Mareşalul Ion Antonescu a fost singurul om de stat şi conducător militar din Europa care a avut 20 de întrevederi cu Adolf Hitler, pe parcursul a mai multor ore şi chiar zile. A fost singurul pe care cancelarul german l-a respectat şi de părerile căruia a ţinut cont. La toate întrevederile au discutat de la egal la egal, mareşalul neavând nici o reţinere în a prezenta adevărul asupra multor evenimente…
PREGĂTIRI
Pentru prima întâlnire cu Hitler, generalul s-a pregătit cu hărţi şi documente etnografice, date economice etc. Hărţile şi documentele priveau toate teritoriile care au fost smulse din trupul ţării. Printre altele, acestea dovedeau cu probe de netăgăduit continuitatea poporului român pe ambele maluri ale Prutului, densitatea populaţiei româneşti chiar până la Bug.
Drepturile românilor erau de necontestat şi în Transilvania, Dobrogea, determinând chiar o problemă românească în Transilvania. Sau una asemănătoare în Macedonia sârbească. Generalul dăduse ordin să se întocmească şi un studiu comparativ, care urmărea evoluţia statului rus de la înjghebarea lui, în sec. al XIII-lea, în raport cu Ţările Româneşti.
Din acest studiu rezulta că Moldova şi Muntenia erau deja state naţionale consolidate pe timpul când Rusia era doar un teritoriu neînsemnat în jurul Moscovei.
Prima întâlnire a fost precedată de discursul pe care generalul Antonescu l-a rostit la Cercul Militar din Bucureşti, la 14 octombrie, în faţa şefilor Misiunii militare germane în România, a altor generali şi ofiţeri invitaţi:
„Sunt mulţumit că pot saluta în capitala regatului pe reprezentanţii armatei germane. Sunteţi aici la chemarea guvernului român Gigârtu, în baza acordului din iulie 1940, care este expresia hotărâtă a unei colaborări reale şi rodnice.
Cel dintâi Rege, Carol I, a făcut altădată un apel asemănător, nu pentru a întuneca o suveranitate, ci pentru a consolida, pe baze realiste, sigure, armata şi viitorul regatului său.
A recurge astăzi la experienţa şi doctrina unei mari armate şi la posibilităţile tehnice ale unei industrii de război, pentru a-ţi organiza pe baze noi armata şi securitatea, este a face un act de patriotism pe care ţin să-l subliniez în faţa dumneavoastră.
Consecinţă firească, organizarea internaţională în concepţia germană, trebuie să se rezeme de realităţi etnice, geografice şi economice, nu pe ficţiuni, iar unitatea ordinii internaţionale trebuie să plece de la forţe şi realităţi organizate, nu de la iluzii filozofice, oricât de generoase ar fi ele.
Veţi vedea aici, în România, o armată care nu este mare, care a fost totdeauna puţin zgomotoasă, dar foarte bravă.
Personal sunt legat de ea prin toate rădăcinile vieţii mele. Am luptat cu pasiune şi voi lupta fără preced pentru înălţarea ei. Azi, mai mult ca oricând, naţiunea întreagă îşi pune, cu drept cuvânt, toată nădejdea, toată siguranţa şi tot respectul, în corpul nostru ofiţeresc şi la soldaţii ei.
Convins că veţi găsi în ea, un câmp de acţiune care să mărească încrederea în viitorul şi drepturile regatului lui Mihai I, închin…”
Acest discurs a ajuns în foarte puţin timp pe biroul lui Hitler, căruia i-a lăsat o impresie deosebit de favorabilă.
Prin această cuvântare scurtă, dar plină de conţinut, generalul a punctat categoric şi direct bazele viitoarei colaborări între cele două armate. Prin aceasta îi dădea de înţeles lui Hitler că a-ţi întări armata este un gest patriotic care asigură suveranitatea naţională, iar noua ordine internaţională trebuie statuată pe principii etnice, geografice şi economice.
Tocmai cele care nu au fost respectate când României i s-au smuls din teritorii.
Mergând la întâlnirea cu Hitler, în cadrul tratativelor şi discuţiilor care urmau să le poarte, generalul Ion Antonescu era călăuzit de câteva principii pe care le-a enunţat în şedinţa Consiliului de Miniştri.
„În primul rând, generalul Antonescu nu va consimţi şi nu consimte să altereze fondul bogăţiilor româneşti, deci orice angajament economic, de orice natură ar fi el – convenţie, tratat, protocol – trebuie să respecte principiul de bază că Generalul Antonescu nu trage nici o poliţă asupra viitorului.
În această privinţă este un principiu net şi categoric pe care l-am pus în scrisoarea de la Bistriţa şi pe care germanii l-au admis. Al doilea punct, tot principiu, a fost că oricare ar fi regimul lui politic, înţelege să-şi rezerve dirijarea economiei sale naţionale.
Deci, oricare ar fi pătrunderea în domeniul industrial, agricol şi în cel al capitalului, germană sau italiană, România înţelege că toate aceste domenii să-şi păstreze dirijarea economiei naţionale.
Al treilea principiu pe care l-am pus, a fost ca germanii şi italienii să nu pătrundă în economia noastră naţională decât în înţelegere cu noi şi numai în limita fixată de noi.
Pe plan politic, le-am arătat independenţa totală politică a neamului românesc, oricare ar fi structura politică pe care o va lua Europa de mâine. Eu nu m-am aşezat în fruntea acestui regim ca să dau ţara legată Germaniei, aşa cum se spune, sau să-mi vând neamul românesc”.
SITUAŢIA POLITICO-MILITARĂ DINAINTEA ÎNTÂLNIRII
Înaintea primei întâlniri dintre cei doi şefi de state, starea de spirit a lui Hitler era belicoasă. Mai ales după întâlnirea cu Molotov, care îi dezvăluise obiectivele militare urmărite de Stalin.
Dacă Germania urmărea să-şi întărească sfera de influenţă în Europa şi „spaţiul vital”, atacând şi cucerind popoare, Uniunea Sovietică urmărea ştergerea diferenţelor de clasă şi a deosebirilor naţionale tot fără să ţină cont de voinţa popoarelor şi de principiile dreptului internaţional.
Stalin urmărea victoria Revoluţiei, în virtutea drepturilor ce şi le arogase ca „ţară călăuzitoare a proletariatului mondial”, să cucerească Europa şi să o domine. Hitler nu putea admite aşa ceva.Din însărcinarea lui, la O.K.W. (Înaltul Comandament al trupelor terestre) şi la Marele Stat-Major al armatei de uscat, începând cu data de 31 iulie 1940, comandantul Armatei 18, generalul-maior Erich Marcke, a început studiile privitoare la operaţiunile proiectate în Răsărit.
Ele au fost definitivate de generalul-locotenent Friedrich Paulus, care la 3 septembrie 1940 era şeful Cartierului General I al Marelui Stat-Major al armatei de uscat. Rezultatele studiului au fost raportate lui Hitler de feldmareşalul von Brauschitsch şi generalul-locotenent Halder, ocazie cu care Hitler s-a pronunţat pentru prima oară că „nu există dubii că România, ca de altfel şi Finlanda, vor merge alături de Germania în sensul unei campanii în Est”.
Fiind de acord cu aceste planuri, la noile frontiere ale URSS au fost dislocate primele corpuri de armată. Intenţia sa de a începe campania din Est a fost spulberată de Mussolini, care a atacat Grecia.
Deşi în dimineaţa zilei de 28 octombrie, pe când se afla la Florenţa, Hitler a fost întâmpinat de Mussolini cu cuvintele: „Fuhrer, noi mergem. Trupele mele au intrat victorioase în Grecia la 6 dimineaţa. Nu vă neliniştiţi, totul va fi terminat în 15 zile”, evenimentele se derulau nefavorabil. Exact după 15 zile trupele italiene intră în derută.
Reales preşedinte al Statelor Unite, la 5 noiembrie 1940, Roosevelt reprezenta o speranţă pentru Anglia şi o ameninţare pentru Germania. Şi pentru a pune capac la toate, în ziua de 12 noiembrie, generalul Jodl îi prezintă lui Hitler un raport care sublinia că debarcarea în Anglia devenise imposibilă. Ca urmare, este readus în actualitate planul de acţiune în Balcani şi Mediterana.
Într-o convorbire ţinută la Viena, pe data de 20 noiembrie 1940, cu primul ministru ungar, contele Teleki şi cu ministrul de Externe ungar, contele Csaki, Hitler le-a spus că oricărei plângeri a generalului Antonescu cu privire la atitudinea Ungariei faţă de Transilvania îi va răspunde „că ungurii au fost timp de 20 de ani rău trataţi de către români, iar atitudinea lor de acum nu este decât reacţia la nedreptăţile pe care le-au îndurat vreme atât de îndelungată”.
În acest context, prezentat în mare, este aşteptată sosirea generalului Antonescu la Berlin. Acestei întâlniri, Hitler îi acorda o importanţă mult mai mare decât ar fi dorit. Deoarece încerca un joc cu România: ea să devină piaţă de desfacere pentru armamentul şi tehnica de luptă germană şi furnizoare principală de petrol şi alimente pentru armata germană. Şi intenţiona ca de pe teritoriul României să declanşeze războiul fulger împotriva Uniunii Sovietice.
PRIMA ÎNTÂLINIRE CU HITLER (22 NOIEMBRIE 1940)
În seara zilei de 19 noiembrie 1940, generalul Antonescu împreună cu suita sa pleacă spre Berlin. Aici, timp de două zile, au loc mai multe convorbiri paralele: Antonescu – Joachim von Ribbentrop, ministrul de Externe; Antonescu – Hitler; Antonescu – feldmareşalul Keitel; între miniştri de finanţe şi economiei române cu omologii lor germani.
Prima întâlnire cu Hitler are loc pe date de 22 noiembrie şi durează trei ore şi jumătate.
