Enciclopedia Armelor: Feline Germane – Leopard 1

Partea a II, Episodul XC

Tancul Leopard 1 are coca realizata din otel laminat de mare densitate, placile fiind sudate electric, coca fiind impartita in doua compartimente –fata, compartimentul echipajului/spate, compartimentul motor, acestea fiind separate printr-un perete ignifug. Blindajul omogen are urmatoarele grosimi: frontal 70 mm cu inclinatie de 60°; coca 25 mm la inclinatie de 83°; coca partea fata 70 mm la inclinatie de 55°; coca partea laterala 25-35 mm; coca partea spate 25 mm la inclinatie de 88°; coca partea superioara 10 mm; coca podea 15 mm; mansonul turelei 60 mm; turela blindaj frontal 52 mm; turela spate 60 mm; turela blindaj superior 60 mm.

Turela dispune in partile laterale de cate 4 tuburi de lansare grenade smoke-flare, calibrul 76 mm (8 tuburi in total. Darea focului se facea electric), sistem ce este cunoscut in limbajul de specialitate drept “protectie semipasiva” , aceste grenade creand o “umbrela de protectie” cu raza de 20/30/150 m ce dureaza cam 90 de secunde (la variantele tarzii, mai exista dispus pe turela un lansator de grenade calibrul 76 mm ce putea fi actionat din interior, ce genera o “umbrela de protectie” de 360° creand tinte false in IR, numit Feistel F.F.V (cartusele erau fabricate de catre Feistel Pyrotechnik GmbH dupa anul 1981), acest sistem dotand si Leopard 2. Turela mai este acoperita cu o vopsea speciala de camuflaj IR ce ingreuna observarea in infrarosu si chiar radar.

Turela era dispusa pe coca blindatului prin intermediul unui inel de mari dimensiuni (rulmentii turelei erau fabricati de catre firma Hoesch Rothe Erde AG la Dortmund si Lippstadt; sistemul hidraulic era fabricat de catre ATE/Alfons Teves GmbH din Frankfurt; sistemul de iluminare era fabricat de catre Hella KG din Lippstadt), in interiorul acesteia comandantul se afla in centru, tragatorul pe dreapta si incarcatorul pe stanga (incarcarea tunului pe stanga era caracteristica blindatelor de productie Vest si SUA, la blindatele sovietice incarcarea tunului se facea pe partea dreapta). Pe partea stanga a turelei se gaseste o trapa destinata reaprovizionarii cu munitie, iar in partea spate a acesteia este dispus un cos de depozitare destinat depozitarii (plase de camuflaj, bidoane, etc, insa nu toate tancurile au dispus de asa ceva. Ulterior s-a renuntat la cos).

Comandantul si incarcatorul dispuneau la partea superioara a turelei de cate o trapa ce se deschidea spre inapoi, comandantul dispunea de opt periscoape de observatie, insa ulterior a dispus si de un periscop cu intensificator de imagine pentru vedere pe timp de noapte dispus pe plafonul turelei in fata trapei comandantului (TRP-2A, cu posibilitati de vedere IR, putea mari de minim 4 ori si de maxim 20 de ori, incepand cu varianta Leopard 1A3. Se pare ca putea detecta emisia termica a unei guri de foc, un tun spre exemplu, de la aproximativ 2000 m, posibil si mai mult).

Si tragatorul (acesta era asezat in fata sub comandant) dispunea de doua periscoape pentru observarea campului de lupta, TEM-2A, vizor optic stereoscopic, marea de maxim 16 ori fiind legat mecanic de arma principala, si TZF-1A montat coaxial cu tunul ce marea de maxim 8 ori, fiind prevazut cu un reticul mobil scalat pentru a seta suprainaltarea pentru diferite tipuri de munitie (telemetru si telescop montat coaxial cu arma principala). Pe armamentul principal se putea monta si un proiector lumina alba sau IR de tip XSW-30-U, acesta putand fi scos si depozitat in cosul din spatele turelei atunci cand nu era nevoie de el, insa putea fi montat in locul periscopului TRP-2A, si avea raza de vizare de pana la 1200 m in IR/ 1500 m lumina alba daca conditiile de vreme erau ideale (XSW-30-U era un proiector de lumina alba sau IR, 950 W, ce dispunea de lampa cu xenon Osram, consum 28 V/30 A). Incepand cu modelele Leopard 1A1 si Leopard 1A2, comandantul si tragatorul dispuneau de un monitor pentru nivel de luminozitate scazuta LLTV, pentru observatie si vizare tinte.  Mecanicul conductor era dispus in partea fata dreapta a cocii blindate, dispunand de o trapa ce se deschidea spre stanga, echipata cu trei fante de observare din sticla blindata, dispunand si de trei periscoape, unul dintre acestea, cel central, putea fi inlocuit cu o unitate IR cu intensificator de imagine pentru conducere pe timp de noapte (cele trei periscoape n-au facut parte din sistemul de baza cu care au fost dotati Leoparzii din primele serii).

