9 Mai 1877 – Ziua Proclamării Independenței de Stat a României

În istoria Armatei României, Războiul de Independență din 1877-1878 a reprezentat reînnodarea tradițiilor de luptă și de jertfă ale ostașilor români, făurite în bătăliile duse împotriva cotropitorilor de-a lungul secolelor.

Pentru că 9 mai este și Ziua Europei, prezentăm mai jos câteva mărturii din presa europeană a epocii referitoare la vitejia pe care au dovedit-o ostaşii români în faţa inamicului în acel „botez al focului” care a fost Războiul de Independență pentru tânăra armata română.

Începutul epopeei Războiului de Independenţă a fost marcat, după cum se ştie, de magistralul discurs rostit de Mihail Kogălniceanu, unul din ctitorii României moderne, discurs rostit în ziua de 9 mai 1877 în Parlament, care a fost urmat de adoptarea, de către Adunarea Deputaţilor şi Senat, a moţiunilor care consacrau noul statut politic de stat independent și suveran al României.

Acest important act politic al Parlamentului României a avut un ecou imediat nu numai în țară, ci și în teritoriile româneşti care se aflau sub ocupație străină, fapt remarcat şi de ziarul austriac „Der Osten”, care consemna: „Legăturile care ţineau de secole pe România legată de Turcia sunt sfârşite.

România e liberă şi independentă. Milioane de români din Transilvania, Banat şi Bucovina urmăresc cu simţăminte frăţeşti această lupta glorioasă a fraţilor lor”.

Campania de la sud de Dunăre a scos în prim plan calităţile remarcabile de luptător ale ostaşului român. Acţionând cu elan şi vitejie, în numele unui ţel înălţător, oştenii României – fie că veniseră din Moldova, Muntenia sau Oltenia, ori din Transilvania, din Banat sau Bucovina – aveau să îndreptăţească întru totul încrederea şi speranţele celor de acasă.

Numeroşi corespondenţi de presă străini veniţi să urmărească operaţiile militare din Balcani au făcut aprecieri elogioase la adresa armatei române. Referitor la Bătălia de la Grivița din 30 august 1877, corespondentul ziarului britanic „Daily News” observa că reduta Griviţa 1 căzuse „înaintea determinatei bravuri a românilor”. „Niciodată nu aş fi crezut – scria corespondentul ziarului elveţian „Bund” – să văd atâta bravură la o trupă. Astăzi am ferma convingere că armata română merită să fie pusă lângă orice altă armată a Europei”.

Concluzia la care a ajuns ziarul austriac „Neue Freie Presse” este, de asemenea, demnă de a fi reţinută: „Ajutorul ce-l dau românii ruşilor e un dar însemnat şi cade greu în cumpănă”. „Toată lumea e martoră – se consemna în ziarul „Imparcial” din Madrid – că armata românească ştie să se bată”, iar corespondentul ziarului vienez „Die Presse” scria: „Am văzut cu ochii mei cum se bate soldatul român şi pot atesta că el este neînfricat, curajos şi dibaci în bătălie!

Soldaţii români stau cu o tenacitate admirabilă în mijlocul gloanţelor care cad ca ploaia asupra lor şi atât în atac, cât şi în apărare stau neclintiţi în faţa inamicului”.

După aprigele încleştări pentru cucerirea redutei Griviţa 2, trupele române au participat la cucerirea fortificaţiilor otomane de la Rahova în zilele de 7-9 noiembrie 1877. Eroismul unităţilor române a făcut, şi de această dată, o puternică impresie asupra contemporanilor: „Principatul român – comenta ziarul francez „Le Temps” – poate, pe bună pe dreptate, să se arate mândru de această mică armată a cărei bravură şi disciplină au întrecut cu mult aşteptarea celor mai buni prieteni a naţiunii române”.

Ziarul belgian „Le Nord”, inserând, la 11 noiembrie 1877, ştirea despre ocuparea Rahovei, aprecia că „tinerele trupe române au probat încă o dată, prin această faptă de arme, care urmează altora nu mai puţin strălucite, că ele sunt la înălţimea celor mai experimentate.”. Tot la acea dată, gazeta pragheză „Politik” sublinia faptul că „armata română a dat o noua dovadă despre vitejia sa”.