La ea au participat, din partea română. GENERALUL Ion Antonescu şi Mihail Sturdza, iar din partea germană: Hitler, J. von Ribbentrop şi feldmareşalul Wilhelm Keitel, şeful O.K.W. Prezentând problemele care au fost puse în discuţie, pentru a nu fi acuzat de părtinire, mă voi axa mai mult pe „Sinteza asupra convorbirii dintre generalul Ion Antonescu şi cancelarul german Adolf Hitler”, stenografiată de Schmidt, interpretul lui Hitler.
După prezentările şi salutările de rigoare, Hitler a afirmat că are încredere într-o viitoare colaborare dintre România şi Germania.
„Aceasta – a spus el – va fi avantajoasă nu numai pentru relaţiile directe dintre cele două ţări, dar este de asemenea necesară pentru motive politice generale, având în vedere puternicul atac etnic şi ideologic care ameninţă întreaga Europă. Aceasta sileşte toate naţiunile care au o orientare diferită faţă de democraţiile occidentale – prin urmare, de asemene, Germania şi România – să se unească şi să-şi axeze interesele în comun”.
Generalul Antonescu a început prin a-l informa pe Hitler asupra convorbirii avută anterior cu ministrul german de Externe, accentuând pe schimbarea care a avut loc în România: „Între trecut şi viitor, acolo s-a deschis o prăpastie de netrecut. Sprijinit de mişcarea naţional-liberală, el este reprezentantul viitorului României şi vorbeşte Fuhrer-ului în calitate de soldat, ale cărei declaraţii înseamnă exact cele spuse…Încă de la asumarea puterii, el a căutat să adere la Axă. Aceasta a avut loc în condiţii care probabil n-au fost niciodată atât de grele pentru un om politic.
Scopul său este să reorganizeze ţara şi s-o fortifice – în sfera economică precum şi în viaţa administrativă, politică, intelectuală şi militară. El are un singur scop în vedere, şi anume să contribuie la victoria Axei în acest război. El va căuta să recupereze în interior ceea ce a pierdut în exterior.
Reconstrucţia armatei, întărirea morală şi a forţei ei militare, constituie prima lui sarcină în scopul ca România să poată fi gata cât mai curând posibil a-şi îndeplini misiunea ei corespunzătoare în domeniul militar”.
În continuare, Hitler şi cei prezenţi sunt nevoiţi să asculte o adevărată lecţie de istorie din partea generalului Antonescu, care subliniază faptul că România are trecutul cele mai glorios dintre toate popoarele care trăiesc în Balcani.
„Românii – subliniază generalul – reprezintă naţiunea cea mai veche din această zonă, constituită încă înainte de Hristos, şi îţi are originea în simbioza daco-romană. Din punct de vedere istoric – citim în sinteza întocmită de Schmidt – este un caz unic de limbă şi administraţie înfiinţate ca urmare a administraţiei romane de 200 de ani şi rămâne mai mult sau mai puţin schimbată până în ziua de azi.
Un alt caz unic în istorie, a subliniat în continuare generalul Antonescu, este faptul că până în ziua de astăzi, românii şi-au menţinut limba şi obiceiurile „încât din nord şi până la în Dobrogea, de la Basarabia şi până în Banat, nu există nici un fel de dialecte, ci pretutindeni se vorbeşte aceeaşi limbă română.
Românii au fost primul popor care a ieşit din Evul Mediu având o organizare politică”. Subliniind că România a trebuit să facă faţă năvălirilor barbare, apărând Europa, ulterior i-a înfruntat aproape 400 de ani pe tătari, oprindu-i la Nistru şi timp de 500 de ani a luptat împotriva ruşilor. De asemenea, a trebuit să lupte împotriva Austro-Ungariei, apoi din nou împotriva Rusiei.
Citând aceeaşi sursă, aflăm că Antonescu a afirmat că „România nu va renunţa niciodată să lupte: românii au fost primii în aceste regiuni şi vor fi ultimii care să o părăsească.
Greşelile unei singure generaţii au fost pedepsite cu multă severitate. România a pierdut roadele unei dezvoltări de 2000 de ani. Dar va lupta încă mii de ani pentru a dobândi poziţia pe care, după părerea ei, este îndreptăţită”. Pentru prima oară în istoria ei a fost învinsă fără să lupte.
Antonescu se referea la pierderea Basarabiei şi Bucovinei de Nord…Atrăgând atenţia asupra nedreptăţii făcute poporului român prin Diktatul de la Viena şi prezentând lui Hitler hărţile şi documentele pregătite, la un moment dat, Antonescu a spus: „Ceea ce mă conduce, ceea ce mă îndârjeşte, ceea ce mă asigură este neabătuta credinţă în drepturile şi dreptatea neamului românesc. Răspunderea mea este prea grea şi mă apasă destul pierderile neamului, ca să nu-mi fac datoria de a apăra drepturile şi vieţile româneşti”.
Şi, în continuare: „ România nu va renunţa niciodată la nordul Ardealului şi dacă la liniştirea evenimentelor nu-l va redobândi la masa verde, va şti să-l cucerească prin sabie”.
Din sinteza întocmită de Schmidt reiese că generalul Antonescu a afirmat că „După verdictul de la Viena, politica sa s-a bazat pe doi piloni: garanţia cu privire la frontiere şi protecţia celor 1.350.000 de români rămaşi în Ungaria, a căror viaţă, proprietate şi libertate au fost garantate pe baza acestui verdict.
Totuşi, ungurii au încălcat imediat obligaţia pe care şi-au asumat-o faţă de Germania şi Europa. 45.000 de refugiaţi au părăsit partea ungară a Transilvaniei. Ei au fost maltrataţi şi jefuiţi de averile lor. Femei şi copii au fost asasinaţi de unguri şi mulţi dintre refugiaţi s-au ivit în România cu ochii scoşi, limbile tăiate şi unghiile smulse.
El nu a luat măsuri de represalii, dar neliniştea din România este copleşitor de mare”.
Apoi generalul a prezentat politica României din perioada interbelică, afirmând că României nu i se poate imputa că a fost în câmpuri politice ostile, deoarece „Sprijinul oferit de Germania vecinilor noştri inamici, Bulgaria şi Ungaria,a fost cauza neînţelegerii dintre cele două ţări.
Arbitrajul mutilant de la Viena a fost dureros resimţit de poporul român şi va trebui să se dea probă de adevărată prrietenie în viitor, pentru ca el să colaboreze fără rezerve cu judecătorii săi.
– Ultima pagină din istoria Transilvaniei nu a fost încă scrisă, a replicat Hitler la aceasta.
– Sper !, a confirmat Antonescu. Am pierdut anul acesta două provincii a căror populaţie majoritară este de acelaşi sânge cu noi. Dacă Germania, pe drept cuvânt i-a cerut pe sudeţi în baza dreptului la liberă determinare a popoarelor, ea nu poate să nege dreptul de a revendica, pe aceeaşi bază, teritoriile locuite de conaţionalii noştri. Principalele scopuri ale politicii mele vor fi reîntoarcerea la patria mamă a Basarabiei şi ale regiunilor de nord ale Bucovinei şi Transilvaniei. Prefer să fac această declaraţie de la începutul raporturilor noastre.
– Nici o frontieră nu este definitivă, a subliniat Hitler.
– Ministrul dumneavoastră de Externe mi-a dat sfatul, în timpul întrevederii de dimineaţă, să nu vă vorbesc despre Transilvania. Admit că această problemă are un caracter delicat pentru guvernul Reich-ului, dar dacă acesta doreşte să accepte prietenia pe care România i-o oferă, el trebuie nu numai să admită, dar să-şi dorească ca şeful guvernului să-şi exprime deschis preocupările.
– Sinceritatea este o condiţie a prieteniei” a confirmat Hitler. Înţeleg îngrijorarea dumneavoastră, dar când soarta întregii umanităţi este în joc, problemele frontierelor este bine să rămână pe plan secundar.
Toate frontierele Reich-ului sunt provizorii. Nu am idee clară dacă anumite regiuni ar fi bine să intre sub administraţie germană ori să le las pe seama populaţiei locale. Numai după victorie voi lua decizie definitivă”.
În continuare, generalul a prezentat situaţia dezastruoasă a ţării, dezorganizarea administrativă şi a poliţiei, în sfârşit, criza economică, care este prima de la sfârşitul războiului. În aceeaşi sinteză citim: „Ea trebuie atribuită faptului că România a avut de suferit chiar acum o recoltă proastă, datorită căreia recoltarea nu a fost decât un procent de 30% şi efectele acesteia au fost intensificate şi mai mult datorită angajamentelor de livrări pentru Axă, angajamente care au fost îndeplinite în mod strict.
Mişcarea naţional-legionară pe care el se bazează trebuie reorganizată pentru că toţi conducătorii ei au fost azvârliţi în închisori de foştii conducători”.
În aceste împrejurări el se adresează Germaniei cu cererea de a-l ajuta în sfera politică şi economică. El poate reconstrui ţara din punct de vedere politic numai în cazul când la frontieră va fi pace. El cere ajutor economic pentru dezvoltarea României, dar şi spre avantajul Germaniei şi Italiei.
Pentru dezvoltarea economică rămâne şi are nevoie de credite pe termene lungi, cu un procent de dobândă mic. Având în vedere presupusa intervenţie a Americii şi atitudinea nesigură a Rusiei, Germania trebuie să conteze pe un război îndelungat şi este, prin urmare, de asemenea, în interesul Germaniei să dezvolte industria României pentru a avea la dispoziţie în proporţie mai mare produsele ţării.
Pe lângă industria ca atare trebuie îmbunătăţit de asemenea sistemul de transporturi. El acordă o atenţie deosebită dezvoltării industriei de produse alimentare cu scopul ca şi pe această cale, să evite transporturile inutile.
„În concluzie Antonescu a declarat că el va adera la Pactul Tripartit în ziua următoare, totuşi, el nu se va mulţumi cu simplul act al aderării, şi va fi de asemenea gata să lupte cu arma în mână împreună cu puterile Axei pentru victoria civilizaţiei”.