Leopard 1 a fost dotat initial cu statie radio de tip SEM-25A (SEM/Sender-Empfangsgerat/Transmitator-Receptor Mobil. A fost produs de compania SEL pentru Bundeswehr incepand din anul 1960),VHF, raza maxima de emisie fiind de 750 m, greutate 50 kg, fiind compusa dintr-un transmitator (SEM-25) si un receptor (EM-25), acest sistem folosind si la inter-comunicatie intre membrii echipajului. Dispunea de o antena tija cu lungimea de 2,5 m dispusa pe turela, la care se adauga inca o antena catarg extensibila ce era dotata cu tunerul AGAT, acesta efectuand automat ajustarea antenei in functie de frecventa, alimentat 24 V,gama de frecvente fiind situata intre 26,0-69,95 MHz, spatiul de canale 50 MHz, numarul de canale 880, canale programabile 10, modulatie FM G3, operabil intre -45°/+60°, transmitatorul avea doua nivele de comutare, respective 1 W si 15 W.

                                                          ECM FSS-209

Sistemul dispunea de protective la bruiaj ECM de tip FSS-209, teleimprimator Siemens T-100 extins (putea fi folosit si pentru telex radio), modulator/demodulator cu/de frecvente sonore in banda vocala WT-FM-E1 AP01 MODEM. Sistemul era dotat cu un radiotelefon mobil dotat cu cablu de 10 m lungime, permitand comandantului sa tina legatura radio si cand nu se afla in blindat.

Leopard 1 a avut 4 versiuni diferite, cunoscute drept Leopard 1A1, Leopard 1A1A1, Leopard 1A2, Leopard 1A3, toate versiunile remarcandu-se prin putere de foc, protectie si mobilitate –cu deosebire in teren accidentat. Calea de rulare, motorizarea, rezerva de combustibil, sistemele de vizare si ochire, etc au fost upgradate dea lungul anilor de serviciu, utilizatori din terte tari dotandu-l chiar cu sisteme fabricate local, iata care au fost acestea:   Leopard 1A1 a fost echipat cu un nou sistem de stabilizare a armei principale dezvoltat de catre firma Cadillac-Cage ce permitea executarea focului din miscare (arma era stabilizata in elevatie si travers, usurand misiunea tragatorului, acesta putand acorda mai multa atentie observarii campului de lupta si a situatiei tactice, crescand probabilitatea ca el sa loveasca primul tinta, putand achizitiona si angaja tinta chiar si-atunci cand blindatul se afla in mers), un nou manson termic pe teava tunului, praguri laterale suplimentare (fuste laterale de protectie anticumulative) si blindaj suplimentar produs de catre Blohm&Voss dispus in partile laterale ale turelei (varianta mai este cunoscuta drept Leopard 1A1A1/1A2, acest blindat avand sistemul Beobachtungsgerat PZB-200 si filtrul de admisie a aerului imbunatatit. PZB-200 este un sistem pasiv de ochire si vizare cu telemetru laser ce dispune si de o luneta optica ce permite monitorizarea continua a corectiei vizarii, dezvoltat de catre AEG.

                                                                 PZB 200

 

Imaginea de inalta rezolutie captata chiar si-n conditii de lumina reziduala, era transmisa prin cablu catre un monitor de inalta rezolutie cu dimensiunea de 120×90 mm, acesta fiind dispus in dreptul tragatorului, dar si comandantul avea un astfel de monitor. Sistemul se alimenta de la o sursa de 24 V. Aceste upgradari au fost facute in perioada 1974-1977, o parte dintre acestea se vor regasi si pe Leopard 2, precum PZB-200 la primele exemplare. PZB-200 s-a aflat si-n dotarea canadienilor, chilienilor, turcilor, belgienilor si a altora, avand variante destinate utilizarii pe nave si elicoptere. Placile de otel erau prinse cu suruburi avand captuseala din cauciuc pe ambele fete. Intre blindajul suplimentar si turela era un spatiu de aer, acesta avand rolul de a disipa unda de detonatie a proiectilelor cumulative, impiedicand jetul cumulativ sa actioneze asupra blindajului. Astfel de placi de blindaj acopereau inclusiv partea spate si partea frontala inclinata a turelei.

