Incepând cu 1 martie, forṭele armate ale SUA sunt afectate de un sechestru bugetar care a fost declanṣat de inabilitatea legislativului ṣi a executivului de a creea un buget federal care sã aducã bugetul consolidat federal al SUA în balanṭã. Ca atare, de la 1 martie a intrat în vigoare Legea Controlului Bugetului din 2011 (Budget Control Act of 2011). Acesta lege prevede reducerea bugetului Departamentului Apãrarii (Department of Defenese-DoD) cu 46 de miliarde USD în anul fiscal 2013, iar pânã în 2021 prevede reducerea cheltuielilor pentru apãrare cu aproximativ 900 de miliarde USD.
In linii mari, bugetul militar al SUA a atins un maxim istoric în 2010, cu fonduri alocate de 738 de miliarde USD. În anul fiscal 2011 bugetul apãrari a scazut la 711 miliarde USD, iar bugetul pe anul fiscal 2013 este evaluat la aproximativ 525 de miliarde USD. Aceastã scãdere bruscã se datoreazã în mare parte încheierii conflictului din Iraq ṣi reducerii efortului militar din Aghanistan, dar ṣi a sechestrului. Conform unor studii fãcute de Brookings Institution, bugetul de apãrare al SUA ar putea ajunge la 474 de miliarde USD în 2017. Cifrele publicate de Administraṭia Obama (Office of Management and Budget) nu prevãd o tãiere atât de drasticã ṣi chiar prevãd o sporire a bugetului pe 2014 la 533 miliarde USD.
Sumele cheltuite de SUA pentru apãrare nu mai sunt justificate, dar Administraṭia Obama a primit reacṭii destul de refractare de la ofiṭerii superiori care conduc cele patru servicii în uniformã ṣi în particular de la Generalul Amos, comandantul US Marine Corps. Din acest punct de vedere oamenii în uniformã s-au dovedit a fi destul de lipsiṭi de imaginaṭie. Ei au intepretat acest sechestru bugetar ca o tãiere a tuturor programelor pe care le are DoD sub administrare. Administraṭia Obama are o abordare foarte strategicã ṣi este inclinatã sã menṭina ṣi chiar sã sporeascã fondurile alocate anumitor programe ṣi sã taie sau chiar sã elimine altele, care nu sunt considerate a pregãti DoD pentru viitoarele provocãri pe care le va întâlni.
Administraṭia Obama foarte probabil va fi sustinuta ṣi de mulṭi membri republicani ai legislativului, în eforturile sale de a aduce disciplinã bugetarã la DoD, pentru simplul fapt cã aṣa numiṭii “ṣoimi bugetari” (budget hawks) sunt mai numeroṣi decât “ṣoimii apãrãrii” (defense hawks). Şoimii bugetari sunt in deplin acord cu Administraṭia Obama cã DoD, la ora acutalã, nu mai are disciplina de a planifica bugetele pe care o avea la începutul Administraṭiei Bush în 2001. De multe ori probleme legate de achiziṭionarea de capabilitãṭi noi sau modernizarea unora existente era pur si simplu rezolvatã prin a aruncarea de sume masive de bani pentru rezolvarea unei probleme, fãrã a se lua in considerare performanṭa obṭinutã, iar de multe ori ele erau finanṭate din fondurile alocate special pentru rãzboaiele din Iraq si Afghanistan, pentru a nu atrage atenṭia legislativului. Aceste practici au luat sfârṣit, iar DoD se luptã acum cu procesul de a deveni o forṭã care nu mai trebuie sa duca douã rãzboaie concomitent.
Cum are de gând Administraṭia Obama sã realizeze aceste economii? Metodele sunt cat se poate de evidente, iar ele vizeaza economii de cheltuieli atât pe termen scurt cât ṣi termen lung. Pe termen scurt ele vor fi realizate prin reduceri de personal militar. Estimãrile iniṭiale prevãd reduceri de aproximativ 100.000 in urmãtorii 2 ani, iar ele vor viza în principal US Army ṣi US Marine Corps. Impactul asupra US Air Force ṣi US Navy va fi minim. Functile civililor, care lucreazã pentru DoD, vor fi de asemenea reduse în bunã parte prin pensionãri ṣi eliminarea acestor poziṭii din schema de organizare dupa pensionãre. Aceastã metoda va aduce reduceri de cheltuieli pe un termen mai lung de cel puṭin cinci ani.
Administraṭia Obama, de mai bine de 2 ani, a realizat reduceri de cheltuieli importante, schimbând metodele prin care anumite bunuri ṣi servicii sunt achiziṭionate si contractate. Majoritatea contractelor de tehnologie informaticã sunt acum atribuite prin metoda de cost fix, desi pânã cu un an în urmã erau atribuite prin metoda timp si materiale sau cost plus onorariu, metoda unde guvernul îṣi asuma majoritatea riscului, în cazul în care programul respectiv nu respecta normele de performanṭã ṣi bugetare. Acum aceste riscuri au fost puse în spinarea contractorilor, care trebuie sã se încadreze în bugetul agreat, iar dacã nu, sunt responsabili pentru eventualele depãṣiri de buget. În 2010 Pentagonul a atribuit Boeing contractul pentru proiectarea si fabricarea noii generaṭii de avioane de alimentare KC-46 pe baza unui contract cost fix. Acest program, chiar dacã nu este aṣa de complex ca F-35 JSF se încadreaza atat în termeni tehnici cât si financiari, un lucru pe care F-35 nu l-a fãcut de la inceputul programului, care a fost atribuit Lockheed Martin prin metoda cost plus onorariu.
DoD s-a dovedit a fi foarte flexibil in achizitiile de tehnologie informatica, printr-o cooperare foarte stransa cu alte agentii federale cum ar fi General Services Administration (GSA – un fel de RAPPS), prin folosirea vehiculelor contractante deja existente, astfel realizand economii substantiale in achizitia de servicii comerciale de telecomunicatii prin satelit, unde pur si simplu a achizitionat atat banda (transpondoare) cat si servicii de tip abonament (telefonie , Internet), la preturi reduse cu aproximativ 35% fata de cele practicate pe piata comerciala, ca urmare a contractelor cu termen foarte lung oferite. De asemenea se ia in considerare atmosfera de piata a cumparatorului (buyer’s market), in eforturile sale de a moderniza atat infrastructura centrelor de date, si inlesnind migrarea lor catre servicii de cloud computing, cat si modernizarea infrastructurii de telecomunicatii globale formate din inele optice ce suporta viteze de transmisie in exces de 100 megabiti pe secunda (Centrele de date si reteaua de comunicatii globala sunt referite ca Global Information Grid (GIG). Reteaua de comunicatii globala care include atat inelele optice ale DoD cat si circuite de la diferiti furnizori de servicii de telecomunicatii se numeste Defense Information Systems Network-DISN).
O adevarata piatra de moara pentru budgetul DoD sunt, la ora actuala, costurile asigurarilor de sanatate de care beneficiaza atat dependentii militarilor activi, cat si militarii pensionati si dependentii acestora. Acest program, numit TRICARE, absoarbe anual 50 de miliarde USD, mai mult decat Statele Unite cheltuieste pentru diplomatie si ajutor international (Departamentul de Stat si USAID). Administraṭia Obama prevede reducerea costurilor prin introducerea sistemului de coplata pentru anumite servicii medicale si de asemenea beneficiarii vor fi responsabili pentru plata a unui anumit procentaj din costul politei de asigurare (la ora actuala toate costurile sunt suportate de DoD). Pentru militarii pensionari si dependentii lor, DoD prevede acodarea de sume in bloc de bani si cumpararea de polite de asigurare de sanatate de pe piata libera. Nu se stie cu exactitate la ora actuala care vor fii economiile realizate din restructurarea TRICARE, dar impactul lor se va face simtit deabia pe la sfarsitul deceniului. S-au luat de asemenea in considerare restructurarea sistemului de pensii militare , dar sansele ca acest sistem sa fie restructurat sunt minime, din cauza opozitiei legislativului si a opiniei publice unde exista consesul ca guvernul federal trebuie sa suporte integral costurile pensiilor militare, fara nici un fel de contributie din partea militarilor.
