moment regimul Assad sa stea destul de bine, iar conferinta de pace, pe care Moscova si Beijingul o dorec realizata, sa fie mai aproape decat era in urma cu o luna de zile. Astfel rebelii sirieni au anuntat deja ca ar fi favorabili inceperi negocierilor de la Geneva, dupa ce au pierdut cu brio controlul asupra orasului strategic Al-Quayr.
In acelasi timp rachetele S-300 par a fi folosite de Moscova ca garantie ca nici Israelul, nici europeni nu vor interveni direct in Siria pe modelul libian. Practic daca S-300 sunt sau nu in Siria prea putin conteaza, ele pot ajunge oricum in cateva ore, daca rusii considera ca merita, dar mesajul din spatele acestei dispute pare a fi simplu: voi nu interveniti direct, noi nu trimitem/nu activam S-300 in Siria, altfel, Dumnezeu cu mila, asa cum declarau oficialii israelieni, fata de posibilitatea de fi nevoiti sa infrunte acest sistem pe teren. Problema nu era si nu este in mod necesar eficienta S-300, in mod sigur acest sistem este unul bun, dar problema trimiterii rachetelor in Siria rezida mai ales in semnificatie politica a gestului, aratand hotararea Moscovei de as da jos manusile in problema siriana.
Atacarea rachetelor de catre israelieni ar arata la randul sau hotararea Ierusalimului in aceasta problema, ori daca cele doua tari se hotaresc sa se infrunte, chiar si limitat, in mod semi-direct, pe teritoriul sirian, lucrurile pot lua o intorsatura de nimeni nedorita.
Fata de eficacitatea acestor rachete, daca ele vor fi S-300PMU2, vom vedea odata intrate in lupta, insa in mod sigur eficienta lor nu poate fi adusa la nivel maxim din cauza unui fapt foarte simplu: S-300 nu este un sistem de sinestatator, ci a fost gandit sa lupte intr-un sistem AA integrat, format din radare si sisteme de razboi electronic, in conlucrare cu alte sisteme AA cu raza scurta si medie. Luat singur probabil ca nu va rupe gura targului, dar tot atat de clar nici pilotii care vor trebui sa se ia de gat cu S-300 nu vor avea viata usoara si zborul lin…
GeorgeGMT