Este cunoscut faptul ca jetul cumulativ al unui astfel de proiectil are viteza de circa 5-10 km/s, exercitand asupra blindajului o presiune de circa 10 la puterea a sasea/kgf/cm patrat, perforand blindajul ca urmare a imensei presiuni exercitate. Bineanteles, totul depinde de marimea incarcaturii, tipul de explozibil, grosimea blindajului, unghiul de incidenta al loviturii, tipul blindajului).

Leopard 1A1 a aparut in anul 1971, intrandu-si in paine cu armata vest-germana in cadrul Corpului 1/3 Blindat, dupa ce 1845 de exemplare de Leopard 1 construite in patru loturi fusesera livrate. Leopard 1A1 are urmatoarele caracteristici: echipaj 4 –comandant, tunar-ochitor, incarcator, mecanic-conductor; greutate: gol 38,70 tone/complet echipat de lupta 40 de tone. Datorita placilor de blindaj suplimentare, greutatea blindatului a crescut cu 760 kg, fiind apropiata de cea a Leopard 1A4; presiunea exercitata pe sol 12,23 kg/mp (0,86 kg/cm mp).

Sistemul radio avea sa fie si el inlocuit cu SEM-80/90 (gama de frecvente 30,0-79,97 MHz; banda vocala cuprinsa intre 3-300 KHz;putere de emisie intre 0,4-4 W/40 W la SEM-90; raza maxima de emisie este de 17 km la SEM-80 si 30 km la SEM-90; alimentat 24 V cc; inaltime 41,60 cm; latime 27,50 cm; greutate 8 kg;numarul de canale 2000; canale programabile 16;antena mobile protejata EMP; spatiu de canale 25 KHz; modulatie FM, digital si delta, salt automat in frecventa;producator Standard Electrik Lorenz; operational cel mai probabil din anul 1986. A dotat si Leopard 1A2/A3/A4 precum si Leopard 2 si, in variante modernizate, se afla si astazi in dotare), foarte probabil adoptat si pe varianta Leopard 1A1.

Leopard 1A2 a facut parte din al cincelea lot de productie a variantei 1A1, fiind fabricat in perioada 1972-1972 in 232 de exemplare. Au avut turela reproiectata cu o protectie sporita, echipament NBC imbunatatit, upgradarile ulterioare ducand la subvariantele 1A2A1/1A2A2 si 1A2A3. Leopard 1A2 a intrat in uz pentru prima data in cadrul Diviziei 6 Panzer din Schleswig-Holstein.

Leopard 1A3 au avut turela modificata inca o data, aceasta fiind mai mare si cu profil patrat, incorporand doua placi din otel distantate cu umplutura de plastic, tip sandwich, dispuse peste blindajul de baza, in vederea cresterii nivelului de protectie la proiectilele perforante subcalibru cu elemente detasabile (APDS) si la cele perforante subcalibru cu elemente detasabile si stabilizare aerodinamica (APFSDS). Ca si placile de blindaj acoperite cu cauciuc, si placile de blindaj distantate cu umplutura de plastic fac parte din ceea ce specialistii numesc “blindaj amovibil”, acesta putand fi lesne inlocuit in caz de lovire, acesta putand fi la randul sau pasiv sau reactiv.

Leopard 1A3 au fost 110 exemplare in dotarea Bundeswehr, comandantul dispunand de un periscop cu intensificator de imagine pentru vedere pe timp de noapte dispus pe plafonul turelei in fata trapei acestuia, de tip TRP-2A, ulterior din anul 1980 si variantele Leopard 1A1A1/A2 primind acest echipament. Unele exemplare de A3 au dispus de cos de depozitare. Varianta Leopard 1A3 a fost/este si-n dotarea Canadei, Belgiei, Australiei, Greciei, Turciei, Danemarcei (103 exemplare achizitionate sh din RFG la mijlocul anilor *70). Productia tancului Leopard 1 a incetat in anul 1979 la KMW, insa ea a fost reluata in anul 1982 pentru a face fata comenzilor venite din partea Greciei (106 exemplare de Leopard 1A3 comandate in anul 1981, la care s-a adaugat o optiune pentru inca 101 exemplare livrabile in perioada februarie 1983-aprilie 1984. KMW a construit 73 de exemplare la Munchen, iar MaK 77 de exemplare si 4 ARV la Kiel) si Turciei (81 de exemplare, dintre acestea 77 erau Leopard 1A3, la care se adaugau 4 ARV. 54 de exemplare au fost construite de KMW, iar 23 de exemplare au fost realizate de catre MaK). Exemplarele grecesti si turcesti au fost dotate cu FCS de tip EMES-12A3 (fara telemetru laser) si sistemul PZB-200, turcii numindu-le in inventar Leopard 1A3T1 (turcii au modernizat 166 de exemplare de Leopard 1A1/1A4 cu sistemul FCS de productie Aselsan, numit Volkan, numindu-le, foarte probabil, Leopard 1T). Leopard 1A3 au intrat in dotare intai in cadrul Diviziilor 10 si 12 Panzer.

