Episodul LXXIV: Crotalul, Partea I
Nu, nu va speriati, nu vorbim despre teribilul sarpe ci vorbim despre un sistem de rachete antiaeriene de origine franceza, larg raspandit in lume, sistem pe care, daca s-ar dori, l-am putea avea si noi pe SAUR 2 sau TBT (bine, noi inca nu le-avem nici pe astea si nu se intrevede nicicum “luminita” aia, tunelul exista si-i tare intunecat, far’ de capat, mama ei de treaba!). Un sistem despre care s-a mai discutat tangential in diferite articole pe ROMilitary, pe care il vom lua la puricat in articolul de fata. Un sistem contemporan cu celebrele SA-6 Gainful/2K12 Kub si SA-8 Gecko/9K33 Osa sovietice (si noi ne putem mandri cu ele, fiindca altceva n-avem si nici nu exista semnale certe c-am achizitiona ceva. Stratejii, doar stratejii), care de mai bine de 40 de ani serveste in armata franceza si nu numai, si-asta fiindca acest complex de rachete ramane unul dintre cele mai de succes SAM construite vreodata, peste 300 de sisteme fiind exportate in 15 tari.
Evoluand odata cu tehnologia, Crotale SAM/Surface-to-Air Missiles (Rachete Sol-Aer), caci despre el este vorba, este astazi unul dintre cele mai moderne complexe state-of-the-art, intr-o gama variata de configuratii, unele dintre acestea realizate in urma cerintelor venite din partea unor state ce l-au comandat (si Romania ar putea face asta, exista o fotografie cu Crotale Saur 2, dar la noi totul este “a fi sau a nu fi”, cu accent pe a “nu fi” dupa cum merg lucrurile. Unde nu-i cap vai de picioare!).
Dezvoltarea acestui sistem incepe la jumatatea anilor *60, odata cu comanda de a se realiza un sistem automat de aparare a trupelor terestre impotriva tintelor aeriene, mobil si cu baza la sol, data firmei franceze Thomson-Houston (ulterior Thomson CSF. Din anul 1990 a devenit binecunoscuta Thales) de catre Africa de Sud. Mai bine spus, in anul 1964, Africa de Sud a optat pentru firma franceza datorita refuzului Marii Britanii de a-i livra sistemul antiaerian Bristol Bloodhound Mk.2 (1964-1991), refuz datorat politicii de apartheid din aceasta tara, sud-africanii dorindu-si cu ardoare un sistem SAM/Surface-to-Air Missiles. Ca urmare erau dispusi sa cheltuie multi bani pentru a achizitiona un astfel de sistem, oportunitatea ivindu-se odata cu intentia francezilor de a-l realiza (asta inca de la sfarsitul anilor *60, cand sovieticii scosesera sau aveau in dezvoltare aeronave capabile sa penetreze la mica altitudine apararea AA a NATO, precum MIG 23BN/27 Flogger si SU -7/17/22/24). Odata demarat programul, sud-africanii au fost principalii finantatori, ei asigurand mare parte a cheltuielilor, 85% din total, restul fiind acoperit de catre statul francez (15%), studiile debutand in anul 1967, doua mari firme franceze fiind implicate, Thomson CSF (vehiculul purtator de radar/auto-radarul si vehiculul de lansare) si Matra Missiles/Matra Haute Technologies (din anul 1999, Aerospatiale-Matra. Un an mai tarziu au devenit parte a concernului EADS.
