DARPA este nașa și moașa primei nave fără echipaj a US Navy – Sea Hunter, parte a programului ACTUV (Anti Submarine Warfare – ASW – Continuous Trail Unmanned Vehicle). Programul iși propune să exploreze capabilitatea US Navy de a avea misiuni având o durată de mai multe luni (până la 3 luni), fără echipaj la bordul navelor și cu control uman minim, fiind în acest moment o platformă de dezvoltare pentru tehnologie.
Conform DARPA, scopurile principale sunt:
- Să demonstreze potențialul unei platforme concepută din start fără echipaj
- Redefinește constrângerile care se aplică navelor
- Să producă o navă care să depășească orice altă nava cu echipaj și rol asemănător din punct de vedere al performanțelor cu costuri cât mai mici
- Să dezvolte tehnologia necesară navelor fără echipaj
- Să permită navelor să execute misiuni pe durata câtorva luni, pe distanțe de mii de kilometri, cu un control minim
- Să se supuna regulilor internaționale de navigație și să aibă interacțiuni autonome cu un adversar inteligent
- Să demonstreze capabilitatea unei nave de a folosi senzorii pentru a urmări continuu cele mai silențioase submarine, pe durata indelungată
Două filme de propagandă (primul este semnat de DARPA) pentru ACTUV:
Programul ACTUV a fost lansat în 2010. În noiembrie 2012 DARPA a ales compania Leidos pentru proiectare, construcție și teste, contractul fiind de 59 M$. Cele patru faze ale contractului sunt proiectul inițial (faza 1), proiectul final și planificarea producției (faza 2), construcția (faza 3) și testele efectuate de DARPA si US Navy (faza 4). Construcția a început în iulie 2014, fiind efectuată în paralel cu dezvoltarea și testarea sistemului de navigație autonomă.
Un video cu un timelapse al construcției Sea Hunter:
Nava a fost lansată la începutul lui 2016 și luna aceasta – aprilie 2016 – a fost botezată Sea Hunter, după efectuarea primelor teste pe râul Columbia.
Un film cu testele de manevrabilitate și viteză:
Alte imagini de la ceremonie. Ignorați pișcotarii; concentrați-vă pe navă.
The autonomous ship „Sea Hunter”, developed by DARPA, is shown docked in Portland, Oregon after its christening ceremony April 7, 2016. REUTERS/Steve Dipaola
Navele ACTUV sunt dedicate luptei antisubmarin, submarinele diesel-electrice fiind relativ ieftine și din ce în ce mai des întâlnite in flotele țărilor mici, având semnături acustice tot mai reduse (de exemplu submarinele suedeze din clasa Gatland). Noile submarine pot folosi apele puțin adânci din apropierea coastei și litoralul pentru a se adăposti cu succes. Un număr suficient de mare de asemenea submarine reprezintă o problemă pentru orice flotă. Un alt scop al programului este să contracareze dezvoltarea tehnologiei submarine a Federației Ruse (era sa scriu URSS) si Chinei, acestea fiind văzute ca o amenințare tot mai mare pentru portavioanele US Navy în Pacific. Deși – declarativ – nava este destinată detectării submarinelor cu propulsie clasică, referințele la nivelul de zgomot redus arată că nu au fost lăsate pe dinafară nici submarinele nucleare.
-
- The autonomous ship „Sea Hunter”, developed by DARPA, is shown docked in Portland, Oregon after its christening ceremony, April 7, 2016. REUTERS/Steve Dipaola
-
- The autonomous ship „Sea Hunter”, developed by DARPA, is shown docked in Portland, Oregon after its christening ceremony, April 7, 2016. REUTERS/Steve Dipaola
-
- The autonomous ship „Sea Hunter”, developed by DARPA, is shown dockedn after its christening ceremony in Portland, Oregon, April 7, 2016. REUTERS/Steve Dipaola
-
- The autonomous ship „Sea Hunter”, developed by DARPA, is shown docked in Portland, Oregon after its christening ceremony, April 7, 2016. REUTERS/Steve Dipaola
-
- Visitors stand on the deck of the autonomous ship „Sea Hunter”, developed by DARPA, docked in Portland, Oregon after its christening ceremony April 7, 2016. REUTERS/Steve Dipaola
-
- Visitors stand on the deck of the autonomous ship „Sea Hunter”, developed by DARPA, docked in Portland, Oregon after its christening ceremony April 7, 2016. REUTERS/Steve Dipaola
Sea Hunter este un trimaran cu lungimea de 40 de metri realizat din materiale compozite, are o greutate de 140-145 de tone și are două grupuri propulsoare diesel care îi asigură o viteză maximă de 27 de noduri. Poate naviga 10000 de mile (marine) fără realimentare, cu o viteză de croazieră de 12 noduri pentru o perioada de 60-90 de zile (alte surse dau o rază de acțiune de 4000 de mile). Se zice ca e in elementul ei în condiții cu mare de gradul 5, vânt de 21 de noduri și valuri de 2 metri și că se descurcă pe mare de gradul 7 cu valuri de 6 metri.