Leopard 1A4  a fost modelul de productie final, incorporand caracteristici ale A3, insa are FCS produs de catre AEG-Telefunken de tip FLER-H, descris anterior, 250 de exemplare fiind construite pentru Bundeswehr. Blindatul dispunea de un FCS integrat de tip FLP-10, produs de catre Zeiss, imagistica termica, aceasta dotare fiind preluata si pe 1300 de exemplare de 1A1/1A2, posibil si A3. 150 de exemplare de A4 au fost vandute Turciei in anul 1988 din stocurile Bundeswehr, livrarile fiind finalizate in anul 1991 (se pare totusi ca unele exemplare de A3 au fost aduse la acest standard).

Leopard 1A5 a aparut prin upgradarea unor exemplare de 1A1 si 1A2 cu sistemul FCS EMES-18 produs de catre Zeiss (doteaza si Leopard 2), imagistica termica si designator laser eficient pana la distanta de 4000 m, precizia fiind de 90%, primele exemplare convertite fiind livrate Bundeswehr in anul 1985-1986, cel mai probabil 1300 de exemplare fiind modernizate pana in anul 1992. Aceasta varianta a fost si ultima folosita in cadrul Bundeswehr, in perioada 1982-1992, cam 1225 de exemplare fiind modernizate la acest standard in doua loturi, acestea avand urmatoarele caracteristici: greutate complet echipat de lupta 42,20 tone; lungime 9,54 m; inaltime 2,61 m; latime 3,37 m; echipaj 4 oameni; putere motor 830 CP/610 kW; viteza maxima pe sosea 65 km/h (24 km/h in marsarier); capacitate rezervor 985 litri; autonomie: 560 km pe sosea/390 km in teren accidentat; tun L7A3/51 calibre, calibrul 105 mm, raza maxima de actiune 2500 m; rezerva munitie 60 de proiectile/doua mitraliere calibrul 7,62 mm; radio SEM-80/90. 75 de exemplare au ajuns ulterior in Grecia care a si modernizat 22 dintre ele la standard 1A5 in 2001 (alte 82 urmau s-ajunga in Grecia in cadrul unui accord de compensare intre Atena si KMW), alte 78 de tancuri din dotare norvegiana fiind modernizate in perioada 1989-1990 (alte 33 de exemplare din 92  transferate din surplus german in perioada 1992-1993 au fost modernizate la standard 1A5) .

                                                   Leopard 1A5 in Grecia

Interesant este faptul ca partea frontala a turelei era optimizata pentru acceptarea noului tun de calibrul 120 mm, L-44, ce dota deja Leopard 2. Oricum, ultimul foc a fost tras de un Leopard 1A5 in poligonul Bergen Hohne pe data de 3 iulie 2003, acest blindat apartinand  Panzerbattalion 74. Aproximativ jumatate dintre aceste blindate au fost vandute in Canada, Chile si Turcia. Tunul folosea/foloseste si urmatoarele proiectile, inclusiv de fabricatie SUA: -DM 23, penetrare-blindaj, calibrul 105 mm, nucleu dur, sabot, lungime 88,50 cm, greutate 18,70 kg, greutate proiectil 6,27 kg, viteza initiala a proiectilului 1450-1455 m/s, raza maxima de actiune 4000 m, penetreaza blindaj de 530 mm grosime, produs din anul 2000; -DM 33, APFSDS-T, penetrare-blindaj, calibrul 105 mm, nucleu dur, sabot, lungime 90 cm, greutate 18,40 kg, greutate proiectil 6,28 kg, viteza initiala a proiectilului 1455 m/s, raza maxima de actiune 3000 m, penetreaza blindaj de 390 mm grosime, in productie din anul 1978.