Firma s-a ocupat de realizarea rachetei R-440 din dotarea SAM Crotale). Interesant este faptul ca sistemul a fost dezvoltat rapid, primele livrari catre Africa de Sud avand loc in anul 1971, la doar 3 ani de la debutul proiectului, ceea ce ne demonstreaza, daca mai era cazul, ca daca ai finantare, creier si vointa poti face totul rapid si bine (noua ne lipsesc finantarea si vointa, creiere inca mai avem…Hmm, avem!!??). Pana in anul 1973 sistemele destinate Africii de Sud fusesera livrate, sud-africanii botezandu-le Crotale Cactus (7 plutoane). In 1978 si Armata Franceza a comandat si achizitionat 20 de baterii de Crotale (dupa ce mai intai testasera o singura baterie de rachete, ce avea in componenta sa un ACU si doua TELAR, toate fiind dispuse pe vehicule Hotchkiss P4R 4×4, vehicule comandate in februarie 1971 si livrate in cursul anului urmator), conceptul de baza si performantele de inceput ale SAM-ului francez erau asemanatoare cu cele ale sovieticelor SA-6/8 insa, sistemul a avut mai multe variante constructive, precum:
Franta – „primii Crotali”
–Crotale Seria 1000 (1969), prima varianta intrata in uz, un pluton de astfel de rachete are, de regula, in componenta sa o Unitate de Coordonare si Achizitie (ACU/Acquisition and Co-ordination Unit) si 2-3 unitati/vehicule de lansare (fiecare vehicul de lansare dispunand de cate 4 containere cu rachete Matra R-440. Exista si varianta containerizata a Crotale, aceasta fiind dislocabila in sistem trailer, mai putin raspandita in lume, insa era ideala pentru apararea pozitiilor fixe (precum aeroporturile sau obiective de importanta economica si militara);
-Crotale Seria 2000/3000 (1978), cu radar imbunatatit, sistem video de urmarire a tintelor, capacitate IFF, urmarirea automata a tintelor;
–Crotale R-460/Shahine/SICRA (1980), varianta unica dezvoltata de catre francezii de la Thomson CSF (astazi, Thales) si Matra (astazi parte integranta a EADS) pentru Arabia Saudita incepand din anul 1975 (astazi, in inventare, acest sistem mai apare drept Nexter/Thales Shahine). Crotalul sauditilor a intrat in teste si productie in anul 1979, 36 de sisteme fiind vandute acestui stat in perioada 1982-1983, impreuna cu 53 de tunuri AA de calibrul 30 mm (si acestea dispuse in turela pe sasiu AMX-30, modificarea fiind facuta de catre Giat Industries, astazi Nexter Systems). Vehiculul dispune de radar propriu de ghidare a celor doua tunuri antiaeriene KCB Oerlikon Contraves, identic cu cel de pe Crotale, fiecare tun avand o rezerva proprie de 300 de proiectile, alte 900 de proiectile fiind transportate in turela). Sistemele Crotale ale sauditilor sunt dispuse pe sasiul tancului AMX-30 (pe-atunci acesta era principalul lor MBT, si dispunea de tun de calibrul 105 mm si cantarea 40 de tone. A fost fabricat de catre Atelierul de Constructii din Issy les Moulineaux, pe-atunci, in 1960-1963, singurul fabricant de blindate din Franta), in locul turelei, ceea ce face ca sistemul sa aiba o buna mobilitate in teren moale (desert) si o buna protectie in mediu ostil.
O baterie Shahine este formata dintr-un ACU si patru TELAR, sauditii folosindu-l ca sistem mobil de aparare AA pentru formatiunile de blindate si infanterie motorizata. Mai mult decat atat, SAM-ul saudit dispune de 6 containere cu rachete (in loc de 4 containere la celelalte variante, inclusiv la cel francez), racheta insasi fiind modernizata de catre Matra, aceasta derivand din R-440 si poarta numele de R-460 (motor in doua trepte; timp de ardere 4,5 secunde, fata de 2,5 secunde la R-440; viteza maxima peste 2 Mach; raza maxima de actiune 13000-13500 m, fata de 8000 m la R-440; poate intercepta tinte aeriene ce evolueaza intre 10-6100/6500 m altitudine; greutate la lansare 100 kg; ghidaj radar si IR). ACU cantareste 32,70 tone si dispune de un radar de mari dimensiuni destinat detectarii tintelor, supravegherii si interogarii acestora, Doppler, ce opereaza in banda E si poate detecta tinte aeriene aflate la 18500 m distanta. Radarul dispune de un sistem digital de procesare automata a informatiilor si evaluare a amenintarilor (SN1050. Sistemul urmareste simultan 40 de tinte, selectand in mod automat 18 tinte prioritare ce sunt monitorizate simultan.
Pe turela se afla dispusa si o camera TV de mare rezolutie, zi-noapte, cu aceasta camera putandu-se monitoriza si emisfera din jurul instalatiei, insa rolul principal este acela de monitorizare a tintelor in caz de defectiune a radarului sau in caz de bruiaj), de mare viteza, rezistent la bruiaj si, foarte probabil, la EMP. Datele culese de ACU sunt transmise in timp real lansatoarelor de rachete, legatura fiind securizata desfasurandu-se in banda J, distanta dintre unitatea de urmarire si unitatile de lansare fiind cuprinsa intre 500/545 si 4000/4375 m. Fiecare ACU poate controla maxim 4 unitati de lansare, cele trei canale pe care poate lucra radarul, permit monitorizarea si controlarea a doua rachete simultan, operatorul dispunand de un ecran pe care poate monitoriza tintele si evolutia rachetelor.