La 28 noiembrie 1877, puternica grupare otomană de la Plevna a fost nevoită să capituleze, o mare parte din trupele adversarului, în frunte cu comandantul Osman Paşa, predându-se în mâinile românilor. Ecoul internaţional al victoriei de la Plevna a fost cu totul deosebit. Reverberaţiile acestei izbânzi istorice s-au prelungit şi după sfârşitul războiului. „Românii – scria gazeta franceză „Le Bien Public” – s-au purtat cu vitejie; ei au luat parte la împresurarea Plevnei şi la înfrângerea definitivă a lui Osman Paşa, care a hotărât rezultatul campaniei; ei şi-au dovedit în război, ca şi în timp de pace, dreptul de a exista ca naţiune independentă”. În Peninsula Iberică, revista „La Ilustracion Espanola” comenta faptul că românii reprezintă „ o naţiune tânără care, cu eroismul său, a câştigat şi a meritat să fie liberă şi independentă. Noi, latinii din Occident trebuie să salutăm cu mândrie pe latinii de la Dunăre care s-au bătut ca nişte eroi”.

Războiul de Independenţă a avut un profund caracter naţional, manifestat în primul rând, în timpul mobilizării, prin numeroasele înrolări voluntare în armată, atât ale tinerilor din Principat cât şi ale celor veniţi din Transilvania, Banat şi Bucovina.

Prin bătăliile duse în campania din anii 1877-1878, România şi-a legitimat pe câmpul de luptă obţinerea Independenţei de stat. Încununând actul istoric al Unirii din 1859, cucerirea Independenţei a grăbit procesul de modernizare a statului român şi a creat premisele pentru desăvârşirea unităţii sale statale în anul 1918.

Arhivele Militare Naționale Române – FB

________________________________________

? ??? ???? – ??????????? ????????? ??????? ?̂? ???̧? ??????̧??? ???̧??????? ????? ?̗? ???̂??̗???? ????? ?? ?? ?????? ??̆???? ??????? ?̂? ??????

Începutul sfârşitului celei de a doua conflagraţii mondiale s-a petrecut la 3 septembrie 1943, când a avut loc capitularea Italiei în condiţiile debarcării trupelor aliate (engleze şi americane) în Sicilia şi în sudul peninsulei. La 25 iulie 1943, dictatorul fascist Benito Mussolini a fost înlăturat, mareşalul Pietro Badoglio fiind însărcinat cu formarea unui nou guvern, care a început la 19 august, la Lisabona, tratative oficiale cu Aliaţii. Acestea au fost încheiate la 3 septembrie 1943 prin semnarea armistiţiului. Potrivit acordului respectiv, guvernul italian se angaja să înceteze operaţiile militare împotriva Aliaţilor, să pună la dispoziţia lor aeroporturile şi bazele maritime de război. Armistiţiul a fost ţinut secret, fiind dat publicităţii la data de 8 septembrie 1843 – aceasta fiind considerată data oficială a capitulării Italiei. La 13 octombrie 1943, Italia a declarat război fostului său aliat – Germania. Marea Britanie, Statele Unite ale Americii şi U.R.S.S. i-au recunoscut Italiei statutul de „cobeligerantă în războiul contra Germaniei”.

Capitularea Germaniei a avut loc în condiţiile când cea mai mare parte a teritoriului său era ocupată de Aliaţi, iar frontul armatei germane era destrămat în unităţi izolate a căror comandanţi au început, pe rând, să se predea trupelor sovietice şi anglo-americane.

La 7 mai 1945, la Reims/Franța, unde se afla cartierul generalului Eisenhower, s-a semnat primul act al capitulării necondiționate a tuturor forţelor militare germane.
URSS a impus semnarea unui al doilea act oficial al capitulării, fapt care a fost realizat la 8 mai (9 mai, după ora Moscovei), într-o suburbie a Berlinului.

Ultimul episod al celui de-al Doilea Război Mondial l-a constituit capitularea Japoniei, patru luni mai târziu. Deşi soarta războiului era hotărâtă, S.U.A. a hotărât lansarea celor două bombe atomice – la 6 august la Hiroşima şi la 9 august la Nagasaki.

La 2 septembrie 1945, Japonia a semnat, la bordul cuirasatului „Missouri”, actul de capitulare necondiţionată a trupelor sale.

Pentru armata română, cel de-al Doilea Război Mondial s-a încheiat la 12 mai 1945, odată cu eliminarea ultimelor cuiburi de rezistență ale armatei germane din Cehoslovacia.

Pentru România, la fel ca pentru o mare parte dintre țările Europei Centrale și de Sud-Est, sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa a însemnat trecerea, prin teroare și represiune, la procesul de instaurare a regimurilor totalitare comuniste, după modelul Uniunii Sovietice.

Arhivele Militare Naționale Române – FB

95 de comentarii:

  1. Salut. O zi memorabila pentru Romania si armata sa, macar cu trecutul sa fim mandri.

    9
    • Gogu de la Stina

      Razboiul de Independenta de la 1877 de fapt se numeste Razboiul Ruso – Turc de la 1877 – 1878 si de fapt ne-am eliberat atunci de sub jugul otoman datorita ambitiilor pan-slavice ale Tarului Alexandru al 2-lea al Rusiei care a sarit in ajutorul Serbiei si Bulgariei. Si numai datorita Rusiei a fost recunoscuta independenta Romaniei prin Tratatul de la San Stefano din 3 martie 1878 care asta este de fapt ziua reala a independentei.