A fost cu certitudine in dotarea Leopard 1A4 intre anii 1978-1986; -DM 63, APFSDS-T, penetrare-blindaj, calibrul 105 mm, nucleu dur, sabot, lungime 99 cm, greutate 19,20 kg, greutate proiectil 6,40 kg, viteza initiala a proiectilului 1455 m/s; -DM 22, HEAT,focos de impact, calibrul 105 mm, lungime 1m, greutate 21,80 kg, greutate proiectil 10,52 kg, viteza initiala a proiectilului 1175 m/s. HEAT/High-Explosive Anti-Tank (Exploziv anti-tanc de inalta tehnologie, se compune dintr-o camera de explozie cu constructie speciala incarcata cu explozibil a carui viteza de explozie si temperatura gazelor rezultate in urma acesteia sunt foarte mari. Focosul este denumit „incarcatura de modelare”, la explozie eliberandu-se un jet de mare viteza compus din metal topit si gaze fierbinti ce penetreaza blindajul conventional); -L 64A4, APFSDS-T, raza maxima de actiune 3000 m, penetreaza blindaj de 410 mm grosime, viteza initiala a proiectilului 1485 m/s, produs din anul 1983;   -M 728, APDS-T, raza maxima de actiune 2500 m, penetreaza blindaj de 300 mm grosime, viteza initiala a proiectilului 1426 m/s, produs din anul 1974;   -L 52, APDS-T, raza maxima de actiune 2500 m, penetreaza blindaj de 300 mm grosime, viteza initiala a proiectilului 1426 m/s, produs din anul 1970;   -M 111, APFSDS-T, raza maxima de actiune 3000 m, penetreaza blindaj de 390 mm grosime, viteza initiala a proiectilului 1455 m/s, produs din anul 1978;   -PfeilPat 78Lsp, APFSDS-T, raza maxima de actiune 3500 m, penetreaza blindaj de 390 mm grosime, viteza initiala a proiectilului 1450 m/s, produs din anul 1978;   -M 735, APFSDS-T, SUA, raza maxima de actiune 3000 m, penetreaza blindaj de 410 mm grosime, viteza initiala a proiectilului 1501 m/s, produs din anul 1978;  -M 735A1, APFSDS-T, SUA, raza maxima de actiune 3000 m, penetreaza blindaj de 440 mm grosime, viteza initiala a proiectilului 1501 m/s, produs din anul 1979. Se pare ca nu mai este in uzul armatei americane;  -M 833, APFSDS-T, SUA, raza maxima de actiune 3000 m, penetreaza blindaj de 490 mm grosime, viteza initiala a proiectilului 1494 m/s, produs din anul 1983;  -CMC 105, APFSDS-T, SUA, raza maxima de actiune 3500 m, penetreaza blindaj de 430 mm grosime, viteza initiala a proiectilului 1501 m/s, produs din anul 1980;  -PPTFSM 85 LS, APFSDS-T, SUA (probabil), raza maxima de actiune 4000 m, penetreaza blindaj de 420 mm grosime, viteza initiala a proiectilului 1455 m/s, produs din anul 1985;  -NR 132, HEAT-T, raza maxima de actiune 3500 m, penetreaza blindaj de 390 mm grosime, viteza initiala a proiectilului 1174 m/s, produs din anul 1966;  -M 456A1, HEAT-T, raza maxima de actiune 3500 m, penetreaza blindaj de 390 mm grosime, viteza initiala a proiectilului 1173 m/s, produs din anul 1966;  -M 456A2, HEAT-T, raza maxima de actiune 3500 m, penetreaza blindaj de 430 mm grosime, viteza initiala a proiectilului 1174 m/s, produs din anul 1981;  -DM 12, HEAT-T, viteza initiala a proiectilului 1474 m/s, raza maxima de actiune 3500 m, penetreaza blindaj de 430 mm grosime, in productie din anul 1981; -M 1061, HEAT-T, raza maxima de actiune 3500 m, penetreaza blindaj de 430 mm grosime, viteza initiala a proiectilului 1174 m/s, produs din anul 1981;  -M 393A1, HEP-T/High-Explosive Plastic-Tracer, raza maxima de actiune 3500 m, penetreaza blindaj de 300 mm grosime, viteza initiala a proiectilului 732 m/s, produs din anul 1965;  -L 35A3, HESH-T, raza maxima de actiune 4000 m, penetreaza blindaj de 310 mm grosime, viteza initiala a proiectilului 732 m/s, produs din anul 1970;  -105 mm HESH, raza maxima de actiune 4000 m, penetreaza blindaj de 310 mm grosime, viteza initiala a proiectilului 731 m/s, nu se stie cu certitudine anul productiei;  -M 156 LS, HESH-T, raza maxima de actiune 4000 m, penetreaza blindaj de 310 mm grosime, viteza initiala a proiectilului 731 m/s, nu se stie cu certitudine anul productiei;  -OE 105 F1, HEF-T, raza maxima de actiune 4000 m, penetreaza blindaj de 240 mm grosime, viteza initiala a proiectilului 700 m/s, produs din anul 1996;  -OFUM PH 105 F1, raza maxima de actiune 4000 m, penetreaza blindaj de 150 mm grosime, viteza initiala a proiectilului 695 m/s, produs din anul 1997;  -M 416, WP-T, raza maxima de actiune 3500 m, penetreaza blindaj de 150 mm grosime, viteza initiala a proiectilului 732 m/s, produs din anul 1970;  -L 34, WP, incendiar cu fosfor, raza maxima de actiune 4000 m, penetreaza blindaj de 180 mm grosime, viteza initiala a proiectilului 670 m/s, produs din anul 1985;  -RGRPT M87 LS, WP, incendiar cu fosfor, raza maxima de actiune 4000 m, penetreaza blindaj de 180 mm grosime, viteza initiala a proiectilului 731 m/s, produs din anul 1970;  -M 1040, Canistra, raza maxima de actiune 500 m, penetreaza blindaj de 20 mm grosime, viteza initiala a proiectilului 1410 m/s, produs din anul 2007.