Din ianuarie 1984, Arabia Saudita a acordat o suma fabuloasa firmei Thomson CSF, si-anume 4 miliarde de dolari, pentru un sistem imbunatatit numit Shahine 2, dispus atat pe platforma AMX -30 sau vehicule 6×6, cat si pe container tractabil (o semiremorca cu trei osii, aerotransportabila, cunoscuta in Arabia Saudita drept Shahine ATTS/Air-Transportable Towed System), raza de detectie a radarului fiind marita la 19500 m, dispunand de legaturi de date criptate si-n timp real (SHADL/Shahine Data-Link, permitand legatura in timp real cu structurile de comanda), centru de comanda si control Litton TSQ-73 (era livrat de catre SUA numai prietenilor. Sistemul se poate conecta rapid cu alte sisteme radar de la sol, 2D sau 3D, dispunand de calculator digital Gyk-12), rachete dotate si cu focos de proximitate electromagnetic. Piedestalul pe care sunt dispuse cele 6 containere cu rachete (cate trei in tandem stanga/dreapta) se poate roti 360◦, radarul de achizitie a tintelor si de ghidare a rachetelor, monopuls, lucreaza in banda J si dispune de data-link. Sistemul de control de la bordul unitatilor de lansare calculeaza automat pe baza datelor trimise de ACU solutia ideala de tir, focul declansandu-se automat odata ce tintele selectate in prealabil intra in raza de actiune a rachetelor. Rachetele trase sunt inlocuite cu ajutorul unei macarale ce insoteste sistemul.
Astazi, Crotale Shahine este adus in secolul XXI, in mare parte cu sprijin american si francez, avand un nou radar, Thales Raytheon Systems TRS 2630 Griffon (antena dreptunghiulara actionata de un motor electric, Doppler, dual-band E/G, 40 rpm, rezistent la bruiaj, acoperire 360◦, autodiagnosticare, poate fi coborata in pozitie orizontala in vederea transportului, raza maxima de detectie fiind de 30 km, insa poate angaja aeronave in zbor aflate la 18-20 km distanta sau elicoptere in zbor aflate la 8-8,7 km distanta, inaltimea maxima de evolutie a tintelor fiind de 5000 m (posibil chiar 6000-6500 m).
Racheta VT-1
Radarul monitorizeaza simultan 8 tinte prioritare, insa sauditii au achizitionat si noua racheta VT-1 pentru sistemul Crotale (a fost dezvoltata de catre firmele Vought si Thomson CSF: lungime 2,29 m; diametru 1,65 cm; focos de proximitate, ghidaj radar; viteza maxima 3,5 Mach; poate angaja tinte aeriene aflate la maxim 10000 m distanta/ajunge la distanta de 8000 m in doar 10 secunde). Shahine 2 TELAR are urmatoarele caracteristrici: SAM autopropulsat; echipaj 3; greutate de lupta 38,80 tone; lungime 6,59 m; 6 rachete R-460/VT-1; blindaj placi din otel sudate, inclusiv placi laterale de blindaj ce protejeaza senilele impotriva proiectilelor HEAT (un astfel de proiectil contine un focos ce poarta numele de „incarcatura de modelare”. Cand detoneaza la impact, acest focos elibereaza un jet incandescent de metal topit si gaze fierbinti ce penetreaza blindajele conventionale. Un exemplu binecunoscut tuturor celor ce-au facut armata si nu numai este RPG-ul sovietic, AG-7/9 la noi, al carui focos poate face o gaura de 5 cm diametru intr-un blindaj de otel cu grosimea de 75 cm. Fara a avea macar blindaj reactiv sau blindaj compozit de tip Chobham, un Trophy ar fi deja prea frumos, Bizonul nostru este fix pix intr-o eventuala confruntare cu blindate rusesti moderne dotate cu astfel de sisteme de protectie. Da’ cum T-55 este nemuritor precum MIG-ul 21 Lancer, atunci sa ne traiasca intr-u muuulti, muulti ani!); motorizare: un Hispano-Suiza HS 110, multi-carburant, 12 cilindri, racit cu apa, 620 CP/462 kW (posibil 700 CP); rezerva interna de combustibil 970 litri; viteza maxima pe sosea 65 km/h; autonomie pe sosea 530-600 km; poate urca/trece: pante de 60◦/obstacole verticale de 90-93 cm/vaduri adanci de 2,20 m/santuri de 2,90 m/pante cu inclinare laterala de 30◦; garda la sol 45 cm.
