La cererea telespectatorilor reiau propunerile privind modernizarea monitoarelor din clasa Kogalniceanu, de data asta prezentand doua variante de dotare.
Prima va fi varianta high tech (sau erotica) iar a doua va fi mai cu pantaloni scurti, asa ca pentru capacitatile noastre financiare, strategice.
In ambele variante plec de la premisa ca monitoarele clasei Koglaniceanu ar trebui sa lase operatiunile frontline pe seama Brutarilor si dronelor, ele concentrandu-se pe lovituri de precizie, la distante mari, asupra unor puncte strategice ale adversarului (comandamente, centre de comunicatii, depozite, aerodromuri, nave importante, docuri de reparatii, sisteme portuare de incarcare, sisteme de artilerie/rachete cu raza lunga, radare etc).
Incepem cu varianta Hightech – Erotica:
1. Dam jos turela de tanc de la prova, mutam barbeta (chestia aia cilindrica de sub turela) cam cu 1,5 – 2 m spre prova (cat sa nu incurce operarea vinciului ancorelor) si montam turela de mortier AMOS 2x120mm. Are raza de actiune de 1,5 km in tragere directa, 10 km tragere indirecta, capabilitati Stryx si Lahat. Mutarea spre prova are rolul de a-i deschide la maximum campul de tragere directa (aproape de 270 grade) si camp de tragere de 360 grade pentru tragere indirecta (cu tevile ridicate la cel putin 45-50 de grade sa poata trage spre inapoi, pe deasupra comenzii). Barbeta va avea inaltimea necesara pentru operarea turelei fara a necesita penetrarea puntii principale.
2. In spatele turelei AMOS, montam o barbeta pe care punem o turela 35mm Oerlikon Skyranger. E un Millenium cu aceleasi performante dar mult mai compact si mai usor (1,6 tone). Barbeta va fi suficient de inalta pentru a-i permite tragerea orizontala pe deasupra turelei AMOS, va fi amplasata cat mai aproape de ea, pentru deschidere maxima a campului de tragere orizontala, dar fara a-i limita acesteia campul de tragere spre inapoi.
3. Pe colturile comenzii (cat mai in colt posibil) montam doua turele Samson 30 Mk II. Sunt mai compacte si mai bine protejate decat Mk I, pot fi realimentate cu munitie din interiorul comenzii, printr-o trapa blindata. Au ca dotare standard tun automat 30mm, coaxiala 7,62, 2 rachete Spike (eventual combinatie de ER+NLOS) si pot fi completate cu AGL 40 (aruncator automat de grenade de 40mm care, pe o raza de 1500 m iti rascheteaza orice tragator ascuns in stuf, dupa copaci, dupa obstacole, plus ambarcatiuni si poate fi folosit si impotriva scafandrilor sau pentru detonarea minelor-fac bulgarii grenade antiscafandru). Amplasarea pe colturi le asigura un camp orizontal de tragere de cel putin 210 grade iar campul de tragere vertical (de la – 20 grade la + 70 grade) le permite tragerea atat antiaeriana cat si reducerea unghiului mort pentru tragerea in jos (cca 8m de nava, in lateral). Turela permite si folosirea unui calibru de 35 mm, pentru uniformizarea munitiei, dar nu e un capat de tara.
4. Tot pe comanda, in fata, intre turelele Samson, montam lansatorul de rachete AA, cu radarul de urmarire a tintelor, dotat (varianta mea) cu 8 rachete VT1 Mk 3. Ansamblul va pivota in jurul „periscopului”. „Periscopul” va fi o structura telescopica dotata, in varf, cu sistem complet optoelectronic plus bloc iluminare laser si va putea sa ridice ansamblul pana la cca 20m deasupra nivelului puntii principale, pentru a vedea pe deasupra copacilor de pe mal si a asigura sistemul de vizare a tintelor pentru rachetele AT (Spike si Lahat).
5. Ansamblul catargului, inclusiv cabina de sub el, va fi mutat cca 1m spre inapoi si va fi rearanjat putin, pentru a permite amplasarea radarelor (navigatie, cautare AA etc). Mutarea este necesara pentru a face loc rachetelor din fata chiar in varianta folosirii altor tipuri, ceva mai lungi (RIM 116 etc).
6. Eliminarea celor doua „balconase” destinate initial pentru lansatoarele 4x Strela (balconasele au o denumire marinareasca dar nu-mi vine in minte). Mutarea cu cca 1m spre prova a celor doua „balcoane” de sub turelele 2×30 mm. Inlocuirea turelelor 2×30 mm cu turele 35mm Skyranger, amplasate cat mai la exterior pentru deschidere maxima a campului de tragere (ar fi de preferat ca axul turelei sa cada chiar pe peretele lateral al comenzii. Tot pentru deschiderea campului de tragere vor fi eliminate toate balustradele fixe de pe comanda.
7. Sub fiecare “balcon”, montam in sistem “monorail” 🙂 cate un sistem Samson Mini, dotat cu mitraliera 7,62 Gatling Minigun. Sunt foarte eficiente pentru suprimarea atacurilor de pe mal (viteza mare de reactie si cadenta naucitoare de tragere) si acopera unghiurile moarte de langa bordurile navei. Peretele comenzii, in dreptul lor, va fi prevazut cu cate o trapa prin care vor putea fi retrase in interior, pentru realimentare/interventii, dar si pentru a putea fi actionate manual, daca pica sistemul de teleoperare.
8. In spatiul din spatele turelelor, in centru, perpendicular pe axul longitudinal al navei, montam 8 celule verticale pentru sistemul Spyder (4 Python + 4 Derby sau 8 Derby-preferinta mea) pentru aparare AA cu raza medie.
9. Renuntam la APRN-uri si le inlocuim cu 3 celule orizontale de lansare de cca 1,20 latime x 0,80 inaltime, amplasate in interiorul suprastructurii, in partea de sus, perpendicular pe axul longitudinal al navei. Celulele vor fi folosite pentru amplasarea a 3 pod-uri x 6 IMI Extra, sau a 6 Delilah sau 6 NSM sau 3 rachete antinava de gabarit mai mare (RBS, Harpoon etc) sau diverse combinatii intre sistemele de mai sus, in functie de misiune. Pentru tragere, celula de lansare va fi ridicata (partea anterioara desigur :-))) cu ajutorul unui simplu brat telescopic. La lansare, capatul posterior al celulei de lansare se va deschide printr-o trapa pentru a permite evacuarea in bordul opus a jetului reactiv. Ca si la AG7, ar fi bine sa nu verifice nimeni, bagand capul in trapa, daca s-a luat corect linia de ochire. Pentru ochirea pe directie se va manevra nava (revin mai incolo). Celulele pot fi montate sa traga toate in babord sau in tribord sau 2 intr-un bord si 1 in celalalt (aici conteaza mai mult rapiditatea de reincarcare la mal decat bordul de tragere). Spatiul ramas liber sub celulele de lansare (cca 1,5 m inaltime) va putea fi folosit pentru amplasarea operatorilor turelelor teleoperabile sau pentru alte destinatii.
10. Dupa amplasarea celulelor orizontale in locul APRN-urile si magaziilor de realimentare ramane o lungime de cca 2m din suprastructura (la partea dinspre pupa) pe care o vom cobori cu cca 50 cm si vom amplasa pe ea, la colturi (la fel ca pe comanda) doua turele Samson 30 Mk II cu dotare si destinate similara celorlalte doua turele. Colturile suprastructurii vor fi “taiate” oblic, la fel ca la prova. Coborarea cu 0.5 m a structurii este necesara pentru a nu afecta campul de tragere al turelelor Skyranger de sus, dupa montarea turelelor Samson.
11. Sub cele doua turele montam (spre pupa) doua “balcoane” sub care prindem cate un sistem Samson Mini cu 7,62 mm Gatling Minigun, cu aceleasi facilitati (trapa de acces din interior). Spre deosebire de primele doua sisteme, amplasate pe peretii laterali ai comenzii, acestea vor fi amplasate pe peretele dinspre pupa.
12. Intre cele doua turele Samson 30 Mk II de la pupa amplasam al doilea “periscop”, cu aceleasi dotari ca si primul. In pozitia stransa va intra cu totul in interiorul suprastructurii pentru a nu afecta campul de tragere al turelelor.