Leopard 1A6

Au existat doua prototipuri de Leopard 1A1A1 dotate cu tunul L-44, calibrul 120 mm, fabricat de catre Rheinmetall, destinat studiilor de fezabilitate si compatibilitate, acesta fiind realizat de catre KMW in prima jumatate a anului 1987 (unele surse mentioneaza anul 1985). Aceste prototipuri aveau rezerva de 42 de proiectile, identic cu Leopard 2, 13 fiind in turela si 27 in coca blindata, dispunand de FCS EMES-18. La studii a participat si Armata SUA cu M1A1 Abrams echipat cu tunul Rheinmetall, primul tanc din lume propulsat cu turbina cu gaz. In anul 1999 au incetat studiile cu cele doua prototipuri, acestea fiind cunoscute drept Leopard 1A6.   Asa cum mentionam anterior, Leopard 1 a atras atentia multor state, iata care au fost acestea:

Brazilia a cumparat si ea Leopard 1 sh din Belgia in 1997, 128 de exemplare fiind livrate pana in 1999. In august 2009, brazilienii ar mai cumparat 220 de Leopard 1A5 din Germania, insa numarul nu-i cert. Se pare ca doresc aducerea la standard A5 si a celorlalte tancuri Leopard din dotare. Se pare ca brazilienii au in uz 348 de blindate Leopard 1, dintre acestea 128 sunt varianta 1A1 BE si 220 sunt varianta 1A5 BR. Oricum, pe data de 2 noiembrie 2011, KMW a semnat un contract cu brazilienii pentru mentenanta si modernizarea blindatelor Leopard 1A5 din dotarea armatei locale, aceasta facandu-se local.

  Chile a procurat 200 de Leopard 1V (versiunea olandeza) din Tarile de Jos, primul lot de 14 exemplare fiind livrat in ianuarie 1999, acestea fiind dotate cu sistemul de vizare-observare pasiv PZB-200 cu intensificator de imagine ce foloseste lumina reziduala pe timp de noapte, monitor de inalta rezolutie pentru tragator si comandant. Sistemul este folosit si de canadieni si turci pe Leoparzii lor. Se pare ca chilienii intentionau sa vanda 30 de exemplare de Leopard 1 in Ecuador, la un pret probabil de 500000 $ per exemplar, insa nimic n-a fost confirmat, cel mai probabil n-au vandut nimic (ecuadorienii au in uz 30 de exemplare de Leopard 1V din sursa olandeza, cel mai probabil). Chilienii se pare ca mai au in uz 120-122 de exemplare de Leopard 1. Interesant este faptul ca la sfarsitul lui 2011, Columbia a fost interesata sa cumpere 60 de exemplare de Leopard 1, odata cu renuntarea de catre Chile la acestea in favoarea Leopard 2 sh (au venit si la noi din cate stiu, au plecat insa nebagati in seama, c-asai la noi).