Administraṭia Obama a inceput sa se gandeasca si la o noua runda de inchideri de instalatii militare (baze). Acesta va fi un proces destul de lung si foarte spinos, pentru ca nici un membru al legislativului nu vrea sa vada o instalatie militara din circumscriptia sa inchisa. Inchiderile precedente de instalatii au fost facute cu acordul unei comisii bi-partizane, dar la momentul actual legislativul este foarte refractar in eforturile de a stabili o asemenea comisie, atat de repede de la restructurarea programului TRICARE, care are benficiari in aproape toate circumscriptiile electorale si care ar duce direct la o diminuare de fonduri care sunt anual introduse in economia locala.
Multe programe de armament cu un profil foarte mare vor fi de asemenea restructurate sau reduse. O parte din reducerile de cheltuieli rezultante vor fi redirectionate pentru a moderniza anumite sisteme “mostenite” in ultimile trei decenii si de a spori anumite capabilitati care sunt vazute de Administraṭia Obama a fi esentiale pentru securitatea nationala a SUA in urmatoarele 2 decenii.
Reducerea arsenalului nuclear este vizat a fi una din caile usoare de a reduce cheltuielile. Administraṭia Obama si Statul Major Unit Interarme (Joint Chiefs of Staff- JCS) vizeaza reducerea arsenalului activ nuclear cu aproximativ 30% fata de nivelul actual si reducea drastica a stocului de ogive puse in rezerva in urma tratatelor START cu Rusia. Administraṭia Obama este pregatita sa reduca arsenalul nuclear pe cale unilaterala, dar spera sa negocieze reduceri similare ale arsenalului nuclear al Federatiei Ruse. Probabil ca recentul anunt al Secretarului Hagel, ca instalatiile de apãrare balistica din Europa vor fi restranse, este un fel de concesie facuta Rusiei in speranta ca Rusia va veni la masa tratativelor. Daca Rusia va acepta sau nu ramane de vazut, in acutalul context de anti-americanism intern promovat de Vladimir Putin, iar Administraṭia Obama risca de asemenea o noua confruntare cu Soimii Apararii (defense hawks) din Senat. Pana si Obama are anumite dubii despre reducerea de cheltuieli, ele rezultand in mare parte din taieri de rachete balistice intercontinentale cu baza la sol si din stocul de arme tactice (care si ele vizeaza o modernizare destul de costisitoare). Taierile nu vor viza rachetele de croaziera cu ogive nucleare (Air Launched Cruise Missile-ALCM) si nici rachetele balistice intercontinentale (Sea Launched Ballistic Missile-SLBM) aflate la bordul submarinelor de clasa Ohio. Rachetele SLBM reprezinta “ipedimentul nuclear” cel mai invulnerabil, dar in acelasi timp si cel mai scump la indemana Statelor Unite. In afara de asta, o reducere in aresenalul nuclear ar fi acompaniata de o reducere substantiala a complexului atomo-industrial, care este insarcinat cu proiectarea si fabricarea de arme nucleare si reactoare nucleare pentru US Navy. Acest complex este administrat de Departamentul Energiei sub egida laboratoarelor nationale, la un cost anual de aproximativ de 80 de miliarde USD. Administraṭia Obama va trebui sa ofere un anumit echilibru intre taierea acestor programe si mentinerea bazei industriale, technice si intelectuale care asigura stocul de arme nucleare si reactoarele US Navy.
Cea mai mare linie din bugetul DoD este evident F-35 JSF. O restructurare a programului este in curs, iar aceasta va aduce mai mult ca sigur la o reducere in numarul de aparate de zbor pe care DoD le va achizitiona. Programul a fost prost administrat de-a lungul Admininstratiei Bush, iar rectificarile la program, sub actuala adminstratie, au fost destul de lente. In ultimul an au inregistrate progrese foarte mari si costul de achizitie fiind in curs de stabilizare, cu sapte din cele zece obiective cheie de adminstrare ale programului atinse. Lockheed Martin incearca din rasputeri sa evite cat poate de mult o reducere a achizitiei, dar aceasta este contingenta de abilitatile Lockheed de a mentine costurile programului sub control.
Juriul inca delibereaza care va fi versiunea finala a programului, dar US Air Force in special a inceput de deja sa-si faca planuri de modernizare si sa modernizeze anumite categorii de avioane. Fonduri care vor putea fi redirectionate de la F-35 mai mult ca sigur vor fi folosite la modernizarea flotei de avioane F-16 si F-15E. Avioanele de generatie mai veche F-15C vor fi in buna parte “pensionate,” iar avioanele A-10 sunt deja intr-un proces de modernizare destul de costisitor, care are in vedere atat modernizarea avionicii cat si extinderea resursei de zbor. In nici un caz US Air Force nu are sub vedere achizitionarea de avioane noi de tip F-15 sau F-16. Serviciul asupra caruia restructurarea F-35 va avea cel mai mare impact este US Marine Corps, ale carui avioane AV-8B si F/A-18 C/D se aproprie de iesirea din uz. USMC nu are prea multe optiuni, pariind totul pe F-35. Costurile actuale de mentenanta sunt foarte mari si in mare parte vor fi nejustificate incepand cu anul fiscal 2019.
Serviciile in uniforma au provocari individuale, iar ele isi vor concentra resursele pe un numar limitat de programe cheie. Pentru US Army aceste programe sunt Abrams, Bradley, Patriot, Ground Combat Vehicle (GCV), anumite resurse care vor sustine atat programele actuale de aviatie, cat si viitoarea generatie de elicoptere, iar pe termen mai scurt, acapararea de capabilitati de catre “armata conventionala” sa suporte toate categoriile de forte speciale ale US Army. US Air Force deja si-a indreptat atentia pentru mentinerea indelungata si modernizarea actualei flote de avioane in serviciu activ. Flota de bombardiere necesita mentenanta foarte scumpa, dar aici nu pot fi facute taieri, iar din punct de vedere tehnologic flota de bombardiere va fi modernizata treptat in urmatorul deceniu print-un proces de “spiral development” (dezvolta un pic, testeaza un pic, achizitioneaza un pic) care este de multi ani de zile folosit in eforturile de a intretine flota de bombardiere. Anumite cerinte au fost facute publice in acord cu bombardierul de ultima generatie, dar probabil ca nimic nu se va concretiza inainte de sfarsitul deceniului.
US Navy are o mare problema cu programele de constructie navala care sunt irealiste in conditiile bugetare actuale. US Navy spera sa mentina o flota activ de 300 de nave, dar bugetele actuale arata ca mai realistic ar fi o flota care are in jur de 285 de nave, aceasta fiind si partial justificata de reducerea de personal din US Marine Corps, care va duce la o cerinta redusa de nave amfibii. O noua clasa de portavionane este pe cale de a fi construita, dar ramane de vazut daca US Navy va putea sa tina costurile sub control. Noi generatii de crucistoare si submarine balistice sunt de asemenea necesare, iar primele trepte au fost luate in vederea definirii de cerinte. Din punt de vedere operational, actuala flota de distrugatoare si nave LCS vor fi imbunatatite si modernizate treptat, vizand un process de “spiral development” descris mai sus.
US Marine Corps va avea probabil cel mai mult de suferit, prin faptul ca a pariat destul de greu pe F-35 si va trebui sa faca anumite compromisuri cu bugetul de mentananta, ca sa asigure o resursa de zbor continua a unei flote de avione imbatranite. Din punct de vedere al flotei de elicoptere, ea este in buna parte modernizata sau pe cale de a fi modernizata, urmatorul pas fiind acela de a achizitiona elicoptere de transport grele, care sa inlocuiasca actuala flota de CH-53. Programul de achizitie a unei noi generatii de vehicule de asalt amfibii a fost un esec complet, iar la orizont nu se vad noi solutii in afara de o modernizare continua a actualei flote de vehicule de asalt amfibii, care are o varsta de aproape 40 de ani. Cel mai probabil US Marine Corps va re-directiona fonduri pentru a sprijini elementul de aviatie al serviciului, spre detrimentul elementului terestru de unde si marea majoritate a reducerilor de personal vor fi facute, la ora actuala ele vizand o reducere a elementului terestru cu cel putin trei batalioane de infanterie de linie si cel mult sase, doua batalioane de artilerie, si mentinand constant unitatile de aviatie.
