Am reusit sa ma eliberez cateva ore de dimineata pentru a face un tur al Euronaval in ultima zi a expozitiei.
Chiar in dreptul intrarii in hala expozitiei trona standul Thales, cu care vom si incepe, fiind standul unde am stat cel mai mult prin amabilitatea celor care m-au invitat acolo.
Incepem cu interfata Tacticos, propusa si noua in oferta corvetelor Damen dar si ca o posibilitate pentru modernizarea fregatelor si NPR-urilor. Aceasta era prezentata alaturi de sistemele de senzori radar si optici dar si de statiile de armament pe care le poate interconecta :
Aparuta la inceputul anilor 1990 in prima sa varianta, sistemul de management al luptei Tacticos este un standard recunoscut la nivel global, fiind instalat pe peste 130 de platforme diferite, ultimele contracte castigate fiind cele pentru fregatele britanice Type 31, fregatele poloneze Miecznik si fregatele germane F126. CMS-ul faciliteaza comanda sistemelor integrate ce pot fi centralizate la o singura consola: gestiunea senzorilor, a contramasurilor si armamentului ambarcat, supravegherea si colectarea informatiilor, centralizarea situatiei tactice, planificarea si executia operatiunilor (de la mod manual la unul complet automat). Bineinteles, in functie de repartitia functiilor la bordul navei, console configurate si dedicate anumitor misiuni pot exista.
Datorita arhitecturii deschise si modularitatii, sistemul evolueaza permanent adaugand functionalitati si fiind configurabil in functie de profilul misiunii dorite de clienti. Un numar foarte mare de senzori, sisteme de bruiaj si contramasuri si sisteme de armament figureaza ca deja integrate in baza de date a CMS-ului Tacticos (se pare ca polonezii vor beneficia pentru Miecznik de integrarea propriei variante de CAMM-ER).
Sisteme integrate in Tacticos pana in 2017 (sursa MaxDefense Philippines)
Daca in oferta corvetelor romanesti figurau radarele Thales NS-200 pentru Sigma10514/Damen, respectiv (probabil) NS-100 pentru Gowind2500/Naval Group, in poza de mai sus este surprins si radarul compact NS-50, prevazut a fi folosit pe nave compacte, cel mult corvete corvete, pentru clasa poloneza Miecznik acesta fiind folosit ca un radar secundar pentru SM 400 Block 2. Pe Miecznik, NS-50 este integrat cu un sistem IFF TSA 6000 si complementat de un sistem IRST 360° de tip Artemis si un radar de angajare de tip STIR 1.2 EO Mk2.
Si acum o mica paranteza despre aceasta familie de radare…
Radarul AESA multifascicul in doua axe 4D in banda S (E/F) de tip NS-100 (Naval Smarter) are o raza de detectie instrumentata aeriana de 280km respectiv 80km la suprafata, putand ghida sisteme de rachete antiaeriene cu raza medie, NS-100 are o inaltime/latime de 3,3 x 3,1m si o masa de pana la 1,6 tone deasupra catargului. Acest model de radar a intrat in serviciu in 2017 si este un derivat rotativ al Sea Master 400 (SM 400) hibridizat cu functiile unui SMART-S (Signal Multibeam Acquisition Radar for Targeting) – radar de urmarire a tintelor si conducere a tragerii.
NS-200 are o masa si dimensiuni similare cu NS-100, insa beneficiind de un numar mai mare de elemente de emisie/receptie (densitate crescuta) si o tehnologie mai noua GaN a acestora, raza de detectie instrumentala aeriana creste la 400km (putand urmari pana la 1000 de tinte), pastrand distanta de detectie de 80km pentru tintele de suprafata.
Derivatul compact AESA 4D in banda X (I/J) NS-50 are o raza de detectie instrumentala aeriana de 180km respectiv 80km la suprafata, fiind recomandat pentru ghidarea sistemelor antiaeriene cu raza scurta. Masa totala deasupra catargului este de pana la 750kg iar dimensiunea antenei este 2,5×2,5m.