Crotale, varianta de baza, a fost inca de la inceput un sistem operabil pe orice vreme si a fost dezvoltat pe sasiul Hotchkiss P-4R, 4×4, ce dispune de un motor pe benzina cu 6 cilindri si trei carburatoare, doua destinate functionarii motorului in mers, iar cel de-al treilea destinat functionarii motorului static –in vederea antrenarii alternatorului (ambele vehicule dispun de coca realizata din panouri de otel sudate, conductorul aflandu-se in fata iar operatorii si diferitele sisteme-radio-electronice la partea din spate, ca si motorul dealtfel. Motorul termic antreneaza si un alternator ce produce energia necesara motoarelor de curent continuu ce antreneaza cele 4 roti ale vehiculului, diversele sisteme electrice si electronice, sistemul de aer conditionat si circuitul hidraulic. Deci, P-4R este propulsat electric, fiecare roata are cate un cilindru hidraulic (destinat ridicarii si suspendarii vehiculului in pozitia de tragere), directie, suspensie si frane, proiectate de catre firma Messier, picioarele hidraulice putand fi dispuse in 5 pozitii de catre conductor prin intermediul unei parghii. O astfel de baterie are in componenta sa un vehicul ACU si 2 vehicule de lansare, exceptie facand Libia si Bahrein care au cate un ACU la fiecare 3 baterii de lansare. Rachetele nu puteau fi lansate cu vehiculul purtator in mers, insa instalarea sistemului dura mai putin de 5 minute. Odata ce tinta era detectata, rachetele puteau fi lansate in aproximativ 6,50 secunde, acestea putand combate tinte aeriene cu o suprafata radar echivalenta cu 1 m/patrat ce zburau cu viteza de 1,2 Mach la altitudini cuprinse intre 50-3000 m. Initial, legatura dintre ACU si TELAR se facea atat radio cat si prin cablu, caz in care distanta maxima dintre vehicule nu trebuia sa fie mai mare de 800 m.
Primele Crotale au dispus de radar Thomson CSF Mirador IV, banda E, Doppler, destinat supravegherii, identificarii si desemnarii tintelor, 60 rpm, 12 tinte sunt monitorizate simultan, raza maxima de detectie fiind de 18,50 km pentru tinte aeriene ce evolueaza intre 15-4500 m altitudine, cu viteze cuprinse intre 35-440 m/s. Din 1983, Crotale Seria 4000 a dispus de datalink ce permitea ca vehiculele TELAR si vehiculul ACU sa fie separate in vederea camuflarii lor, distanta maxima fiind de 3000 m. Ulterior, in anii ce-au urmat, s-a ajuns la 10000 km, ACU avand un radar imbunatatit rezistent la ECCM si un sistem de urmarire optic si termic a tintelor (incepand cu Crotale Seria 5000 din 1985). Sistemul dispune astazi de un interogator IFF (initial acesta era de tip Thomson CSF Stresa si era operativ la maxim 8000 m distanta, fiind inlocuit din anul 1990 cu Thomson CSF RTK-M, banda Ku, solid-state si cu sistem de procesare a datelor integrat, cu raza marita la 10000 m) odata ce obiectivul a fost detectat, computerul declanseaza automat interogatorul si afiseaza in timp real datele cu privire la tinta, viteza acesteia, altitudinea de evolutie, transmitandu-le prin datalink la unitatile de tragere. Calculatorul primeste in permanenta informatii legate de locatia vehiculelor de lansare, starea de operativitate a acestora, numarul de rachete disponibile per unitate, alocand tintele in functie de disponibilitatea acestora) si de un computer digital de mare viteza (se regaseste atat pe ACU cat si pe TELAR). Astazi sistemul dispune si de catre un FLIR ceea ce permite urmarirea pasiva a tintelor atat ziua cat si noaptea, sistem venit odata cu Seria 5000, fiind initial destinat doar armatei franceze.
Unitatea TELAR Hotchkiss P4R din dotarea armatei franceze si nu numai are urmatoarele caracteristici: lungime 6,22 m; latime 2,72 m; inaltime 3,41/3,75 m.
Unitatea ACU Hotchkiss P4R din dotarea armatei franceze si nu numai are urmatoarele caracteristici: lungime 6,22 m; latime 2,72 m; inaltime 2,98/3,65 m.