      Fara Armata Rusa am fi fost sub ocupatie pina la 1914 si cel mai probabil nici Marea Unire nu ar fi avut loc. Asa – eliberata deja de aproape 40 de ani Romania a avut timp sa se intareasca si sa joace un rol important in WW1.

      Corect Razvane sau nu? Sau ne apucam sa rescriem istoria ca sa facem pe plac stapinului de la Washington?

      2
      • Gogu’
        In umila ta părere, Rusia câștigă războiul de una singură?

        1
      • Bai scarba (inca unu’) – care ai „block” simplu dar uite ca mai scapi….vezi cine a cerut ajutor Romaniei pentru ca lua ceva umed de la turci atunci.
        Ai idee macar ce dezastru a fost San Stefano pentru Romania si ce amenintare devenisera Rusia si mai ales Bulgaria, din punct de vedere teritorial pentru noi in urma acelui tratat?

        Dar e bine ca scapasi, mai vede lumea ce pagube misuna pe aici cateodata.
        Ca si in cazul scarbei aleilalte de stu wilson, aceeasi urare…sper sa se reUneasca ca Romania cu Republica Moldova, ca sa vad cum plangeti si injurati ca asa ceva nu e drept la adresa Rusiei.
        ‘ra-ti ai dracu de tradatori!

        2
  2. La câte războaie a participat România (adică după 1859),si pe care l-a câștigat? Mai mult, Italia luptă în Africa și pe teritoriul național cu Aliații și este trecută cobeligeranta.

    3
  3. 1877,evenimente intrate intr-un con de umbră nemeritat.
    pentru mine ww2 la noi este un sir de evenimente nefericite si tragedii finalizate cu bocancul sovietic pe gatul nostru,ww1 un lant de piederi si sacrificii terminat pe muchie cu o realizare epocală dar 1877 e un succes politic si militar deosebit.ofiterimea s-a ridicat la nivelul cerut conducând competent armata țării iar clasa politica a speculat abil jocul european.

    11
  4. pai in 1877 am acastigat independenta si teritorii deci am castigat razboi , in 1913 am castigat teritorii si conditiile pacii au fost stabilite de noi la Bucuresti cu castigare de teritorii ,1918 la final sa facut Romania dodoloata deci victorie din nou ,in 1919 am avut Budapesta ca protectorat cu guvernator un general roman deci iar victorie ,in al doilea razboi mondial am terminat remiza ca am si castigat teritorii pierdute anterior si am si pierdut ,Romania ca stat nu exista daca nu castiga razboaie

    8
    • marele război se îndrepta spre un dezastru pentru noi dar conjucturile internaționale ne-au ajutat in final.

      7
      • si un factor decisiv a fost intrarea yankeilor cu trupe in europa…..shit,iar am devenit antipatic pentru unii.

        6
  5. poate ar fi cazul sa sarbatorim si noi oficial 8 mai , precum aliatii nostri

    3
  6. Daca macar in ultimii 30 de ani am fi avut oameni inteligenti, educati, dedicati, patrioti si onesti la conducere, eram undeva in top 10 in UE acum…

    In schimb suntem la celalalt capat al clasamentului si toti politicienii corupti/incompetenti se tin cu dintii de posturi, an de an si, bineinteles, prostimea ii voteaza intr-una.

    8
    • Capătu satului

      E mult mai complicat decat pare
      Asta cu ajunsu in primele tari evropene

      La noi conducerea se exercită exclusiv pt avantajele materiale rezultate din exercitarea puterii de stat
      Altruismu nu exista decat in cărți
      Exemplu cu secția de la Spitalu de copii din capitală patriei, construit din donații, nu este decât o exceptie menită să întărească regula

      Asa puterea de stat nu este niciodată de ajuns pt care plăceri personale se pot găsi sau inventa
      Pana la urma nu există suficientă putere in stat pt cati flămânzi sunt la putere – asa ajung ministrii nostri care stau in locuinte cu chirie la stat sa le apara numele in cele mai scumpe magazine pe Rodeo Drive
      Si absolut intamplator cei mai fomisti sunt comunistii de pesede, penele, ude mereu, etc etc.