Terminându-şi expozeul, Fuhrer-ul i-a răspuns că are înţelegerea cea mai profundă pentru situaţia dificilă în care s-a găsit Antonescu.
Şi în continuare şi-a motivat atitudinea faţă de România în privinţa Diktatului de la Viena în felul următor: „Când s-a dat verdictul de la Viena situaţia era de aşa natură încât ameninţa să izbucnească un conflict între România şi Ungaria, conflict care ar fi putut duce la o catastrofă generală. Din punct de vedere al Germaniei, o astfel de desfăşurare a evenimentelor ar fi dus la crearea unui vid militar şi politic.
Întrucât pretutindeni în natură, asemenea viduri sunt totuşi imediat umplute, era de aşteptat ca prăbuşirea statului român să ducă la consolidarea bolşevismului. Acum el este totuşi convins că România, în pofida tuturor greutăţilor, va fi pusă din nou pe picioare. Dacă bolşevismul ar fi pătruns în România, chiar şi numai temporar, el ar fi fost eliminat sau deportat în Siberia – se referea la generalul Antonescu, n.a. – aşa cum s-a întâmplat în alte regiuni ocupate de Rusia. Viitorul României ar fi fost distrus pentru un timp incalculabil”. (toate citatele sunt din sursa amintită).
În continuare, Hitler a afirmat: „Germania nu ar fi avut posibilitatea să facă nimic în faţa acestei situaţii, problemele istorice sunt în cea mai mare măsură reglementate prin forţă. .. Din acest motiv, el şi-a manifestat dorinţa de a da un verdict de arbitraj în disputa româno – ungară.
Era clar dinainte că ambele părţi vor fi nemulţumite una pentru că a obţinut prea puţin, iar cealaltă pentru că a fost silită să facă concesii prea mari. Era necesar să se obţină echilibrul între drepturile etnice şi drepturile politice şi istorice, luând în considerare sensibilităţile ambelor părţi.
În istorie, asemenea hotărâri au fost în cea mai mare parte luate pe baza unor considerări strategie, economice sau dinastice şi numai rareori au fost luaţi în considerare factorii etnografici.
În special din cauză că frontierele etnografice şi geografice nu coincid aproape niciodată. El (Fuhrer-ul) poate aprecia deplina greutate a sacrificiilor pe care a fost nevoită România să le facă.
El crede că, totuşi este mai bine să se facă sacrificii grele şi să se salveze prin aceasta esenţa naţiunii, decât să piardă întregul popor”.
În continuare Hitler s-a referit la situaţia militară de pe front, subliniind că pierderile Germaniei sunt nesemnificative.
La ora actuală ea are armata cea mai puternică şi bine echipată din istoria ei. Apoi s-a referit la chestiuni economice, arătând că Germania este interesată, din acest punct de vedere, de ţările din Balcani, unde doreşte să-şi exporte propriile ei mărfuri.
„În ceea ce priveşte Germania – se subliniază în sinteza întocmită -, ea poate livra toate articolele tehnice necesare, produse chimice, maşini şi în timpuri normale orice material de război doreşte, în schimb, să-şi procure materii prime. Din acest punct de vedere ea nu are interesul ca Balcanii să se cufunde într-o mare de sânge şi lacrimi şi a fost gata, în pofida serioasei poveri militare, să dea României o garanţie. Aceasta din urmă nu a fost o vorbă goală: ea este sprijinită de 180 de divizii, fără a număra cele 50 de divizii din Occident.
El (Fuhrer-ul) este din acest punct de vedere, gata la orice şi hotărât să facă totul.
Din păcate, există un eşec minor care trebuie notat într-o parte a unei zone, deci nu în situaţia militară globală, în sensul că englezii au creat baze în Turcia de la care ar putea înainta mai departe spre nord pe calea aerului şi să poată trezi lăcomia altor state. El (Fuhrer-ul) este absolut hotărât să reducă la zero aceste încercări ale englezilor, cu orice preţ. El cere ca România să-i uşureze această muncă. Totuşi, aceasta nu va împiedica participarea la luptă”.
Hitler a subliniat apoi interesul pe care Germania îl are faţă de economia României. Din sinteza întocmită reţinem afirmaţia în legătură cu acest aspect. „Având în vedere strânsa afinitate ideologică dintre cele două regimuri, vor fi aplicate în relaţiile economice aceleaşi principii fundamentale care sunt în vigoare în economia internă, adică măsuri pe termen lung şi stabilirea preţurilor. Germania ia în considerare încheierea unor tratate pe termene lungi cu România pe o perioadă de 10 până la 20 de ani, în cadrul cărora surplusul global al producţiei României va fi preluat la preţuri fixe pentru anii următori.
Germania însăşi ar putea, în cadrul economiei ei de mari dimensiuni, să ajungă cu uşurinţă la o balanţă între surplusurile de exporturi mari şi cele mici, variind, potrivit condiţiilor de recoltă ale diverşilor ani. După cum a fost menţionat, preţurile vor rămâne întotdeauna stabile. În felul acesta, dezavantajele sistemului liberalist vor fi înlăturate pentru producător”.
În ceea ce priveşte situaţia politico-militară, Hitler i-a expus generalului Antonescu că în convorbirile purtate cu Molotov a încercat să determine o schimbare a direcţiei de expansiune a Uniunii Sovietice, nelăsându-i nici o îndoială că Germania este sinceră în ceea ce priveşte garanţia faţă de România şi că nu poate îngădui ca independenţa României să aibă de suferit.
În concluzie şi-a exprimat convingerea că generalul Antonescu va reuşi să reorganizeze armata română şi să o transforme într-un instrument eficace al apărării naţionale.
El şi-a exprimat satisfacţia în legătură cu aderarea României la Pactul Tripartit şi a subliniat că niciodată Rusia nu se va opune unui asemenea bloc de puteri cum este cel care îl reprezintă Germania şi prietenii săi. Stalin nu doreşte să rişte nimic, ci numai să obţină câştiguri. Prin urmare să i se arate clar că nu trebuie să-şi îndrepte expansiunea spre zone în care sunt interesate Germania şi Italia, ci că trebuie să se îndrepte spre alte părţi.
El înţelege perfect de bine dificultăţile generalului Antonescu, întrucât el însuşi a avut în Germania o moştenire dificilă. Pentru opera de reconstrucţie este important un partid puternic care să fie devotat lui (Antonescu). După aceasta, procesul de reorganizare politică va aduce o nouă prosperitate în ţară şi la urma urmelor, istoria lumii nu se termină în anul 1940.
Antonescu şi-a exprimat mulţumirile pentru aceste cuvinte din urmă şi i-a explicat din nou Fuhrer-ului, cu lux de amănunte, programul lui de reconstrucţie, atrăgând în special atenţia asupra discuţiilor tehnice avute cu ministrul Clodius.
Apoi el a repetat observaţiile în legătură cu rolul jucat de România ca insulă latină în marea slavă, ca rezultat al capacităţii de rezistenţă a poporului român. El a menţionat, de asemenea, dificultăţile cu ruşii la Gurile Dunării şi a prezentat planul pe care-l propusese de acum ministrului de Externe al Reich-ului de a construi un canal de la Cernavodă la Constanţa, într-o perioadă de cinci ani şi făcând cheltuieli de 2 sau 3 miliarde lei, cu scopul de a zădărnici planul Rusiei de a împotmoli braţele Dunării care aparţin României.
Pe lângă acestea, el a atras atenţia asupra eforturilor Rusiei de a exclude Germania şi Italia din Comisia pentru Dunărea maritimă. În legătură cu aceasta, Antonescu a menţionat de asemenea cererea Rusiei de a i se permite navigaţia navelor de război până la Brăila, adică în spatele liniei de apărare a României în Moldova.
România nu poate obţine cu adevărat liniştea, în special din motivul că ruşii nu vor să fixeze frontiera în mod definitiv.
Apoi, Antonescu s-a plâns, în declaraţii de o lungime considerabilă, despre felul în care a fost trataţi românii de către Ungaria în teritoriile cedate şi a raportat amănunte în legătură cu acest prost tratament şi altele asemănătoare.
El a subliniat că acum România va sta liniştită, dar la încheierea păcii generale, ea îşi va ridica din nou imediat glasul pentru a obţine dreptate…El a pledat cu multă vigoare în favoarea tezei române, adică o strictă respectare a verdictului de la Viena şi în special a obligaţiilor prevăzute de aceasta cu privire la minorităţi şi revenirea din nou asupra întregii chestiuni la încheierea păcii generale.
Fuhrer-ul a replicat că, fireşte, în verdictul de la Viena n-a fost găsită o soluţie ideală, dar că în acelaşi mod în care a prezentat Antonescu justificarea pretenţiilor române în declaraţii ce au durat ore întregi şi reprezentanţii unguri au vorbit de asemenea în favoarea tezei ungare.
Însă n-a venit timpul să se considere chestiunile în retrospectivă. El îi poate da totuşi generalului Antonescu asigurarea că înţelege pe deplin simţămintele, indignarea şi durerea lui. În afară de aceasta, istoria nu se va opri în anul 1940. După ce Antonescu a mai pledat cu multă vigoare punctul său de vedere, cu aceleaşi argumente, încă de câteva ori, discuţia s-a terminat într-o atmosferă prietenească.
După terminarea primei întrevederi, în faţa intimilor săi, Hitler a spus admirativ: „Generalul Antonescu este un român cu inimă de român”. Şi mai trebuie menţionat faptul că a rămas profund impresionat de naţionalismul lui Antonescu. „Fapt este că Antonescu nu a renunţat niciodată la ideea unei revizuiri a Arbitrajului de la Viena şi nu vede în recucerirea Basarabiei şi a nordului Bucovinei, şi nici în ocuparea Odessei o compensaţie pentru teritoriul cedat Ungariei. Antonescu era mereu obsedat de ideea că, numai mergând alături de Germania, România va avea posibilitatea să redobândească partea cedată a Transilvaniei” (1).