Ca si fratele sau mai mare, NS-50 este scalabil ca numar de elemente active in functie de configuratia misiunii si poate detecta si aeronave de mici dimensiuni (drone, obiecte zburatoare cu viteza redusa) si asigura iluminarea lor pentru tragere. In mod de lucru intens, viteza de rotire se poate dubla (pana la 60 rpm), la fiecare rotire cu 180° a antenei putand realiza 3 baleieri datorita capacitatii de orientare a fascicului fata de perpendiculara fatetei antenei.
Mai jos sunt vizibile in captura de ecran configuratiile specifice de senzori, de la stanga la dreapta: FDI, Miecznik si configuratia de fregata antisubmarin (olandeza si belgiana):
Chiar daca familia de radare NS-50/100/200 pot face si urmarirea si iluminarea tintei, aceasta functionalitate este complementara si se realizeaza cu anumite limitari ale functiei principale de detectie. Acest fapt plus necesitatea de a urmari si ilumina simultan multiple tinte din directii diferite fac necesara complementarea cu radare de urmarire si iluminare dedicate, asa cum este si STIR / SWALLOW Tracking and Illuminating (1.2 EO Mk2 in ultima sa versiune Thales) – cu raza instrumentala de pana la 120km in banda I respectiv 36km in banda K:
M-am interesat apoi de sistemele antidrona, unde una dintre piesele centrale era munitia FZ123 despre care am scris si in aceasta vara cu ocazia Eurosatory, integrata in FZ275 / LGR 70mm respectiv 68mm.
Ultima evolutie a dezvoltarii se refera la un motor cu raza extinsa a acestei lovituri, adaugand aproximativ 1 km in raza de actiune in tragere antiaeriana, respectiv pana la 2 km in plan orizontal, rezultand o altitudine/distanta maxima 3,5/5km. Evident, lovitura cu raza extinsa va fi mai scumpa decat cea standard, la fel si in cazul utilizarii unei versiuni ghidate laser in locul celei standard neghidate.
Reamintesc ca acest sistem se doreste un palier intermediar de distanta si cost intre loviturile artileristice si cele MANPAD (Startstreak/LMM).
Si pentru ca suntem la capitolul anti-UAV, Thales au fost notificati de DGA-ul francez acum 1 an pentru a dezvolta prima faza a sistemului PARADE, destinat protectiei antidrona in zona urbana pe perioada jocurilor olimpice. La testele din aprilie anul acesta sistemul se pare ca a subperformat cu privire la numarul de amenintari detectate si la distanta de detectie a acestora. Aceasta este doar o prima faza a unui program de 350 mil.$ care se intinde pe 11 ani.
De remarcat ca Thales au deja in portofoliu sistemul EAGLESHIELD CUAS de cativa ani, sistem destinat protectiei aeroporturilor civile si altor locatii de mare valoare.
Ajungand si la drone, vedeta standului era mini-UAS-ul portabil Toutatis:
cu o raza de actiune de 10km, o masa de pana la 4kg, din care sarcina utila reprezinta 1kg, o viteza de pana la 100km/h si o autonomie maxima de 45 de minute.
Alaturi de el erau afisate UAV-urile cu decolare verticala Grizzly si Schiebel, integrate cu solutii Thales.
Povestea vizitei la standul Thales se opreste aici… restul vizitei la Euronaval in partea a doua.
Marius Zgureanu
Nu-i asa ca v-ati impiedicat de Tilvar pe acolo? Apropos, vreun romanas ceva la expozitie ,in afara de dvs.?
politicienii fura in prima zi de targ 🙂
De obicei politicienii fura primii …
În a doua zi mai rămăsese ceva de furat?
Multumesc pentru articol
Mulțumesc pentru articol, MZ!
Legat de familia de radare NS, foarte bine venita completarea ta ca au capacitate de urmărire țintă și iluminare, dar care este doar o capacitate limitata și tot îți trebuie radar dedicat. Pana acum vedeam NS100 sau NS200 ca o soluție minune care ar funcționa de unul singur pe o eventuala corveta a marinei romane.
Nimic despre soarele tractate? Familia CAPTAS e foarte interesanta.
Ce bine ca mai avem din cand in cand si noi cate un corespondent de la fata locului… 🙂 Apropos, merci pentru poze! 🙂 Am vazut ca Fincantieri a expus si o macheta a Corvetei Europene. Sau ma insel?