      Este si meritul nostru al celor care am fost la vot
      Sau al celor care n-am fost la vot si am permis astfel majorități toxice pt țară
      Meritul serviciilor obosite de la avansarea inainte de vreme pt merite inventate pe hartie
      Si al autorității judecătorești si procuraturii iesite la pensie după 25 de ani de muncă sau mai repede
      Cu pensie mai mare decat ultimu salariu
      Sau al politistilor iesiti la pensie la 40 de ani cu scuza desființării postului – cunosc personal cazuri
      A avut grija coaliția pesede, alede, ude mereu,
      In timp ce omu de rand trudeste pana la 65 de ani,

      Meritul bisericii strămoșești care face campanie electorala hoților de la pesede,
      Biserica incapabilă sa oprească infracțiunea ce domneste in sanu ei, infracțiune săvârșită în interesul si cu ajutorul înaltului cler
      Nu zic sunt si oameni curați in interiorul bisericii, oameni dedicați credintei
      Dar sunt puțini, foarte puțini
      Iar omu de rand nu mai stie deosebi grau de neghina si lumina de intunerec

      Educatia este praf
      Vezi cum putorel conduce la Iasi iar inculpatu Beuranu la capitală
      Si te gândesti ca ăstia au fost alesi de senatu facultăților
      Aia care au votat aveau scoala, dar poate scoalele alea sunt cresa la seral, altfel nu se explică

      A avut grija academia
      Cu un conducător profesor universitar care este incapabil să isi dea seama daca un student, sau un doctorand a copiat

      O tara distrusă din interior este mai usor de cucerit din exterior
      Istoria nu este bună pt comunistii care inainte de 89 aveau 4 clase, cei care azi au toți doctorate
      Meseria care produce cei mai ilustrii conducători de doctorat este aceea de sofer
      Vezi cazurile soferului lui miron cozma sau ale soferului senatorului infractor catalin voicu

      Pana nu facem ordine in servicii, in autoritatea judecătorească si procuratură, in politie, in educatie si biserica, suntem condamnați sa repetam la infinit aceleasi greșeli
      Depinde de fiecare dintre noi sa incercam sa facem binele pt cei din jurul nostru
      Asa poate tara se va schimba in bine

      12
      • Daca printr-o minune am avea politicieni si economisti din functiile de conducere bine pregatiti, realisti, si cu un patriotism vizibil am fi peste Spania, Portugalia, Austria, Polonia, Cehia, Danemarca… ca si forta economica, influenta politica. Bine asta intr-o Uniune Europeana mai corecta. Oricum cu toate problemele prezente si trecute( educatia precara si nitel haotica, lipsa patriotismului, coruptia astronomica, o societate din ce in ce mai decazuta, rece, fada si pierduta per ansamblu…) Romania si romanii pierd si vor pierde din ce in ce mai mult in fata lumii vestice si ne indreptam spre disparitie.. Sper sa apara un declick si o minune in lumea noastra balcanica.

        4
  7. și voi vedeți pătrățele sau e doar la mine….să fiu îngrijorat??

    5
  8. 9 Mai ar fi trebuit sa fi fost parerea mea sarbatoarea nationals a romaniei ,nu 1 decembrie ,pus din Burt’s de tovarasul iliescu ,CA asa a vrut el ,Fara da intrebi or nimeni .9 Mai ar fi fost ziua tuturor , a regalistilor ,europenilor ,nationalistilor , si nu in ultimul Rand Al pobedistilor.ca sa nu mai vorbim si despre pacea mentala care at putea fi adusa extremismului maghiar.

    3
    • ca sa nu mai vorbim CA 1 decembrie Pune intr-un con nemeritat de umbra unirea bucovinei si basarabiei . eu sunt pentru 9 Mai ca Zi nationala a romaniei

      2
    • Capătu satului

      O sărbătoare nationala trebuie sa fie națională aduca pt o parte cat mai mare a națiunii sau daca se poate pt intreaga națiune

      9 mai 1877 a însemnat declararea independenței de stat la regatu Romaniei (jumatate sau mai putin din Moldova plus Tara Românească)

      Pt cea mai mare parte a națiunii care nu trăia în regatu Romaniei ( Basarabia, Nordu Bucovinei, Transilvania, Dobrogea, etc) data de 1 decembrie este sărbătoarea națională pt ca atunci natiunea a ajuns, din nou, in aceiasi țară

      Ziua de 1 decembrie nu este de la iliescu
      Nu este de la rege
      Nu este de la patriarh
      Si nici de la politicienii din regat

      Ci este din istorie
      Si este a națiunii rumane

      Este adevarat fanii regelui, care la 10 mai 1877 nici macar nu cunostea limba română, doresc din nou 10 mai pt duda
      La mintea mea, nu se justifică