ADERAREA ROMÂNIEI LA PACTUL TRIPARTIT
La 23 noiembrie 1940 este semnat de ministrul Afacerilor Străine al Reich-ului, J. von Ribbentrop, de conducătorul secţiei politice din Ministerul de Externe al Italiei, ambasadorul Berti şi de ambasadorul Japoniei la Berlin, generalul Kurusu, pe de o parte, precum şi de Conducătorul statului român, generalul Ion Antonescu, pe de altă parte, un protocol privitor la aderarea României la Pactul Tripartit. Protocolul – publicat în presa română – are următorul conţinut:
„Art. 1. România aderă la Pactul Tripartit semnat la 27 septembrie 1940 la Berlin, de Germania, Italia şi Japonia.
Art. 2. În cazul când comisiunile tehnice, prevăzute la art. 4 ale Pactului Tripartit, vor trata chestiuni care ating interesele României, vor fi invitaţi la lucrările acestor comisiuni şi reprezentanţi ai României.
Art. 3. Textul Pactului Tripartit este alăturat ca anexă acestui protocol. Protocolul este redactat în limbile germană, italiană, japoneză şi română, fiecare dintre texte fiind considerat ca original”.
În declaraţia făcută după semnarea solemnă a acestuia, generalul Ion Antonescu a spus, printre altele: „Sunt conştient de faptul că am îndeplinit astăzi un act de stat care are o însemnătate istorică numai pentru naţia şi dezvoltarea poporului român, ci pentru Europa ce va ieşi din sacrificiile războiului actual”.
Picture of Adolf Hitler talking to Romanian dictator, Marshal Ion Antonescu during an official visit to Gemany.
ÎNTREVEDREA DE RĂMAS BUN (25 NOIEMBRIE 1940)
În audienţa de rămas bun pe care generalul Antonescu a solicitat-o Fuhrer-ului în mod expres, el declară că doreşte să-i mulţumească înainte de plecare, pentru cinstea de a fi invitat la Berlin, ca şi pentru bunăvoinţa cu care a fost întâmpinat peste tot, în cursul şederii sale. În continuare prezint minuta care s-a întocmit cu această ocazie:
„A discutat cu ministrul de Externe al Reich-ului probleme politice şi s-a înţeles cu el asupra tuturor.
E deosebit de recunoscător pentru strădania germanilor pentru reglementarea litigiului româno-ungar. Repetă însă că asupra acestui punct va avea un cuvânt de spus la stabilirea păcii generale.
Poporul român ar fi gata să lupte pentru drepturile sale. În calitatea de conducător al acestui popor şi ca soldat, el trebuie să sublinieze aceasta.
Şi în problemele economice a căzut la înţelegere cu domnii germani. În legătură cu aceasta, Antonescu revine încă o dată asupra nevoilor de credite ale României. Şi în această privinţă a ajuns la o înţelegere cu partea germană, exceptând problema dobânzii.
Aici pledă din nou pentru 4,5% şi repetă argumentarea sa din cursul convorbirii cu ministrul de Externe al Reich-ului, cum că eventuala pierdere de 0,5% din această dobândă mică, ar fi mai mult decât compensată prin volumul mai mare de afaceri.
Despre problemele militare a discutat cu generalul Feldmareşal Keitel, ajungând şi aici la un acord în toate privinţele.
Va continua cu energie reorganizarea armatei române şi la primăvară armata română va fi o forţă combativă. România nu cere restabilirea graniţelor sale fără a fi luptat pentru aceasta.
Fuhrer-ul a răspuns că s-a hotărât să se întâlnească pentru prima oară cu un om care a reprezentat interesele României cu inima fierbinte.
Îl poate asigura că el (Fuhrer-ul), ca naţionalist fanatic, înţelege foarte bine sentimentele, sarcinile şi ţelul despre care a vorbit generalul Antonescu. Istoria universală a arătat întotdeauna înţelegere pentru un popor care a tins către ţelul său cu un idealism credincios şi o dăruire fanatică.
Marile revizuiri istorice s-ar fi măsurat, de cele mai multe ori, şi într-o transformare a mentalităţii popoarelor respective. România fiind acum aliată, îi poate da asigurarea că Germania va susţine, în toate privinţele pe aliatul său, atât pe tărâm politic cât şi pe cel economic.
În spatele existenţei poporului român, stă de acum întregul Wehrmacht-ul german.
Berlin, 25 noiembrie 1940” (2).
Dar nimic nu ar putea înlocui sinteza discuţiilor dintre Antonescu şi Hitler, în afara proceselor-verbale întocmite de secretarul particular al primului, Barbul. Astfel, în „Memorial Antonescu”, referindu-se la cea de-a doua întâlnire dintre cei doi conducători, Barbul ne informează:
„În cea de-a doua întrevedere Hitler-Antonescu, Generalul pătrunsese singur în biroul Fuhrer-ului. Ministrul de Externe Sturdza şi ceilalţi miniştri legionari rămăseseră în anticameră şi se întrebau îngrijoraţi ce semnificaţie avea că fuseseră lăsaţi la o parte. Eu aşteptam cu documentele privind Transilvania, cuprinzând atrocităţile armatei maghiare săvârşite împotriva populaţiei româneşti din teritoriile cedate.
Târziu, uşa s-a deschis şi am fost introdus înăuntru. Am depus dosarul pe masa rotundă dintre Hitler şi General. La ieşire, legionarii m-au asaltat cu întrebări:
– După impresia mea, ei se întreţin într-o atmosferă prietenească!, le-am răspuns.
– Ribbentrop e înăuntru?
– Nu, le-am răspuns.
Aşteptarea a fost lungă. Trecuse de trei ore acea jumătate de oră fixată pentru audienţă. Credeam că nu se va termina niciodată, când uşa s-a deschis larg şi Durnberger ne-a invitat pe toţi să intrăm în biroul Fuhrer-ului. Hitler părea într-o dispoziţie excelentă. Ne-a ţinut un mic discurs în problema zilei: războiul împotriva Marii Britanii.
– De data aceasta, timpul lucrează pentru noi, spuse Hitler. Adeziunea celorlalte state europene în blocul nostru nu va întârzia să se producă. Însăşi Franţa îşi va avea un loc printre noi, şi sperăm să o convingem până la urmă…În ceea ce priveşte raporturile noastre cu România, drumul colaborării cinstite este de azi înainte deschis. Avantajele economice pentru ţara dumneavoastră agricolă, prin schimburile cu Germania industrializată, vor fi evidente.
Înainte de a ne despărţi vreau să vă fac o promisiune solemnă.
Pe viitor, toată politica externă privind România sau interesele ei, va fi bazată pe strânsa prietenie prin care sper să o leg de dumneavoastră. Când veţi avea o dificultate cu vreun vecin de-al dumneavoastră, atingând probleme ale ţării dumneavoastră, eu vă voi sta la dispoziţie.
Şi dacă la un moment dat veţi resimţi nevoia unei noi explicaţii asupra politicii noastre, veniţi la mine. Avionul meu personal este permanent la dispoziţia dumneavoastră. Sunt convins că orice neînţelegere sau conflict poate găsi o soluţie satisfăcătoare., dacă sinceritatea este perfectă şi încrederea reciprocă va domni în raporturile noastre.
După această declaraţie, cei doi şefi de state şi-au strâns mâna într-o atmosferă prietenească. Hitler a adăugat:
-” Contez pe dumneavoastră, aşa cum, dumneavoastră să contaţi pe mine”.
În seara zilei de 25 noiembrie 1940, generalul Antonescu, împreună cu suita sa, s-a înapoiat la Bucureşti. La sosire le-a spus celor care l-au întâmpinat:
„ – Domnilor, când am plecat v-am asigurat că mă voi întoarce cu încrederea poporului german. Pot să vă asigur astăzi că mă întorc cu încrederea Fuhrer-ului şi a poporului german. România va merge la biruinţă. România va avea drepturile ei. Trăiască România!”.
Generalul avea motive să fie mulţumit de sfârşitul acestei vizite şi a celor două întrevederi cu Hitler. Aderase la Pactul Tripartit, obţinuse garanţia securităţii graniţelor către Est, şi liniştea la graniţa de Vest. Obţinuse armament modern şi utilaje agricole.
În cadrul tranzacţiilor încheiate obţinuse un curs ridicat pentru leu. Ştia că alături de Axă va recuceri teritoriile luate de ruşi.
După cum cunoştea şi faptul că Hitler duce o politică duplicitară privind Ardealul, fapt ce l-a determinat să-i declare acestuia: „La nevoie îşi va impune dreptul cu sabia”.
Teodor Filip
Multumim pentru articol! O adevarata lectie de istorie.
foarte frumos articolul…ma intreb daca macar un singur politician ar avea acum curajul sa spuna ca va apara integritatea natiunii prin orice mijloace…sa il vad eu pe base fata in fata cu merkel sa ii spuna ca daca va fi nevoie va trimite armata in basarabia…
1 Ce sa trimită ? ca noi avem mai mult sa nu zicem ca nu avem. (Ma refer la dotare nu la numărul de miliarii)
2 Cine sa trimită ca pe mulți nu o-s știm de unde sa-i luam.
3 Nu știu de ce dar cred ca nici la Iași nu ar trimite…
4 Îmi este ca am sta la ce ne trimite Merkel.
adevarul este ca nu avem nici cu cine(si aici ma refer la politicieni, ca saracii soldati fac si ei ce pot) nici cu ce…
Super articol
După cum cunoştea şi faptul că Hitler duce o politică duplicitară privind Ardealul, fapt ce l-a determinat să-i declare acestuia: „La nevoie îşi va impune dreptul cu sabia”.
Divide si cucereste,din pacate nu am avut si nu avem politicieni care sa inteleaga asta….