Rachetele utilizate de catre Crotale in varianta originala sunt de tipul Matra R-440, un echipaj antrenat format din 3 oameni putand incarca cu ajutorul unei macarale toate cele 4 rachete in aproximativ 2 minute. Racheta R-440 are urmatoarele caracteristici: greutate la lansare 84 kg; lungime totala 2,89 m; anvergura aripilor 54 cm; diametru 15 cm; greutate container de transport+racheta, 100 kg/16 kg containerul de transport; focos: HE, 15 kg, cu fragmentare, are o raza letala de 8 m imprastiind fragmente metalice si bile din otel cu viteza de 2300 m/s. La inceputul anului 1987, francezii au realizat un nou focos cu fragmentare pentru Crotale, dispersia fiind concentrata pe o arie de 40 cm si distanta de 5-8 m fata de tinta, fragmentele fiind capabile sa penetreze o placa de otel cu grosimea de 10 mm, aluminiul fuzelajelor fiind doar ca „desert”/fuzee de proximitate in IR ce se activeaza doar cu 350 m inainte de interceptia tintei; ghidaj radio; eficacitate maxima 5000-5500 m, in functie de viteza si marimea tintei; propulsie: un motor racheta cu combustibil solid, Thompson-Brandt SNPE Lens III, greutate combustibil 25,45 kg, permitand rachetei sa atinga viteza de 750 m/s in doar 2,8 secunde de la lansare (foarte probabil ca impulsul imprimat rachetei era cuprins intre 3800 daN-2650 daN.
Varianta navalizata a Crotale (Naval Crotale) utilizeaza o racheta usor modificata, numita R-440N/Naval (cu focos de proximitate, putand intercepta tinte aeriene ce evolueaza intre 15-5500 m altitudine, autonomia maxima fiind de 13000 m (foarte probabil ca exista si o varianta imbunatatita, capabila sa loveasca elicoptere ce evolueaza cu viteza redusa sau aflate in zbor static la 14600 m distanta, ceea ce este absolut remarcabil), probabilitatea de lovire fiind de 80% in cazul lansarii unei singure rachete si de 96% in cazul lansarii a doua rachete (tintele aeriene evoluand cu viteze cuprinse intre 50-250 m/s). Gama de manevrabilitate a rachetei este: ajunge la 5000 m in 10 secunde, putand manevra la 27 g/ ajunge la 6000 m in 13 secunde, putand manevra la 18 g/ ajunge la 10000 m in 28 secunde, putand manevra la 8 g/ ajunge la 13000 m in 46 secunde, putand manevra la 3 g) si radar Thomson CSF FPE, Doppler, banda I/J; au fost realizate cel putin 250 de sisteme Crotale bazate la sol si 25 de sisteme similare in varianta navalizata (se pare c-au fost vandute doar Frantei, Chinei si Arabiei Saudite. Chinezii, in buna lor traditie, il vor produce sub licenta), impreuna cu cel putin 7000 de rachete in toate versiunile, asta la nivelul anului 1997.
Episodul LXXV – Crotalul, partea a II-a
WW
SURSE DATE SI POZE: Wikipedia-Enciclopedia Libera, Internet.
www.xsouth.freeserve.co.uk/crotale__surface_t…
www.saairforce.co.za/the…/cactus-crotale-sam
survincity.com/2012/07/french-sam-crotale-ng/
www.photius.com/…/egypt_national_security_a…
www.cmchant.com/nexterthales-giatthomson-cs…
www.army-technology.com/projects/crotale/
tanknutdave.com/the-finnish-xa-181-aka-ito–90/
www.tank-net.com/forums/index.php?…34812
www.onwar.com/…/missiles/France_Crotale.ht…
www.basicrecceguide.be/…/SAM%20Center.ht..
superb sistemul.
ar sa bine pe navele noastre.
far impreuna cu un sistem CA-95 (cu racheta rav-rs) pe care il consider ff nun daca racheta primeste cap IR isralian si inca o treapta la motor, pentru a lovi tinye la dista.ta dw peste 5000m
ungaria vinde 200rachete R+60, numai nune pre aparare AA
aloo – matale nu ai deposit momentul lego?
nu orice merge impreuna
@Ilie,
Eu cred ca merg impreuna.
stii de ce? pentru ca sunt rachete diferite, din categorii diferite.
CROTALUL: ESTE O RACHETA CU GHIDARE RADAR
RAV-RS: ESTE O RACHETA CU GHIDARE INFLA ROSU
P.S. avem si o racheta cu ghidare radar… R-23 (copie dupa modelul rusesc) dar nu are rost sa vb despre el
si inca ceva… de fiecare data, in comentariile mele, am vorbit despre RAV-RS ca potentiala racheta SOL-AER de raza scurta, mult superioara rachetei A95M-RC ce echipeaza sistemul anti aerian CA-95.
daca studiezi cu atentie caracteristicile celor 2 rachete, in special sistemul I.R. si manevrabilitatea vei ajunge la aceeasi concluzie.