  Grecia a cumparat in 1998 din surplus german 170 de exemplare de Leopard 1A5. In august 2005 au fost de accord sa mai ia inca 183 de exemplare de Leopard 2A4 si 150 de exemplare de Leopard 1A5 din surplus german. Grecii se pare ca au in uz 526 de exemplare de Leopard 1 A4/A5.

Turcia are si ea in uz 397 de Leopard 1, dintre acestea 170 sunt A4 si 227 sunt A3, modernizate local de Aselsan.

Belgia a fost prima tara din NATO care a comandat Leopard 1 in anul 1967, acestea avand mitralierele MG-3 inlocuite cu cele de productie locala, FN MAG, calibrul 7,62 mm. Din anul 1975 blindatele au fost dotate cu cos de depozitare (similar cu cele olandeze), manson termic pentru tun si sistem de protective NBC produs de catre Textron/SUA. Din anul 1974 s-a montat sistemul de stabilizare al tunului produs de catre firma Cadillac Cage, acesta fiind produs sub licenta de catre Feinmechanische Werke Mainz/FWM/Germania. Tot in 1974 au primit FCS, telemetru laser si calculator ballistic produs de catre SABCA, 120 de exemplare fiind astfel modernizate. In perioada 1980-1985, 214 tancuri au fost modernizate. Programe de modernizare au avut loc si-n anul 1988, cu deosebire in ceea ce priveste electronica de bord, FCS, GPS, 334 de exemplare fiind upgradate, primul exemplar fiind livrat armatei belgiene in noiembrie, ultimele 29 de exemplare fiind livrate in anul 1993.

La inceputul anilor *90, 132 de exemplare au fost aduse la standard Leopard 1A5 BE, unele modificari fiind effectuate in cadrul Arsenalului de la Rocourt apartinand armatei belgiene, trei batalioane primind astfel de tancuri, fiecare primind cate 40 de exemplare, alte 12 fiind utilizate pentru formare sau in rezerva. 202 exemplare au fost scoase din serviciu si oferite spre vanzare, Brazilia si Chile cumparand cele mai multe dintre ele. Dealtfel Chile a mai cumparat 200 de exemplare de Leopard 1V din Olanda, modernizate inainte de livrare. Oricum, belgienii intentioneaza sa inlocuiasca Leopard 1 cu un numar mic de Mowag Piranha III 8×8 dotate cu tun de calibrul 90 mm, 40 de exemplare (se pare totusi ca acestea vor fi ravandute, conform unor surse, 40 de exemplare de Leopard 1A5 BE urmand sa ramana totusi in uz).

Olanda a comandat 468 de Leopard 1 la sfarsitul anilor *60, livrarile incheindu-se in 1972. Toate au fost modernizate local dea lungul anilor de serviciu (FCS Honeywell AG ASFL, EMES 12A3 AFSL-2 configuratie olandeza, telemetru optic, radio de fabricatie locala, lansatoare chaff-flare si cos de depozitare de conceptie locala, armura suplimentara Blohm&Voss identical cu cea de pe Leopardurile germane), fiind cunoscute local drept Leopard 1V/Verbeterd/Imbunatatite, programul de modernizare incheindu-se in 1987. Olanda a scos din uz Leopard 1, 170 dintre acestea ajungand in Grecia drept donatie, alte 92 fiind transferate Norvegiei.

                                        Leopard 1 armata italiana in 1987

Italia a comandat 600 de Leopard 1 la inceputul anilor *70, 308 dintre acestea fiind fabricate in Germania, restul fiind asamblate local de catre  OTO Melara (400 de exemplare, italienii numindu-le Leopardino/Lion). Italia este dealtfel singura tara care a primit licenta de fabricatie a Leopard 1. Primele livrari din anul 1971 au constat in 200 de exemplare de Leopard 1A2, livrarile fiind finalizate anul urmator. Oto Melara a construit si ea 120 de Leopard 1A2 in perioada 1980-1983. In 1995 italienii au mai achizitionat 120 de Leopard 1A5 din stocuri germane, aceste tancuri fiind inlocuite in ritm lent de catre C1 Ariete din anul 1995. Toate exemplarele de A2 au fost retrase din serviciu in 2003, iar exemplarele de A5 in 2008, insa multe se gasesc stocate (cam 120 de exemplare). Italia a mai avut in dotare 136 de ARV (69 construite in Germania si 67 in Italia), 64 de AVLB (toate construite in Italia) si 40 de AEV (12 construite in Germania si 28 in Italia). Se mai afla in uz in numar limitat.