Pe ce este hotarata Administraṭia Obama sa cheltuiasca o parte din banii pe care spera sa-i economiseasca? Pe trei lucuri: drone, arme cibernetice, atat defensive cat si ofensive si diferite categorii de forte speciale care vor fi sprijinite de armele conventionale intr-un mod mult mai agil. Diferite programe de “anmanned aerial systems” (UAS) beneficiaza in continuare de fonduri abundente, iar achizitiile masive de banda satelit, din ultimul an pe termen lung, sugereaza ca aceste sisteme vor continua sa joace un rol important in “atitudinea” de apãrare a Statelor Unite, atat pentru operatiuni de contra insurgenta si razboi asimetric, cat si pentru colectarea de informatii si controlul spatiului de lupta. Anul trecut a fost marcat de infiintarea unui Comandament Cibernetic (Cyber Command) ale carui capabilitati defensive au fost subliniate in principal si mai putin cele ofensive. In orice caz, acest nou comandament va evolua destul de rapid, iar la ora actuala se speculeaza ca acest comandament ar avea sub comanda sa si anumite capabilitati care tin de spectrul electromagnetic, capabilitati care ar putea fi folosite in special in suprimarea sistemelor de apãrare aeriana.
Acestea sunt deocamdata numai zvonuri, dar ce este sigur este ca personal militar si civil, cat si contractori, sunt recrutati intr-un ritm foarte rapid. Fortele speciale de toate categoriile continua sa beneficieze de resurse foarte mari, mai ales in contextul in care multe din activitatile paramilitare ale CIA vor fi preluate de Comandamentul de Operatiuni Speciale (Special Operations Command-SOCCOM) si Comandamentul Unit de Operatiuni Speciale (Joint Special Operations Command-JSOC). Administraṭia Obama doreste sa sporeasca capabilitiatile fortelor speciale, dar in acelasi timp incearca sa asigure un proces de crestere de personal care nu va rezulta intr-o forta care din punct de vedere calitativ ar avea de suferit. Pana in momentul de fata fortele speciale si-au mentinut marginea calitativa si membrii acestei comunitati s-au dovedit a fi foarte devotati profesiei, in fata unor oferte foarte generoase pe care le primesc din partea sectorului comercial.
Actiunile bugetare ale Administratiei Obama nu vor aduce acel dividend al pacii de care a beneficiat Statele Unite in anii 1990, dar ele vor aduce un rationament la procesul prin care banii alocati apararii sunt planificati si cheltuiti, un lucru de care DoD duce lipsa in mare parte la ora actuala si care este necesar in conditiile de austeritate bugetara care sunt cerute atat de legislativul american cat si de publicul american.
Alex, ex-ofiter USMC
Surse:
Office of Management and Budget (OMB)
Department of Defense Budget Justification to Congress
The Brookings Institution
National Defense Industry Association (NDIA)
The New York Times
Bloomberg News
foarte interesant
Armata americana a cheltuit de multe ori, aiurea, sume uriase de bani.Dintrun documentar pe care l-am vazut la TV, am aflat ca atat in Irak, cat si in Afganistan, se cheltuia uriasa suma de 1.000.000 USD/an, cu hrana pentru un soldat.In teatrele de operatiuni, posibil si pe teritoriul SUA, mancarea este asigurata de firme specializate de catering, agreate de conducerea Pentagonului, nu de traditionala bucatarie militara.De aici aceste nesabuite cheltuieli.Acesta este doar un banal exemplu.Sunt convins ca mai sunt multe cazuri de cheltuire nesabuita a banului public, foarte asemanatoare cu cele din Romania.
Din situatia financiara in care se afla acum SUA, si care afecteaza profund armata americana, cel mai mult beneficiaza China care cu fiecare an isi intareste capacitatea de lupta prin modernizarea si cresterea ei.
Nu cred. Din experienta personala in Iraq o masa ma costa 6,50 USD, iar in Afghanistan 10 USD. Trei mese pe zi, 365 de zile pe an esti foarte departe de un milion USD, mai de graba intre 7100 si 11000. Ca referinta, in US costul unei mese este de 4 USD masa.Costul de un milion se refera la un „cos” de servicii si bunuri care sunt necesare sa sustina un militar in Afghanistan. Acest cost include tot felul de chestii in el, care sunt raspandite, chiar daca nu are un efect direct asupra militarului dislocat. Ca punct de referinta iti dau costul unui galon (galon = 3,88 litri) de JP 8 (carburant de aviatie folosit in loc de motorina) sau de motorina cumparat de DLA (Defense Logistics Agency) era de 2,30 USD si 2,07 USD per galon, dar costul transportului pana la utilizator aducea cateodata costul acestui galon de carburant pana la 400 USD. Fortele armate SUA sunt afectate profund de faptul ca in ultmul deceniu au tot aruncat cu bani, iar acum sunt fortate sa fie responsabile pentru banii care ii sunt alocati.
Firmele de catering nu sunt agreate de nimeni. Totul se face prin licitatie; evident pretul cel mai mic castiga la asemenea achizitii. Fortele armate au in continuare „specialisti culinari” care lucreaza impreuna cu aceste firme de catering in garnizoana cat si in teatrele de operatii. Foarte rar am avut ocazia sa mananc la o astfel de instalatie in tetrele de operatii, ca marea majoritate a militarilor din esalonul de lupta. De asemenea am afacut numeroase croaziere pe mare de 6-7 luni si pe vas totul este gatit de militari.
Bugetele Chinei sunt in crestere, dar si cu reducerile noastre cheltuim usor mai mult decat urmatoarele 7 tari la un loc. Costurile mari sunt pentru anumite achizitii si mentenanta foarte scumpa pentru platforme de care avem nevoie absoluta: bombardiere, portavioane, etc.) Nu se stie cum este impartit bugetul Chinei si nu poti sa-ti dai seama cat de eficienti sunt ei acum. Daca este sa speculam ca o mare parte se duce pe achizitii, atunci s-ar putea ca China sa fie si mai ineficienta decat noi in cheltuirea banului si poti ajunge usor la concluzia ca rusii ii cam jupoaie.
Mai pe romaneste, oamenii trebuie sa inteleaga cum este cu costurile totale pt un sistem de armament sau pt logistica. Pretul de achiztie al respectivului produs poate fi cu adevarat insignifiant in fata costurilor logistice (mentenenta, sau aprovizionarea trupelor). Am citit undeva de curand ca pt fiecare militar american dislocat in TO armata SUA foloseste 10-11 oameni care-i asigura spatele, cum se spune. Este corecta aprecierea?!
Iar importanta logisticii este pur si simplu covarsitoare.
Cred ca este adevarat si acest numar include atat personal militar cat si contractori…stii cu se zice: Amateurs discuss strategy, while professionals discuss logistics.
Intradevar logistica este locul 1,2 si 3 in ducerea unui conflict.
Din documentarul TV, realizat de o televiziune din U.S. rezulta faptul ca costul hranei pentru un soldat este dat nu de valoarea reala a mancarii ci de toate cheltuielile logistice care se realizeaza pentru a fi facuta si a ajunge la acel soldat.Aici intra cheltuielile de transport a produselor alimentare(consum carburant, salariile celor care realizeaza aceste transporturi), cele de realizare a conditiilor pentru a functiona bucataria, de multe ori in tot felul de pustietati,(asigurarea apei potabile, energiei electrice, samd),si salariile personalului care se ocupa de administrarea alimentelor si prepararea lor.Sigur, daca luam in calcul doar ce papa G.I.-ul, atunci mancarea este ieftina, asa cum zici tu.
Apropo, cum este mancarea in armata americana?Gustoasa, satioasa si pe indestulate?
Preturile pe care le-am publicat mai sus reprezinta pretul practicat de contractorii care se ocupa de asa ceva si include profitul lor, deci asta este factura lor pentru guvernul SUA. Costul de un milion pe an include aproape tot ce este necesar sa sustina un militar in teatrul de operatii. Daca ar fi sa se cheltuiasca un milion pe an pe cap de vita furajera numai pe haleala, atunci ar fi trebuit ca toti sa fii mancat ca si cum Le Meurice de la Paris ne-ar fi oferit servicii de catering.
Haleala? Depinde…de la OK pana la destul de buna de consumat. De obicei a dreptul sa te indopi pana te saturi.