„far impreuna cu un sistem CA-95 (cu racheta rav-rs) pe care il consider ff nun daca racheta primeste cap IR isralian si inca o treapta la motor, pentru a lovi tinye la dista.ta dw peste 5000m”
si aici raspunsul meu
„aloo – matale nu ai deposit momentul lego?
nu orice merge impreuna”
Sistem CA-95 cu racheta rav-rs – Asta poate sa fie CA-96 dar daca zici tu ca merge cu ochitori ala model 1950
daca racheta primeste cap IR – pai nu primeste – ca doar aia nu-s nebuni sa-si taie craca de sub picioare cand pot vinde Spyder
si inca o treapta la motor – mai bine pun lift ca decat sa urce toate scarile alea :))))
Am citit undeva ca se zice INFRA ROSU dar ce mai conteaza cand esti chipp si dale
„P.S. avem si o racheta cu ghidare radar… R-23 (copie dupa modelul rusesc) dar nu are rost sa vb despre el”
PS – AVEAM o rachera R-23 – si aia doar asamblata la noi 🙂 intr-un numar de cateva zeci
daca ai fii studiat caracteristicile albelor rachete vei vedea ca ambele sunt depasite
Draga… ILIE,
cu drag ti-as da replica dar… nu are rost sa ma cobor la un astfel de dialog,
IMI PERMITI TE ROG SA MA RETRAG?
DACA AI CHEF DE „MECIURI” asteapta sa posteze si altii…
P.S. sa stii ca am mancat pe paine caracteristicile rachetelor A.A. in special romanesti si… R-60M (racheta construita de romani sub denumirea de RAV-RS) este formidabila
nu ti-as dori sa fii pilotul unui avion care are in coada o racheta R-60M, nu ai mai supravietui mai mult de 3-4 sec.
un citat de pe ROMILITARY CARE VORBESTE DE O RACHETA DEPASITA:
„Racheta se putea lansa de pe avioane manevrand cu suprasarcina maxima de 8G in momentul lansarii impotriva unor tinte care manevreaza cu suprasarcina maxima de 12 G. Pe traiectorie racheta poate manevra cu suprasarcini pana la 45 G”
Si ne dezvalui si informatiile asemenea pateului pe paine care sunt caracteristicile capului cu „infla rosu” a magnificei R-60M construita de romani? Si poate ai informatii unde se facea senzorul si acelasi lucru pt fereastra?
Poate ai auzit si de licentiere – unii chiar iau treaba asta in serios, altii precum chinezii se apuc sa-ti rada-n fata.
http://www.rumaniamilitary.ro/rav-rs-racheta-romaneasca-de-top-ir. Ideea este ca aceasta racheta putea fi modernizata dupa „90, nu aruncata la cos. Cu un senzor IR israelian am fi avut poate o racheta decenta astazi, construita in tara, da bine ca s-au dus dracului, las ca le cumparam de la altii, cate o duzina odata.
RAV RS era o racheta BUNA pt nivelul de atunci al tehnicii noastre, si care ar fi avut o paine de mancat si astazi up-gradata.
Programul a fost inchis din ordin politic.
Atata vreme cat racheta era ASAMBLATA sub licenta ruseasca era clar ca rusii nu vor sa prelungeasca licenta. Pe de alta parte erau si ei dornici sa-si vanda uriasul stoc de rachete din era sovietica.
Pe de alta parte senzorul optic venea de la ei, sistemul de comanda vedea mai mult ca sigur de la ei, fereastra tot de acolo. M-as bucura daca-mi puteti dovedi contrariul.
Cel putin dupa cunostinta mea nu stiu nici o tara care ar fii cumparat capete de ghidare IR pt rachete AA daca nu a fost implicat intr-un program comun de dezvoltare a acelei rachete.
Sa-mi fie cu iertare dar nu am auzit de vre-o racheta AA care sa fie upgradata. Poate o varianta imbunatatita a acelei rachete. Deja vorbim de alta rachete.
RAV RS a insemnat pt noi un varf tehnologic si avea viitor. Asa cu Malyutka 2M exista, asa cum CA 94M a dat rezultate, puteam avea astazi o racheta AA cu raza scurta romaneasca. Daca vrem sa fim exacti, am fi vorbit astazi de o racheta RAV RS block II, tot asa cum AIM-9X este o dezvoltare a predecesoarelor sale…
Regretul meu este ca nu s-a pastrat aceea expertiza tehnica. RAV-ul ar fi putut avea urmasi… Iar pe de alta parte R-60 era in anul 1990 peste AIM-9 aflata in dotarea NATO, asa ca RAV RS nu era chiar de lepadat.
Reiau:
poate ca R-60 era tehnologie de varf pt noi are in anii 90 estul si vestul aveau deja senzori IR cu dubla banda.