Adevarat barbat de stat avem nevoie de unu acum care sa ii zica lu frau merkel gututentag ai sa dai 20 de miliarde ca si noi am platit enorm la suedezi imprumutul ala asa ca fa transfer de tehnologie aci in societati mixte 60% 40% tonta a iesit nervos , mai bine ii zicea franc in fata murim cu arma in mina daca e nevoie decit sa fim slugi in UE ca au luat economia fiecare ce a vrut si acu fac git gen anglia futui mai bine fara UE neutri si sa le vindem resursele la pret mondial nu cu redevente de kakat 6%.maresalul erou roman merita sa ii ridicam statuie nu ca lu traian cu lupoaica n p..la
Este o pagina de istorie pe care trebuie s-o cunoastem si dincolo de istoria care se preda in scoli. Maresalul a avut si el pacatele lui, DAR, a fost: cinstit, patriot si a facut tot ceea ce a putut pentru binele Tarii, chiar daca anumite decizii sunt controversate.
Pana la urma cam orice deciziei este controversata, insa respectul meu pentru persoana sa provine si cele doua atribute: conste si patriotism si din modul foarte demn in care si-a primit moartea!
Iar cuvintele lui Molotov spuse lui Patrascanu (care era comunist), spun totul: „El ( Maresalul) reprezenta poporul roman, dumneavoastra reprezentati o aventura!” Iar respectul inamicului spune multe despre probietatea morala a acestui om.
Trebuie sa-l cunoastem pe Maresal, cu bune si cu rele, si nu avem nici un motiv sa ne fie rusine cu el sau cu istoria noastra. Daca castiga razboiul ar fi avut cate o statuie in fiecare oras romanesc, dar l-a pierdut si o data cu el si Romania!
Statuie nu are nu pentru ca a pierdut războiul,nu are din cauza crimelor de război precum masacrul de la Odesa,pogromul de la Iași.
Acuma nu putea câștiga războiul el a fost o soluție de tip stop-gap,războiul a fost pierdut prin prostia interbelica a conducătorilor pe care ia avut România.
Cât despre spusele lui Molotov nu trebuie uitat ca Sovieticii preferau sa negocieze cu cineva care chiar controla România,de asta l-ar fi preferat pe Antonescu
Pogromul de la Iasi la facut armata germana, nu maresalul;
masacrul de la Odesa a insemnat represalii in urma atacului
realizat de bandele de evrei bolsevici care au aruncat in aer
comandamentul armatei romane si care s-au ascuns ulterior
in rindurile populatiei civile (vezi metoda aplicata de luptatorii
palestinieni ce trageau rachete spre orasele evreiesti din
locatiille populate cu femei si copii)
documentare: Alex Mihai Stoenescu, lucrarea Armata,
maresalul si evreii
@Alexandru
Ideea pogromului s-a cristalizat la Marele Stat Major, în structura sa secretă, Secţia a II-a, şi în SSI. Aceste birouri au colaborat cu Wehrmacht-ul din România şi cu comandamentele Corpului 30 al armatei germane din Iaşi.
În timpul pogromului, autorităţile române au pierdut controlul evenimentelor, iar oraşul Iaşi a devenit o imensă zonă în care soldaţii din ambele armate, jandarmii, poliţiştii români şi civilii – organizaţi şi neorganizaţi – au vânat evrei, i-au jefuit şi apoi i-au ucis. Această pierdere temporară a controlului şi frica de reacţia a lui Antonescu faţă de această situaţie au determinat diferitele organe ale regimului român să fabrice scuze pentru ineficienţa lor în finalul orelor de măcel, aruncând vina unii asupra celorlalţi şi, împreună, asupra germanilor.
http://www.yadvashem.org/yv/en/about/events/pdf/report/romanian/1.5_HOLO.pdf
Avem si noi pacatele noastre, n-are rost sa le ascundem…
Bre nu scuza ce a fost la Iasi dar comunismul a fost adus de evreii bolsevici. Ana Pauker, Ernest Neulander(tata-l lui Petre Roman) si altzii.
Lucrurile sunt mai complicate decat par… iar in zilele astea se scot la lumina doar o parte din aspecte care convin. Doar cele de care putem fi invinovatiti.
N-are rost sa discupli pe Antonescu si armata romana. Ei au fost principalii de vina la pogromul de la iasi.
N-am inteles ce suflet poti avea de poti mori copii aia.
http://www.pogromuldelaiasi.ro/galerii-foto/galerie-primele-violente/
au mai fost si trenurile mortii: http://www.pogromuldelaiasi.ro/ce-s-a-intamplat-in-iunie-1941/trenurile-mortii/
crimele astea tot de romani au fost comise, legionari, gardieni si armata romana conform marturiilor
http://www.pogromuldelaiasi.ro/marturii-primele-violente/
Sentimentul antisemit e si astazi prezent in Romania.
Te asigur ca daca Antonescu lupta pentru Israel avea toata recunoasterea natiunii indiferent daca castiga sau pierdea razboiul, indiferent de cati palestinieni ar fi omorat in Cisiordania si Gaza.
Natiunile invingatoare in istorie isi cinstesc eroii pentru tot ce au facut pentru ele… natiunile invinse in istorie fac analize pe text.
hmm Antonescu ca un militar a urmat ordinele fuhrerului.
Indiferent daca a folosit sau nu natiei romane, Antonescu nu l-a tradat pe Hitler.
Asta e realitatea.
La fel si cu pogromul de la Iasi, nu vad motive de ce un roman ar omori acei copii taman ca sunt evrei.
Tu de ce crezi ca romanii sunt antisemiti? Daca erai jandarm trageai si tu in evrei la iasi?
Trenurile mortii au fost inventia romanilor..au bagat cate 40 in vagoane ca sa ii sufoce. Care era ideea ca romanii omorau evrei? Care e justificarea?
„Trenurile mortii au fost inventia romanilor…”
Folosesti acuze foarte grave… cam usor.
urmareste reportajul asta http://www.pogromuldelaiasi.ro/video/
gheorghe ala care a insistat sa fie minim 40 de evrei in vagoane ca altfel nu da drumul la tren era roman.
balegar pe jos in vagoane si var stins tot romanii au aruncat.
ai dreptate nu a fost inventat atunci, nu vreau sa spun ca imaginatia romanului s-a facut simtita…hai sa dam vina pe nazisti ca de la ei s-au inspirat.
Cunosti un singur caz in care Antonescu n-a executat ordinele fihrerului?
Probabil ca nu realizezi ce vorbesti…cand afirmi „TRENURILE MORTII SUNT INVENTIA ROMANILOR”
Te rog eu uita-te in oglinda si repeta textul asta poate te auzi.
esti carcotas, o sa spui ca am spus ca trenul a fost inventat de romani.
Trenul mortii Iasi -Calarasi din pogromul de la Iasi e „inventia” romanilor de care e vinovat in primul rand Antonescu.
din 4000 de evrei suiti in trenuri 2650 au murit deci a fost o metoda de exterminare.
uita-te la pozele de aici si poate intelegi http://www.pogromuldelaiasi.ro/galerii-foto/galerie-trenurile-mortii/
se vede din poze ca trenurile erau pazite de jandarii si armata romana.
de ce cetateni romani au omorat alti CETATENI ROMANI de origine evreiasca? Ai raspuns la intrebarea asta?
Ca sa echilibram putzintel discutia, poate ar trebui sa ne uitam si la asta:
http://danielvla.wordpress.com/2013/11/28/crimele-evreilor-comise-impotriva-romanilor-in-1940/
Nici unul dintre comportamente nu este justificabil, insa din pacate asta se intampla des in zone de razboi…
„esti carcotas, o sa spui ca am spus ca trenul a fost inventat de romani.”
Nu am spus-o eu, expresia iti apartine.
“Trenurile mortii au fost inventia romanilor…”
„Sentimentul antisemit e si astazi prezent in Romania.”
Ce s-a intamplat la Iasi este absolut regretabil. Dar a agita sperietoarea antisemitismului si a perpetua o vina continua nu creeaza cadrul necesar pentru rezolvarea acestei situatii.
Eu nu inteleg ce vrei de fapt sa spui. Amesteci date istorice pentru a da un argument.
Antonescu nu a avut de ales si a mers cu cei care au pierdut razboiul si cu asta basta.
Bunicu’ povestea ca nemtii in WWII se purtau mult mai bine decat rusii,ba chiar iti dadeau bani sau ceva in schimb pentru tigari,nu erau asa de ”cotropitori” sa zicem.
mai inainte era un comentariu scris de ovidiu repepede au actuat cenzori de pe blog sa-l starga mai ales cand acest comentariu spunea pur adevar
VESNICA ODIHNA MARESALE
NEAMUL TAU NU A MURIT
Mie imi mirosea a laturi tacticoase…. 🙂 🙂
Comentariu care o fost sters
Userul cu nickneme OVIDIU nu spune niciodata adevarul, doar incita si aduce intotdeauna in fata sloganuri anti-semite. Asadar n-are ce cauta aici! E doar un troler care repeta la nesfarsit aceeasi placa. Il stiu de cand am blogul.
Iar acest gen de idioti fac rau si noua si amintirii Maresalului.
* Fata de golanasi conteporani , generatia , sa ii zic , interbelica avea prestanta ….
http://dariaion.blogspot.ro/2011/10/emil-bodnaras-1904-1976.html
http://mihaipelin.wordpress.com/2008/03/29/horia-sima-%E2%80%93-spionul-lui-mihail-moruzov-in-reich/
http://jurnalul.ro/special-jurnalul/ion-antonescu-este-vinovat-de-moartea-tatei-118544.html
http://www.ziaristionline.ro/2011/10/20/inedit-cum-a-intrat-ceausescu-in-posesia-testamentului-lui-antonescu-din-23-august-1944/
http://www.revistaclipa.com/5649/2011/05/repere-academice/dr-petru-groza-1884-1958
http://jurnalul.ro/special-jurnalul/o-schita-biografica-a-generalului-de-armata-victor-atanasie-stanculescu-536099.html
PS discutabil mitologia despre industrializarea interbelica …
(nu aveam capacitatea tehnologica de a copia T-34 ..)
Ne-ar trebui acum cel puțin 100 de personalități ca MAREȘALUL ANTONESCU, pentru a repune ROMÂNIA pe făgașul normal…din păcate , avem parte de pesonalități ca somnoriciul antonescu@co.