                                    Leo 1 in teste pentru armata australiana

Australia a cumparat 103 Leopard 1 in perioada 1976-1978, ulterior alte 90 de Leopard 1A3 au fost livrate fiind inregistrate local drept Leopard AS1 si modernizate in anii ce-au urmat. Acestea sunt in curs de inlocuire cu M1A1 Abrams, 59 de exemplare.  Primii 8 Leoparzii si 4 ARV au sosit in portul Melbourne in noiembrie 1976, prima unitate operational cu noile blindate a fost Regimentul 1 Blindate, incepand din aprilie 1977.

Leopard C2 canadian (A5)

Canada a avut 114 Leopard C2 ( Leopard 1A5), numar redus la 66 de exemplare la inceputul anilor 2000, pe care urmeaza sa le scoata din serviciu incepand din acest an. Primul lot de Leopard 1, numit in Canada, Leopard C1, a iesit pe portile KMW in iulie 1978 ajungand o luna mai tarziu la Gagetown. Aceste tancuri au inlocuit vechile Centurion, pe care canadienii inca le foloseau pentru scoala si instructie. La sfarsitul anilor *90, canadienii si-au modernizat cele 114 tancuri Leopard C1 la standard C2 (aveau turela specifica 1A5, acestea fiind cumparate din Germania), asta dupa ce renuntasera din cauza constrangerilor bugetare sa mai cumpere 240 de exemplare noi. Leopard C2 canadian a ajuns in Kosovo (1999-2000) si Afganistan (2006-2007), fiind inlocuite cu blindate Leopard 2 inchiriate de la germane.

Danemarca a avut in serviciu 230 de Leopard 1A5 DK, acestea fiind inlocuite cu Leopard 2, in uz aflandu-se inca 16 ARV.

Liban are 43 de exemplare de Leopard 1A5 din sursa belgiana, nu se stie insa cate sunt functionale.

BARV olandeze

 Marea Britanie a cumparat 4 carene de Leopard 1A5 pe care le-a modificat, creand Hippo BARV, vehicul blindat amfibiu de recuperare. Doua BARV/Beach Armoured Recovery Vehicles se afla si-n dotarea infanteriei marine olandeze, cele doua vehicule purtand numele de Hercules si Samson, fiind utilizate in operatiuni de debarcare amfibie si salvare-recuperare de la bordul HNLMS Rotterdam (LSD). Vehiculele au 7,65 m lungime, 3,25 m latime, 3,35 m inaltime, geamuri blindate si o mitraliera calibrul 50 pentru autoprotectie, 2-3 membri in echipaj, greutate 42,50 tone.

Pe sasiul Leopard 1 au fost dezvoltate si vehicule cu destinatie speciala, precum  AVLB Biber, ARV Bergepanzer, AEV Badger, Pionierpanzer 2 Dachs, FSK Fahrschulpanzer si SP-70, insa despre toate acestea in urmatoarele parti.

 

WW

Episodul XCI

 

 

SURSE DATE SI POZE: Wikipedia-Enciclopedia Libera, Internet.

www.tanks-encyclopedia.com/…/M48_Patton.p…

www.army-guide.com/eng/product152.html

forum.worldoftanks.eu › … › Medium Tanks

www.historyofwar.org/…/weapons_leopard1.ht…

anzacsteel.hobbyvista.com/…/leopardph_1.htm

historywarsweapons.com › Tanks

canadianmilitaryhistory.ca/canadas-leopards-on…

www.panzerbaer.de

www.panzerpower.de

www.panzer-modell.de/…/fahrschul_leo1.htm

www.panzerbaer.de/…/bw_pzschnbr_1_biber-a…

www.panzerbaer.de/…/bw_pipz_1_standard-a.h..

www.panzerbaer.de/…/bw_kpz_leopard_1_fahr…

www.panzerbaer.de

www.jedsite.info

www.military-today.com › Artillery

sportcars-history.com/…/The%20Leopard%20F..

tanknutdave.com/the-german-leopard–1-series/

www.tanks-encyclopedia.com/…/Leopard–I.php

116-windhund.ru › … › Вангапритон

www.army-guide.com/eng/product3634.html

www.greenradio.de/e_sem25.htm

z8.invisionfree.com › … › Military news

 

Series Navigation

<< Enciclopedia Armelor: Feline Germane-Leopard 1Enciclopedia Armelor: Leopard 1-Specialii (partea I) >>