      Ziua de 9 mai este pentru multii, milioane care au murit si au suferit la independență, ww2, ca înzestrarea la 1877 era praf ( este un articol pe tehnomil) la fel si in 40,
      Asa ca intr-adevar am avut rege la 1877
      Dar meritul lui este nesemnificativ pt victoriile impotriva redutelor turcești – acolo strategia a fost la baionetă, de aia atatia rumani morti, multi necunoscuți
      Iar pustile noastre erau inferioare carabinelor turcești- dar cum să spui ca un rege a adus tehnica mai proasta ca a inamicului
      Vinovat e poporu, natiunea, ca ei oricum au plătit în final nota de plata
      Poporu, natiunea plăteste intotintotdeauna nota de plată pt experimente gen rege străin

      4
      • „Pustile noastre erau inferioare carabinelor turcesti”
        Pusca-i pusca, carabina-i carabina. Armele de foc ale unitatilor de prima linie nu erau deloc cele mai proaste. Pierderile mari nu s-au datorat pustilor pe care le aveam noi. Ca idee vezi ce pusti avea armata imperiala britanica la Isandlwana. Presupunand ca am fi avut acelasi tip de arma cu turcii te intreb cum ar fi limitat ele pierderile in asalturile contra redutelor? Oare aceste pierderi nu s-au datorat lipsei de experienta a armatei noastre si folosirii tacticii imprumutate de la rusi de a ataca pozitii intarite cu formatii masive, compacte? In conditiile date si daca turcii foloseau muschete din epoca napoleoniana tot pierderi mari am fi avut.

        2
        • Citisem ca agregatele turcilor puteau fi folosite la o distanta mai mare fata de ale noastre. Deci pentru ca ale noastre sa fie eficiente trebuia sa ne apropiem mai mult, de unde si pierderile mari.

          1
          • Sunt detalii care nu au influentat decisiv rezultatul luptelor. Dovada sta faptul ca romanii au respins 3 contraatacuri turcesti dupa ce au ocupat Grivita 1. Peabody 1868 zice-se aveau bataia maxima de 1000m. Nu stiu celelalte cat bateau. De asemenea nu stiu care era bataia eficace a pustilor de-o parte si de alta. Oricum nu doar asta conta iar diferenta tehnologica nu era atat de mare ca sa fie decisiva. Majoritatea armatelor foloseau la momentul respectiv arme cu incarcare pe la culata cu un singur foc. De aceea am pomenit de englezi. Armele cu repetitie abia incepeau sa se raspandeasca, daca nu ma insel noi am adoptat tipul asta de arma dupa 1879 desi Peabody 1868 au pastrat-o pana la primul razboi mondial.

            1
        • In primul rand a fost un esec al cercetarii care nu a descoperit toate redutele

          2
      • @Capătu satului

        Stiu ca ai o viziune extrem de personala asupra istoriei, personal eu cred ca ai o anumita agenda.

        Poti sa imi dai o sursa pentru afirmatia de mai jos:

        „10 mai 1877 nici macar nu cunostea limba română”?

        Aici (https://adevarul.ro/locale/ploiesti/cinci-lucruri-putin-stiute-despre-regele-carol-i-dadea-suveranul-doar-deget-supusilor-care-i-intindeau-mana-1_5705191a5ab6550cb8af133a/index.html)- si am gasit si in alte locuri – se afirma:
        „Carol I ştia germana, franceza şi engleza, iar limba română a învăţat-o în doar un an de zile. Primul jurământ ca domnitor al României (titlu pe care îl va purta până în 14 martie 1881 când este proclamat rege) îl depune în limba franceză. Tot I.G. Duca notează că suveranul „vorbea scandat, cu o greutate vădită de elocuţiune, cu accent străin în franţuzeşte, un amestec de accent german şi englez în româneşte, cu un accent atât de pronunţat, încât adesea nici nu-l puteai pricepe şi totuşi ştia foarte bine şi limba franceză şi cea română. În nemţeşte, dificultatea de elocuţiune dispărea cu totul; îmi aduc aminte că l-am auzit la un banchet rostind un toast în limba germană, şi era aproape elocvent“.

        „Dar meritul lui este nesemnificativ pt victoriile impotriva redutelor turcești – acolo strategia a fost la baionetă, de aia atatia rumani morti, multi necunoscuți
        Iar pustile noastre erau inferioare carabinelor turcești- dar cum să spui ca un rege a adus tehnica mai proasta ca a inamicului”

        Legat de organizare, Carol a mostenit o armata de opereta, incapabila sa poarte operatiuni de anvergura. Reorganizarea ei i se datoreaza.

        Legat de dotare, tunurile Krupp de „8” si de „9′ au fost aduse in tara la interventia lui directa si erau piese de artilerie moderna:
        http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Tunul_de_8
        http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Tunul_de_9

        • e mai comod sa arunci in carca unora chestii neadevarate dar care ajuta propaganda.