Hitler mi s-a parut a fi parsiv dar diplomat, duplicitar dar hotarat, o adevarata hiena politica. Pe Maresal l-am vazut ca fiind sincer dar naiv in hotararea lui de a recupera toate provinciile pierdute in 1940. Din pacate Maresalul nu l-a „citit” pe Hitler, iar acesta din urma a stiut sa-l joace pe degete pe Conducatorul nostru.
Foarte interesant articolul
Daca razboiul se termina cu victoria Germaniei, sunt sigur ca Hitler ar fi dat Ardealul aliatului care a adus cel mai insemnat aport si ala era ROMANIA! Sau ne lasa sa ne ocupam singuri, Ungaria nu ne putea face fata.
probabil, si ar fi dat ungurilor alte teritorii la schimb…spre exemplu cred ca pentru ungaria ar fi valorat mai mult iesirea la mare decat transilvania….
Pe unguri i-a durut cel mai mult pierderea Transilvaniei. Asta este rana suprema care nu se va vindeca niciodata in sufletul maghiarilor. Nici o iesire la mare n-ar fi egalat pierderea Ardealului.
Ungurii au pierdut ceva ce n-au avut niciodata! Hitler a fost parsiv, santajand amandoua tarile spre ai fi alaturi in razboi: Romania sperand sa-si primeasca inapoi teritoriul furat, Ungaria visand sa aiba intreaga Transilvanie, pe care de fapt n-a avut-o niciodata. Prasiv dar nu foarte inteligent Hitler si asta datorita faptului ca Romania era incomparabil mai importanta pentru Germania decat Ungaria care nu valora si valoreza nici astazi nimic pentru nimeni.
Hitler a gresit, iar iesirea din razboi impotriva URSS a Romnaiei, germanii si-au facut-o cu mana lor, nefind deloc corecti cu noi.
Asadar Germania are motive sa-si tina gura in fata Romaniei, pactul Ribentrop-Molotov este 50% vina lor, iar daca am avea politicieni adevarati, i-am baga pe gat lui Merkel acest adevar simplu, mai ales atunci cand nemtii se spun ca i-am tradat in razboi.
Ei au tradat primii luandu-ne Ardealul de Nord, fara sa inteleaga ca Ungaria nu valoreza nici cat o ceapa degerata in fata Romaniei.
Pentru Hitler interesele Romaniei si ale Ungariei nu prea contau, Hitler vroia sa obtina victoria finala si pentru el cele doua tari erau doar niste unelte.
In final eu cred ca nici noi si nici ungurii nu am fi obtinut ceea ce vroiam iar Hitler s-ar fi multumit sa ocupe cele doua tari si sa le tranforme in doua provincii ale Reich-ului milenar.
Iar daca romanii si ungurii s-ar fi revoltat, poate ca si ei ar fi luat drumul lagarelor de cncentrare/exterminare.
Subscriu.In final, daca nazistii ar fi castigat razboiul, toate popoarele care nu au origini germanice ar fi devenit sclavii invingatorilor.
Au tradat si cand au refuzat sa ne furnizeze licente pt. arme la inceputul razboiului insistand sa ne vanda mici cantitati care nu acopereau nevile armatei noastre.Daca tot esti „all in” intr-un razboi total lasa micile planuri deoparte si ai grija ca si aliatii de care depinzi sa fie in cea mai buna forma.
Ce mai era de facut in aug. ’44 ? Le-am cerut sa paraseasca pasnic teritoriul Romaniei.Hitler vroia sa trimitem si noi ultimii copii si batrani ai tarii intr-un masacru inutil.Razboiul era pierdut,noi dadusem tot ce aveam mai bun,floarea armatei romane era ingropata pe frontul de Est,soldati darji,rezistenti dar slabi echipati pt. un razboi modern.
Sa le fie tarana usoara.
intr-adevar, probabil la sfarsit ar fi ocupat toata europa…poate cu exceptia italiei…din acest motiv nu ne-au dat licente pentru tancuri sau alte arme…ei se asteptau sa ajunga la urali intr-un an, doi, dupa care terminau si cu Romania…nu am avut niciodata aliati, ci doar oportunisti care aveau nevoie de noi…din acest motiv Romania nu trebuie sa se bazeze pe nimeni
@vioniribu
Nu cred ca problema era lipsa licentelor ci lipsa capabilitatilor industriale pentru a produce asa ceva.
@vector Romania trebuia sa produca R-35 sub licenta, deci cred ca, cu putin efort, am fi putut produce si Panzer III/IV
Nu era vorba numai de tancuri ci si de arme anti tanc (ce nevoie era de la ele la Stalingrad !),artilerie,etc.
Eu cred ca pactul R-M este 100% vina lor .Daca Hitler nu-si daea OK-ul ,Stalin nu ocupa Basarabia ! Ce sa mai zic de Dictat sau de Cadrilater , sau de pactul petrol(la pretul fix din ’39)-contra armament (majoritatea second-hand)…
Corect! Ma indoiesc ca Hitler si-ar fi onorat promisiunea. El nu a facut decat sa speculeze relatiile dintre RO si HU (post Trianon) in interesul sau pe care il credea identic cu al Germaniei.
Romania a fost prinsa la inghesuiala din cauza unei clase politice infecte si a unui rege idiot, iar Antonescu a incercat cu buna credinta sa obtina maximul posibil in conditiile date. Dezavantajul sau a fost ca era prea „militar” si nu avea instinct politic.
„Prietenia” Germaniei in acest caz semana foarte mult cu „prietenia” URSS fata de RPM.
Oricum, cu bunele si rele sale, Maresalul este parte a istoriei noastre si in acelasi timp, un personaj tragic.
UAU. Multumesc .
Superb articolul.Multumesc.
Pot sa scrie ce istorie vor mai marii vremii de azi dar pt. mine (si pt. multi alti romani) Maresalul este un erou national.Ca orice erou real are si greselile lui dar a facut ce credea ca era mai bine pt. tara,nu era cu un ochi la slanina.
Sunt convins ca in eventualitatea in care castigam razboiul recuperam Transilvania chiar daca ar fi trebuit sa dam o tura prin Budapesta.
Frumos articol!
O place sa l citesti!
si un repertaj proaspat despre iminenta dotarii sub-ului, precum si a uneia din fregate
http://www.tvrplus.ro//editie-telejurnal-176733
Terminati odata cu acest cult al personalitatii Antonesciene,exista inregistrari si declaratii care confirma ca Ion Antonescu a ordonat personal uciderea evreilor la Odsessa folosind pirma data dispozitive explozive de ucidere in masa.Omul innebunise spre sfarsitul razboiului,era clar ca rusii vor castiga si nebunu a continuat cu Hitler,poate daca intorceam armele mai devreme nu ne mai terorizau rusii cu sovromurile si cu plata de razboi.
clasic……
Iliescule citesti si tu blogul asta ? :))))
de unde apar astia????
@seba
Probabil de pe historia.ro ……………
Du-te bre pe alt blog, ca ne respiri aerul. pt noi este un erou! Cum dracu sa intorci armele mi devreme?! Tu sti ce spui, sau vorbesti asa sa para ca gandesti?!
http://www.ziaristionline.ro/2014/01/18/in-basarabia-si-transnistria-nu-a-existat-nici-un-fel-de-holocaust-impotriva-evreilor-marele-istoric-gheorghe-buzatu-a-confirmat-descoperirile-istoricului-basarabean-alexandru-moraru-documente/
….
http://www.realitatea.net/andreas-molzer-europarlamentar-austriac-romania-sa-sprijine-autonomia-transilvaniei_1360853.html
Deja o iau razna,asta e un stat slab,nu mai tipa nimeni ca „statul de drept” nu ia atitudine sa punem la punct astfel de iesiri ?
Recomand calduros oricui are timp,sa citeasca si Testamentul Maresalului Antonescu.Si pentru cei care nu stiu,in Cluj exista,de pe vremea lui Funar,o stada care poarta numele Maresalului.Funar a vrut sa ii faca si statuie,insa nu a mai apucat.
@M.C Europarlamentarului ala austriac sa ii uram cu totii,la inceput de an,peste 2000 de injuraturi neaose romanesti.De data asta mi se pare ciudat ca marele „patriot” V.C. Tudor nu a luat atitudine!
E ocupat sa o injure Andreea Marin…
Eu as avea alte urari pentru tov. mongoloid popa pedofil „austriac” da’ ma i-a George la bocanci daca le spun 🙂
Nu-i buna nici sa te stergi la fund, revista aia…Sub pretextul asazisei demitizari a istoriei au atacat, denaturat si rastalmacit cum a vrut muschiul lor corect politic toate marile valori, simboluri si personalitati istorice ale poporului roman…
Peste tot in lume marile personalitati nu au fost perfecte.Istoricii doar prezinta si partea ascunsa a personalitatii marilor conducatori de stat, care nu a fost vizibila multi ani, inclusiv din motive de propaganda.
Ai vazut si tu ce au sarit in sus oficialii turci pentru modul cum a fost prezentat sultanul Suleiman in filmul realizat de producatorii turci.Sultanul fiind in primul rand om, a fost prezentat in viata intima ca fiind un om si nu ca un zeu asa cum apare in istoriografia otomana insa asta nu schimba cu nimic faptele realizate in timpul domniei sale.
Stefan cel Mare a fost o personalitate deosebita insa prin comportamentul sau din viata privata nu a fost niciodata un sfant.
Istoricii prezinta de regula de multe ori obiectiv o imagine prezentata de multe ori deformata din motive propagandistice.