Subliniez faptul ca aceste rachete au fost ASAMBLATE si nu produse in Romania, folosind componente si expertiza ruseasca !!! – prin urmare contributia Romaniei, exact ca in cazul tuturor rachetelor „produse” la noi e aproape de 0. Atata vreme cat nu ai cercetare in domeniu nu ai cum sa te astepti ca intr-o perioada de 15 ani sa vii cu imbunatatiri la o racheta aa. Pe de alta parte la noi lipseste si infrastructura – nu avem unitati de productie hi-tech.
Referitor la acea expertiza tehnica – banuiesc ca inca se gasesc niste cetateni care sa stie a citi un plan (acum sunt in engleza nu in rusa).
R-60 era peste AIM-9l/M? poate in vise – detectorul de pe Sidewinder era cu o generatie inaintea celui de pe R60M ca sa nu mai vb de R60.
Fata de performantele R-60 in anul 1990…Poate ca germanii sunt nebuni si nu stiu ce vorbesc, insa atunci cand au pus mana pe stocul de R-60 al RDG au fost foarte impresionati, declaratiile fiind publice.
Tot asa cum MIG-29 a dat de pamant cu F-16 in lupta directa…
Pe de alta parte intradevar astazi RAV RS/R-60 este perimata. Regretul meu este ca nu s-a folosit deschiderea de dupa „90 pentru maturizarea acestui tip de tehnologie in Ro. Astazi nu mai fabricam decat rachete anti-grindina si e pacat.
Pai daca Mig-29 a dat de pamant cu F-16 si Mig-21 LanceR a dat de pamant cu F-16 atunci sa tinem migurile pana in 2050 ca dau de pamant cu toti si toate. Din ce am citit pana acum am gasit doar ca F-16 a doborat Mig-29 si nu invers.
In legatura cu R60 din GDR nu prea stiu – sigur nu era vb de R73?
Ma repet – daca nu esti capabil sa produci si ulterior sa dezvolti senzori IR in tara (plus control) tot ceea ce faci este doar un prnd eventual in cel mai favorabil caz sa asamblezi rachete din componente.
MIG-29 vs F-16 sunt absolut sigur 🙂 .
@George GMT,
Ai perfecta dreptate, MIG-29 Fulcrum-C in configuratia pentru fortele aeriene ale URSS si EstGermane era superioare lui F-16, la nivelul anilor ’90.
– Inca o dovada este faptul ca POLONIA a decis sa pastreze avionul Mig-29 in serviciu militar macar pana in 2018, chiar daca nu beneficiaza de sprijinul Rusiei pentru mentenanta.
– Am citit cu ceva ani in urma in TopGun – Romania, declaratia unul specialist de la Aerostar Bacau, care confirma superioritatea avionului MIG-29 Fulcrum-C achizitionat din Rep. Moldova. Avionul fiind in configuratia standard a URSS-ului. aparatele moldovenesti au reprezentat unitatea de sprijin a Armatei a 14-a.
– Inca un argument al superioritatii avionului MIG-29 Fulcrum-C este faptul ca USA a facut tot posibilul ca sa achizitioneze aparatele scoase la vanzare de Rep. Moldova, aparate destinate pilotilor URSS.
SUA a achizitionat aceste aparate, pentru ca sa nu ajunga in Irak., si in felul acesta ar fi ingreunat orice operatiune aeriana a fortelor americane.
ca o ultima completare…
Nu era mare diferenta intre armamentul SUA si armamentul URSS.
Daca analizati cu atentie conflictele in care s-au implicat americanii, toate tarile erau din lumea a 3-a, si aceste tari dispuneau de tehnologie militara a anilor „70.
Atunci cand un oponent american a avut tehnologie militara ruseasca actuala… SUA s-a multumit doar cu sanctiuni economice, fara sa atace. Exemplu este CUBA, IRAN si COREEA-N.
SUA si-a invatat lectia Vietnamului. Unde MIG-17 si MIG-21 Fulcrum au fost vedetele razboiului in confruntarile cu aparatele americane.
ILIE, una este TEORIA si alta este PRACTICA.
Strategia militara se face in functie de tehnologia pe care o ai la dispozitie.
Nu este obligatoriu ca tehnologia de ultima generatie sa castige un razboi.
si aici avem exemplul GERMANIEI NAZISTE care avea cea mai inalta tehnologie si totusi a pierdut razboiul.
dar si a ROMANIEI care nu dispunea de armament de ultima generatie in 1941 dar totusi a eliberat Basarabia in 15 zile. (adevarat, cu ajutorul Germaniei dar Rusii nu au avut inferioritate pe frontul din Basarabia)
ia citeste ce a facut colonelul Robin Olds cu MIG 21 in Vietnam?