Thales are produse bune si nu cred ca are degeaba atat de multi clienti. Pana si US Navy mai iau cate ceva de la ei din cand in cand… Tacticos, NS50 si Stir ar fi probabil o optiune buna pentru NPR-uri si sunt chiar curios ce vom alege pentru ele.
Salut! Ai mai auzit ceva despre programul modernizare NPR? De la remotorizare eu nu mai stiu nimic. Imi pare ca acest program ca si SHORAD/VSHORAD au intrat intr-un con de umbra de cam mult timp.
Pentru NPR e LOA cu SUA:
https://www.mediafax.ro/social/planurile-de-inzestrare-ale-armatei-romaniei-mapn-vrea-sa-cumpere-doua-nave-de-patrulare-maritima-pentru-suma-de-300-de-milioane-de-euro-22435378
plus inlocuire motoare de mars cu turbine ST40 cu ajutorul COMOTI
https://www.facebook.com/watch/?v=1587000632039795
Parerea mea e ca seful Marinei Romane
se apuca mai mult cu vase de serviciu
decat cu vase de lupta care vrea sa le peticeasca. Dupa mine e o greseala mare,
avand in vedere frontul inamic posibil.
Maximum de sume trebuiesc investite in
vase de lupta, nu peticire.
Parerea mea, dar dansul e rupt in toate
directiile de presiuni laterale si poate
nu prea vede clar situatia. Adevarul curat
e ca armata a fost neglijata de ani de zile
si cu ea si marina, poate chiar mai mult.
Cu vase de spalat poate
Cum zice Marius mai sus, cu mentiunea ca se confirma ca si la NPR-uri inlcouiesc doar turbinele de mars. A pus AlexandruP un link la PMR, au comandat 6 ST40, ca is cate 2 per nava. Dar de LOA aia pentru NPR-uri cu americanii eu n-am mai auzit nimic si, intr-adevar se vorbeste demult de ea. Iar la T22-uri e liniste si pace, probabil ca dupa ce au vazut nota de plata le-a dat cu virgula.
Al doilea vanator de mine intarzie si el dar cel putin stim ca echipajul e in Anglia la instruire… Si n-am vazut nici urma de SeaFox pe ele, dar poate n-am vazut io.
Vanatorul vine sigur stiu eu. De NPR si fregate in schimb… Tare mi e ca a fost pastila aruncata dupa esecul contractului pt corvete.
N-am cine stie ce informatii din interior dar am senzatia ca NPR-urile se vor face. La fregate insa cred ca s-au socat cand au vazut nota de plata. Asa e cand amani la nesfarsit lucrurile.
Ssstt! 🙂
vine la articolul urmator
Da 🙂
Adica nu te inseli, italienii au mai avut si PPA Evo si Fremm EVO
Pe alea le-am identificat, dar la aia europeana ma gandeam sa nu prezinte vreo Al Zubarah qatareza ca designul pare sa fie similar din ce s-a prezentat pana acum.
Astept cu viu interes articolul cu pricina! 🙂
Întrebare: merită să facem un efort financiar important pentru fregatele păcii sau pentru corvete noi, în condiția în care în caz de conflict durata lor de supraviețuire s-ar măsura în ore? A se vedea soarta marinei ucrainene.
Are nevoie România în clipa de față de nave de suprafață mai mari decât cele de patrulare, maxim Tetal-uri?
Durata lor de supravietuire va fi de secunde. In cateva ore rusii ajung la Bucuresti. Sau cel putin asa se spunea.
Raspunsul scurt este da, avem nevoie de nave de suprafata noi, dotate corespunzator amenintarilor. Pentru raspunsul lung cauta pe acest site, sunt discutii interminabile, unele dintre ele chiar reusite.
„Raspunsul scurt este da, avem nevoie de nave de suprafata noi, dotate corespunzator amenintarilor. ”
1000% de acord. Subliniez dotate corespunzator si mai adaug in numar suficient. Ca daca nu sunt suficiente nave iar e pierdere de vreme.