Sincer inainte de a citi acest articol l-am considerat pe Obama nu prea destept, dar acum trebuie sa recunosc ca multe din taierile in bugetul armatei au logica, la fel si reorientarea fondurilor catre alte sisteme, alte tipuri, de arme.
Taierile bugetare ar trebui sa-i ingrijoreze pe potentialii inamici. Dupa taierile masive din anii ’90, complexul politico-militar-industrial-financiar s-a adaptat si a devenit extrem de eficient la a identifica si a genera inamici, fie reali, dar mai ales potentiali sau imaginari. Daca taierile continua, nu m-as mira ca USA sa fie „provocate” sau „atrase” intr-un nou razboi, care sa necesite restabilirea cheltuielilor militare la cote mai inalte. Vezi experienta Iraq.
In orice caz, pentru Romania e cam clar: ori cumpara F16 acum, cit mai sint pe piata (ca USA nu mai vinde), ori asteapta inca 4-5 ani, pentru ca noile realitati bugetare sa fie reflectate in pretul tehnicii de lupta. A cumpara lucruri noi azi, la preturile actuale e risipa curata. In plus, Romania va trebui sa-si clarifice doctrina militara, pentru ca USA va astepta mai mult de la aliati si va oferi mai putin.
SUA este pragmatica si stie cat poate sa pretinda de la fiecare aliat, chiar daca acesta se umfla mai mult in pene decat este cazul.
Daca trebuie sa ne dotam cu F16, pentru ca bazele noastre sa poata fi folosite la nevoie si de ceilalti aliati din NATO care au in dotare F16, si la care sa li se poata asigura inclusiv mentenanta, nu cred ca cu putina bunavointa nu se pot cumpara macar 12 avioane, noi, F16, block 52+, pentru misiunile de politie aeriana.
wow, impresionanta analiza !
Cand or veni la putere republicani sa vedeti huzur in armata,o sa creasca bugetul apararii la loc,Chinezii in 2020 ii egaleaza pe americani la buget,teoretic la cat de ieftina e mana de lucru in China,galbejitii ar trebuii sa produca bombe de acelasi nivel tehnologic cu obezii(daca vor ajunge vreodata acolo) la costuri de 3-4 ori mai mici,astfel un buget de 3 ori mai mic chinez ar fi la paritate cu cel american.
Costul unui produs este determinat de cheltuielile de realizare, adica costul materiei prime, al utilitatilor si salariul celui care il realizeaza.La acestea se adauga profitul dorit de producator.Teoretic ai dreptate.In China utilitatile si salariile sunt mult mai mici decat in SUA.
Totusi trebuie luate in considerare unele variabile,spre exemplu mana de lucru ieftina chinezeasca s-ar putea sa fie si mai proasta,astfel la 5 bombe produse(sau avioane,submarine etc) una sa fie nefunctionala,e destul de greu de estimat.
Regret sa te informez ca republicanii sunt cei care in mare parte sustin atat sechestrul cat si in mare parte taierile de buget schitate de Obama. Nu cred ca China ne va egala bugetul pana in 2020. Chiar si in perioadele in care au avut crestere economica mult mai mare decat cea actuala bugetul lor a crescut in medie cu 10% in fiecare an, similar cu anul in curs. Ca sa egalaeze bugetul nostru, care sa speculam ca va ramane constant in banii la valoarea lor de astazi (deci nu luam in calcul inflatia) China ar trebui sa-si creasca bugetul de aparare cu aproximativ 500% in urmatorii 6 ani. Bazandu-ne pe cresterile anterioare cat si pe capabilitatea lor de a absorbi aceste fonduri daca ele vor fi disponibile cred ca scenariul tau nu este realist.
Faceti niste afirmatii pripite,primo bugetul apararii in China e secret,americanii au facut niste estimari ca ar fi in jur de 116 miliarde de dolari,daca ar fi cum spuneti cu cresterea de 500% inseamna ca intr-un singur an il va ajunge pe cel american,daca RPC isi mentine cresterea actuala va ajunge din urma bugetul american pana in 2020,in termeni bruti luand in considerare mana de lucru mai ieftina si tot ce a zis domnul Sorin mai sus ar fi mai mare ca cel american datorita costurilor de productie mai scazute si mainii de lucru mult mai ieftine dar si mai proaste.
Cifra de 115 miliarde de dolari a fost publicata de chinezi si nu estimata de noi. Probabil ca aceasta cifra nu este adevarata din mai multe cauze cum ar fi faptul ca aparatul de securitate chinez are mai multe componente cum ar fi People’s Armed Police care functioneaza ca un fel de jandarmerie. Bugetul de aparare al Chinei este secret la fel ca si bugetele de aparare a tuturor tarilor din Asia de est cu exceptia Japoniei. Pornind de la aceasta premisa, atunci sa estimam ca bugetul ar fi dublu fata de cel publicat si ca rata lui de crestere este undeva pe la 15% in loc de 10%. Aceste cifre nu ies in evidenta in achizitia si opeationalizarea de sisteme: Adica din toti banii acestia in ultimul deceniu s-au ales cu aproximativ 80 de nave lupta majore din care o mare parte nu au fost construite in acest interval de timp, sau o flota de avioane de vanatoare/multi rol de aproximativ 1100 de aparate de zbor din care aproximativ 500 sunt varianta chineza a MIG-21. Aceasta este doar o simpla constatare din care pot fi relevate urmatoarele 3 lucruri:
1. Nu sunt eficienti in administrarea bugetului de aparare (nu cred).
2. Mana de lucru chineza este mai scumpa (nu cred).
3. Rusii i-au jupuit la achizitiile de armament (nu cred, nu reise din profitul Rosoboronexport).
Poti sa faci anumite speculatii despre marimea arsenalului nuclear chinez si anumite capabilitati asiemtrice pe care le poseda, dar oricum nu ajunci la 230 de miliarde de dolorari pe an. Aritmetica dv. „does not add up”. Chiar si cu aceste cifre umflate bugetul de aparare al Chinei ar trebui sa creasca cu aproximativ 150% in urmatorii 6 ani ca sa-l achivaleze pe cel ar SUA. Nici administratia Reagan in anii 1981-1984 nu a avut cresteri asa de mari de buget si totusi cu acei bani flota US Navy a ajuns de la 300 de nave al aproape 400.
„teoretic” hm … INSA practic depanda si de ce produci … Daca ai produce vechiul Ford T sa nu zic carute avantlul unei maini de lucru ieftine ar conta. Daca insa ai o productie de mare complexiatet tehnica , de o tehnologie ultrasofisticata .. pretul mainii de lucru devine mai pitin important in cheltuielile totale .. Uite un exemplu mai vechi si din civilie : in anii 30 rata supramuncii era de vreo 30-40% . In anii 80 era de peste 150% , ajungand si la 200-250%. In domeniile de varf era de peste 300%. Deci in domeniile de varf , unde mana de lucru este foarte scumpa proportia salariului din pretul final este mai redusa decat in ramurile „traditionale”. Asa ca chinezii nu pot obtine arme atomice foarte ieftine .. si nic alte arme de mare calitate.
Ar ai fi ceva … legat de calitate. Aceasta depinde nu numai de cati bani bagi ci si de caliatea fortei de munca. Au constat-o si sovieticii care au luat din Germnaia fabrici exceptionale (duypa WW2 ) insa rezultatele nu au fost cele germane. O forta de munca de calitate se obtine in generatii – si am citit niste referinte franceze si engleze despre muncitorii germani de pana pe la 1880-90. PROASTE! Indiciplina , lipsa de calitate samd. Inca ceva – o forta de munca de calitate se obtine si prin conditii de viata de calitate. Calitatea vietii din URSS fiind asa cum era (scazuta) nici forta de munca nu stralucea. Calitatea vietii muncitorilor din China .. nu favorizeaza excelenta . Un muncitor care traieste prost sau mizerabil nu va intelege prea mult de ce trebuie calitate (a da. Sovietcii au licentiat MIG 15 cehosloevacilor. Performatele erau aceleasi .. insa calitatea era de partea lui S 102. Zice-se si fiabiliatea …)
Oricum avansul tehnologic al armatei SUA este urias. Insa mi se pare usor exagerat ca un soldat sa coste 1 milion $ pe an chiar si atunci cand nu este in razboi (adica nu consuma munitie in prostie .. aici ma refer si la bombe , obuze samd). Mi se pare usor exagerat. Cred ca unii contractori privati castiga (nitel prea) bine….