          Uite si despre religie, copii lor au fost botezati ortodocsi, parintii fiind excomunicati de biserica catolica:
          https://www.digi24.ro/magazin/timp-liber/divertisment/mozaic-religios-in-familia-regala-monarhii-romaniei-au-fost-catolici-si-protestanti-urmasii-au-fost-ortodocsi-62736

        • Nu sunt de acord cu afirmația că tunurile Krupp oferite pe calea scurta 😉 erau ultimul răcnet in materie de artilerie .
          Ba mai mult , cerințele caietului de sarcini pentru piesele de artilerie Krupp ale armatei române au constituit un punct de cotitură pe planetă și au determinat fabricarea pieselor moderne de artilerie , majoritatea fabricanților fiind complet neadaptați la cerințele artileriei ” moderne ” de la început de secol 1900 …
          Pe vremurile acelea , înaintașii noștri de la Înzestrare erau cu cel puțin 50 ani înaintea tuturor .
          Fiți mândri cu asemenea înaintași !

          • Habarniștule,
            Ai ratat din nou o foarte bună ocazie de a ține gura închisă…
            Cu ce compari tunurile Krupp?
            Cu ce aveam până în acel moment, tunuri de bronz încărcate pe la gură? Cu niste tunuri rusești sau franceze rămase de pe vremea războiului Crimeii?
            Sau cu ce aveau turcii, modelul 9 fiindu-le superior?
            Băi, chiar nu ai spus nimic tehnic în cele de mai sus, și mă așteptam la altceva de la un artilerist ce se presupune că a trecut pe la Ioan Vodă.

            1
          • A, și încă o chestie, zi și mie cu ce tunuri erau dotați prusacii la 1870-1871.

        • @Priam, asa-i cand nu citesc oamenii, dar m-am obisnuit.Cred ca si tu. Ca citea A.D. Xneopol si i se spunea „cititorul ecvestru” iarasi nu este prea cunoscut. Scria si citea pe cal, in limba romana.
          https://www.elefant.ro/memorii-vol-1_fced9d38-9cb4-4ce7-a1c8-114b41eb990e
          Stiu ca-i greu de crezut ca am avut sefi de stat cu mai mult de 10 lecturi la activ si cu mai multe limbi vorbite.Nici de Carmen Sylva nu stie domnul, cea care a scis in limba romana. Nu genial, a fost o poeta simplista, dar a scris mai mult decat multi scriem in viata asta. In Romana.

          2
      • De 10 Mai ar trebui sa avem acea festivitate militara deosebita. Cum Polonia are 4 zile nationale, nu ne-ar pica si noua testiculele daca am avea doua.
        1 decembrie este o sarbatoare nationala fara discutie insa nu este una „pur militara” daca pot formula asa. In agregatul marii uniri au intrat eforturi politice in primul rand, militare, economice si sociale. Si asa trebuie sa ramana. 10 Mai, Independenta de stat este una din putinele evenimente din istorie faurite aproape integral cu arma in mana. Momentul independetei este practic legat victoria militara in razboiul ruso-turc si de nicio o alta conjunctura. Este fantastic cat a putut fi mistificata cest eveniment de nemernicii aia de comunisti.
        Pe langa asta, ma gandesc la ai mei. Daca te-ai facut o data bocna de 1 decembrie nu iti trebuie si a doua tura.

        1
  9. As adauga ca pe 7 mai 1945 un detasament de cercetare al Vanatorilor de Munte a intrat in Viena

    15
    • E prima data cand aflu ca am avut asa ceva.
      Stiam de Regimentul 2 Care de Lupta si de formatiuni de pontonieri ca ar fi operat in Austria.
      Detalii cand aflam?

      1
      • Da si carele de lupta
        Nu stiu daca exista detalii pe net, eu stiu povestea de la niste cercetasi veterani
        Au trimis o sonda cum era termenul atunci, un procedeu de cercetare, noaptea
        Au luat intai cativa germani prizonieri ca sa afle dispozitivul inamic

        2
    • @Vlad
      Și eu adaug că, între 9 și 12 mai, Regimentele 34, 36 și 40 Infanterie, din Divizia 9 Infanterie ” Mărășești”, au dus acțiuni de luptă pentru cucerirea postului de radio Radio Donau! Să mori luptând după incheierea războiului…
      Părerea mea, hîc…

      4
  10. Nu s-a inselat Eminescu in absolut nimic din ceea ce a scris. Asasar, nici cand a scris memorabilul vers ‘la trecutu-ti mare, mare viitor’.
    Acum, cum si cand s-o realiza, numai bunul Dumnezeu poate sti.

    3
  11. Poate ar fi bine de amintit că 9 mai e și ziua Europei!
    Se serbează „Declarația Schumann”, Paris, 1950.
    Suntem o națiune europeană!