Poate naviga în climate ecuatoriale și reci, hardware-ul și software-ul permițând navigarea în zone cu trafic mare, ziua și noaptea, pe orice condiții meteo. Testele software au demonstrat respectarea legislației și convențiilor maritime, inclusiv COLREGS (International Regulations for Preventing Collisions at Sea) publicat de IMO (International Maritime Organization), folosind pentru navigație radar, camere video si GPS. Evident, aceasta a fost până acum cea mai mare provocare. Sea Hunter poate fi pilotată de la distanță sau poate acționa doar cu un control minim (sparse remote supervisory control model).
Pentru dezvoltare și testarea sistemului de navigație a fost folosită o navă surogat – Pathfinder. Aceasta – în unul din teste (zice-se că în testul final) – a navigat autonom între Gulfport și Pascagoula (Mississippi) în ianuarie 2015 pe o distanță de 35 de mile. În dezvoltarea sistemelor de navigare autonomă au fost implicate și NASA JPL (Jet Propulsion Lab) împreună cu CMU (Carnegie Mellon University).
Înainte de testele cu Pathfinder, sistemul a fost testat cu aproximativ 26000 de simulări. În total, testele reale au însumat 42 de zile de navigație si 101 teste, cu diverse scenarii implicând nave reale, navigație pe canale cu zone periculoase si trafic; în toate situațiile sistemul autonom a condus nava păstrând o distanță de minim 1 km față de o altă navă. Următoarele teste au implicat mai multe nave în mai multe scenarii sau comportament agresiv al navelor întâlnite.
Sistemul de navigație de pe Pathfinder a avut în timpul voiajului de 35 de mile doar o hartă a zonei unde urma să aibă loc testul, restul informațiilor necesare navigației fiind obținute de la sisteme radar standard, COTS (Commercial Off-The-Shelf). Pathfinder a evitat toate obstacolele, balizele, coasta și alte nave din zonă, totul fără waypoints sau intervenție umană.
Radar-ul este folosit pentru 90% din informațiile utilizate, însă clasificarea navelor și diferențierea – de exemplu – între un velier și o navă cu motor se face folosind echipamentele optice. DARPA a căutat specific pe piață (printr-un RFI) tehnologii (hardware, software, senzori) pentru a depinde cât mai puțin de radar în procesul de detecție și urmărire a navelor și altor pericole care pot apărea în timpul navigației. Toți senzorii și unitățile de procesare trimit informații sistemului autonom de navigație, acesta luând deciziile de navigație.
Are două sisteme radar – unul pentru distanță scurtă și altul pentru distanță lungă. Pe lângă radar, camere stereoscopice, sisteme electro-optice și camere în infraroșu asigură observarea mediului pe timp de zi și noapte, iar un sonar activ-pasiv este folosit pentru identificarea țintelor. La senzorii standard pot fi adaugate module specifice misiunilor.
Pentru pasionați, sonarul este de generatia a cincea, botezat Modular Scalable Sonar System (MS3) și a fost dezvoltat de un subcontractor obscur – Raytheon. Poate efectua căutare și urmărire activă și pasivă, poate detecta torpile și să găsească diverse obstacole mici pentru a asigura o navigație sigură. Evident, este un sistem modular, care asigură upgrade-uri viitoare în funcție de noile tehnologii care devin disponibile.
Sonarul pasiv este amplasat pe chila și folosește frecvențe medii (5-15 kHz), iar ce cel activ frecvențe înalte (20-30 kHz). Evident, calculatoarele Sea Hunter analizează sunetele și le clasifică automat. Sistemele automate pot, de asemenea, să facă o predicție a acțiunilor țintei, după ce a fost identificată.