13. Eliminam turela de 100 mm de la pupa, mutam barbeta cat mai la pupa si amplasam o turela de mortier AMOS 2x120mm in aceleasi conditii cu cea de la prova. Aici turela poate fi amplasata si la 1m de copastie, chiar daca tevile depasesc bordul navei (daca e nevoie o tinem intoarsa, asa cum facem si acum cu tunul). Obtinem un camp maxim posibil pentru tragere directa (mai pare decat cel de la prova) si camp de 360 grade pentru tragere indirecta.
14. La fel ca la prova, montam o barbeta si o turela de 35mm Skyranger in aceleasi conditii privind campurile de tragere.
15. Intre turela Skyranger si peretele suprastructurii montam al doilea bloc de lansare cu 8 rachete VT1 si radar de urmarire a tintelor.
16. Stabilim in ce masura integram sistemele Spyder (8 rachete) si Skyranger (4 turele + 2 blocuri rachete – astea oricum lucreaza integrat). Sistem integrat de conducere a focului pentru AMOS si pentru Samson.
17. Dotam nava cu doua tipuri de UAV-uri.
Primul tip va fi destinat protectiei apropiate a navei, va putea fi lansat de pe puntea navei (catapulta sau nu) va furniza imagini si coordonate si va dirija tirul AMOS (indirect) si al rachetelor Spike si Lahat. Dotare cu sisteme optoelectronice, pod iluminare LASER, sistem datalink.
Al doilea tip va fi destinat dirijarii focului rachetelor. Pentru ca vorbim de distante de 160-200 km nu poti sa trimiti doar o drona pentru detectia tintelor si dirijarea focului ci trimiti 3-4 din care prima face operatiunea de baza iar urmatoarele asigura doar serviciul de releu spre nava. Daca e doborata prima, urmatoarea ii ia locul iar celelalte asigura serviciul releu. Pana la lansarea rachetelor, transmisia se va face catre nava apoi se va transmite direct catre rachete, pentru updatare in timp real a coordonatelor tintelor. Pentru o amplasare rapida a dronelor catre raionul tintei acestea vor trebui sa poata fi lansate cu o racheta EXTRA, detasandu-se fiecare in zona de actiune desemnata.
18. Inlocuim motoarele navei cu unele mai moderne, fiabile, compacte si eliminam, astfel, cele doua “cocoase” de pe puntea pupa. Asa s-a dorit in proiectul initial dar, nefiind bani, s-a recurs la solutia actuala. Spatiul eliberat il dotam cu sine pentru mine, la fel ca la Brutari, oferind navei capacitate de minare.
19. Dotam nava cu doua tipuri de drone navale. Astea vor fi compacte, profil redus (daca le pui pe puntea pupa, sa poti trage cu AMOS-ul pe deasupra lor), silentioase, usor blindate, propulsie reactiva (precum jetski-urile) pentru a nu se agata in plase. Vor putea fi imbarcate/debarcate pe/de pe puntea pupa cu un sistem simplu si rapid si vor putea fi remorcate de nava.
Primul tip va fi unul mai mic, destinat cercetarii, inclusiv anti-mina, raidurilor, sabotajelor, coordonarii tragerilor de pe monitor. Va fi dotat cu sistem optoelectronic, iluminator LASER, sonar, brate telescopice (pentru amplasarea de incarcaturi explozive pe navele, instalatiile, minele adverse), rachete Lahat / Spike SR / MiniSpike retractabile. Va putea primi informatii de la dronele aeriene.
Va putea opera in mai multe moduri:
– dirijare de pe monitor/mal;
– programare sa execute misiuni autonome, stabilindu-i-se doar coordonatele ariei de cercetare/lovire, tintele cautate, coordonate succesive de repliere, decizia de a trage ramanand la operatorul uman;
– programare sa lucreze independent, sa-si aleaga tintele in baza unui algoritm de prioritati, sa execute loviturile sa se retraga pe coordonatele stabilite.
Al doilea tip va fi ceva mai mare si va fi avea doua subtipuri.
Primul subtip va prelua rolul avut anterior de APRN.
Asta inseamna ca va fi un fel de Aurora, varianta navala cu 12 x 122 mm. Daca Aurora tragea la 13 km fata de 22 km ai APRA (din cauza burlanelor mai scurte) estimez o raza de tragere de 23-25km cu noile rachete. In rest, dotarea cu aparatura optoelectronica, iluminator LASER, doua rachete Lahat/SpikeSR/MiniSpike si 2 Stinger/similare, doar pentru protectie proprie. Operare autonoma, cu coordonate de deplasare, coordonatele tintei, coordonate succesive de repliere. Capacitate de preluare date de la drone aeriene pentru updatarea coodonatelor tintelor.
Al doilea subtip va fi destinat operatiunilor de minare in zonele cu apa mica, unde monitorul nu poate intra. La fel, sistem de operare autonom cu posibilitate de primire date de la drone aeriene.
Toate dronele navale vor avea sistem de autodistrugere si vor putea fi folosite in misiuni tip kamikaze, in situatii extreme.
20. Pentru protectia apropiata a navei, adaptam doua sisteme Trophy: mai multi senzori, trei dispozitive de contramasuri hard-kill in loc de doua si cu capabilitati de reincarcare. Daca nu reusim o protectie eficienta cu doua, adaptam 4 sisteme.
21. In mare, greutatea totala a echipamentelor inlocuite bate cam tot pe acolo cu cea a echipamentelor inlocuitoare. Pentru reducerea greutatii navei inlocuim, cel putin la peretii suprastructurii, blindajul din otel cu blindaj compozit. Ideal ar fi sa facem asta si la bordaj. Per total, o nava mai usoara + motoare mai eficiente = viteza marita (nu mult) + raza de actiune mai mare.
22. Sistem de propulsie vectoriala. Nu va ganditi la prostii ca nu e Harrier. Vorbesc despre o solutie practicata in marina comerciala, incepand de la remorchere si terminand cu pacheboturi.
In cazul monitoarelor vorbim despre un tunel care strabate nava dintr-un bord in celalalt, spre prova, sub linia de plutire, tunel in care se afla o elice care lanseaza un jet de apa spre babord sau tribord, permitand navei sa se miste de bot la stanga sau la dreapta.
Pui carma banda (perpendicular pe axul logitudinal al navei) si, cu ajutorul jetului reactiv, intorci nava in loc (ca pe un tanc) sau o deplasezi in lateral (ca pe un crab). Asta-ti va permite manevra intr-un spatiu restrans, luarea rapida a directiei de tragere pentru rachete, ascunderea dupa un obstacol, iesirea in lateral cu executarea focului si pitirea rapida dupa obstacol, acostarea/plecarea simplificata de la cheu.
23. Vopsea antiradar.
Acum sa trecem la varianta (low-cost) cu pantaloni scurti (ma doare inima 🙂 ):
Asta presupune utilizarea de echipamente/armamente existente in dotarea armatei, care pot fi produse la noi sau care ar putea fi achizitionate relativ usor (un barter, un contract de cooperare sau parte dintr-un contract de cooperare mai mare).
Voi incerca sa merg pe punctele de mai sus, pentru a face mai usor de realizat o comparatie intre cele doua variante.
1. Dam jos turela de tanc de la prova, lasam barbeta (chestia aia cilindrica de sub turela) pe loc si montam turela de mortier AMOS 2x120mm. La asta nu renunt nici sa ma omori. Trebuie neaparat luata, cel mai probabil prin import, pentru ca e foarte capabila dar necesita nave fluviale mari sau transportoare mai grele. Inaltimea barbetei va fi ajustata pentru operarea turelei fara a necesita penetrarea puntii principale. La fel, trebuie luate Lahat-urile pentru ca sunt ieftine, comparativ cu alte rachete antitanc. Pana producem ceva similar Stryx (a realizat ceva o firma romaneasca, in cooperare, dar pentru 82 mm) trebuie sa importam.
2. In spatele turelei AMOS, montam o barbeta pe care punem o turela OWS-R25, similara celor de pe MLI-84M (tun 25mm, coaxiala 7,62mm, 2 rachete Spike). Barbeta va fi suficient de inalta pentru a adaposti cosul cu operatorul turelei, va fi amplasata cat mai aproape de turela AMOS, pentru deschidere maxima a campului de tragere orizontala, dar fara a-i limita acesteia campul de tragere spre inapoi.
2BIS. In lateral si in spatele barbertei OWS-R25 instalam doua turele teleoperabile tip Samson Mini (sau ce produce UTI) cu 7,62 mm Gatling Minigun. Astea trebuie cumparate, chiar si daca luam cate una pe luna, sau produse in cooperare. Sunt utile si pentru BIM, GNFOS si orice alte trupe speciale. Vor fi amplasate pentru a obtine un camp maxim de tragere in lateral si spre inapoi, fara a afecta campul de tragere al AMOS.
3. Pe colturile comenzii (cat mai in colt posibil) montam doua turele teleoperabile tip Samson Mini (sau UTI ) cu AGL 40 (aruncator automat de grenade 40mm, am detaliat mai sus). La fel, scula asta trebuie cumparata sau produsa pentru ca e utila pentru toata armata. If possible, colturile respective trebuie coborate cu cca 50-60 cm.
4. Tot pe comanda, in fata, intre turele, montam „Periscopul”. Acesta va fi o structura telescopica dotata, in varf, cu sistem complet optoelectronic plus bloc iluminare laser si va putea sa ridice ansamblul pana la cca 20m deasupra nivelului puntii principale, pentru a vedea pe deasupra copacilor de pe mal si a asigura sistemul de vizare a tintelor pentru rachetele AT (Spike si Lahat).
5. Ansamblul catargului, inclusiv cabina de sub el, va ramane pe loc si va fi rearanjat putin, pentru a permite amplasarea radarelor (navigatie, cautare AA etc).
6. Eliminarea celor doua „balconase” destinate initial pentru lansatoarele 4x Strela. Balcoanele de sub turelele de 30mm raman pe loc dar inlocuim turelele cu 2×35 Vifor, amplasate cat mai la exterior pentru deschidere maxima a campului de tragere (ar fi de preferat ca axul turelei sa cada chiar pe peretele lateral al comenzii. Tot pentru deschiderea campului de tragere vor fi eliminate toate balustradele fixe de pe comanda.
7. Sub fiecare “balcon”, nu mai montam nimic pentru ca le-am pus pe puntea prova.
8. Pe puntea din spatele ansamblului catargului amplasam blocul de lansare cu 8 rachete VT1 si radar de urmarire a tintelor (sistemul Crotale NG), dar plasam radarul de cautare pe ansamblul catargului. Blocul va putea fi ridicat, hidraulic, pentru a trage pe deasupra turelelor Vifor. Nu detinem Crotale NG dar poate punem de-un barter (8x Saur2 contra 1 Crotale NG ca tot a demarat o cooperare in acest sens Moreniul cu francezii).
9. Renuntam la APRN-uri si le inlocuim cu 3 celule orizontale de lansare de cca 1,20 latime x 0,80 inaltime, amplasate in interiorul suprastructurii, in partea de sus, perpendicular pe axul longitudinal al navei. Celulele vor fi folosite pentru amplasarea a 3 pod-uri x 6 IMI Extra, sau a 6 Delilah sau 6 NSM sau 3 rachete antinava de gabarit mai mare (RBS, Harpoon etc) sau diverse combinatii intre sistemele de mai sus, in functie de misiune si in functie de ce prietenii, cooperari punem la cale.
Operarea celulelor de lansare se va face cum am explicat la varianta high tech.
10. Dupa amplasarea celulelor orizontale (in locul APRN-urile si magaziilor de realimentare) ramane o lungime de cca 2m din suprastructura (la partea dinspre pupa) pe care o vom cobori cu cca 50 cm in partea centrala si cu 1 m la colturi. La colturi vom amplasa doua turele teleoperabile tip SamsonMini sau UTI cu 7,62mm Gatling Minigun iar in centru, mai sus, pentru a trage pe deasupra lor, o a treia turela de acelasi tip dar dotata cu AGL40. Coborarea structurii este necesara pentru a nu afecta campul de tragere al turelelor Vifor de sus, dupa montarea turelelor teleoperabile.
11. Nu mai instalam balcoane sau altceva pentru ca Minigun-urile le-am pus pe colt.
12. In spatele turelei cu AGL40 (cum privim dinspre pupa navei) amplasam al doilea “periscop”, cu aceleasi dotari ca si primul. In pozitia stransa va intra cu totul in interiorul suprastructurii pentru a nu afecta campul de tragere al turelelor.
13. Eliminam turela de 100 mm de la pupa, lasam barbeta pe loc, o ajustam in inaltime si amplasam o turela de mortier AMOS 2x120mm in aceleasi conditii cu cea de la prova. Chiar si cu barbeta ramasa pe loc obtinem un campmai mare pentru tragere directa decat la prova si camp de 360 grade pentru tragere indirecta.
14. La fel ca la prova, montam o barbeta si o turela OWS-R25, in aceleasi conditii privind campurile de tragere.
15. Renuntam la al doilea bloc de lansare cu 8 rachete VT1 si radar de urmarire a tintelor. Costa prea mult.
16. Integram sistemele Crotale NG si Vifor (ramane de stabilit cine e master si cine slave). Sistem integrat de conducere a focului pentru AMOS si (daca e posibil) pentru OWS-R25.
17. Dotam nava cu UAV-uri.
Acestea vor fi destinate protectiei apropiate a navei, vor putea fi lansate de pe puntea navei (catapulta sau nu) vor furniza imagini si coordonate si vor dirija tirul AMOS (indirect) si al rachetelor Spike si Lahat. Dotare cu sisteme optoelectronice, pod iluminare LASER, sistem datalink.
Pentru dirijarea tirului cu rachete, pana vom reusi sa producem UAV-uri capabile sa fie lansate cu racheta purtatoare, va trebuim sa ne bazam pe radarele clasice, aviatie, cercetasi, satelitii aliatilor.
18. Inlocuim motoarele navei cu unele mai moderne, fiabile, compacte si eliminam, astfel, cele doua “cocoase” de pe puntea pupa. Spatiul eliberat il dotam cu sine pentru mine, la fel ca la Brutari, oferind navei capacitate de minare.
Nu stiu cand se va putea face asta dar nu trebuie scapata din atentie pentru ca se pierde spatiu pretios si se limiteaza gama de misiuni.
19. Dotam nava cu drone navale (macar una). Aici treaba este foarte la inceput dar trebuie cooperat cu cei care deja s-au miscat (israelienii). Incepem cu ceva mai simplu (gen cercetare, inclusiv antimina) si dezvoltam catre ce am prezentat in prima varianta.
20. ASTA E MUSAI ! Pentru protectia apropiata a navei, adaptam doua sisteme Trophy: neaparat capabilitati de reincarcare.
21. In mare, greutatea totala a echipamentelor inlocuite bate cam tot pe acolo cu cea a echipamentelor inlocuitoare. Per total, o nava mai usoara + motoare mai eficiente = viteza marita (nu mult) + raza de actiune mai mare.
22. In privinta propulsiei vectoriale, cred ca e mai usor de prevazut la o nava noua decat s-o adaptezi la o nava existenta, cel putin la banii nostri, asa ca ramane cum am stabilit: FARA !
23. Vopsea antiradar. Sunt firme romanesti care au fost premiate la Geneva pentru asa ceva, trebuie numai sa ia cineva decizia corecta.
Eroul Bula
Partea cu rachetele anti-nava pe platformele astea nu prea o vad utila… in Delta sau pe Dunare. Navele cu care poate intra in disputa sunt destul de mici ca sa aiba probleme incasand si SPIKE-uri ER sau lovituri PRND122mm dirijate semiactiv dupa modelul STAR-80L.
eu vad monitoarele ca un fel de tancuri de apa dulce care sa ofere o umbrela de protectie pe o raza de cateva zeci de km infanteriei marine si vehiculelor amfibii, interzicand transporturi, atacuri si debarcari inamice de pe un mal pe celalalt.
As blinda in schimba cat mai bine suprastructura si as instala echipamente de protectie hard/soft kill. pe langa mijloacele AT, la anti-aeriana poate as cauta si rachete AA cu bataie 20-40km, aditional la sistemul de pana la 10km.
Celulele de lansare pentru rachete nu fac decat sa le mareasca gama de optiuni.
Misiunile de acoperire si interdictie despre care vorbesti le vad mai potrivite pentru Brutari si drone navale (tinte mult mai greu de lovit datorita profilului foarte redus.
Asa cum am si zis, clasa Kogalniceanu o vad potrivita pentru lovituri de precizie, la mare distanta asupra unor obiective importante.
Cateva exemple:
Un Kogalniceanu, plasat la Cotul Pisicii, acopera cu IMI Extra aproape tot Bugeacul, caile de acces spre gurile Dunarii si Insula Serpilor (radare, chestii) iar cu un RBS15 acopera portul Odesa, jumatarea de vest a golfului Odesa, apoi marea teritoriala si zona economica pana undeva in zona Capului Kaliakra. Asta inseamna ca poate lovi orice nava din zona asta, acoperind inclusiv zona platformelor de foraj.
Daca-l muti in balta, in zona Sulina, acopera cu IMI EXTRA de la iesirea din portul Odessa, jumatatea de vest a golfului Odessa, Bugeacul, zona economica exclusiva pe un arc de cerc pana aproape de Mangalia iar cu RBS15 Odesa, tot golful Odesei, limanul Niprului spre Nicolaev, statiile radar din vestul Crimeii si, spre sud, poate lovi orice nava care circula in zona economica, incepand de la 50 mile de Sevastopol si pana la Varna.
Daca-l duci mai sus pe Dunare, in zona Rasova (amonte de Cernavoda), iti acopera cu IMI Extra de la intrarea pe Bratul Sfantul Gheorghe pana, spre sud, aproape de Burgas iar cu RBS 15 poti lovi orice nava care circula in zona economica a Bulgariei si Romaniei, gurile Dunarii si poti controla accesul dinspre Odessa spre Delta ucraineana.
Acum, c-o fi RBS, c-o fi NSM nu stim dar e bine ca optiunile sa ramana deschise. Poate ca Harpoon-ul e cam istorie dar celelalte sunt interesante.
Mda, tu vrei sa folosesti pentru actiuni marine un vas fluvial… Sa faca ceea ar trebui sa faca dar n-au cu ce fregatele alea 3. E cam periculos sa expui la tiruri de pe mal sau de la cativa km cu arme antitanc containere neprotejate de rachete antinava cu incarcatura exploziva mare…
Eu m-as rezuma la platforma de artilerie bine blindata, pentru sprijin apropiat si protectie AA si antinava cu raza scurta cel mult medie. Ar putea fi ceva gen Jobbaria plus artilerie conventionala, dar cu arme AT si AA. Ar putea actiona alaturi de TAB-uri si nave gen LCAC, cu perna de aer.
E periculos dar nu mai periculos decat o lovitura primita in rezerva de proiectile reactive, in configuratia actuala.
De asta am tot spus ca nu le vad destinate operatiunilor frontline. Vor fi tot timpul undeva in spate, lovind de la mare distanta obiective de importanta mare.
De ex. nu le vad plimbandu-se pe Dunare, intre Galati si Delta Dunarii in eventualitatea unui conflict in est.
Cel mai probabil, unul va ramane in Zona Braila, unul in zona Cernavoda iar al treilea va cobori pe canalul Dunare-Marea Neagra, apoi, catinel spre nord, pe langa malul marii, pana la Gura Portitei, Razim si va ocupa pozitie in Delta.
Probabil ca Brutarii vor ramane (1-2) in zona Braila iar celelalte nave vor lua drumul pe canal-Marea Neagra-Portita-Razim-Delta Dunarii.
Eu cred ca un monitor tupilat prin Delta, invizibil cu ochiul liber de la mai putin de 25 de metri, poate lansa fara dureri de cap rachete anti-nava cu raza de 150km, fara ca nimeni sa-l descopere. Radarele anti-baterie nu il pot detecta suficient de precis si de repede pt al lovi, pana la urma poate lansa si navigand cu 5 noduri, iar atunci nici mama radarului de artilerie nu-l mai gineste!
vise prieteni vise ca, cu politrucii tomberonezii ,ageamii si corupti, nu se va face nimik. pt biata Armata Romana prea curand.
Era sa uit. Daca urci pe Dunare pana la Ciuperceni, aproape de Calafat, controlezi cu IMI Extra toata zona Nis-ului, indiferent ce baze si-ar face rusii acolo.
realizezi ca si daca ar avea 10% din ce se fantazeaza la inarmare, la deplasarea unui singur monitor ar fi o „caruta” de chestii anti alertate si puse in miscare.
Nu-ti face probleme, oricum sunt baietii cu ochii pe ele pentru ca sunt cele mai capabile din toata flota noastra (inclusiv cea maritima).
Eroul Bula a gandit o schimbare de rol pentru Kogalniceanu, mai spre strategic decat tactic, folsoind monitoarele ca paltforme integrate pentru lupta in adancimea teritoriul inamic si lovirea avansului acestuia inca inaite de a intra in contact cu unitatile romanesti aflate defensiva, sau dimpotriva imobilizand resursele acestuia in cazul in care trupele noastre ar fi in ofensiva.
Sincer mi-as dori sa am o astfel de capacitate defensiva/ofensiva mobila si usor camuflabila, pt ca pana la urma este foarte util sa ai capacitatea de lovi inamicul inca de pe teritoriul sau, sa lovesti centre de comanda, iar in zona lagunara si a Dunarii in general, sunt foarte putine cai de acces, spre care in mod obligatoriu inamicul isi va directiona trupele si mijloacele de protectie aeriana si navala, astfel ca o grupa navala mica si greu detectabila, avand ca nava centru un monitor, ar putea face ravagii, mai ales in atacuri prin surpindere si noaptea.
In prezent rolul acestor nave este unul de sprijin cu foc a trupelor proprii si angajarea in lupta directa a navelor inamice de lupta sau transport si apararea convoaielor noastre de pe Dunare, dar crestere de capacitate, indreptata catre posibilitatea de fi chiar centru de comanda pentru trupele terestre, este un lucru de dorit.
Cea mai buna parare este capacitatea de lovi inamicul la el acasa.
Coane Georgeeee, uite bre un top in care chiar suntem „No. 1” 😀
http://www.realitatea.net/top-romania-are-cele-mai-sexy-femei-soldat-din-lume_1205010.html
Cand or navali rusii-n tara daca nu le ardem tancurilii cu laseru` de la Magurele, ii atacam la „metafizic” cu cea mai secreta arma secreta: frumusetea G.I. Jane-urilor noastre 😀
P.S.
Sper ca topu` asta il va face si pe amicu` Gsg9 sa-si mai potoleasca putintel fanteziile cu rusuoaice 😀
@Jimmy
Bre, odata incerc si eu sa gandesc pozitiv (ca tot ma acuza lumea ca sunt un negativist convins) si vad o invazie a rusilor cu rusoaicele in avangarda si cu rusii morti de beti ramasi in carciumi pe drum, si matale te tot iei de mine 🙂
Acu depinde, daca vine Olga Davydko inainte, o sa ne rugam sa apara dracului si barbatii mai repede 🙂
Daca lu matale iti plac frantuzoaicele http://www.culturephysique.fr/t170-nathalie-abellan , e problema lu matale 🙂
@ Gsg9
Bre, cu tanti d`alea culturiste – chiar si frantuzoaice – chiar n-am fantezii 😀 Eu ma gandem la ceva de genu:
http://static.cinemagia.ro/img/db/actor/00/41/09/laetitia-casta-108837l.jpg
Stiti care e partea abjecta a „stirii” asteia (unde pe locul doi a iesit Republica Wadyia, al carei dictator e…”Borat”)?
Pe Facebook a fost preluata azi si de…Observatorul Militar.
Probabil unii „ofiteri superiori” de acolo cu 15 roabe de rahat in burta si 3 feluri de varice birotice asteapta cu nerabdare ca data viitoare The Sun sa publice poze modificate in photoshop cu Simona Maierean in bikini langa un Mi-21 LanceR sau Spartan.
La naiba, mi-e dor de anii ’90 cand Observatorul Militar publica lucrarile lui Valentin Tanase.
https://www.google.ro/search?aq=&hl=ro&rlz=1T4GGHP_roRO447RO447&q=valentin+tanase&um=1&ie=UTF-8&tbm=isch&source=og&sa=N&tab=wi&ei=I1a8UYDBGcXbObSYgUA&biw=1600&bih=803&sei=Jla8UaigIoG_PPKIgbgD
🙁
Mai sus am avut parte fara sa fiu rautacios de descrierea armatei din razbouil stelelor, anul 2980.
Chiar m-am inviorat citind articolul . Nu ma interesaza cat e de fantezist , ce costuri ar implica redotarea in felul de mai sus sau cum ai calculat greutatea [repartizarea in functie de structura] . E un exercitiu placut de a spera la altceva decat ridicat din umeri
Sincere Felicitari !
. Eu unu insa cred c-ar trebui redesenat complet daca nu reconstruit pt incorporarea tuturor sistemelor de la varianta prima , eventual intr-o tusa mai stealth , cu un centru de comanda care sa permita operarea cu minim de personal si dotat cu sisteme defensive active pt. a proteja investitia ] As duce putin fantezia mai departe ,poate ar merge si un mic laser …antiracheta ,sau chiar o arma pe baza de puls electromagnetic care sa opreasca din start orice amenintare bazata pe electronica . O nava ar putea duce un astfel de sistem .La ora actuala astfel de arme ,de vreo ceva ani is chiar pe buza de a intra in dotarea armatelor bastanilor nu mai prea e S.F.[or dat si pe ”discovery” ha , ha ! pacat ca o lovit criza si or devenit tare zgarciti cu laudatu de atunci ]
am doar doua intrebari:
1) dupa inarmarea aia, mai pluteste monitoru’?
2) realizati ca pana si in versiunea minima de inarmare, un monitor este cu mult mai inarmat decat ambele fregate la un loc?
in loc de Viforul sau skyguard-ul cu un Goalkeeper. Numai sa mai aibe loc…
1. In varianta cu pantaloni scurti bag mana in foc ca pluteste (am incercat sa fiu cat mai atent posibil la mase) iar in varianta erotica pluteste sigur daca ii pui motoare mai compacte (usoare) si il treci pe blindaj compozit (ca tot e SF).
2. E foarte greu sa nu ai o nava mai inarmata decat 22-urile noastre. Daca urci un tanc pe un bac obtii o nava mai inarmata decat un 22.
Goalkeeper-ul e un ţuţuroi foarte mare(3,7m deasupra puntii, 2,5m sub punte – nava calca doar 1,6m), foarte greu (10 tone) si extrem de vizibil, greu de camuflat si vulnerabil.
Felicitari ( sincere de data aceasta ) pentru primul articol pe Ro.Military .
Ai spart gheata . Si ideile mele pentru modernizarea monitoarelor .
Hai sa le luam pe rand :
1. Clasa Grivita
Deplasament 400 t , dimensiuni 43x8x1,5 m , 2 motoare de 1200 cp , 18 noduri .
In constructie Stealth . Adica invizibila . La suprafata se vedeau doar puntea si turela cu tun
de 100 mm .
Numar de bordaj 94, prezentata pentru prima data in public1985 . Publicului strain .
1 bucata produsa in cadrul acestei clase .Clasa casata in intregime .
Cu asta am terminat repede. Si ei .
2. Clasa Rahova
Numere de bordaj 176 Rahova , 177 Opanez , 178 Smardan , 179 Posada , 180 Rovine .
Construite intre 1987 – 1990 .
Deplasament: 322 t
Lungime 44,50 m
Latime 8 m
Pescaj 1,30 m
Armament
– 1 tun antitanc A-430 cal. 100 mm in turela prova
– 2 turele de TAB-71/TAB77
– 2 mitraliere antiaeriene MR-4 navalizate cal.14,5 mm cu patru tevi in turela deschisa in borduri
– 2 lansatoare de rachete A-94 sau Strela 2
– 2 aruncatoare de proiectile reactive cal 122mm tip 40 APRN 122 cu câte 40 de tuburi fiecare
– 1 tun AA cal. 30 mm cu doua tevi in turela deschisa la pupa
Propulsie
– 3 motoare principale 12 BOXER-165 RN-250 de 1560 CP la 1800 rpm ( 1200 CP dupa alte surse )
– viteza de 24,5-31 km/h ( functie de sursa – prieteni sau de dusmani )
Echipaj 47 militari
Autonomie 3 zile
Raza de actiune 500 km
Aceasta clasa fiind preferata mea, hai s-o modernizez si eu .
Nu stiu ce tot are toata lumea cu tunul de 100 mm. Lasa-l acolo nene .
Da , ii lipseste un sistem de conducerea pe timp de zi sau noapte .
Exista varianta Ciclop-M , produsa la Electromagnetica Bucuresti , dar nu se mai fabrica .
Nu stiu daca fabrica mai fabrica .Daca nu au ras-o . Oricum , de atata timp , daca voiau,
il montau deja .Cum munitia costa parale , existenta in stoc ne scoate la liman .Proiectile
explozive, cumulative, subcalibru APFSDS . Un sistem AHEAD ar mai trebui , cum e de exemplu
cel initiat si realizat de ATM Bucuresti , ANMB Constanta, ARMTECH Curtea de arges , SELETRON Software,
si UM Plopeni pentru proiectilele de 76 mm cargo antiaeriene .Bun pentru trageri pe tinta-vine
(rachete antinava ) sau elicoptere . Realizat deja in tara ( cate firme implicate si locuri de munca relationate , nu ? )
. Cu mici modificari , ar putea realiza detonarea proiectilului deasupra unei tinte terestre
Ba eu as mai pune o turela , pe o barbeta , in locul actualul tun pupa de 30 mm .Si daca vrei , de ce nu
cu un sistem integrat optoelectronic de conducerea focului , pe 2 catarge, unul deasupra comenzii
si altul la pupa .PROOPTICA produce sistemul MSS si in varianta navalizata .Sau sistemul ARGUS F 01,
aflat deja in dotare .
Ba as mai pune pe turele , in flancuri, si cate un lansator de rachete Maliutka M cu incarcatura tandem
produse la UM Mija , in cazul in care ar aparea pe mal un tanc candidat la innamolire .
Dirijate prin sistemul TERMRAD , dirijarea dificila devine joaca de copii . Oricum , multi comentatori
le au bine cu PlayStation-ul , asa ca se pricep la arme 🙂 .
Vestea proasta despre Termrad, si singura veste , ,e ca i-au pus parastas de 6 ani .
Mitralierele AA MR-4 din borduri le-as scoate si eu . In locul lor as monta dupa buzunar , ori tunuri de 35 mm
cu actualul sistem de dirijare a focului GUN STAR si munitie AHEAD , ori 2 turele de 30 mm model 88 , dotate cu
munitie cargo de Plopeni si cu sistemul de conducere a focului autohton AOTLI-30 , nascut mort .
Sau varianta gratis ( aproape gratis ) : un sistem cu 2 turele AK-230 , excedentar prin casarea vedetelor
clasele OSA si Epitrop . Se poate instala cu penetrarea puntii sau fara .Munitie fabricata in tara , inclusiv AHEAD ,
mentenanta simpla in bazele de reparatii .
Radarul se poate moderniza, dupa exemplul polonezilor .In plus, exista un aparat optic separat pentru
conducerea focului , de productie autotona, integrat in sistem de mai bine de 15 ani .
Turelele de TAB sunt bune .Cu un sistem de conducere a focului pentru mitralierar fi si mai bune .
La cate s-au realizatin tara la nivel prototip, e inflatie deja .
Calibrul 14,5 mm nu-i tocmai standard NATO , dar nici Romania nu-i tocmai standardul in NATO .
Si se mai poate monta cate un lansator de rachete Maliutka M . Nu de alta , dar o sa mai vina vreo 2-3
sa tracteze tancul vrajmas impotmolit pe mal 🙂
Apararea antiaeriana cu rachete cu bataie scurta as lasa-o in seama sistemului ADMS , realizat in cooperare
de Electromecanica Poiesti si RAFAEL – Israel , omologat in 1995 .Simplu . Un sistem electronooptic
de achizitie a tintei, servomecanisme si tuburi 4 lansatoare CA-94M .La tragerile de omologare toate
cele 5 rachete lansate si-au atins tinta . Apropo, va vine sa credeti ca in acea vreme Romania producea
rachete ?
In partea laterala-spate a timoneriei , cate un complex.Ce ziceti ?
Deasupra timoneriei , si mai in spate, deasupra cambuzei , cate un lansator din complexul CA-95 ,
dotat cu rachete A-95 MV ( V de la visuri ) , STAR-80L, ca e la moda ( de ce nu STAR-122 L?
ma intreaba greierasul ) si RAV-RS containerizat .O sa ma injure si timonierul si bucatarul .
Lasam comanda in pace si mergem mai spre pupa . Acolo unde sunt ” cocoasele ” motoarelor .
Cam inghesuit ,dar incape un aruncator de 120 mm intr-o structura metalica tip reduta . Sau barbeta,
sa nu se supere nimeni .Iar daca impingem mai inapoi turela pupa , incap chiar 2 .
Aruncatorul de 120 mm prototip Carfil Brasov bate 15 000 m cu bomba reactiva de 20 kg tip BAR-15 .
Daca aruncatorul prototip , dupa stiinta mea , a fost produs doar intr-o bucata , cu bomba lucrurile
par sa fie mai avansate : la Expomil-uri am vazut deja 2 🙂
Cu un modul GPS Rockwell – Collins de tipul celui care urmeaza a fi montat pe bomba BAMD-81 Carfil
vorbim de o eroare de 10 m la bataia maxima .Iar microcalculatorul individual specializat pentru trageri
de artilerie mcista realizat la Academia Tehnica Militara ar veni ca o manusa misiunii de conducere
a focului .
Totusi, prefer un sistem cu incarcare manuala : mai simplu, mai ieftin , si ofera locuri de munca celor
concediati de la MR-4 🙂 .
Sau putem uita definitiv de aruncatoare si in locul lor cateva UAV-uri de supraveghere .
Pentru navigatie , ar putea folosi sonda ultrason SUN-10 , realizata de CCSFN ,spre a nu impotmoli
monitorul , asemeni Romaniei .
Pentru supravegherea spatiului aerian , un radar Start 1M ar fi fost excelent . Dar pentru ca nu mai are
loc sus pe comanda , vad ca nici nu l-au lansat in fabricatie . Altul nu pun . Sa moara dusmanii .
De n-om pieri noi inainte cumva.Asa ca ma multumesc cu un radar virtual, un data link de fapt, aflat
in studiu la Aerostar Bacau .
Sistemul de lansare a proiectilelor reactive APRN , cu turele retractabile , inca isi merita banii .
Cu rachetele cu bataie marita,pana la 40 km , merita si mai mult .
Implementam sistemul ACCS , si il lasam in plata domnului asa cum e .
Si am dat de lucru industriei de aparare. Pe notebook .
3. Clasa Kogalniceanu
Numere de bordaj 45 Mihail Kogalniceanu , 46 Ion C. Bratianu , 47 Lascar Catargiu
Deplasament: – 522 t;
Lungime 52 m;
Latime 9 m;
Pescaj 1,72 m
Armament 2 tunnuri antitanc A-430 cal. 100 mm in turela la prova si pupa
2 lansatoare de rachete antiaeriene STRELA 2M sau A-94
2 mitraliere antiaeriene MR-4 navalizate cu patru tevi in turela deschisa in borduri
2 aruncatoare de proiectile reactive 40 APRN 122 cal 122 mm cu câte 40 de
tuburi fiecare
2 tunuri AA cal. 30 mm cu doua tevi in turele deschise pe puntea etalon
Propulsie
2 motoare principale tip 24H produse la Master SA Bucuresti de 2200 CP la 1650 rot/ min
viteza de 32-40 km/h
Echipaj 58 militari
Autonomie 7 zile
Raza de actiune 1000 km
Cum bugetul apararii e cam mic , si e si tarziu , modernizez doar unul din aceasta clasa , si il fac
crucisator antiaerian .
Celelate 2 ti le las tie .
Viu pe urma sa le gasesc cusururi .
P.S. Ia seama , la modernizare nu trebuie sa lipseasca in zona pupa o constructie din lemn ,
prezenta la bordul monitoarelor romanesti din 1907 pana astazi, a carei scop a fost greu de
inteles de marinele straine : e masa de shpritzuiala .Vin cu sifon, ambele racite in Dunare .
Electromagnetica Bucuresti, o ducea chiar foarte bine atunci cand am facut un audit pe acolo prin 2007 si avea chiar profit vrand sa cumpere hidrocentrale pe Siret.
Din ce-mi aduc aminte la momentul respectiv produceau masca din fata pentru Loganuri pe o presa hidraulica de 1000T.
Nu mai aveau nici un fel de productie militara (cel putin nu oficial), dar in schimb s-au axat rapid in a gasi clienti civili peste hotare.
@Lucian74
Multumesc si pentru vestea buna si pentru cea rea .
Acum cateva luni site-ul Electromagnetica inca
functiona . Azi nu m-am uitat . Pacat de productia
militara si hi-tech : sisteme de conducere a focului
Ciclop-M , telefoane de campanie moderne Delta01,
centrale telefonice automate digitale cu
echipamentele de multiplexare aferente ,diverse
telefoane digitale de birou ,chiar si un prototip
de fax, probabil in cooperare ,amplificator de voce
pentru masca de gaze ,comunicator laser
( voce si date ) ROGER-2 , diverse telemetre laser .
Ca sa nu mai zic de batranele telefoane de campanie
si centrale manuale cu care am catanit eu .
Batrane, dar de nadejde . Si in coditiile in care o
arma cu impuls electromagnetic arde toate
microprocesoarele …..
Foarte multe date noi si foarte interesante din ind aparare.
Sunt pentru orice model de aruncator cu munitie inteligenta si sistem de conducere a focului, produse la noi. O nota speciala pentru prototipul de lovitura de 120mm despre care vorbesti si sistemul de ghidaj de pe 81 mm. La propunerile de inarmare am mers pe turele inchise si/sau teleoperabile pentru a avea permanent echipajul adapostit.
Trebuie sa recunosc ca si mie mi-a trecut prin cap utilizarea AK230 dar am renuntat la idee din cauza profilului inalt al turelei.
Nu am ceva impotriva turelei de 100mm, arata impresionant dar foarte rar, pe Dunare sau in Delta, va avea un camp pentru tragere directa mai mare de 1,5-2km din motiv de coturi, salcii, plopi, stuf si papura.
In privinta tragerilor asupra malurilor, regula e ca malul e mai sus decat linia apei :-), in special in perioade secetoase (sunt numeroase poze cu monitoare venite cu botul in mal, pentru debarcare de trupe, caz in care tunul bate ….. in mal).
Sansele de a prinde un tanc neglijent la plaja sunt mult mai mici decat cele de a fi asteptati de un tanc camuflat pe mal, caz in care (poate) apuci sa tragi in el dupa ce ti-a facut comanda varza sau nu mai apuci sa tragi pentru ca te-a pocnit direct in turela si apoi face varza comanda.
Sarcinile turelei pot fi preluate de tunurile de 25-35mm, pentru tinte neblindate, completate de STAR80L, LAHAT, SPIKE pentru tinte blindate, undeva pana spre 8km sau chiar 25 km pentru NLOS si completate cu lovituri indirecte de mortier 120mm pana unde s-o putea (daca e pana la 15.000 m, sa traiasca 🙂 ).
Pana la urma, am renuntat la o gura de foc cu greutate mare (am estimat-o la 8 tone pentru ca n-am gasit date exacte), incercand sa utilizez greutatea disponibila pentru alte dotari (mai multe), cu efect similar la tinta.
In privinta radarelor, am pus radarele de cautare pe nave pentru ca nu stiam daca exista vreo posibilitate de a primi date de la radarele de la mal (desi mi-as fi dorit sa existe asa ceva). Doamne ajuta, poate le face AEROSTAR-ul.
Reduta, reduta, reduta ….. mi s-a limbat plimba-n gura dar nu mi-am amintit termenul.
@ Eroul Bula
Vor fi interesante datele dar nu sunt noi .
Aruncatorul de 120 mm l-am vazut pentru prima
data la Expomil 2005 .De atunci am mai vazut
doar bomba – si aceea doar sub forma a 2 modele
lestate . Pentru bomba BAMD-81 si aruncatoarele
autopropulsate de 81 si 120 mm citeste te rog
mai din urma Ro.Military unde s-a dezbatut
cu patima problema .In coltul dreapta sus al
paginii web ai un Search .
Tunul de 100 mm lasa-l acolo nene – si daca o sa-l
schimbe nu o sa-i cumpere munitie , dupa tipic .
Asta in cazul in care nu au vandut pana acum
munitia in vreo afacere gen ” Tigareta ” sau
” Rachetele ” . Ca despre vanzarea unor elemente
de munitie de 122 mm ( rachete ) am aflat numai
datorita faptului ca un rromisor a furat o lada de
focoase din tren, in timp ce jandarmii de uitau la
televizor si mecanicii vindeau motorina 🙂 .
Ciudat, cica erau defecte , dupa atata stocare .
Le-or fi ros soarecii in depozit , eu de un´sa stiu ?
Si zici tu de Malu ´ Nalt , dar ganditute-ai tu la unghiul
minim de elevatie al tunului de pe tanc si la unghiul
maxim de elevatie al turelei de pe monitor ?
Ca s-ar putea ca tancul sa traga pe deasupra
monitorului ?
Ca pana la urma iasa ceva ca si in bancul cu
tentativa nereusita de viol : o femeie cu poalele ridicate
fuge mai repede ca un barbat cu nadragii in vine .
Ma rog , tanchistii mai aveau obiceiul sa sape cate
groapa in panta sau sa urce cu senilele pe cate
un butuc ca sa modifice unghiurile . Da´ cu hotii
astia de lemne, canci butuci .
Si cu tancul ascuns in tufe : in mod normal pe mal
inainteaza infanteria marina , monitorul sta mai in
spate si ii sprijina cu foc .Pentru aceasta au fost
realizate prototipuri de vehicule pe perna de aer
si mici si mari . Dar prototipuri au ramas , pana in ziua
casarii . Dar am niste fotografii frumoase din revista
Viata Militara : infanteria marina cu lotca pe canale.
Spui de lovitura directa maxima posibila de 1,5-2 km
datorita conditiilor de mediu . Har Domnului ca a fost
declarata Delta rezervatie si nu au reusit sa o defriseze.
Vad ca lipovenii au inteles ca Delta e viata lor . In schimb,
in Harghita – Covasna , parca a trecut potopul prin padure.
Dar tunul de 100 mm de pe tancul TR-85
bate 14 600 m in tragere indirecta , la un
unghi de elevatie de 18º , cu proiectil exploziv de
15,6 kg cu o viteza initiala de 900 m/s .
Tunul antitanc mod. 1977 cal .100 m Resita , cu
aceeasi munitie dar cu un unghi de elevatie maxim de
37º bate pana la 20 700 m . Nu gasesc unghiul maxim
de elevatie al tunului de pe monitor ca sa-ti spun
mai multe .Sistemul de conducere a focului
Ciclop-M produs de Electromagnetica are o raza de
actiune maxima de 5000 m . Sistemul TAT-100 , produs
la IOR pentru dtarea tunului antitanc mod. 1977
modernizat merge pana la 6000 m .Pe timp de zi ,
pe timp de noapte detectie la 1200 m , identificare
la 400 m . Amandoua sistemele au o raza
minima de actiune de 150 m , dar armata romana
a mai tras foc ochit pe teava la disperare …
Si ziceam ca ar fi bune niste UAV pentru dirijarea focului ….
Nu de alta , dar cu vreo 5-6 proiecte romanesti
care au zburat deja ( inclusiv cu decolare verticala )
si cu multe altele care zboara in PDF-uri ( ciudat ,
multe au finantare de la buget ), nu cred ca ar mai
trebui facute multe eforturi de cercetare-dezvoltare .
Totul e sa vrei, nu ?
Daca-mi spui cat cantareste turela de 100 mm de pe monitoare promit ca, la urmatoarea modernizare a Kogalnicenilor, pun la loc turela prova. La AMOS-ul de la pupa nu umblu pentru ca are un camp extraordinar de tragere (360 grade pentru tragerea indirecta) si chiar ar fi pacat.
„Ma rog , tanchistii mai aveau obiceiul sa sape cate
groapa in panta sau sa urce cu senilele pe cate
un butuc ca sa modifice unghiurile . Da´ cu hotii
astia de lemne, canci butuci .”
D-asta cara TR-urile noastre stalpi de telefoane la spate. Ca sa poata sa se catere cu spatele pe ele daca tre sa coboare tunul sau cu fata ca sa-l ridice peste unghiul maxim de elevatie. Mersi ca m-ai dumirit si pe mine.
Nu , barna pe care o vezi legata sub butoaiele suplimentare de carburant e barna de autoscoatere . In caz de impotmolire , se leaga cu lanturi sau cabluri , ce au , de ambele senile simultan ( perpendicular pe senile ) , in partea din fata , si actioneaza ca un zbat , scotand tancul din noroi . De-abia acum te-am dumirit . 🙂
pai cred ca e mai usoara decat cea a TR-85, care sa tot aibe vreo 8-9 tone, fara tun, care si el are vreo 3.
Deci probabil ca cea navala bate spre 5-6 tone, iar cu tunul, spre 8.
ca de obicei
imi plac variantele tale
Asa arata un articol realist privind variantele de modernizare (cazul fregatelor) http://www.tehnomil.net/2012/05/30/variante-pentru-modernizarea-fregatelor-t22/.
Articolul asta cu monitoarele e sefeu.
Ce ai, frate, cu sufletul meu? Nu pot sa iau si eu un comision cinstit de la Oerlikon si Rafael ca trebuie sa faci tu scandal.
Lasand gluma la o parte, articolul respectiv a fost postat si aici. Variantele de modernizare pentru 22-uri sunt realiste dpdv tehnic dar, cand ajungi la fonduri, devin la fel de SF ca si propunerile mele pentru Kogalniceanu.
Legat de fregate, ar mai fi o discutie: daca avem nevoie de ele, pentru ce misiuni si cu ce le inlocuim daca renuntam la ele.
Eu spun ca cele trei fregate nu ne mai sunt de absolut nici un folos si mananca o groaza de bani. As prefera niste corvete mai mici, de maximum 1000-1200 de tone asemanatoare cu S-72 israelian.
http://www.rumaniamilitary.ro/saar-s-72-versus-inutilele-type-22-romanesti
Cam asta este opinia mea, proprie, personala, pe care o semnez si o sustin! 🙂 🙂
E lunga discutia legata de OPV-uri, pardon, fregate. Acolo s-a prevazut de multa vreme o modernizare, dar…
Legat de monitoare, singura idee care e interesanta e cea cu folosirea unei nave fluviale ca platforma pentru rachete anti-nava sau de ce nu, de croaziera. Mascata in Delta ar fi greu de detectat. Dar as fi preferat pentru o astfel de misiune o vedeta blindata gen Grivita (aia casata).
ce distanta e din delta pana la constanta?
ca nu vine nimeni sa debarcheze tancuri in delta ,ca nu are unde le duce
rachetele antinava nu prea au ce cauta pe ele
plus ca sistemul asta de rachete,daca ar avea o raza marita si munitii noi mai performante si diverse ar avea avantajul ca nu poti avea contramasuri eficiente contra lor datorita saturatiei
ele sunt deficiente ptr rolul sol aer
tunurile au cadenta mica
mitralierele si tunurile sunt montate pe turele cu viteza de rotatie ,elevatie mica ce nu pot urmari eficient decat elicoptere
turelele mici din fata eu le vad ok(cele de tab)
rachetele strela nu pot asigura o acoperire eficienta,mai ales ca pot fi surprinse si ca sa fie eficace au nevoie de unghiul lor specific
de asta eu am mai mentionat mastilul telescopic,ptr a vedea mai departe de linia copacilor
si inlocuirea turelelor ptr 30 mm si 14,5 cu unele cu viteza unghiulara buna
eventual cu unele artilugii gen spike nlos
cu uav-uri
radar nu prea ii vad scopul ptr ca le deconspiri,ca sa ai radar ai nevoie de rachete ptr asta si nici nu au putere instalata ptr asta ,nici spatiu ,nici nu ar putea-o avea
cata energie e necesara ptr a misca n turele ghidate?
cu un sistem optic in genul celui de la socat ,cu camera termica ,iluminator laser e suficient ,unele rachete aa aliniate cu asta e suficient(sunt rachete autodirijate destul de eficiente ,atat ir cat si laser ,care sunt extrem de eficiente mai ales contra elicopterelor si imune la contramasuri-cele laser)
o camera de lupta dedicata operarii turelelor nu e recomandata
fiind o nava ce poate opera aproape de mal si deci susceptibil sa incaseze lovituri ,are nevoie de o anumita redundanta,deci operarea separata e de preferat, ca daca iti loveste cu un rpg camera de lupta te lasa fara nici o arma operabila in afara tunurilor
propulsia ,eu cred ca esential nu ar trebui modificata,poate motoare mai efiiciente,grupuri electrogene
My friend articolul cu fregatele apartine tot RoMilitary.ro si a fost preluat de Tehnomil…Crede-ma il stiu, eu l-am publicat si Vali l-a scris! 🙂 Uite aici: http://www.rumaniamilitary.ro/variante-pentru-modernizarea-fregatelor-t22 publicat pe 20 decembrie 2011 pe RoMil si pe Tehnomil a fost preluat in mai 2012…
Referitor la variantele de modernizare ale monitoarelor…poate ne-am obisnuit prea mult sa fim saraci si sa gandim din scurt. Nu sustin si nici Eroul Bula nu o face, ca acest pachete s-ar si putea realiza in totalitate, dar o parte importanta ar fi posibila, pe de alta parte autorul propune o schimbare in rolul acestor nave in cadrul Flotilei, schimbare de rol care pt mine este o idee nou si foarte buna.
Pe de alta parte aceste articole sunt un foarte util exercitiu de inteligenta si mai mult decat atat ajuta publicul mai putin avizat sa-si dea seama cam la ce se foloseste fiecare dintre armele propuse pt modernizare, cam care este rolul acestor nave in Armata Romana.
Bineinteles ca este un pachet maximal, care probabil nu ar fi folosit indiferent de sumele avute la dispozitie, dar repet este un exercitiu de imaginatie foarte util, atata timp cat toate acele dotari sunt perfect posibile dpdv tehnic.
Asadar merita consideratie fie si pentru ca autorul nu le-a trecut pur si simplu pe o lista, ci a verificat daca aceste sisteme se pot monta pe monitoare, din punctul; de vedere al gabaritului si al masei totale, al geometriei respectivelor nave…
Nu stiam ca e un articol preluat de la voi.
Well done!
Iata o idee devia(n)ta rau de tot de dotare a unor monitoare fluviale sau cuirasate (ultraheavy battleship) :
http://cutangus.deviantart.com/art/MORTAR-MONITOR-347235673
http://cutangus.deviantart.com/art/WEAPONS-OF-FORGOTTEN-WARS-347798813
Deh, stilul steampunk e chiar erotic uneori cand e vorba de design. Asta a fost gluma …
Cred ca se pot gasi variante de modernizare foarte interesante daca s-ar dori cu adevarat. Mai demult se scria tot pe aici intr-un articol despre echiparea navelor chinezesti cu baterii de rachete cu decolare verticala si directionare ulterioara. proiectilele inertiale sunt bune la calibru mic si pentru aparare proprie a navei. Armele ofensive vor ramane proiectilele cu propulsie reactiva eventual dirijate. Sunt multe variante in care se poate gandi inarmarea unor platforme autopropulsate acvatice. Intotdeauna este nevoie sa definesti misiunea unor astfel de platforme si mediul in care evolueaza.
Multe modele conceptuale sunt reevaluate in lumina noilor tehnologii. Vezi cazul „D-DALUS”…
Se pare ca si dirijabilele au revenit in centrul atentiei, asta ca sa dau cateva exemple despre ce s-a scris doar aici,
Rusii au fost capabili sa conceapa nave torpiloare cu aspect civil. Hai sa gandim nonconformist si s-ar putea sa dam peste solutii inedite si ieftine care au la baza tehnologii de ultima ora.
Superbe aceste concepte, chiar daca sunt nerealiste. Mie cel putin imi plac foarte mult, chiar aveam de gand sa caut pe net 10-15 astfel de idei si sa le public, dar timpul…
conceptele sunt nerealiste si prea impopotanate,am expus o varianta mai relista pentru vedetele din clasa brutar care poate fi aplicat si pentru clasa m.kogalniceanu,rachetele antinava de mari dimensiuni nu au ce cauta pe acest tip de nava,spike e deajuns. cred ca cei din marina ar mustaci daca ar vedea conceptele astea,sa nu mai zic de partea de logistica,cate tipuri de munitie ar trebui stocate pe nava.hai sa revenim mai cu picioarele pe pamant si sa vedem pentru ce fel de actiuni sunt destinate aceste nave…..restul sunt vise,si nu s-ar transforma in realitate nici daca romania ar avea bani si conducerea adecvata sa modernizeze aceste nave,modernizarea ar fi mult mai simpla si mai eleganta………
Vin si eu cu o configuratie LOW-COST
Mult mai LowCost si mult mai accesibila pentru romani:
O sa impartim Nava in 2 puncte de comanda: ARTILERIE si lupta ANTI-AERIANA
I. ARTILERIA
1 – Pastrez cele 2 turele de 100mm dar le aduc la standardul Bizon-M1 sau Bizon-M2 (cu tun de 120 mm daca chiar l-aui realizat cei de la UM Bucuresti)
Pe aceasta turela instalez inclusiv un lansator cu 2 rachete Spike)
– e important ca tunul sa fie stabilizat si sa poata lupta si pe timpul noptii
– Daca pastram Tunul de 100 mm acesta acopera lejer o raza de 10-15 km.
2. – Inlocuim GRAD-122mm care au o raza de 20-24km cu LAR -160mm ghidate. prin GPS sau Laser.
astfel Raza de actiune va fi de 45km (rachetele 160mm actuale din dotarea Bg Rachete focsani) sau rachete cu motoare cu pulbere ce au o raza de minim 60km.
In momentul in care un Monitor poate acoperi o raza de 45-60 km (am facut ceva masuratori cu compasul pe Harta) Monitorul, aflat in porturile Braila, Macin sau Galati (porturi ce-i asigura camuflajul perfect) rachetele navei pot sustine o lupta in rep. Moldova pana aproape de CAHUL dar si in Ucraina, dincolo de orasul RENI .
Daca Monitorul se afla in Tulcea sau in orice punct de pe bratul Sulina, Rachetele LAR-160 pot sustine trupele de infanterie antrenate in lupta, in aproape toate orasele principale din Buceag (RENI, BOLGRAD, ISMAIL, CHILIA) cu exceptia Cetatii Albe dar daca Monitorul se afla pe Bratul CHilia, aproape de varssarea Dunarii in Marea Neagra, Rachetele LAR-160 acopera inclusiv orasul Cetatea Alba,) Puteti face aceste teste folosind un Compas de geometrie si o harta)
II. APARAREA A.A.
In momentul in care detii astfel de nave, inamicul va incerca cu eforturi maxime sa ti le distruga. Pentru ca Aceste nave cu capacitate de lupta ridicata sunt un pericol.
1. Apararea A.A. este la fel de importanta.
Inlocuim 2x30mm cu 2x35mm OERLYKON GDF-005 (6) Cele 2 tunuri e primordial sa fie dotate si cu rachete (4buc) A-94M sau e preferabil sa fie rachete moderne cu raza de 5-6km.
2. Daca avem posibilitatea… inlocuim cele 4 mitraliere 4×14,5mm cu tunuri 6x20mm VULCAN. In felul acesta asiguram protectia impotriva Rachetelor Anti-radiatie. Israelul se lauda ca are un sistem de lupta AA impotriva rachetelor GRAD folosind tunurile 6x20mm VULCAN.
Daca nu avem posibilitatea sa achizitionam sistemul 6x20mm VULCAN, va trebui sa modernizam URGENT sistemul 4×14,5mm.
Adica sa automatizam aceste tunuri si sa rezolvam problema de alimentare cu munitie, ca sa nu mai se blocheze mitralierele in timpul tragerii cu toate cele 4 tevi.
3. Instalam rachete HAWK (astea le avem in dotare) pentru lupta anti-elicopter si anti-aviatie
Eu am o propunere si mai ieftina: la fiecare fregata mai angajam 4 marinari, doi stau pe punte si trag cu Igla-S si 2 opereaza niste ATuri Konkurs sau ceva echivalent!!!
Nu cred ca poti sa iesi mai ieftin de atat…