Daca se face cu jumatati de masura si ramai cu o flota slab dotata mai bine nu se mai face deloc. Daca sunt doar 2 nave de parada e mai rau decat daca n-ar fi deloc ca bagi bani in parade.
N as raspunde mai bine 🙂
@Dov
Shoot away. Nu ma deranjeaza deloc sa fiu contrazis, dimpotriva apreciez idei argumentate.
Mai bine decat ai zis eu nu pot.
Astai adevarul, nu te contrazic.
Got it. Am inteles eu gresit.
Nu luăm aici în calcul propaganda rusească, ci doar realitatea.
Vorbind strict despre nave noi de suprafață egal sau peste corvete.
În primul rând, care ar fi scopul lor?
Vorbind în general, o flotă are 3 misiuni: ofensivă, defensivă și „fleet in being”. Să vorbim de ofensivă în cazul nostru ar fi să ducem discuția la absurd. Așa că:
1. defensivă. Ce anume ar putea apăra corvetele respective și nu ar putea aviația sau rachetele sol-navă? Nu e ca și când am avea obiective îndepărtate, și chiar dacă le-am avea, ce diferență ar face 2-3-5 corvete noi-nouțe? Niciuna. Iar lungimea coastelor României e de 225 km.
2. fleet in being. La rândul ei, misiunea asta are un scop și o necesitate. Scopul este reținerea mijloacelor navale ale inamicului într-o anumită zonă, împiedicându-l să le mute unde ar avea mai multă nevoie (Tirpitz in WW2, de pildă). Necesitatea este existența respectivei flote, adică să fii capabil să o ții pe linia de plutire.
Scopul este din start inutil: Turcia poate închide oricând strâmtorile, așa că nu se pune problema să reținem importante forțe rusești în Marea Neagră (flota rusească a fost MEREU blocată aici, de unde și disperarea lor istorică de a ajunge la Constantinopol). În plus, chiar și hătrănită de ucraineni, flota rusească tot ar fi net superioară, deci ar putea bloca mâna noastră de corvete fără probleme cu doar o mică parte a resurselor lor. Altfel spus, n-am reține nimic.
Iar necesitatea… Cum protejăm corvetele alea? Avem o bază capabilă să le apere, de pildă? Sau avem unde să le ascundem? Marea Neagră este mică, deci nu se pune problema să se piardă în ea. Sau le tragem pe vreun braț al Dunării și aruncăm două mâini de stuf pe ele?
În al doilea rând, da, știu, navele sunt frumoase, aduc un anume prestigiu, dau bine la parade. Și eu am destule machete. Însă realitatea e alta: România NU și le permite, mai ales acum. Facem investiții masive și necesare în armată și aviație, care au avut mereu întâietate (și pe bună dreptate). Ce ar fi mai util pentru apărarea României? O mână de corvete cu utilitate îndoielnică și șanse de supraviețuire reduse, sau contravaloarea lor în avioane, artilerie, drone ori chiar muniție?
Să nu uităm un lucru: ucrainenii au pus pe fugă flota rusească FĂRĂ SĂ AIBĂ o flotă a lor. Când și-au sabordat nava amiral, propagandiștii ruși se tăvăleau pe tastatură de râs. Cine râdea pe 14 aprilie 2022? Noi.
Dacă ar fi vrut să se facă ceva pentru marină, 1-2 submarine, chiar și de coastă, ar fi fost mult mai utile, ba chiar și ofensiv (extrem de limitat, dar tot peste prăpăditele de corvete).Însă acum e cam târziu și pentru alea.
🙂 Eu vad ca vrei sa faci academia marina
in trei cuvinte. Nu merge….
A scris cineva de la voi vreodată o sinteză despre sisteme de management al luptei? Sau comparație într-un articol, whatever. Producători, utilizatori, plusuri, minusuri, preț, performanta etc.
Că e un subiect interesant, destul de puțin cunoscut la noi. Amiralul Marin era marele „cibernetician marin” („naval” in niciun caz) al țării, i-am citit o „carte” in anii 90 (compilație de date din articole străine, asta a fost partea buna), vă imaginați nivelul existent. Straveziu de subțire in teorie și cu totul o enigma în practică.
Un link, daca e articol, thx.