@emy
una este TEORIA si alta este PRACTICA.
da – cam asa scrie in toate manualele …. nu prea m-am prins la ce faci referire dar incerc sa extrapolez
daca crezi ca in practica o racheta R60 cu senzorul PbS fara racire e mai buna decat AIM-9 cu un InSb racit atunci o lasam asa ca nu are rost
Nu este obligatoriu ca tehnologia de ultima generatie sa castige un razboi. – ma gandesc ca irakienii erau aproape sa castige cu americanii dar n-a fost sa fie. Cam aceeasi strategie si la noi – ingropam T77, facem transee si asteptam rusii :))))
Ma refeream la pregatire si la motivatia militarilor care face diferenta.
Si poate fi mai importanta decat tehnologia de ultima generatie.
Am folosit exemplul Romaniei din WW2-luptele pentru Basarabia. Rusiinerau mult mai bine inarmati, inclusiv tancuri T-34 superioare tancurilorilor noastre SkodaR-2 si Renault R-35.
Aceeadi situatie era si ls regimentele de Artilerie… Romania folosea tunul Schneider-Putilov 75mm-30calibre (model 1902/36) URSS folosea tunul F22 Putilov 76,2mm-40calibre dar si tunul Zis-3 (76mm)
Nu comentez despre R-60 ptr ca e o racheta depadita, la fel cum era si tunul Schneider-Putilov 1902/36 si totusi spaima rusilor
acelas Chipp care manca pe paine Wikipedia
„P.S. sa stii ca am mancat pe paine caracteristicile rachetelor A.A. in special romanesti si… R-60M (racheta construita de romani sub denumirea de RAV-RS) este formidabila ”
intreba mai devreme anul acesta:
„Chipp
Post Time 7 februarie 2014 la 15:52 – Răspunde
Romania are o licenta de:
racheta K13 (denumirea romaneasca este A-91)
Aceasta racheta are o raza R=35km pe site-ul Wikipedia
cat de adevarata este aceasta informatie?
”
Eu ma intreb cati de pe site chiar au habar despre ce vorbesc si nu ce au visat cu ochii deschisi.
Eu nu incerc sa ma duelez cu nimeni, doar incerc sa obtin cat mai multe informatii pe care unii membri se pare ca le detin (in cele mai multe cazuri doar pt ei si din pura imaginative – parerea mea).
De asememea consider ca fac un deserviciu naivilor care chiar iau drept bune cuvintele lor in drept urmare cresc nivelul de frustrare (fara o baza legitima) in randul cetatenolor obisnuiti.
:)) :)) :))
ce-o si cu intelepciunea asta…
ce sa-i faci… daca nu se vinde la piata…
Einstein dute in alta parte daca ai chef numai de bascalie
In ce priveste sistemul A.A. francez… ma indoiesc ca va intra in dotarea fortelor armate romane, din mai multe motive…
ROMANIA si FRANTA nu au un parteneriat strategic… nici militar…
ROMANIA are un parteneriat militar cu ISRAEL (foarte multa tehnica militara evreeasca implementata in armata noastra)
ROMANIA are un parteneriat strategic cu SUA.
probabil ne vom invarti aici… intre cele 2 tari… mai ales ca FRANTA vrea sa ne faca o „bucurie” cu navele MISTRAL…
la fel cum nici Vanatorul MIRAGE 2000 C/E sau alte variante… nu va intra niciodata in dotarea ROAF.
Un avion mult superior celor 12 aparate F-16 pe care tocmai ne pregatim sa le primim… mai sunt vreo…4-5 luni pana in 2015
nu stiu daca FRANTA a reusit sa vanda ceva… tehnica militara in Romania dupa 1990 poate doar… rachetele MILAN 2T (Malyuka)
Matra Magic 2 vandute la inceputul anilor 1990.
http://www.rumaniamilitary.ro/dupa-ce-ca-esti-sarac-mai-esti-si-prost
Corect,
Uitasem de Matra MAGIC-2
superb sistemul acesta SAM .
Oare o versiune de interceptare a rachetelor dupa modelul israelian Iron Drone ar fi posibil?
Eu as pune o intrebare dupa ce vedeti filmul.
Se poate vedea ca demontarea unui tun dureaza(cazul din spate).
Si cred ca tot un autotun este mai bun care are tunu pe el si pleaca oricand.
Si totusi de ce se fai fac tunuri separat, care este o arma greoaie?
Poti face un blindat usor care sa duca tunu pe el si sa functioneze ca un tun.
https://www.youtube.com/watch?v=fmNoOt7aQPA