Ei bine cred ca aici rezida principala vulnerabiliate a SUA :costurile!! Si extinderea planetara a angajamentelor . Cred ca daca SUA ar interveni militar in Irac si Siria rezulatul ar fi dezastruos. Nu pe campu de lupta ci pe Wall Street . BUF!!! Minus N triliarde $$$$$$$$!! Caci ce rost are sa castigi un rezbel (pe care tu il decizi nu ti se impune) daca in final ajungi fara izmene ?! Oare Iracul nu are nici o legatura cu criza actuala? Ca tin minte ca iniante de Irac erau unii care anuntau triumfatori A New American Century. Acu au pus batista pe tambal
Contractorii americani castiga OK, dar nimeni nu da tunuri. De obicei un contractor care presteaza servicii BOSS (base operations and support services) gen asigurarea hranei, colectarea gunoiului, etc. are o marja de profit net cam de 3%. Pentru servicii IT de baza marja de profit este undeva pe la 6%-7%, iar pentru servicii de inginerie, cercetare si IT avansate undeva pe la 9%. Daca lucreaza la programe clasificate/secrete marja de profit net poate fi in unele cazuri pana la 15%. Preturile sunt foarte competitive pentru ca numarul de competitori este foarte mare. In afara de asta Uncle Sam se uita foarte atent la contabilitatea ta, deci nu vrei sa fii in offside cu chestia asta. In general marii contractori nu incearca sa dea tunuri ci sa colecteze cateva centime din mai multe locuri in fiecare luna, iar in acest fel isi asigura o predictibilitate a veniturilor din „conducta” de contracte pe care o are. De obicei profitul cand lucrezi pentru Uncle Sam este facut din volum si din perioda de performanta foarte lunga a contractelor (in unele cazuri pana la 15 ani).
Razboaiele de obicei nu sunt bune pentru pietele de capital, pentru ca ele introduc un element aditional de impreviziune care nu este vazut cu ochi buni de pietele de capital, dar in timpuri moderne (cel putin in SUA si in vest in general) ele nu au fost niciodata sursa prabusirii pietelor de capital, ci mai de graba au dus la o scadere accentuata pe un timp destul de lung (ce se numeste a secular bear market), un fenomen care cel putin in America s-a fsimtit pana acum 2 ani.
Alex
de acord cu tine ca in gl nu dau … tunuri (minus cei care produc artilerie) INSA parca tin minte de niste ciocane de mii de dolari ci colace de WC de numa 1000 ..
Insa problemul este altul : eu liverez un rpodus scump foc (sa zicem un Tomahawk) Am un profit „mizerabil” : 3% („baietii destepti” de pe Wall nici nu se apleaca la ceva sub 2 „digiti”). Insa 3% de aplica unor sume mari … Dar daca guvernu nu le eeeefoloseste eu ce fac? Ma apuc de treaba civila? Pai nu este pacat? Asa ca Clinton se pauca sa arunce cu Tomahawk uri in Belgard si prolema se rezolva!! Acu nu ma lua ca asat e propaganda „commie” – ca ci in definitv URSS si-a permis sa stocheze cateva mii de T 10 fara sa fie nevoita sa le foloseasca .. da nici Dracu’ nu indraznea sa intrebe „pai tovarasi e bine sa delapidam astfel resursele tarii si ale socialismului” ca il lua KBG ul! Insa in America sunt prea multi care isi pemit sa intrebe .. asa ca din cand in cand trebuie sa goleasca depozitele… (e mai usor de inteles ” ne invadeaza Grenada! terebuie sa jutam talibanii din Bosnia!!”)
Apoi totusi 1 milion de $ ca sa tin unleat in patrulare pe udenva e teotusi prea mult . Si ca daca costul unui galon de carburant pai sa ajunga pana la 400 USD este deja prea mult !!! Ar fi mai ieftin sa alimentezi cu wizichi . Ori Pemtagomu e o adunatura de tampiti (carora ar treebui sa li se plaice metoda Stalin) ori pe undeva cineva castiga prea mult. Ce naiba ca doar nu de flori de cuc se discuta despre privatizare si privati in domeniul asta … A da. Motorina este un combustil destul de comun nu e nevoie sa o aduci tocmai din Dakota USA …
Si razboiale sunt bune pr unii. De ex Blackwatter sau Hallyburton. Incep sa cred ca unii de prin SUA l-au citit pe Zeletin Stefan : „razboiul a oferit burgheziei romane sansa nesperata de a jefui statul” (WW1. Cu aplicatie strict locala) .. si ca de fapt primii inamici vizati ,de unii strategi, este „clasa de mijloc” americana si fondurile de pensii! Si la observatia ta „Razboaiele de obicei nu sunt bune pentru pietele de capital, …. nu au fost niciodata sursa prabusirii pietelor de capital” eu zic NU INCA si ca tim;pul n nu este puerdut. Orucum chletuileile mitare masive au pus in genuncgi URSS (care avea numa 8 armate de tancuri …. Inr estu lumii nici una!!!). Acesata observtie cinica imi este sggerata de nu mai stiu ce englezoi care scria ca in sec XIX – XX imperiile coloniale au servit ca mijloc de transfer al averii de la clasa de mijloc catre varfurile sociale … (adica calsa de mijloc platea iar varfurile culegeau beneficiile fara sa plateasca proportional)
Ciocanele de 75 de dolari si WC-uri de 1000 de dolari sunt chestii care se intimplau in timpul Administratiei Reagan. Poti sa dormi linistit in acest sens, pentru ca acest fel de aberatii nu se mai intimpla de mai bine de 2 decenii. Nu am spus ca profitul pentru ceva ca un Tomahawk este de 3%, dar pot sa-ti spun cu multa incredere ca profitul nu este nici 20%. Vrei sa vezi cum se cheltuie banul public de aici pe aparare, baga un ochisor aici, pentru ca totul este justificat si mai iti da si date istorice pentru fiecare program in parte: http://comptroller.defense.gov/Budget2013.html. Oricum nu se
Asta ca vin cei patru cavaleri ai apocalipsei (Lockheed Martin, Northrop Gumman, General Dynamics, Boeing) cu palaria in mana la Biroul Oval sa ceara comenzi si ala din spatele biroului incepe sa se gandeasca cum sa mai inceapa un conflict da dovada de ignaranta asupra faptului cum functioneaza lucrurile aici. Toata chestia asta a plecat de la o cuvantare a presedintelui Dwight D. Eisenhower din 1961 despre influenta „compelxului militar industrial” si relatiile dintre contractori, legistlativ si executiv si felul in care banul public era impartit si cheltuit si nu are nimc de a face cu ce influenta are putea sa aiba anumiti contractori asupra procesului de decizii de a merge la razboi sau a incepe un coflict. Evident multi fac aluzie la aceasta cuvantare chit ca marea lor majoritate nu au catadicsit sa asculte/vizioneze sau cel putin sa citeasca textul respectivei cuvantari.
Motorina pentru Afghanistan nu vine din State; vine de la rafineriile de la Karachi in marea ei parte. Transportul si securitatea sunt scumpe, iar in multe locuri aprovizionarea cu carburanti se face pe cale verticala (elicoptere) si de aici costul de $400 USD per galon in anumite cazuri.
Stai linistit astia care au facut averi fabuloase nu au facut-o din razboiaie in ultimul deceniu, De fapt pentru marea lor majoritate Iraq si Afghanistan au fost non-evenimente. Daca razboiul din Coreea a costat aproximativ 4,2% din PIB anual iar cel din Vietnam 2,3%, razboaiele din Afghanistan si Iraq au costat si costa 0,7 si respectiv 1% din PIB-ul anual al SUA. Ce pot sa spun un adevarat transfer de bogatie de la clasele mijlocii spre cei care au cu adevarat bani foarte multi. Sumele sunt mari, chiar foarte mari, dar la pariurile care se fac pe Wall Street asta cu razboiul trage la pitici.