    5
  12. Ar cam fi momentul să i se spună și lu deșteptu ăla de Ciucă când a fost semnat armistițiul. Adică pe 8 Mai europenii. Nu să tot scoată soldații în stradă în același timp cu toți comuniștii, pe 9 Mai. Ciucă, ? și ?.

    6
    • asa o fi învățat omul istoria în academie.

      2
      • de ce toti comunistii presupun ca noi pe 9 mai sarbatorim ce sarbatoresc ei cica „eliberarea de sub jugul fascist ” si nu ce proclama Kogalniceanu in Camera Deputatilor :”În stare de rezbel cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare….Ce-am fost înainte de declararea rezbelului? Fost-am noi dependenţi către turci? Fost-am noi provincie turcească? Avut-am noi pe sultan ca suzeran? Străinii au zis acestea; noi nu am zis-o niciodată. Aşadar, domnilor deputaţi, nu am nici cea mai mică îndoială şi frică de a declara în faţa Reprezentanţei Naţionale că noi sîntem o naţiune liberă şi independenta”

        6
    • @gabi s.
      ar fi momentul sa mai citesti.
      Armistitiul a fost semnat pe 7 Mai la cartierul general al lui Eisenhower, apoi au venit si rusii suparati sa mai semneze unul, pe 8 Mai, intr-adevar. Dar, dupa ora Moscovei era deja 9 Mai! Recte, toata lumea serbeaza pe 9 Mai ziua Victoriei!
      Parerea mea, hic…

      3
      • Franta si restul occidentalilor sarbatoresc pe 8 mai, nu pe 9. Sau cand te referi la toata lumea, te referi la cei de pe fusul orar al Moscovei +-1?

        3
      • @Sharky
        Da, am tot citit. Sunt tot felul de date.
        Merkel, Prince Charles, Macron, au depus coroane pe 8 Mai. Plus că 9 Mai a fost de fapt ambiția lui Stalin, iubitorul de pace, eliberatorul Europei de ceasuri. Fie și pentru asta, dacă e să se comemoreze încheierea războiului, România, țară membra NATO și UE, să o facă pe 8. Iar 9 Mai ar trebui să fie Zi națională. Nu cred că există pe lumea asta țară care să nu își sărbătorească ziua independenței. Numai noi o facem ca să ii iritam pe unguri (asta e treaba lor), dar uitam și celelalte două uniri din 1918.

        2
      • Pe 8 mai s-a semnat capitularea Germaniei, nu un armistitiu.

        3
      • Am pe undeva fotografii color din Berlinul de Vest cu masa unde a fost semnata capitularea
        Erau 4 steaguri pe ea

        3
  13. imi place Întâi ca zi națională,țară aia mare și frumoasă venită pe atâtea sacrificii si sânge trebuie să fie sarbatorita si aniversată.Felul cum facem asta e durerea mea.In decembrie avem unirea,revolutia si ruperea de comunism(unii dintre noi) ,nasterea Fiului….o lună cu adevarat speciala zic.
    ps.plus ziuna mea de nastere?

    3
  14. Paradoxul face ca în toată această luptă de emancipare si creeare a unui stat unitar român să fim constant si iremediabil, „ajutati” de ruși. De la Eteria până la căderea comunismului , rusii ne-au cumpărat si vândut de zeci de ori.
    Ne-au luat Basarabia apoi ne-au susținut împotriva turcilor si ne-au dat Regulamentele (ocupandu-ne de vreo 6 ori), după care ne-au ajutat cu Dobrogea dar ne-au lăsat in offside cu nemții, după care ne-au ajutat interesat cu Transilvania dar ne-au bătut din nou si in final s-au hotărât sa ne ia si sufletul dandu-ne comunismul (care apropos nu era dezavuat chiar de toti românii).
    Pentru România, Rusia a fost acel vecin tâmpit care bei , mănânci cu el după care mort de beat, vrea să te omoare.

    9
  15. dacă vă spun că acum in loc de titlu pe pagina principala vad o linie mă declarati si reclamati nebun de-a binelea….așa că nu vă spun.

  16. Ziua Independentei e 10 mai. WWII in Europa s-a incheiat pe 8 mai. Astazi, pe 9 mai, serbam (daca tot avem chef de serbat ceva) Ziua Europei.

    3
  17. Laurentiu Stancalie

    Ati scris 1977 in loc de 1877 de cateva ori in articol. Este intentionat?