US Navy se așteaptă la un cost de operare mult mai mic decât în cazul soluțiilor actuale, cu o componentă umană redusă. Pretul este estimat că va fi de 20 M$ (Sea Hunter fiind construit cu aproximativ 23 M$), costul de operare fiind de 15-20 k$ zilnic (un distrugător convențional costând 700 k$ zilnic).
Sea Hunter nu este limitat doar la proprii senzori, putând comunica prin satelit sau direct cu alte nave, avioane sau baze terestre.
Anul acesta (2016) urmează să înceapă evaluarea capabilităților navei și teste cu diverse module pentru misiuni, testele fiind planificate pentru următorii doi ani. Se vor testa capabilitatea de a opera pe mare, în condiții reale, urmărindu-se să se determine dacă Sea Hunter respectă normele internaționale de navigație. Una dintre destinațiile vehiculate este Japonia, pentru a se alătura în teste flotei a șaptea staționată acolo.
ACTUV concept
În 2018 este planificat ca această navă să devină operațională în US Navy, începând misiunile antisubmarin. Pentagonii iau în calcul să o folosească și pentru deminare, nefiind primul vehicul fără echipaj folosit în acest scop. Cum în cazul unui conflict navele ACTUV vor vânate de submarine, este posibil ca în viitor sa existe un număr mare de asemenea nave.
Programul ACTUV se supune ‘Third Offset Strategy’ a DoD (‘offset strategy’ se referă la noile tehnologii care pot da US avantaje în fața adversarilor), care are ca priorități:
- Sisteme autonome și robotică: sisteme capabile să evalueze situațiile și să ia decizii autonom, fără intervenție umană;
- Miniaturizare: obținută prin eliminarea echipajului din sistem;
- Big data: agregarea de volume mari de date, filtrare și procesare automată înainte de a fi prezentate operatorilor;
- Tehnologii avansate de fabricație: folosirea materialelor compozite si a tipăririi 3D au ca avantaje imediate o fabricare mai rapidă.
Ei bine, prima grijă a oponenților tehnologiilor autonome a fost dacă va avea sau nu și arme la bord. DoD nu exclude posibilitatea, subliniind – ca de obicei – că totdeauna decizia de folosire a armelor va fi a unui om.
Iulian
Surse:
- Foto: interweb & Reuters
- Informatii: interweb, URL mai jos
http://www.reuters.com/article/us-usa-military-robot-ship-idUSKCN0X42I4
http://sputniknews.com/military/20160411/1037798221/us-sea-hunter.html
http://www.naval-technology.com/projects/sea-hunter-asw-continuous-trail-unmanned-vessel-actuv
http://www.naval-technology.com/news/newsdarpa-christens-us-navys-first-actuv-as-sea-hunter-4860036/
http://www.auvsi.org/hamptonroads/blogs/auvsi-news/2015/01/29/leidosactuv
http://www.leidos.com
https://www.facebook.com/media/set/?set=a.975571465830959.1073741855.451098401611604&type=3
https://www.leidos.com/sites/default/files/files/Autonomous%20Surrogate%20Vessal%20Fact%20Sheet.pdf
http://www.navaldrones.com/ACTUV.html
https://www.fbo.gov/index?s=opportunity&mode=form&id=7daee76fe46aea23ae9e2d19ab2ef4b5&tab=core&_cview=0
http://www.lynceans.org/all-posts/large-autonomous-vessels-will-revolutionize-the-u-s-navy/
http://foxtrotalpha.jalopnik.com/darpas-unmanned-submarine-stalker-could-change-naval-wa-1695566032
https://en.wikipedia.org/wiki/Beaufort_scale
https://en.wikipedia.org/wiki/International_Regulations_for_Preventing_Collisions_at_Sea
Notă: link-urile de pe Wikipedia sunt excelente doar ca sinteze și rezumate și pot fi puternic influențate de părerile autorilor.
Buna dimineata. Pe mine personal ma sperie toate dispozitivele astea care se pot gestiona singure fara personal uman. Pot sa devina periculoase ptr insasi umanitate. Si in plus au o mare vulnerabilitate….daca le scoti din priza …..pa si pusi.
O era a tehnologiei ne face pe noi oamenii extrem de vulnerabili.
Fie ca vrem fie ca nu vrem, Skynet e aici si nu se va schimba nimic. Implicarea JPL arata – printre rinduri – ca tehnologia folosita la sondele spatiale este implementata pe SeaHunter. Si NASA a dezvoltat software care se reconfigureaza si modifica singur pentru a pastra in stare de functionare sondele in caz de defectare a diverselor componente sau coliziuni cu bolovani.
Scos din priza in acest context inseamna ca ramine fara motorina sau nu mai are legatura radio cu baza si sunt sigur ca au luat asta in calcul.
Se comporta ca un pitbull – va asculta pe sub apa pina cind se va intoarce acasa sau se va autoscufunda.
Si cum se apara in caz de abordaj? Exists detalii legate de aceasta parte?
Cu siguranta are senzori pt asta… si stai linistit ca nu e autonoma 100%… are cateva protocoale de navigare, cautare si urmarire, dar alegerea obiectivului urmarit si alte masuri decisive se iau tot de catre operator. Nu s-a ajuns acolo incat un procesor sa „gandeasca” de unul singur… altfel am avea si androizi :p
@Daniel: deocamdată…..
nu va fi niciodata ratiune electronica.
Ajungem pe tarimul filosofiei, dar fie, sa il exploram.
Conform DEX 2009, rațiunea este ‘Facultate, proprie omului, de a cunoaște prin noțiuni, judecăți, raționamente; gândire (logică)’.
Afirmatia ‘proprie omului’ este contrazisa de stiinta. Iata ce face un banal corb:
https://www.youtube.com/watch?v=JY8-gP3Sw_8
https://www.youtube.com/watch?v=cbSu2PXOTOc
https://www.youtube.com/watch?v=ZerUbHmuY04
Lectia 1: nu sintem atit de speciali pe cit ne credem; exista si alte vietuitoare cu capacitatea de a avea gindire logica.
Exista deja o componenta care se comporta asemenea unei sinapse: memristorul. Exista, daca vrei sa cumperi, circuite integrate cu pina la 256 memristori, parca.
De asemenea, exista si circuite integrate cu cite 100 de neuroni, care pot fi legate impreuna pentru o capacitate de procesare mai mare. Cu 300 de neuroni se poate face object tracking intr-un feed video si pattern recognition.
Lectia 2: avind componentele putem incepe sa construim ceva.
Niste robotisti de la Universitatea Cornell au facut un experiment cu un robot si un algoritm de analiza a feedback-ului, astfel incit ajunge la un model propriu.
https://www.youtube.com/watch?v=iNL5-0_T1D0
Lectia 3: avem si posibilitatea de a ajunge la o reprentare fizica a ‘eului’.
Retelele neuronale invata si apoi aplica ceea ce au invatat. Niste orientali de la Tokyo Institute of Technology au luat o retea neuronala si i-au adaugat doua miini. Rezultatul – ce poate face – este mai jos:
https://www.youtube.com/watch?v=OC2TTslf_YM
Lectia 4: avem algoritmi de invatare, de a urma pasi logici.
Google a scos din beci un algoritm de machine learning (Tensor Flow). Si e open source.
https://www.tensorflow.org/
Lectia 5: o masina poate intelege ce e intr-o imagine, invatind si amintindu-si.
Acum, combina cele de mai sus si vei vedea ca suntem doar la pragul de a le avea pe toate, adica ratiune electronica. Inspaimintator? Poate. Dar e directia in care mergem. Poate chiar participam la evolutie, creatiile sintetice fiind viitorul si fiindu-ne superioare.
Ratiune?
Ma faci sa raz… ca si imu oricat ar fi el de sapiens este reational cu scurte si aleatorii intermitenet si in restu timpului maimuta cat cuprinde !! Ma rog maimmuta inteligernta da tot maimuta
Chiar buna intrebarea. Chestia e ca nu cred sa existe vreun motiv pentru abordaj, doar nu are sisyem de control pe ea, nu? Doar pentru distrugere as spune, dar ma gandesc ca mai usor o distrugi de la distanta decat cu flexul si ciocanul.
Pai pentru a fura software-ul.
Nu. Nu exista nici o informatie, si am evitat sa intru pe tarimul speculatiilor.
Dar, la cererea publiclului, sa facem o incursiune. 🙂
Testele le va face mai departe US Navy si sint sigur ca are in calcul acest scenariu.
In acest moment nava va face orice pentru a se tine departe de orice alta nava folosind tehnologia 27 de noduri. De asemenea, sigur are senzori de intruziune si un algoritm decizional SHTF (shit hits the fan) care sa o trimita la fund sau sa curete orice tehnologie care sa nu cada in mina dusmanului. Din cite am vazut foarte mult este in software, deci o stergere sigura si autodistrugerea citorva senzori lasa oaspetilor nepoftiti niste calculatoare i7 numai bune sa joace Silent Hunter 2 – ca e tematic.
Apoi declaratia DoD cu nu va temeti ma face sa cred ca probabil vor pune 2 turele cu 50 cal, just in case.
In caz de abordaj are viteza si invizibilitatea radar, plus un sistem de autodistrugere.
In plus mai e ceva referitor la armele purtate. Se vorbeste de ‘module specifice misiunilor’. Spatiul disponibil pare a fi in coca principala, intre cei doi suporti. Acolo poate intra un container pentru lansare verticala, unde pot fi si citeva rachete anti nava.
Iar daca vor elimina cabina la versiunile de serie, ar putea avea loc si pentru o turela autonoma sau controlata la distanta.
si sobolanii sunt oameni. iubitorii de sobolani sunt socati de actiunile criminale ale primariei impotriva bietelor fiinte fara aparare .asociatiile chiț-chiț si suflet de sobolan acuza primaria de instigare la crima si șobocid.
trebuie sa protestam urgent impotriva genocidului impotriva sobolanilor.
http://www.b365.ro/deratizare-si-dezinsectie-in-capitala-vom-plati-10-mil-euro-sa-scapam-de-tantari-si-sobolani_248786.html
In conditiile din Marea Neagra, singura sansa de a dezvolta o aparare credibila este sa te bazezi pe senzori si drone (aeriene, navale si submarine) cu o interferenta cat mai mica a factorului uman in operatiunile acestora.
E o naivitate sa-ti imaginezi ca, la nivelul la care pot face bruiaj vecinii nostri, vei fi capabil sa-ti dirijezi drona. Va trebui sa aiba misiuni prestabilite, algoritmi de raspuns la diverse situatii, sisteme de identificare si ierarhizare a tintelor, sisteme de autodistrugere in caz ca pica in mana cui nu trebuie.
Partea cea mai complicata e in soft si nu in platforma pentru ca platformele nu sunt sofisticate si pot fi produse si la noi. Pe partea de soft iar nu ar trebui sa avem probleme. Chiar si Sea Hunter (nava) nu e ceva sa te dea pe spate ca platforma, in schimb jucariile din interior fac toti banii.
Pentru drone submarine s-a facut cate ceva dar pentru operatiuni ofensive ar trebui pornit de la modelul torpilelor de 533mm pentru ca ai capacitati de lansare pentru ele pe aproape orice nava. Vesticii dezvolta de mai multi ani torpile cu raza foarte lunga care, de fapt, se comporta ca niste drone.
Eroule, tocmai ai facut introducerea urmatoarelor episoade. Dar sa nu anticipam.
In toate timpurile, in cazul invaziilor de la est, Dobrogea cade prima. De la sciti, goti,huni,slavi,bulgari,cumani…etc traseul a fost simplu…din stepa toti se revarsa de la Crimeea spre Dobrogea si apoi Constantinopol…Rusia inca nu si-a incheiat socotelile cu lumea.
Ai ramane surprins la capitolul soft cam la ce distanta suntem fata de unii… Nu crede tot ce spune ala la Biziday care la randul lui este si el dezinformat sau se autoiluzioneaza… Toata lumea a luat de bun ce a indrugat unu’ care nu avea nicio treaba cu softu’ si gata suntem cei mai tari din parcare….
Daca ma gandesc bine noi fabricam galeti de plastic in timp ce altii pun la punct tehnologia grafenului … la fel este si in software… Nici cu softistii plecati din tara daca-i adaugam sa zicem (ca de intors nu cred ca se intorc) nu suntem peste altii care dau ora exacta in materie de soft….
Desigur… pe langa Ucraina, Bulgaria, Burkina Faso (sau cum draqu’ se scrie)…. suntem mai sus…
Dany, soft se scrie. Destul de mult, variat si cu rezultate bune. Insa problema nu e scrisul de soft – chiar si fiica unui prieten stie C# si Visual Basic la 14 ani.
Problema sint mintile alea care concep algoritmii, care gindesc sistemele in ansamblu, care pot gasi solutii la probleme. Resursa asta nu prea mai este.
Un tip merge la incorporare in marina romaneasca.
In timp ce i se completau actele, este intrebat:
– Stiti sa inotati?
– Da’ de ce, nu aveti vapoare?
:)))))) bun asta
Off-topic: http://m.mediafax.ro/externe/un-avion-de-vanatoare-rus-a-deschis-focul-spre-o-aeronava-israeliana-in-siria-kremlinul-neaga-surse-15269340
Culmea tupeului sa te plângi ca nu mai poți încalcă spațiul aerian al altei tari :)))
Deci au trimis 2 rachete, dar ioc iepuraș. Păcat că n-avem detalii despre păsările în cauză.
se pare ca rusii au tras dupa un avion israelian
http://www.reuters.com/article/us-mideast-crisis-russia-israel-idUSKCN0XJ0GY
Israel si Rusia nu se vor certa in veci. Au prea multi dusmani comuni.
Crezi ?
Mai dureaza putin…
Si daca ma gandesc bine unii se dau cu quru’ de pamant chiar in zilele astea taman pe la Casa Alba sa treaca si pe la ei macar un portavion in largul coastelor, daca nu o baza militara pe teritoriul lor…. Nu, nu era vorba de RO cum va ganditi toti… taman varu’ Itzic este cel in cauza….asta in ciuda aparentelor internationale….
Pentru cine are minte sa inteleaga:
http://m.activenews.ro/externe/NATO-tranteste-usa-n-nas-Ucrainei-si-Georgiei.-Alianta-nu-va-avea-noi-membri-in-urmatorii-ani-sau-chiar-mai-mult-pentru-a-evita-deteriorarea-relatiei-cu-Rusia-132517
Ca o sa arda?
Doamne ce vremuri triste traim …
Drone maritime, drone zburatoare, cat de curand drone-tancuri …
Asistam la asasinarea razboiului …
Adio vremurilor cand un cavaler arunca manusa altui cavaler, adio batalii de capa si spada, adio batalii navale, adio batalii à la Kursk, adio dogfight, adio batalii in adancuri …
Unde vor fi medaliile de altadata ? 🙂
se gasesc solutii pt. adevaratii eroi, http://www.evz.ro/cea-mai-mare-retragere-cu-torte-de-ziua-fortelor-terestre-militarii-vor-parcurge-7-kilometri-pe-jos.html
Iata ca s-a rezolvat si problema transportoarelor si a tancurilor.
P.S Totusi nu ar fi fost rele macar niste biciclete. Nu mi se pare ca termenul de „retragere” e bine ales 🙂
Off ; ai nostrii cica vor drone si cele 270 de tancuri cica dupa 2025 abia .Eu zic sa se duca pana prin 2050 poate crapa Putin si nu mai avem nevoie de ele.
Link http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Armata+cumpara+avioane+fara+pilot
M-am speriat. Credeam ca vor cumpara MQ-9. Dar nu, alea nu-s bune.
Greseala de judecata ..
Putin sau Ivanov sau Amurski tot rusi ,…..
Asa ca mai bine gura mai mica si doatre mai buna cf sfatlui lu Teddy Rooswlet vorbeste frumos si tine o bata mare alaturi!”
Fain scris articolu’, mi-a placut! 🙂
Cateva observatii as adauga.
Ca viitorul camp de lupta va fi din ce in ce mai robotizat este, zic eu, o tendinta evidenta, ajutata si de progresele fantastice facute de tehnica de calcul. Una din motivatii este si dorinta civilizatiei occidentale de a evita pierderile umane inutile, din perspectiva mentionatei civilizatii, una care pune mai mult accent pe individ decat o fac, de exemplu, civilizatiile asiatice.
Aceeasi automatizare si evolutie a tehnicii de calcul a permis micsorarea echipajelor navelor de lupta.
Chiar daca o nava autonoma pare un lucru mai usor de facut decat o masina autonoma, mediul fiind cumva mai rarefiat, probleme pot sa apara in situatia defectarii unor senzori de la care nava isi ia informatii.
Imi vin acum in minte incidentele avand ca protagonist pe Airbus A330 ( https://en.wikipedia.org/wiki/Qantas_Flight_72 si https://en.wikipedia.org/wiki/Air_France_Flight_447 )
Banuiesc ca proiectantii au luat in calcul situatii de genul celor in care radarul sau sistemele electro-optice sufera defectiuni… Radarul poate fi obstructionat de valuri, apoi unele nave, cum sunt velierele sunt destul de „stealth”, banuiesc ca din acest motiv au adaugat camere s.a.m.d.
Si inca ceva… desi e bine sa ai astfel de jucarii care sa colecteze informatii, daca nu le si dai colti sa muste mi se pare ca n-ai facut mare lucru… Dar atunci poate ca ar fi bine sa existe si o fiinta umana la bord sau undeva, departe, care sa apese pe buton. 😀
Despre incidentele cu Airbus http://la-neamtu-tiganu.blogspot.de/2015/04/de-ce-cad-avioanele-de-la-iar-93-la.html
***********
Si totusi statistic vorbind marea majoritate a accidentelor si incidentelor sunt cauzate de erori umane, plecind de la plictiseala rutinii si pina la sinucideri, cum a fost cu pilotul neamt. Asta e si unul din motivele pt. care in domeniul civil conducerea aparatelor o preia din ce in ce mai des automatele.
De acord! Facand analogia cu avioanele, cand lucrurile o iau razna, teoretic pilotul preia controlul (presupunand ca stie ce sa faca).
Aici? Ce face? Se opreste pentru ca nu mai are informatii?
Intra in modul avarie?
In sensul asta faceam analogia cu avioanele.
Propaganda , vorbe si pareri….cum in ultimile 3-4 zile citim in ziarele romanesti, despre aplicatii, militare, incordare de muschi,….T55….Batrinul TAB…suna frumos….http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Armata+cumpara+avioane+fara+pilot
Dupa AA dronele si artileria sunt prioritatile absolute.
Drone trebuie sa si producem nu doar importam pt. ca ai nevoie de foarte multe (pana la nivel de pluton), variate (a se vedea cum au reusit ucrainienii sa realizeze prototipuri de drone capabile sa opereze in medii cu bruiaj in timp ce Schiebel Camcopter S-100 varinta OSCE nu a fost capabila) si posibilitatea de a le pierde sunt multiple.
Tancuri noi de acord cu ei nu reprezinta o prioritate dar trebuie remarcat ca s-au referit la tancuri noi deci …..
Desi nu spune despre ele, camioanele o alta neprioritate dar cum firma IVECO are bune relatii cu Rusia este numai buna sa inlocuiasca firma romaneasca.
De ce sa nu dam niste bani pe orice altceva decat pe ceva care sa creasca capacitatea de lupta a armatei. Atentie Rusia, Romania are caminoane IVECO sa nu cumva sa indrazniti ceva ca le pronim.
ATGM absolut necesare dar Romania trebuie sa isi produca propriul ATGM foarte ieftin si in cantitati mari chiar si numai pt. a distruge T72, tansportoare, tinte de oportunitate, poate elicoptere sau a distruge puncte intarite (penetrare ziduri).
Adevarata miza sunt transportoarele importarea sau asamblarea lor reprezinta tradare. Prin import se va „securaza”, pt. o perioada lunga, orice sume ar devenii disponobile prin producerea si cumpararea de SAUR2+ si/sau TBT pt. a cumpara AA. Daca s-ar cumpara cele romanesti prin taxe si impozite statul ar recupera din bani dati si cum un astfel de contract s-ar intinde pe mai mult de 20 ani (productie si mentenanta) suma economisita ar peste 2 miliarde. Exceptand AA cu raza lunga, cam aceasta ar putea sa fie suma pt. medie si scurta.
Si ca o concluzie cumperi SAUR2+ / TBT ai bani si pt. parte din AA. Importi sau asamblezi nu o sa ai AA si cam tot ce cumperi o faci degeba fiind tinta pt. aviata inamica. Nu este de mirare ca „prietenii” rusi ne sugereaza importul. Plus nu prea vad unde este graba pt. a le cumpara, nu cu ele respingi o invazie.
PS. asa este, crebilitatea „armatei” este mai mare decat a unui ministru.