Pt. Ballistic:
Problema cu tehnologiile de virf e ca degeaba platesti femeia de serviciu si paznicul cu un dolar/zi, costurile totale nu o sa-ti descreasca prea mult. Cind nu poti sa cumperi sau sa furi tehnologia, va trebi sa investesti in cercetare si experimentare. Scump. Mai mult, trebuie sa investesti si in educatia maselor, ca sa poti sa-ti recrutezi citiva ingineri si cercetatori talentati, care sa-ti poata rezolva problema. Iara scump si ia si timp. Se mai adauga si costul construirii de la zero (sau pe aproape) a unor capacitati de productie high tech, costul materialelor speciale, etc.. Pina la urma, daca nu ai o infrastructura deja construita, nu are importanta cit de ieftin iti lucreaza palmasii, tehnologia militara competitiva costa enorm. Mai mult, odata educati specialistii devin sensibili la ofertele mult mai competitive venite de cine stie unde.
Mai uiti inca alte citeva aspecte referitoare la maretul viitor al armatei chineze: 1. Cine-si trimite unicul fiu/fiica la razboi? 2. China e dependenta economic de pietele din USA si aliati. Daca e scandal, in doi timpi si trei miscari se trezesc tovarasii cu o criza economica de te doare capul. 3. US Navy poate impune un embargou oricind, iar China n-are suficiente materii prime si alimente pentru un razboi de durata.
Cit despre povestile cu republicani, probabilitatea sa mai acceada la putere e din ce in ce mai mica. Demografia e cel mai mare dusman al lor.
Faceti niste greseli enorme,primo nimeni nu va comenta in caz de razboi,iar asta cu unicul fiu e hazardata,avand in vedere ca RPC poate strange mai multi soldati in caz de razboi decat intreaga populatie SUA,secundo chestia cu embargoul e o prostie,cand principalul exportator catre SUA este China,cum sa iti pui embargou proprilor produse facute de companiile americane in China(exemplu APPLE).Spuneti ca RPC este dependenta de SUA nu uitati ca si reciproca e valabila,China nu are suficiente materii prime si alimente pentru razboi pai asta inseamna ca nici SUA nu are din nou reciproca e valabila,ba chiar as zice ca americanii vor avea mai rau de suferit daca impun vreun embargou sa nu uitam cantitatea imensa de valuta forte de care dispun chinezii,daca dau drumul la verzisori in piata mareata economie americana se poate subrezii puternic.Eu nu sunt un fan chinez dinpotriva prefe oricand americanii in fata galbejitilor dar niciodata sa nu subestimezi China,nu acum dar poate peste 10-20 de ani s-ar putea sa devina un dusman serios pentru SUA si Rusia,dar oricumn nu va exista niciodata razboi intre cele 3 mari puteri asa ca orice discutie despre razboi e futila in conditiile unei lumi nuclearizate.
Fata de bugetul militar chinez, cat o fi el in realitate de mare, exista o mare problema. Sa presupunem ca din 2013 bugetul apararii in China ar fi egal cu cel al SUA, si ce s-ar intampla?! Pai in urmatorii ani, destui de multi chiar, decalajul intre cele doua forte militare s-ar pastra la fel si acest lucru are la baza avansul enorm al americanilor. Ganditi-va ca doar pt programul F-35 SUA a cheltuit pana acum in jur de 400 de miliarde de dolari.
Daca China doreste sa-si dezvolte un avion similar, va trebui sa cheltuie macar jumatate din suma, desi economia si istoria ne invata ca jumatatile de masura nu aduc mereu si calitate.
Ce vreau sa subliniez este enormul decalaj industrial, de tehnologie si capacitatea industriala, de infrastructura militara si industriala, basca sistemele de armament deja avute in inventar de cele doua tari.
Mai clar numai sistemul de comunicatii al Pentagonului este estimat la peste 1500 de miliarde, sateliti, sisteme la sol, centre de dezvoltare, etc. Daca adaugam valoare in bani a navelor US Navy ne ia cu lesin, iar daca mai adaugam tehnologiile militare deja dezvoltate de SUA iar ajungem la niste sume astronomice.
Asadar chiar daca China isi creste bugetul militar an de an, decalajul fata de forta reala a SUA este covarsitor. Cate mii de miliarde de dolari va fi nevoita China sa investeasca numai in fabrici si tehnologii militare, cat vor investi in sisteme de armament?! Multe mii si mii de miliarde de dolari pt mult timp de acum incolo.
Daca pt un singur avion de generatia a V-a este nevoie de investitii de cateva sute de miliarde de dolari si daca mai tinem cont de faptul ca industria militra chineza este inca foarte primitiva, incepem sa intelegem ca simpla discutie pe marginea bugetului celor doua armate este pur teoretica. Pt a ajunge sa detina macar un numar comparabil de avione, la aceeasi calitate cu America, China va trebui sa cheltuie multe sute de miliarde numai pe dezvoltarea tehnologiei si constructia de fabrici, piste, infrastructura, sa pregateasca personal, iar mai apoi alte sute si sute de miliarde numai pentru fabricarea avioanelor, care mai apoi vor avea nevoie sa fie up-gradate.
Pericolul ca SUA si China sa ajunga la paritate in privinta bugetelor militare, nu este chiar asa pericol si asta datorita faptului ca chinezii au nevoie de foarte multi ani si sume gigantice pentru a se apropia macar de potentialul SUA.
Ganditi-va ca doar pentru noua clasa de portavioane Gerald Ford US Navy a cheltui pana acum 7-8 miliarde de dolari doar pe dezvoltare si asta in conditile in care americanii au foarte multa experienta inj constructia de portavioane, iar Ford nu este o nava noua 100%, ci a preluat destule de la Nimitz class…
Pai nu a zis nimeni ca ar fi usor sa ajunga China pe Sua din urma,si lucru e foarte simplu de ce, americanii au tot avut buget de peste 500 de miliarde de vreo 20 de ani incoa,Chinezii ca sa ii ajunga ar trebuii sa aiba buget de 1000 de miliarde cativa ani buni de acum incolo,dar nu asta e problema,noi vorbim de un eventual conflict intre SUA SI cHINA din cauza Taiwanului,un conflict regional aproape de granitele chineze,ar fi destul de greu pentru americani sa isi aduca toate navele in zona in acest scenariu chinezii fiind singura tara care are rachete balistice antinava s-ar putea sa le dea batai de cap americanilor,ipotetic vorbind deoarece nu va fi niciodata razboi intre galbejiti si obezi.
Americanii nu au avut buget de peste 500 de miliarde $ pe an timp de 20 de ani. Iar cam jumatate din ce au cheltuit ei in materie de aparare in ultima decada s-a dus pe razboaie si mentinerea unei prezente globale semnificative. Chinezii au avut buget mai mic dar fara cheltuielile astea. In plus, in urmatorii ani americanii vor trebui sa se ocupe de uzura multora din echipamentele folosite intens in ultimii 10-20 de ani.
USA – China
mai bine nu jucam acest meci !!!
O ciocnire dintre cei 2 ar fi prea costisitsoare … pentru amandoi! Indiferent cine ar fi castigatorul el ar pierde victoria …
Apoi cum bine zice George decalajul tehnologic este prea mare ptr ca China sa il poata recupera in timp previzibil . Daca insa ar consimti la efroturi gigantice ar risca sa se prabuseeasca fara sa traga un glont . Si trebuie s ava mai zic ceva : prin tehnologie trebuie sa aveti in vedere atat partea teoretica (sa stii schemel formulele) cat sa ai si capacitatile fizice de a le pune in aplicare. Ori aici este vorba despre timp si bani, enorm de multi bani. A sa va dau un exemplu . Asta http://en.wikipedia.org/wiki/Mondragon_rifle Mexicana !! Din1887!!! Da’ geaba proiectu fiindca Mexicu nu avea capacitate industriala. Si este vorba de ceav al naibii de simplu! Indefinitiv si AKM ul este fabricat in pasul Khyber . Dar un elicoper este peste nasul alora …
Insa asta nu inseamna ca este si imposibil. In definitiv cel mai amre client al germaniei wilhemiene era Anglia. Si Germania era pe locu 2 sau 3 in ce priveste exporturile din Anglia. „Teoretic” nu puteau sa se bata. Practic .. si INCA CUM!!!!
mai copiii:
1 china are din anul 1964 arme nucleare
2 china a dovedit in 1997 ca are capacitati de a da jos sateliti ( fara sateliti si tehnologie de ultima ora armata americana e urias cu picioare de lut dovada ultimile conflicte din irak si afganistan cand au ajuns sa lupte cu insurgentii in orase americanii au avut probleme si pierderi costisitoare )
3 f 35 e o fadroma zburatoare atuul sau e capacitatea stealt insa nu uitati ca stealt e pentru inapoiatii care nu dispun de radare in banda metrica ci doar de radare in banda milimetrica si china dispune de radare in banda metrica ( nu uitati contructorii lui eurofighter au renuntat sa-l faca stealt preferand sa faca un foarte bun luptator de dog fight , nu va pune-ti intrebarea de ce ?)