Ion Antonescu a fost un bun patriot, un foarte bun militar insa a avut si el foarte multe lipsuri.Nu exista si nu a existat om perfect.Cred ca pentru Romania ar fi fost mult mai bine daca acest om s-ar fi aflat la conducerea tarii mult mai repede, de prin anii 1939.Cu siguranta ca evenimentele s-ar fi desfasurat altfel in anul 1940 cand Romania a suferit pierderi teritoriale.Guvernul roman ar fi avut o alta atitudine, de rezistenta armata ceea ce ar fi fost mult mai bine pentru noi decat ceea ce a urmat ulterior anului 1940.
sau cum ar fi fost daca nu erau fraudate alegerile in 1937, si legionarii ajungeau la putere…sigur hitler nu ar fi dat transilvania si cadrilaterul, si mai mult ca sigur nu ar fi acceptat cedarea basarabiei…iar daca Romania reusea sa isi cumpere neutralitatea dupa modelul suediei…acum probabil am fi fost parte a G 20, iar in Europa am fi fost poate la nivelul spaniei
@vioniribu Hitler avea nevoie de petrolul nostru. Cu sau fara legionari la putere, Hitler ar fi facut orice pentru a obtine acel petrol. Pentru a ne cumpara neutralitatea ar fi trebuit poate sa cedam gratis petrolul nostru germanilor.
Oricum aveam o armata prea slaba pentru a emite pretentii de a ne impune vointa asupra germanilor.
Pana la urma Hitler ar fi dat N-V Transilvaniei ungurilor pentru a fi cat mai aproape de Valea Prahovei in eventualitatea invadarii Romaniei de catre Wehrmacht.
@Dragos daca am fi fost de la inceput de partea lui nu cred ca s-ar mai fi intamplat asta…in 3 ani legionarii ar fi putut sa intareasca cat de cat armata…cel mai important ar fi fost sistemul de fortificatii pe granita cu URSS, pentru ca bulgaria si ungaria erau sub noi…nimeni nu poate sa prezica cu exactitate ce s-ar fi intamplat…eu unul cred ca Romania ar fi avut de castigat daca aborda o pozitie prietenoasa catre axa, dar nu intra in razboi cu urss…nu trebuia sa ducem o politica dubla, ci una tripla…sa fim prieteni si cu axa, si cu aliatii, si intr-o oarecare masura si cu rusii
@vioniribu Uiti ca sovieticii insisi vroiau sa invadeze Romania si Balcanii si Europa Centrala in 1940? Numai ca le-a luat-o Hitler inainte cu Barabarossa. Si daca am fi vrut nu puteam evita razboiul cu URSS indiferent daca erau sau nu legionarii la putere, indiferent daca eram in Axa inca din, sa zicem, 1938..
erata: 1941, nu 1940
@dragos ok, nu puteam sa evitam razboiul, dar barem am fi avut o armata ceva mai echipata, un sistem de fortificatii, si axa in spate…deci daca rusii ar fi atacat am fi putut riposta…probabil am fi fost coplesiti…dar pana la urma ar fi venit in cateva saptamani italienii din balcani…si in cativa ani nu ar fi venit americanii sa scape europa de nazism…ci de bolsevism…iti spun eu, hitler si churchil ar fi fost cei mai buni prieteni daca navaleau rusii…pentru ca la urma urmei stalin vroia toata europa…dupa probabil bombele hiroshima si nagasaki s-ar fi mutat la tatuca stalin…cum s-au unit toti sa opreasca nazismul asa s-ar fi unit si sa opreasca bolsevismul…oricum, nu putem prezice ce s-ar fi intamplat
Articol foarte bun, care scoate în evidenta importanta de a avea lideri care au stau drepți în fata istoriei.
Bre, ma minunez cum apar toti latraii sa judece si sa critice cand vine vorba de MARESAL! ANTONESCU A FOST, ESTE SI VA RAMANE UN EROU NATIONAL. Pacat ca n-are nicio statuie in vreun oras romanesc, precum jigodia ungureasca pe nume Horthy, Amiralul fara flota. In Ungaria sunt nenumarate statui ale astuia, si el partas la crime de razboi, iar pe ungurasi ii doare la basca ca se supara sau nu organizatiile evreiesti, organismele internationale sau mai stiu eu ce alte comitete si comitii. Ba chiar il comemoreaza in mod oficial. Noi suntem mai catolici decat Papa, c-asa facem noi politica externa (a se intelege sluj si dat din coada)!
Ungaria a avut si are si in prezent o cu totul alta imagine in occident fata de Romania, atat din cauza trecutului sau istoric(existenta regatului maghiar cand noi eram cum eram, existenta imperiului austro-ungar unde Ungaria a fost membru fondator iar liderii sai au ocupat pozitii cheie in cadrul conducerii imperiului) cat si diasporei maghiare, multi dintre imigrantii unguri fiind intelectuali sau oameni de afaceri renumiti, cu multe conexiuni in viata economica si politica a tarilor unde traiesc in prezent, postura din care continuu fac lobby tarii mama, chiar daca au plecat de acolo din anii 1950, de exemplu.Sa nu mai vorbim ca inca de la destramarea lagarului comunist in presa occidentala nu au aparut stiri negative despre unguri sau sloveni, de exemplu, care sa fi comis pe scara mare tot felul de infractiuni asa cum au aparut conationalii nostrii, si ca sa fim corecti, acestia si-au cam facut si isi fac si acum de cap.
Ungurii sufera de complexe de superioritate, ca si polonezii, romanii sufera de complexe de inferioritate.
Nu stiu cat stii, insa pe perioada cat Horty s-a aflat la conducerea Ungariei, evreii nu au fost deportati in lagarele de exterminare, acestia chiar fiind protejati.Un mare plus pentru Ungaria este ca aceasta tara i-a acceptat inca de la inceput pe evrei, acordandu-le cetatenia maghiara si facandu-i sa se simta ca fiind parte a acestei tari, lucru pe care Romania nu l-a facut.Ungaria are tendinta si capacitatea de a asimila si integra minoritatile.Anul trecut am fost in Ungaria in orasul Eger unde am vazut un grup de 6-8 copii de etnie roma, adica tigani, care vorbeau intre ei in ungureste in timp ce tiganii din Romania de regula vorbesc intre ei doar in tiganeste, cu exceptia celor care locuiesc in zonele locuite preponderent de etnici maghiari si unde tiganii folosesc inclusiv intre ei doar limba maghiara.
De aici vine indulgenta occidentului si a evreimii fata de unele derapaje actuale ale Ungariei.
Menirea istoricilor este sa fie obiectivi si sa analizeze obiectiv tot ce s-a intamplat in trecut, inclusiv pe marele presedinte american JF Kennedy, extrem de apreciat pentru conduita sa de lider politic care insa ca si om, in viata privata, era dependent de droguri si sex pe care il practica cu prostituate.Pana la urma toti marii lideri au fost doar oameni, in primul rand, iar menirea istoricilor este sa ii prezinte pe acestia si evenimentele istorice asa cum au fost, obiectiv, fara fictiuni si retusari.
Ce gargara ungurofila, mancateas cu fulgi cu tot!
@DC
Nu este gargara ungurofila, este crudul adevar! Din pacate.
http://www.mediafax.ro/social/cluj-cladire-istorica-evaluata-la-5-milioane-de-euro-retrocedata-urmasilor-familiei-banffy-11923178
@sorin. Este adevarat, ungurii au stiut intotdeauna sa se prezinte si sa se reprezinte, corect. Dar c-au avut mare grija de evrei, integrandu-i, dandu-le cetatenie si chiar aparandu-i in fata pogromului declansat de nazisti am mari indoieli. Oficial, cel putin 460000 de evrei unguri au fost trimisi in 1944 la Auschwitz, si-asta cu cunostinta si colaborarea autoritatilor maghiare al caror patron era Horty. Este adevarat c-au „aparat” evrei (contra cost in general), insa este vorba despre cei bogati si cu posibilitati, multi ajungand ulterior in Occident si SUA formand si intarind diaspora maghiara din acele state. In SUA, spre exemplu, diaspora maghiara este printre cele mai puternice si influente, despre unul ca Soros nici n-are rost sa vorbim. La capitolul imagine ne-au depasit intotdeauna, ei sunt uniti nu dezbinati ca noi. Pogromuri anti-maghiare au avut loc si-n Ungaria, insa acest stat nu s-a grabit si nici nu se grabeste sa cada-n genunchi facandu-si critica si autocritica pentru fapte reprobabile, murdare si nenorocite savarsite de inaintasi la adresa unor oameni a caror singura vina a fost aceea ca se numeau evrei si nu-si aveau locul in „lumea ariana” a dementei naziste. Romania, a carei prezidenti si politicieni si-au cerut in repetate randuri scuze pentru suferintele aduse evreimii romanesti in anii *40, si unde un EROU NATIONAL precum MARESALUL nu-si gaseste locul cuvenit in Panteonul Neamului Romanesc, ce a obtinut din partea statului evreu? NIMIC. Si asta nu din vina Israelului ci din cauza politicii idioate plina de slugarnicie a celor ce ne-au condus din *89 incoace. Ungaria a trecut peste toate piedicile, peste toate cutumele evreiesti, mentinandu-si verticalitatea cu orice pret si, foarte important, nu si-au renegat personalitatile, chiar daca acestea o meritau -Horty este un bun exemplu, Niro Josef, generalii de la 1848 si multi altii.
Ungurii le-au acordat cetatenia maghiara evreilor in secolele 18 si 19 cand au ajuns in Ungaria si au aplicat politica de integrare inca de la inceput.Nu am afirmat ca in perioada 1939-1945, ungurii le-au acordat cetatenia maghiara evreilor care nu detineau aceasta cetatenie sau care nu erau nascuti din parinti cu aceasta cetatenie.
Evreii au fost deportati in lagarele de concentare abia dupa ce nazistii au ocupat Ungaria, practic aceasta tara era un stat marioneta.
Sigur ca in perioada interbelica, spre sfarsitul anilor 1930 in Ungaria s-au adoptat unele masuri antievreiesti insa nu erau masuri radicale de marginalizare si exterminare a acestei comunitati.
In luna septembrie 2013 am fost intro excursie in Germania si am vazut o revista cu ofertele unui operator german de turism.In est, oferta germana pentru germani se oprea in Ungaria si Slovacia, iar sud est la Croatia, Slovenia si Grecia.Atat.Frumoasa noastra tara nu era mentionata.Asta spune multe despre perceptia actuala a germanilor, de exemplu, despre Romania.