  18. Avem o istorie complicata care de cele mai multe ori chiar noi romanii am contribuit.Hai sa vorbim acum de istoria noastra moderna1-de ce a abdicat Cuza sau daca el avut doar un mandat limitat si el nu a vrut sa-l respecte devenind dictator.2.romania ,serbia si muntenegru nu a participat la razboiul ruso turc din 1877(san stefano),am pierdut bugeacul adica pamintul basarabilor si imperiul rus ne-a dat dobrogea de nord(de ce ne-au dat daca nu am participat).3nu sa spune nicaieri ca trupele imperiale ruse dupa 1877 au mai ramas sa ocupe principatul romaniei aproape doi ani pina au fost scoase cu amenintari de celelalte puteri europene.4.1913 cum am luat cadrilaterul la schimb cu cu ce zona locuita preponderent de vlahi. …..5.1913 ocuparea Sofiei de trupele romane si destramarea bulgariei mari.6.cum am recuperat basarabia in 1918 cind eram cu germanii in bucuresti si guvernul si regele la iasi…deci cu cine devenisem aliati?tot atunci a fost si batalia de la Galati si alta pe linga iasi cu aliatii muskali 7-1941cum am ajuns sa luptam tocmai in cecenia?8.cum am ajuns in 1944 impreuna cu trupele ss germane sa le dam o mare batuta de citeva luni muskalilor la tirgu frumos?9.am uitat de ocuparea a trei sferturi din ungaria nu numai a budapestei.10pactul molotov ribentrop-ofiterul Carp nascultind ordinele de la bucuresti apara putna.etc etc etc.

  19. Octavian Căpățînă

    The British General V. Baker stated that: “It is obvious to any impartial military that without the help of the Romanian forces, the entire Russian army… would have inevitably been thrown back into the Danube.”
    The contemporary Turkish historian T. Yilmaz admits that “without the Romanian army, the enemy (the Russians) would not have been able to win the victory at Plevna.”
    In The War of 1877-1878, published by the Academy of Sciences in 1979, the Russian historian N. V. Vinogradov wrote that the “(Russian officers) spoke with deep admiration about the military virtues of their Romanian allies… The fortification works were admired by many Russian officers. The most flattering comments were made about the Romanian artillery.”
    The Belgian periodical Le Bien Public wrote in February 1878: “They (the Romanians) bore the brunt of the siege of Plevna also on the final defeat of Osman Pasha, which was decisive for the result of the campaign.” The newspaper Daily News showed, in turn, that “it took, in one step, its place among the European armies. The consequences of this are greater for the country and for the Eastern matter than it would seem at first sight.” And the Viennese periodical Neue Freie Presse cautioned: “a year ago the disregard for the Romanian army might have been forgiven, but today it is necessary and even desirable that the Romanian army should be put in the balance in military calculations.”
    In a letter, Friedrich Engels wrote: “without the Romanians, the Russians would have been in a stalemate at Plevna.”

  20. Lipseste din ecuatie „10 Maiu”, ca-i ceva legat de rege si pe noi ne scoate republicanismul din casa. Americanii sunt mici copii.
    Lasand monarhia in secolul in care a fost, Independenta de stat nu poate fi disociata dupa parerea mea de 10 mai:
    La 10 Mai 1877 Senatul Romaniei este votata proclamatia Adunarii Deputatilor cu privire la Independenta. Procedura parlamentara finalizata a independentei de stat are loc deci la 10 Mai si probabil istoricii cu Ceasca pe perete inca, intentionat uita data respectiva si o rezuma doar la proclamatia Adunarii Deputatilor.
    Inainte de replica „ce ai ba lentule, te tai cu rejii amu?” as vrea sa subliniez de ce m-as axa pe 10 mai ca data de importanta deosebita in acesta ecuatie:
    „Senatul a votat proclamația de independență, iar acest act a căpătat putere de lege prin semnarea lui de către principele Carol I. Guvernul român a hotărât încetarea plății tributului de 914.000 lei, suma fiind direcționată către bugetul apărării.”
    Trebuie subliniat fratilor ca atunci cand am avut cap pe umeri am bagat bani enormi in aparare!

    3
    • Si sa ma completez singur, 9 mai este o zi de importanta magistrala insa in contextul regimului post 1947 orice urma a lui 10 mai trebuia stearsa cu burete si asa ne-am mutat spre 9 mai, fapt corect, atunci s-a citit proclamatia de independenta.Nu as numi-o neaprat ziua independentei. Insa dupa cum ramana notat in analele (nu-i cu sex, stai linist Serbane) parlamentului roman, Senatul a votat in 10 mai proclamatia si tot in 10 domnul Carol a semnat-o.
      Am avut recent debateul asta cu un pireten de contre si idei, si nationalist camuflat cum este, i-am tras una sub centura cu bata de baseball: pai boss, daca mergem numai pe proclamatie si camera(adunarea) deputatilor, avem si un Tinut Secuiesc acuma, nu? Au urmat injuraturi, pomenirea tuturor sfintilor din calendar…

      1

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *