Fiareee, fiareee vechi cumpaaar…si F-16!

Partea a IV-a – Alt ministru

Capitolul I: Inceputul Sfarsitului

Domnul Mircea Decepticon-Duska, ministru, om de stat, membru marcant al nus’ carui partid de doi lei, barbat intre barbati si mare mincinos, intra, intr-o frumoasa zi de octombrie tarzie, in biroul sau ministerial, urmat precum o umbra de o trantaaaaa, de o secretara adica, fata de fata, membra si ea  unde este si el membru, scolita la scoala vietii si o universitate prin corespondenta, cu experienta in secretariat (bagabonteala adica) proaspat vindecata de o grava maladie a carei scala de gravitate se masoara de la o jumatate de cruce in sus, doctoranda cu tema “Generarea de caldura prin frecare”.

Asa ca, intra domn ministru, isi arunca  geanta intr-un fotoliu si pe un ton voit important si baritonal – rar si cu intonatie, cu o privire rau-prevestitoare , taiosa ca otelul Krupp- graieste catre Afrodisiaca (Marimea Nu Conteza-Bani Sa Iasa) Sifilitescu, secretara domniei sale un scurt:

-Sa vina ala ca-l omor, PC-ist nenorocit ce este! Afrodisiaca, care in paranteza fie spus isi cunostea bine sefu’ – Oh! Oh! Oh! Daaaaa sefu’, esti cel mai…vanjos – si inca ce bine, o zbughi pe usa si se duse tinta catre cabintetul domnului Foricel (Parascovenia Ma-tii)- Soilescu -consilier pe probleme grele, medii, mici si foarte mici de strategie in aparare al domnului ministru Decepticon-Duska -deschise usor usa, isi iti capsorul si din varful buzelor – si avea fratiilor niste buzeeeee – ii transmise domnului Soilescu pe un ton senzual, aproape conspirationist, frecandu-si piciorul drept de usa:

-Domnuuu’ fiti amabil, va cheama sefu’, da a zis ca este o problematica urgenta… Apoi zambi dulce ca diabetul si se disipa.

Soliescu – trezit brutal dintr-o profunda meditatie asupra capacitailor noastre de aparare – isi trase caciulita albastru deschis cu ciucure rosu –facuta de bunica lui sa nu-l deoache dracu cineva – de pe ochi, casca cu sete, dete pledul la o parte si se opri pe marginea fotoliului, unde meditase facut colac,  cautandu-si din ochi papuceii plusati, daruiti de cealalta bunica, sa nu cumva sa faca anexita bilaterala baiatul.

Gasi papuceii, se ridica intr-un tarziu in picioare, isi scoase pijamaua cu pokemoni daruita de cea de-a treia bunica, ca el avea mai multe bunici paterne – ca si ma-sa avusese mai multi soti, prieteni si mai mult decat prieteni, din diferite partide aflate temporar la putere, avand o conduita macar liberala din acest punct de vedere – isi puse cu greutate costumul si cravata crosetata de un roz bombon aprins, primita… ei bine pe asta o primise de la niste generali bulgari care ziceau ca au primit-o odata cu cele doua BMW-uri roz ale armatei aliatei noastre sud-dunarene, un fel de bonus, la doua BMW-uri roz o cravata crosetata, in simbioza cu masina…Ce credeati ca are o a patra bunica?! 🙂

Dupa aproximativ o ora juma’ batu timid la usa cabinetului ministrului, apasa clanta si pasi sfios pe covorul de Buhara, facu trei pasi si intepeni intr-o impecabila pozitie ala Turnul din Pisa, cu un zambet total imbecil si dulceag pe fata:

-Sa-sa-sa traiti Sefu’, mi-a zis sifi-sifi-sifilitica aia mica, aaaaaa, domisoara Afrodisiaca adica, ca m-ati fi chemat-at-at-at… Ca am uitat sa va informez ca domnul Parascovenia Ma-tii, porecla primita inca din clasa intai de la fiul unui popa, era un pic cam balbait, dar numai la inceputul si foarte rar spre sfarsitul cuvantului. Mijlocul ii iesea intotdeauna per-per-perfect. Dar nu avea o balbaila obisnuita ci un una tip reverb-verb-erb.

Decepticon-Dusk isi ridica incet privirea dintr-un dosar si pipaie pistolul de airsoft din sertar… Apoi cu o voce calda;

 

 

Capitolul II: Mijlocul Sfarsitului

-Pai bine ma… parascovenia ma-tii de dobitoc, n-a zis ma partidul tau ca tu esti cu studii si inalta pricepere in ale tacticii si achizitiei militare?! Ca le ai cu comisioanele si conturile bancare in paradisuri fiscale?! N-a zis ma partidul tau ca esti un Napoleon al politicii de aparare?! Ca te balbai rar si numai in scris?! A zis, lua-v-ar DNA-ul sa va ia… Cum ma aurolacule ai putut sa ma faci de ras in asa hal?!?!

“Aurolacul” …teapan! Neam de neamul lui nu incasase atatea insulte intr-un timp atat de scurt si nu stia ce sa faca! Sa vina cu mamica, sa apeleze la cel de-al treilea lui tatic, mare mahar prin nus ce partid aflat la putere, s-o sune pe una dintre bunici, sa simuleze un atac de epilepsie?! Pana la urma se hotara sa fie barbat, macar odata-in viata, sa rezolve problema personal si cu demnitate  si se puse pe un plans plin de sughituri, cum vazuse el ca facea sifilitica aia mica cand vroia ceva de la domn ministru…

-Daaa ce-am fa-fa-facut domn’ ministru?! Ce-am facut?! Ca io – si-si smulge dramatic un fir de par din cap – v-am spus tot ce stiam eu mai bine! Cu ce v-am suparat-arat-rat-at?! Si-si mai smulge inca un fir, cu acelasi dramatism hamletian. Fiind de felul lui cam paros spera sa-l impresioneze pe Duska pana sa ramana chel.

Decepticon-Duska, rosu la fata ca steagul partidului sau:

-N-ai zis ba tu ca efurile ale saispe vor veni aproape noi, doar caroseria, aaa fuselajul va fi vechi?! N-ai zis tu ba sa le spun ziaristiilor ca avionul doar pare vechi sa inselem vigilenta dusmanilor nostri, dar, ca asa suntem noi smecheri, vom avea avioane cu motoare noi-noute, motoare tot nou-noute de schimb, avionica nou, sisteme electronice de ultima generatie, armament utlimul racnet?! N-ai zis tu bai pastaie cu repetitie sa le zic aste ziaristilor, ‘rai ai dracului cu partidul tau cu tot?!

“Pastaia cu repetitie-tie-ie”, cu un alt fir de par gata sa-l sacrifice, ramase perplex si gata de apoplexie in fata atator termeni ciudati folositi de ministru: Avionica?! Ce-o fi aia, l-o fi-njurat de vreo bunica?! Sisteme electronice?! Adica tablete?! Cuprins brusc de o banuiala perversa, Soilescu Floricel lasa in pace firul de par, tusi usor, isi drese glasul, apoi cu o voce domoala:

-Adica nici matale n-ai, -ai, -ai…? Nu-si duse gandul la bun sfarsit ca veni randul lui lui Duska sa simta miscarea Pamantului in jurul axei proprii!

-Cum, zise ministeriabilul, nici tu?!!!!! Tocmai tu… sau, si tu  Floricele?! Si Duska se prelinse pe covorul de Buhara,  alb la fata precum hartie cu demisia…

-Pai sefu’ io-o-o am crezut ca matale-le-le ai citit contractul inainte de semnare-are-are, ca io am incercat, da se vede scrisul greu prin caciulita-lita-ita de la bunica si am obosit repede. Am ajuns-uns doar pana la partea cu noi-oi-oi dam bani-ANI-ANI si ei ne dau ceva mu(U.E.)-mu(U.E.)-mult  si bun, nu stiu bine ce, da m-am prins ca’s doispe bucati dalea de cica-ca-ca inca ar mai putea sa zboare. Restul cu alea, alea noi, io sincer am crezut ca se refera la consumabile: fil-fil-filtre de aer, de mo-mo-motorina si po-po-polen si ceva li-li-lichid de parbriz, poate chiar o scara-ara-ara-ara de acces a pilotului-ui-ui, cum zicea nea, ala, cum dracu-l chema… Nea Emo-Emo-Emobilierescu de-i la DNA acu’ cu-cu-cu casa, sa fie la el acolo (si trage o cruce sanatoasa). Am zis si io asa ca nu ma durea gura, da n-am crezut ca matale le-le-le si iei in serios-os-os… Avioane noi-oi-oi?! Si se puse pe un ras sanatos. Pai nu zicea nea Emobilierescu ala ca la avioane noi, spaga ioc?!

Duska, inca tremurand precum piftia, se ridica cu greu sprijinindu-se de un bust a lui Cezar, lua o gura de apa cu tot cu flori dintr-o glastra apropiata, isi mai reveni si incepu sa gandeasca!

-Ba… ai fost tampit dar asta e, acu’ sa vedem ce putem face, nu de alta dar tare mi-e frica de unii rai ai dracului, care pana acum au fost linistiti dar tare mi-e  ca ne asteapta la cotitura sa ne-o traga! Imobilierescu saracu’ si-a luat-o rau de tot in freza si mandrie de la aia, pana si domnu’ Ponta sta cu frica-n san.

-Cine bre?! Presa?! Si Soilescu izbucni in ras, care presa?! 🙂 Las ca vorbesc cu “taticu-cu” Votculescu sa taca toti din gura, sa uite toata lumea ce ai zis matale de ultima zi a Aviatiei. Bagam un viol, vorbim cu Prigoana sa mai divorteze o data si uita lumea…

-Nu de presa mi-e mie frica ci de altii mult mai periculosi, care l-au luat pe predecesorul meu, Imobilierescu, in colimator si l-au facut de radeau si procurorii de el, si magistratii, ba si copiii pe strada incepusera sa-l strige in tot felul, cica si cand mergea la Bruxelles il strigau aia pe holuri in fel si chip… Daia mie mi-e frica de RomaniaMilitary, Ptiu! Ptiu! Ptiu! si am jurat sa nu pronunt numele alora in biroul meu!  Da un pumn in masa, respira adanc si reia:

-Care pana acum, suspect as zice, a tacut malc in legatura cu mica mea…scapare. Ori toata lumea stie ca aia au gura mare si spurcata si se leaga de om ca legea penala de infractor. Ptiu! Ptiu! Ptiu! Si facu trei pasi inapoi…

-Poate or fi-fi-fi in vacanata bre sefule, zise Floricel plin de speranta si dornic sa-i dea sefului o veste buna…

-Poate, zis Duska dus pe ganduri, poate, dar acum sa ne revenim, sa punem lucrurile cap la cap. Ce  Mama lui Kuzka mi-ai pus tu in fata sa recit la presa?! Da i-o usor, sa-ti aduci aminte tot…

 

Capitolul III: Sfarsitul Sfarsitului

-Bre, zise Parascovenia dus pe ganduri, pai am mai scris si matale ai citit, ca noi, adica Romania, vom achizitiona drone, vapoare, transportoare-oare?-oare?, rachete-ete-etete, etc, etc, cand or fi bani, la orizontul aniilor 2079-89-99, cand este putin probabil sa-si mai aduca cineva aminte de ce am zis noi c-o sa cumparam… Adica sti matale-ale-ale, planul ala de inzestrare multianual, copy-pasteat de toate guvernele, bla, blaul clasic, nimic special, ba chiar am mai sters din ele, ca am zis sa aducem si noi ceva nou-ou-ou.

-Ba esti sigur?! Nimic angajant, nimic cu termene clare, nimic verificabil?!

-Sigur sefu’ numai abureli dastea generaliste-liste-liste-siiarliste: facem dregem, va dam la… 🙂 , va luam (pe bune), va marim tot la… 🙂 , totul axat pe crestere pensilor pentru militari (asta ie pe bune). Asa ceva n-are cum sa dea gres, merge de fiecare data…

-Deci mai flacaias esti absolut sigur ca nu am mai promis nus ce modernizare, nus ce achizitie, tehnica nou, TBT-uri, tancuri, alea, alea?!

-Afara de alea 16 Panharduri  esalonate pe 17 ani?! Sigur sefu’! Pai ce sa promitem ca io daca nu le am cu armata nici cum se cheama nu stiu, ce sa scriu, doar de efurile alea, si imi cer iertare inca o data, am scris ca am primit un memo…

Ceva mai linstit acum, Decepticon-Duska, apasa un buton si imediat aparu, leganadu-se intr-un ritm tacut de Lambada, domnisoara Afrodisiaca, intreband, zambind si tuguindu-si buzele seducator (mama si ce buze avea!), ce doreste Ohhh! Domnul ministru?

Duska, luandu-si cu greu ochii din decolteul pana la buric al don’soarei si fermecat de aducerile aminte legate de buzele fermecatoarei Afrodisiaca, ii spuse aproape soptit:

-O cafea si o apa plata domnisoara. Multumesc foarte mult…

Cu un zambet cu adevarat greu de suportat pentru un barbat trecut si de a doua tinerete, don’soara facu o intoarcere la 180* pe tocurile de doispe cui aflate in posesia sa, pe motive strict…profesioniste, si numai intr-o unduire se indrepta serpeste spre usa cabinetului sa indeplineasca porunca…

Duska, of course, uita dracului de avioane si de aurolacul de Floricel si se uita hipnotizat la unduirile mareice ale soldurilor don’soarei… Simtea cum s-ar undui don’soara sub el, ca barca sub marinar! Si cum omul la relaxare si placere face asocieri ciudate: Mareice?! Unduiri?! Barca?! Marinari?! Flota militara?! Are el Flota Militara?! Ptiu, drace ca are… Si mai are si un SUBMARIN!!!!!

Substantivul, neutru de felul sau, isi facu cu greu loc in mintea lui Duska, printre unduirile don’soarei si decolteul cat un “V” de F-16 Viper, dar implicatia acestui cuvant comun il inlemni pe Duska. Si atunci intelese! Sari in sus, lovi cu palma in birou, de sarira in sus si Floricel si silicoanele don’soarei, laolalta cu o gramada de dosare si glastre. Isi aduse brusc aminte ca dobitocul de consilier ii zisese sa zica ceva si despre modernizarea unui submarin sa fie acolo mai multe realizari. Nu mai stia care submarin si nici cate are, dar sigur boscorodise ceva despre un anume sub cu nume de mamifer acvatic. Apoi cu vocea numai tunet si tumefiat la fata:

-Ne-am dus dracului, ne-am ars, ne-am nenorocit! Daia tac aia de la RoMilitary, tac nenorocitii si-si rad in barba ca sa ne prinda bine, bine de tot si apoi sa ajungem bascalia Ieuropei! Scrasni puternic din cele doua placi care-i tineau loc de dinti si stranse cu putere pumnul, in jurul gatului plapand al domnului consilier Foricel (Parascovenia Ma-tii)- Soilescu, care cu caciulita facuta calus inchidea si deschidea gura ritmic precum crapul in juvelnic!

-Daia nu ziceau aia nimic, mama lor de snapani, daia taceau… Afrodisiaca se aduna cu greu de sub biroul unde se refugiase si, cautandu-si silicoanele pe sub canapea, intreba, prosteste am spune noi pentru siguranta domnului Foricel (Parascovenia Ma-tii)- Soilescu,

-Pai de ce sefu tac aia?

Cu o privire cat 48 de Gripen E/F cu cocarde tricolore, asamblate la Craiova si decolate toate odata in fortaj, Duska duse inspre spate mana in care-l tinea pe nenorocitul de Soilescu captiv si aproape de lesin, iar apoi, printr-o miscare scurta dar foarte energica, folosindu-se de forta cetrifuga, il azvarli pe domnul consilier, cu tot cu caciulita, direct prin geam, in curtea ministerului, acolo unde soarta sarmanului idiot nu mai intereseaza pe nimeni, apoi intorcandu-se catre don’soara, o intreba scurt;

-Fa, tu sti ce-i ala submarin?!

“Intrebata” facu ochii mari, mari de tot, se gandi profund, mestecand ceva imaginar in gol.

-Nu stiu sefu’ replica secretara, batand, pentru orice eventualitate, zdravan din genele-i lungi si false, nu stiu ca io nu am am avut serviciu in port la Constanta, ca era o concurentaaaaa.

-Submarinul este al doilea obiectiv pe care am zis, la sugestia imbecilului balbait si aurolac proaspat propulsat prin geam, ca va fi operationalizat. Si ala tot ca efurile: elice noi, motoare noi, echipamente noi, marinari noi… Ne-am ars rau de data asta!

-Marinari, ingaima Afrodisiaca si fata i se lumina toata intr-un zambet?! Multi?! Pumnul lui Decepticon-Duska se indrepta fulgerator spre gatul don’soarei, in timp ce ochii cautau deja o alta fereastra pentru un scop similar…

Avioane F-16 aproape noi, submarin operationalizat…ce mama dracului l-o mai pus ala sa mai spuna in presa?! Nu cumva Doamne-fereste o fi zis ceva si despre achizitia de TBT?! Sa vezi atunci ce s-or supara prietenii lui care fac SuperOB-ul, ca doar el le promisese si ei dadusera deja avansul! Si de ce tace RomaniaMilitary ca doar le-a raspuns cu amabilitate pe Facebook, ba mai mult atunci cand raspunsul catre ei intarzia din cazua  celor de la PR, i-a luat la trei pazeste sa le raspunda dracului mai repede, sa nu faca iar scandal, dar se vede treaba ca de scapat, tot n-a scapat. Dracu sa-i ia si pe aia si pe Floricel Parascovenia Ma-tii si pe avioane si pe portughezi si pe submarinul ala cu nume de peste cu tot cu bateriile lui.

 

Nota (nu foarte importanta)

Acesta este un pamflet (vorba lui nea Vadim 🙂 ), orice asemanare intre personaje reale si textul de mai sus nu este decat o coincidenta de nume, functii, birouri, declaratii oficiale, minciuni neobrazate,  pozitii si fizionomii, adica totul este doar rodul unei imaginatii cel putin conspirationiste si bolnave a unei persoane abjecte si cu un caracter pervers.. . Adica io 🙂 !

 

Apropos, ca toata lumea sa fie convinsa ca intamplarile de mai sus sunt doar fictive, va putem informa ca actiunea noastra fictiva se intampla undeva in orasul Bucurfictivesti (un oras fictiv, capitala unei tari fictive sau care va deveni curand foarte fictiva), pe strada Calea 13 Fictivmbrie (care n-are nici o legatura cu ministerul apararii, in realitate fictiv si el), la etajul 3 sau 4 (fara legatura cu biroul ministrului sau cu geamurile sparte), iar ambulanta care a venit sa-l scoata pe unul din boscheti cu o scufita albastra in gura, a transportat bolnavul/ranitul la spitalul Universitar Floreasca (care exista cu adevarat pe Calea cu acelasi nume, colt cu Stefan cel Mare).

Si sfarsim printr-o veste buna. Rugandu-se la Sfanta Paraschiva din patul de spital unde isi facea recuperarea, domnul Soilescu avu parte de o minune: inceta sa se mai balbaie! Degeaba incercau medici sa-i explice ca lipsa balbaielii are o legatura extrem de cauzala si directa cu faptul ca la contactul cu solul, dupa zborul pe o traiectorie balistica din biroul domnului ministru, si-a musca atat de tare limba, incat acum ar avea nevoie de o limba noua.

Miracol!!! Repetau cele trei bunici paterne ale dobitocului si faceau matanii pe directia nord-nord-est, spre Iasi adica…Miracol ar fi fost, zicem noi, daca biroul domnului ministru era undeva pe la etajul 15, iar jos ar fi fost o balta plina cu crocodili, sau si mai bine daca murea inainte sa primeasca slujba, asa ca redactia RoMilitary, dupa o ampla ancheta paranormala considera ca nu poate fi vorba de nici un miracol, ci cel mult o greseala din partea sus-numitei sfinte.

 

RomaniaMilitary Production

PS Acest episod este dedicat memoriei unui fost coleg de blog, mare cunoscator si clarvazator, un tata-Omida al lumii blogger-ilor, un om de o rara (la fel de rara ca Ebola) eruditie militara si cu un mare dar al citirii viitorului…intr-un univers categoric foarte alternativ, in care noi am fi avut efa-uri  opti’spe, evident tot sh, vecini amabili si prietenosi si o nevoie de armata din ce in ce mai mica, ca cu 🙂 cine sa ne batem noi?!?!

Ne vom gandi mereu la tine R.I. (P).!

PSS Cel putin unul dintre noi se va gandi mereu la tine, varul si amicul nostru din Arhipelagul Britanic – gsg9…