4 intre china si sua decalajul tehnologic nu mai e de mult unul urias
5 coasta chineza e enorma, ma indoiesc ca 300 de nave sunt suficiente pentru a o bloca plus ca china nu e insula si are si frontiere terestre fara sa mai amintim ca china dispune si de o flota capabila sa-i asigure niste coridoare maritime ,in caz extrem daca nu-si poate asigura coridoarele cu flota poate utiliza rachete si torpile cu focos nuclear pentru a spulbera flota americana ( amintesc ca in 1962 in timpul crizei rachetelor rusii aveau in jurul cubei 4 submarine dotate cu torpile cu focos nuclear fiecare capabila sa evapore flota mobilizata de kennedy , atunci s-a ajuns la o solutie diplomatica si aceste arme nu au fost folosite , s-a aflat de acest lucru abia dupa anul 2000 cand rusii au declasificat informatiile respective )
6 china nu cred ca doreste sa ajunga la un conflict dirtrect cu o mare putere jocurile din ultima vreme sunt jocurile obisnuite dintre marile puteri pentru a-si transa zonele de influenta .
Stai sa-i vezi pe chinezi confruntandu-se cu insurgenti din aceeasi categorie. Inca n-au avut ocazia dar nici ei n-ar face mai mult. Treaba asta cu picioare de lut nu stiu de unde ai scos-o. La fel de unde ai scos-o cu armele ASAT si cu nici tu nu stii ce fel de radare detecteaza F-35. Doar pentru ca-si dau unii cu presupusul nu inseamna ca se si intampla.
Rusii au cedat in criza rachetelor penmtru ca de fapt nu aveau destula putere sa ameninte real ter. SUA. Aveau doar 14 ICBM operationale restul erau butaforie.Restul este fanfaronada ruseasca.
cu armele ASAT faza e celebra china si-a doborat cu o arma ASAT un satelit propriu lansat de ei cu niste ani inainte si care si-a terminat viata operationala
de radare stiu ca am lucrat cu ele in anii 1996-1998 prin europa occidentala , urmareau baietii stealtu-rile americane de la vremea respectiva cu radarele in banda metrica , crede-ma puterile de nivel regional deja au radare cu care pot detecta avioane si nave stealt ( ca sunt si din astea in speta prin tarile scandinave ) .
OK, avand in vedere ca englezii, francezii, olandezi, nemtii sunt aliati cu marele diavol si SUA crezi ca nu ii anuntau, bai baietii va vedem pe radar B2-ul si F 117 si F35 ca nu sunt bune? Mai depuneau comanda tarile acestea pt F35? hmm. nu cred.. De exemplul B2-ul nu poate fi vazut de radar, proiectul exista din anii 50 si se pare ca din cauza formei e extrem de bun in a fi stealth. Poti sa ai ce radar vrei si in ce lungimi de unda vor muschii tai.
Am mai auzit si eu ofiteri romani care sa laudau ca ei vedeau pe radarele lor avionale invizibile americane care bombardau serbia sau survolau tara noastra. Cand i-am intrebat subalternii negau totul.
B2 poate fi vazut lejer de mai multe radare in operativitate,cum ar fi Nebo-m sau Nebo-svu si de radarul de pe S400,de fapt f117 a fost vazut de un P 15 pe lampi din 1955,pur si simplu Zoltan Dani cel care l-a doborat a umblat pe la circuite si a lungit bandwithu aparatului,dupa aia f117 a aparut ca un pom de craciun,bine americanii au zis ca nu stiu ce spion aveau sarbii si ala le-a zis traseu,dupa aia cica l-au reperat vizual sarbii,cum dracu sa il repereze vizual nu le trebuia un radar sa ghideze racheta,au tras in orb in el
nu e complecta povestea. El a fost informat din ce directie cad bombele si si-a dat seama de traseul avioanelor. A modificat radarul si F117 avea o buba mare. Daca trecea prin ploaie sau un anumit tip de nori, se „depunea”
apa pe fuselajul avionului si asa areusit sa il „vada”. A avut informatia ca Belgradul a fost bombardat cu cateva secunde inainte, rachetele erau pregatite si cand a vazut o mica clipire pe radar a lansat rachetele. Nu am inteles bine ca interviul era in maghiara dar cred ca zis ca primadata a lansat rachetele si apoi a avut vazut avionul pe radar. Si da, Zoltan Dani e ungur si acuma are o brutarie :))
barny b 2 e un avion aparut in 1988 construit in cateva zeci de exemplare la un cost de 2 miliarde dolari americani bucata in anii 50 tehnologia cu semnatura radar redusa ( stealth ) nu exista , probabil confunzi b2 cu u2 ( acela a fost si este un avion de cercetare aeriana si daca-ti amintesti cazul din 1960 cand au doborat rusii prima data unul ) u 2 nu are tehnologie stealth
b 2 ,f117, f 35 ,f 22 , pak-fa ca sa dau cateva exemple de avioane stealth sunt construite din motivul de a da o sansa in plus pilotilor ( formarea unui pilot militar costa niste milioane de dolari) plus ca marile puteri nu proecteaza razboaie intre ele direct si tarile mici nu dispun de tehnologia necesara pentru a detecta aviane stealth
nu confund. Imediat dupa al doilea razboi mondial americanii au constuit un aviom similar B2-ului dar mai mic si cu tehnologie obisnuita si radarul nu il vedea. Si atunci li s-a apruns lor luminita. Era ceva similar cu avionul acesta constuit in al 2-lea razboi mondial:
http://www.dailymail.co.uk/news/article-1198112/Sleek-swift-deadly–Hitlers-stealth-bomber-turned-tide-Britain.html
Promit ca in saptamana urmatoare caut material si o sa iti dau mai multe detalii.
YB-35 iar mai tarziu YB-49, cu motoare reactive. problema la acest tip de avion a fost lipsa derivelor si de aici era extrem de greu de pilotat. Proiectul era insa foarte economic dpdv al aerodinamici, dar a fost posibil de construit numai in era calculatoarelor si B-2 si F-117 sunt extrem de instabile aerodinamic si sunt pilotate practic de catre calculatoare.
Nu stiu insa daca in 1945-49 se avea in vedere si o amprenta radar redusa.
Multumesc pentru ajutor. M-ai scutit de o cautare pe google. dau o bere
Rusii au cedat in criza rachetelor penmtru ca de fapt nu aveau destula putere sa ameninte real ter. SUA. Aveau doar 14 ICBM operationale restul erau butaforie.Restul este fanfaronada ruseasca
aveau insa in acelasi timp si americanii aveau destula putere sa-i termine pe ei ceea ce au facut nikita sergheievici khruschev si john fitzgerald kennedy a fost un joc de impartire a sferelor de influenta si nu-s convins ca rusii atunci nu au iesit oarecum in castig , cuba e inca dupa atatia ani comunista si e la 90 mile ( 145 km ) de coasta statelor unite , poate ca acum nu mai are asa de multa importanta insa in toiul razboiului rece avea .
Obezii au nevoie de stocuri de coke si burgeri pentru armata,daca reusesc chinezii sa le distruga stocurile de coke si burgeri s-ar putea sa ii scoata din joc pe soldateii americani,obisnuiti cu joystickuri si cu ochelari de soare
In realitatea nu cred ca partea chineza are ca scop infruntarea SUA la nivel global, ci doar scopuri locale, in sensul ca are nevoie de o forta militara pt as sustine interesele in zona ei geostrategica.
Si in afara oricaror dicsutii cele doua tari sunt foarte legate intre ele, economic mai ales, asa ca o confruntare cu iz militar nu cred sa intre in vederile vreuneia dintre parti. Se mai infoaie unii la altii ca doi cocosi despartiti de un gard, dar ambele tari au conducatori mult prea seriosi pt a escalada un posibil conflict. Niciuna dintre parti nu ar avea de castigat din ruinarea celeilalte.
S-ar putea ca Marele Popor Chinez sa fi tras cu ochiul foarte bine la economia americana si sa aiba in vedere ca odata cu dezvoltarea tehnologiei si industriei militare sa traga in sus si avansul tehnologic in industria civila, dupa reteta americana. Atunci sumele uriase investite in tehnologie militara chineza ar fi perfect justificate, pentru ca in final ar duce la cercetare-dezvoltare de produse civile. Aceasta retata folosita cu enorm succes de SUA a fost ratata cu totul de URSS si partial de Rusia, insa China ar putea s-o aplice.
Corect, prin absurd incepe un razboi intre america si china. Pai ar cam ramanea vapoarele chineze in port. Cine mama naibii ar mai aduce produse din china? Europenii clar ar bloca comenzile, americani la fel. Toti ar avea de pierdut. Se spioneaza ei destul si se umfla in pene chinezii. Cam la atata se rezuma totul. Plus ca ei mai au o slabiciune Coreea de nord, care daca mai face mult scandal s-ar putea sa ajunga cel mai mare parc industrial al Coreei de sud. Nu cred ca ar vrea chinezii sa ii aiba pe americani si mai aproape de beijing..
Cred ca gresiti grav odata cu dezvoltarea tehnologiei si industriei militare sa traga in sus si avansul tehnologic in industria civila, dupa reteta americana. Desi SUA sunt patria revolverului si a armei cu repetitei (Spencer, Wincester-Henry) si a mitalierei dezvoltarea lor tehnologica a avut ca scop indestularea pietei civile cu produse de inalat tehnologie (in epoca) Adecaratele inventii americane sunt masina de cusut (Remington ala de producea si pusti), masina de spalat , steameru , pullmanu si becu electric. De arme s-au apucat tarziu … Goering chiar radea ca americanii nu sunt in stare sa produca decat alme de ras alta inventie americana tipica). Dar au produs atatea incat sa ii raza pe nemti! Baza a fost industria civila – nu zic deact ca au luat transmisia automata de pe cadie si au usi pe tancu Chaffee!! In Europa inca in anii 50 daca iti luai „masina mica” trebuia sa stapanesti arta dublei debreierei da’ tanchistu de pe Chaffee era boier!! Da uzbele de automobila americane au produs atatea tancuri usoare ca armata a tipat ” ho bre!! Prea multe!! Nu reusim sa instruim!!!”
Cu URSS e altceva. URSS s-a industrializat ca sa aiba armament. Basta! Si daca amerlocii au reusit sa improvizeze motoru Multibank (30 cilindri !!!!) pornind de la un Chrysler cu 6 cilindri ei bine URSS nu a reusit – sau nu s-a interesat sa obtina un motor diesel ptr autoturisme -desi avea splendidu motor Diesel de pe T 34 sau si mai si ul Charomski – motor diesel de aviatie 1500cp! Da un fleac de motor ptr Volga nu au avut …
Morala – investitia civila se poa transfera catre armata. Invers mai greu sau niciodata !! (minus motoarele reactive. Da fi fara rezbel see ajungea la ele-mai traziu dar mai ieftin
aici te contrazic. Am lucrat la un produs militar impreuna cu Carl Zeiss pt niste camere video cu focalizare ff mare, vedere infrarosu si camera termica 3in 1 ca si cafeaua sau un film porno prost. Aveau niste cerinte de calitate si niste materiale super! Eu zic ca dezvoltarea de noi tehnologii apar in industria militara si apoi pt piata civila.
p.s. daca ar fi folosite camerele alea la adevarata valoare musca nu ar putea trece granita fara sa fie vazuta. Ar disparea 50% din tigarile de contrabanda de pe piata
Chinezii ar trebuii sa doneze jumate din bugetul apararii rusilor,sa vedeti rusnacii ce arme vor face cu atata banet,am mai zis pe aici rusii au acum 74 de miliarde buget in aparare,daca ar avea 664 de miliarde ca americanii ar fi de departe cei mai buni,ei si cu amaratii aia de 74 de miliarde reusesc sa fie competitivi
Chinezii din pacate pentru ei, sunt amplasati geografic foarte prost. Terestru, cu desertul mongol si taigaua siberiana la N, Tibetul impenetrabil la V si paduri tropicale in SE, iar maritim, configuratia Marii Chinei de Sud si a Marii Chinei de Est, fac China foarte usor de blocat. Marea Chinei de Est, este inchisa de o linie formata din Coreea, Japonia si Taiwan, cu o multitudine de insulite intre ele, iar Marea Chinei de Sud, e si mai inchisa, intre Taiwan si Filipine, Indonezia si Singapore. Americanii isi pot amplasa relaxati a VII-a Flota in spatele acestor obstacole si i-ar forta pe chinezi sa incerce sa sparga blocada. Ca sa nu mai vorbim ca nu au cu ce sa sparga blocada si se vor baza pe submarine si rachete anti nava cu baza la sol, mult laudatele distrugatoare de portavioane. Dar pentru asta au nevoie de informatii si daca ei au arme antisatelit, ne putem imagina ce are unchiu Sam, care unchi nu va sta cu mainile la spate ci va tinti din start spre ochii (radare, sateliti) chinezilor.
Degeaba tot fac nostalgicii planuri despre cine si cum va invinge SUA, la ora actuala nu se poate, este precum imperiul Roman in culmea puterii. Doar o coalitie a mai multor state puternice ar putea face asta, doar ca acele state au la randul lor animozitati intre ele. Sincer nu cred ca in cursul vietii noastre vom vedea apusul dominatiei americane, dar cine stie, caile Domnului sunt nebanuite.
America se va prabusi economic in cursul vietii noastre, poate mai rapid decat ne asteptam. Homeland Security cumpara munitie la greu pentru ca o astfel de prabusire va fi urmata de mari probleme interne.
Nici nu cred ca ar vrea chinezii sa-i atace pe americani, si nu e vorba doar de diferenta de tehnologie militara ci si de legaturile economice stranse pe care le au si de faptul ca nici nu au ce sa atace in marile din sud de acolo. Niste insulite fara mare importanta si poate cu rezerve destul de mici (mai ales pentru China) de petrol aflate in jur nu cred ca merita riscul.
Scandalul de acolo e mai mult o chestie de prestigiu, chinezii s-au luptat si cu sovieticii, pe bune de data asta, in anii 60-70 pentru niste insulite de pe un rau din Siberia.
China pare ca se orienteaza spre Africa pentru materii prime, si mai devreme sau mai tarziu (poate chiar in cooperare cu americanii si poate si cu altii) spre Rusia, adica spre Siberia.
O parte din Siberia e luata cu japca de rusi in sec XIX (de, nu ne-au luat numai noua Basarabia) de la chinezi, profitand ca ei se luptau cu englezii (s.a.) in „razboiul opiului”. Zona unde e Vladivostok astazi era a Chinei atunci. Am citit undeva ca in scolile chineze li se preda ca o parte din Siberia e „teritoriu chinez temporar pierdut” sau ceva de genu.
Cat despre bugetu american, eu sunt un pic adeptul teoriei conspiratiei, si cred ca o buna parte din trilioanele alea disparute anii astia au ajuns in asazisele „bugete negre” ale lor. Vezi doar faza ca un seif cu nu stiu ce harti de valoare, bonuri nu stiu de care, bani etc, valorand 2,5 trilioane parca (sau 25), a fost inundat in timpul super-uraganului ala de la New York, si s-a pierdut de tot cica, a venit apa si l-a luat hehe. Numai spun de trilioanele tiparite pe sub mana de Banca Federala (care e o banca privata ce emite moneda nationala, alta ciudatenie) sau trilioanele platite de statul american unor banci si companii, dupa ce alte trilioane au disparut subit (cine stie unde) cand a plesnit criza.
În aceeași idee: http://www.washingtonpost.com/blogs/federal-eye/wp/2013/04/03/what-will-the-militarys-aerial-demonstration-teams-do-without-air-shows/