Nu ii idealizez pe unguri doar ii prezint asa cum sunt.
@sorin
Frumoasa noastra tara… Pe drumurile nationale, intre zonele turistice, la asa numitele ”popasuri” (de fapt cateva mese si banci vechi) nu sunt toalete si e plin de kk. La Cetatea Poenari – vizitata de multi turisti straini – ”toaleta” e o hazna infecta care-ti muta nasul din loc sau masa de dimineata din stomac. Pe strazi e plin de kk de caine. Si nu doar din cauza cainilor fara stapan ci si a celor cu stapan pentru ca nesimtitii nu strang dupa ei. In orase toaletele publice sunt o raritate. Adu niste turisti straini si umbla cu ei asa sa vezi ca iti e rusine cu o asa de frumoasa tara.
http://karadeniz-press.ro/kara/separitistii-transnistreni-se-pregatesc-pentru-scenarii-de-razboi/
Cutomanii dreseaza si ii instiga maidanezii sa atace oamenii pe strada.Oamenii sunt hartuiti de acesti psihopati asa zisi iubitori de animale.Au gasit o metoda sa faca rau celor din jur.
Iata ce vor face cutomanii cand vor ajunge la putere:
In 1933, Nazistii interziceau experimentele pe animale! Presa occidentala era in delir: „Kathleen Kete nota in Science, ca prima incercare de a depasi barierele intre specii! Ce civilizatie, ce civilizatie!
Iata animalele oferind salutul NAZIST lui Herman Goering, binefacatorul lor! Josef Mengele isi dezinfecta mainile pt a intra in operatie! Urma sa coasa doi gemeni, unul in spatele altuia, doar de distractie!Mafia cutomaniaca a ucis si va ucide oameni in continuare daca nu este oprita.
sorin si Dragos luati de cititi urmatorul link
http://www.napocanews.ro/2014/01/am-petrecut-o-saptamana-cu-extrema-dreapta-dinm-ungaria.html
„În dimineaţa aceea, urmărisem o sesiune de antrenament a miliţiei naţionaliste Magyar Nemyeti Garda. Liderul grupului îşi explica motivaţiile politice: Există două probleme majore. „Problema din ţară sunt infracţiunile comise de ţigani, iar problema externă e expansiunea teritorială a evreilor.” Ţiganii şi evreii – aceeaşi problemă de la începutul secolului 20 e pe val în Ungaria de azi.”
„În orice caz, în sate precum Gyongyospata – sau alte zone cu o populaţie numeroasă de romi – adevăratul rol al miliţiei e destul de clar. În 2011, tensiunile dintre Jobbik şi populaţia locală de romi au atins punctul culminant şi sute de naţionalişti în uniforme au invadat satul ca să patruleze ghetoul care găzduia romii.
Membrii Jobbik au patrulat cu torţe prin faţa caselor romilor şi au existat ciocniri puternice între romi şi o grupare neo-nazistă. După acele ciocniri, satul a devenit o fortăreaţă dominată de Jobbik. Cu o noapte înainte de sosirea mea, localnicii se certaseră iar cu ţiganii – primarul, membru Jobbik, susţinea că nu păstraseră liniştea în timpul imnului naţional la un festival al oraşului şi din cauza lor fusese nevoit să anuleze tot evenimentul.”
Unde lucrati fratilor? la ambasada maghiara dela Bucuresti?
Degeaba incercati sa le spalati imaginea fratilor vostrii nazisti, este plina presa occidentala despre astfel de relatari…imaginea Ungariei s-a deteriorat foarte grav in ultimii ani, mult mai rea decat a Romaniei( de emigranti saraci, pe alocuri hoti)…imaginea Ungariei in presa occidentala este ca incearca sa reabiliteze nazismul si perioada neagra a anilor ’40 cu pogromuri impotriva evreilor si tiganilor…
adevarat, ungurii capata imagine de neo-nazisti, cu politicieni apropiati moscovei si care nu asculta de UE…Romania are imaginea unei tari sarace de unde vin tigani, un stat politienesc, in care daca ai sustinere politica poti sa faci ce vrei…din punct de vedere diplomatic suntem vazuti ca parteneri loiali, in timp ce din punct de vedere social suntem facuti tigani…unguri sunt vazuti ca un partener schimbator, in care nu poti sa ai incredere, iar mai nou sunt vazuti si ca niste extremisti….tine-ti minte cand a fost Romania-Ungaria la Bucuresti? atunci ei si-au consolidat imaginea de extremisti…si noi…imaginea de stat politienesc…sincer am privit cu placere cum ii luau jandarmii la bataie 🙂 🙂 🙂
sorinele taica, cum comentezi asta?…
„În 2009, şase ţigani au fost ucişi în cadrul unui pogrom organizat de extrema dreaptă; li s-au incendiat casele şi au fost împuşcaţi în timp ce încercau să fugă. Statisticile estimează că în Ungaria locuiesc aproximativ un milion de romi, dar şomajul în comunitatea romă a atins 60 de procente – de şase ori mai mult decât media naţională şi o cifră care îi încurajează pe naţionalişti să lupte împotriva lor. Jobbik susţine că îi va pune pe ţiganii şomeri la muncă, dar nu au dezvăluit vreo strategie prin care intenţionează să facă asta.”
In ultimii ani, in Ungaria, extremismul nationalist-revizionist via-Trianon, a castigat masiv adepti. Mai mult decat atat, s-au reactivat si s-au reinfiintat vechile organizatii extremiste de sorginte nazista, organizatii cu care Siguranta si SSI-ul s-au confruntat in anii *30-*40 (ROMilitary a relatat intr-o serie de articole ce erau aceste organizatii, unde si cum actionau acestea in Regatul Romaniei). Interesant este faptul ca Jobbik si-a deschis birou aici, parca la Miercurea Ciuc daca nu ma-nsel, fapt ce-ar trebui sa ingrijoreze autoritatile locale (astea bineanteles sunt maghiare si si-au dat acordul. Oare au primit unda verde de la Bucuresti? N-as crede, oricum fac cum le taie capul si interesul…), Guvernul (mult prea interesat de lupta politica. Asa au facut maghiarii si-n anii *40, au profitat de slabiciunile clasei politice romanesti si de luptele interne pentru putere) si, neaparat, serviciile secrete romanesti (pacat ca Directia ce se ocupa cu revizionismul maghiar si AVO s-a desfiintat inca din 1995, la ordin politic si nu numai. Urmarea se vede in actiunile din ce in ce mai concertate si mai bine structurate ale slujbasilor Budei). Asa au facut si-n *40, intai si-au deschis birouri oficiale atragand adepti, dupa care au inceput propaganda, instruirea adeptilor (chiar militara), introducerea clandestina de arme in tara, spionaj si dezinformare. Insa pe-atunci, Siguranta si SSI-ul stiau sa-i stranga de gat, insa astazi nu stiu daca se mai ocupa cineva de nemernicii astia. Sa speram ca Jobbik nu va trece curand la provocari si actiuni fatise antiromanesti asa cum fac in Ungaria sau aiurea.
@Bineanteles ca Germania nu agreeaza Romania si romanii. Nemtii n-au uitat aportul important al Romaniei la infrangerea nazismului. Intre Germania si Ungaria sunt oarece afinitati, unde Austria si fostul imperiu defunct la care inca viseaza unii cu mintea creata au o pondere importanta. Nu este un secret pentru nimeni faptul ca Germania este astazi principala forta economica si nu numai din Europa, iar Romania si Bulgaria paria tuturor. Imaginea ne-am stricat-o noi insine, nu este un stereotip european, unde unii dintre minoritari (ce vor deveni majoritari in cativa ani) si jigodiile din randul romanilor au avut o pondere importanta in formarea conceptelor gresite ale europeanului in legatura cu romanii. Am avut ocazia sa vad si eu minoritari de-astia la cersit, recunosteau imediat ca esti roman si-asta ii facea nervosi -credeau c-ai venit sa le faci concurenta…Mi-e scarba cum am ajuns ca popor, vai de capul nostru!
Apropo de evrei. Ce credeti, este adevarat ce scrie aici? Desi lucrurile astea le a spus printre altii si Eminescu
http://ioncoja.ro/amestecate/ma-repet-n-am-incotro/
Daca da, ne am nenorocit si toata munca Maresalului va fi in van
@Captain Planet
Mare chestie. Lasa sa vina! Cred totusi ca e doar o fumigena.
Toti ne dam cu parerea despre evenimente mai mult sau mai putin cunoscute.Cei care au fost contemporani cu evenimentele anilori 1940 – 1944, din pacate tot mai putini in viata, au simtit pe pielea lor consecintele politicii de asimilare a popoarelor din regatul-ungar, politica in beneficiul ungurilori in special, iar metodele aplicate erau tot de sorginte nazista. Noi romanii ne-am omorat ,la propriu conducatorii buni sau rai si nu ne-am cinstit eroii pentru a nu-i jignii pe adversari.
Astazi ne ploconim in fata tuturor, fara exceptie, chear si in fata tradatorilor de neam si tara, ne facem noi insine reputatia de slugi si cersetori,prezentand in afara numai aspectele negative si lipsurile de orice fel in beneficiul unui grup de profitori interni si externi.Poate ne meritam soarta.Poate suntem blestemati ca ne-am pierdut credinta si demnitatea .
Maresalul Antonescu are statuie un bust expus in curtea unei biserici din piata muncii Bucuresti care a fost invelit in tabla de nenorocitii astia de politicieni care sustin ca a fost un criminal
Acum vorbeam rusa baieti daca nu era Antonescu
Frumos articol
dacà ar fi fost la tratativele cu Hitler politicienii romani de azi,mà refer la Nàstase,Ponta ,Dragnea,Tàriceanu,Sirbu,l-ar fi intrebat pe Hitler ce comisioane le dà dacà ii vinde pàdurile tàrii,cimpurile petroliere si restul Transilvaniei