Crucişător de clasă „Kirov” Sursa foto: wikipedia
Flota României în anii ‘50
Sau, altfel spus, flota României în anii ’50, aşa cum apărea ea în ochii duşmanului de clasă, Statele Unite ale Americii.
Informaţiile cuprinse în acest articol sunt culese de Central Intelligence Agency sau, pe scurt, CIA. Agenţia, ca orice serviciu de informaţii ce funcţionează într-o democraţie, a început să desecretizeze documentele mai vechi de 50 de ani şi le-a pus la dispoziţia publicului.
Prin urmare, v-aţi gândit vreodată că este posibil ca, în afară de crucişătorul „Elisabeta”, România să mai fi avut şi alte crucişătoare în dotare? Crucişătorul uşor „România Liberă” cum vă sună? Articolul poate fi citit pe rnhs.info (Romanian Navy Historic Ships) și cuprinde informaţii inedite despre flota României în anii 1950, informaţii pe care le-am cules direct din rapoartele desecretizate de CIA. Practic, este despre cum ne vedeau americanii pe noi în acei ani. Acum, nu spun că trebuie să-i credem pe cuvânt, însă mi s-a părut foarte interesant să văd evoluţia cronologică a acestor rapoarte, mai ales din punct de vedere al calităţii informaţiilor cuprinse în ele.
În altă ordine de idei, la începutul lunii l-am sărbătorit pe Mircea, iar dacă vreţi să vedeţi un filmuleţ cu nava şcoală la sosirea în ţară, în 1939, o puteți face dând un click aici.
Enjoy!
Nicolae Hariuc
Multumesc de articol !
Multumesc!
Salut. Multumesc foarte mult pentru articol.
La sfirsitul WW2 aveam 8 submarine iar acum mai avem doar doua , care ruginesc in liniste si pace la mica distanta unul de celalalt .
Reparatiile capitale la unul costa actualmente 20 milioane de euro si ar putea transporta maxim 18 torpile 533 mm iar la celalalt , reparatiile ( astuparea unei gauri de proiectil de avion in tancul de balast principal sting ) si modernizarea ( instalatie tip re-breather cu circuit inchis pt 7 zile imersiune, 2 electromotoare cu impulsuri cu neodiu outboard pump-jet , extrem de silentioase si de foarte mic consum … smbele 0,5 amperi / hora si un periscop tractat electronic cu camere 4K / FLIR ) ar fi cam 30 mii de euro ( un automobil electric- hibrid ) si ar putea transporta maxim 4 torpile de 450 mm … 2 pe suportii originali si inca 2 pe extensii
Dar de …. armata romana ( in special marina ) este campioana mondiala la capitolele delasare si incompetenta .
@buzu
Afirmatia asta „La sfirsitul WW2 aveam 8 submarine iar acum mai avem doar doua.. ” e din categoria „Cei 4 evanghelisti erau 3, Luca si Matei „!
In ordine:
– care e al doilea submarin pe care il avem acum?
– in 1944, Delfinul isi incheiase cariera operationala ( practic inca de la momentul venirii flotei de submarine germane in Marea Neagra, octombrie 1942)!
– in 1944, din cele 5 submarinele pitic clasa CB, doar doua erau „operationale” (si aceasta caracteristica, cu mari semne de intrebare)
…dar noi aveam 8 submarine! Si acum avem 2! Ce fumezi?
In afara de Delfinul, care-i cel de-al doilea submarin pe care-l avem acum? 🙂
WTF????
Buzu strikes again!
@ priam …..
Fumez informatii …. evanghelistii au fost mai multi decit 4 ( evanghelistii apocrifi )
Din cele 8 submarine sub pavilion romanesc , sovieticii au luat 7 ( 3 mari si 4 mici ) : S-1 , S-2 , S-3 + … S-10 , S11 , S-13 , S-15 .
DA , sovieticii nu au gasit un submarin ( sabordat de echipaj romanesc in data de 25 august 1944 , la aproximativ 3 km EST de portul Constanta ) .
DA , Romania are 2 submarine :
– 1 submarin clasa KILO ( S-609 / SSK – 521 .. si …
– 1 mini-submarin Caproni Tipul B ( CB – 6 ) .
Distanta dintre cele 2 submarine este de aproximativ 3 km pe directia E-V .
Unul se conserva la suprafata , altul se conserva la citeva zeci de metri adincime ( puternic canarisit intr-un bord si fara periscop ) . confirmare vizuala pe vremea lui impuscatului si recent confirmare cu sonar performant .
p.s. Navomodelele submarine nu se construiesc din balsa .
@buzu
Tare marfa pe care o fumezi! Mai iesi si tu din SF-ul perpetuu in care traiesti.
Ca sa vorbim de prezent, in acest moment Romania NU ARE NICIUN submarin operational:
https://www.navy.ro/despre/nave.php
PS esti ridicol.
@Buzu, pe bune sper ca glumesti. CB 6 este din 1948 la 10 m adancime….ce vrei sa-l scoti la suprafata si sa-l pui in dotare ???? Nu stiu daca se mai renteaza sa fie pus la un muzeu….??????
@ Adrian Tm … .
Multi afla cu supoare ca CB-6 este intreg , in apele limitrofe portului Constanta , singurul submarin purtator de pavilion romanesc supravietuitor al WW 2 .
CB-6 a fost primulsubmarin romanesc sabordat . CB-6 a fost avariat in partea superioara a balastului principal din babord de un avion de vinatoare sovietic rare insotea bombardierele in data de 20 august 1944 ( bombardamentul constantei ) . Peste 3 zile a fost momentul 23 august , cind sovieticii au devenit aliati iar reparatia nu isi mai avea rostul ( fara reparatie era imposibila purjarea apei din tancul de balast sting si iesirea din imersiune )
Pe 25 august a fost ” out of servive by crew ” , a fost scos periscopul , remorcat mai in larg , deschise vanele de fund , inchise cele 2 tambuchiuri si lasat sa se scufunde .
Restul de 4 minisuburi ( CB-3 scufundat la Eforie iar 1, 2 SI 4 scufundate grupat la sud de vechiul port Constanta in zona plajelor ” Viile / ” La vii ” ) au fost gasite de scafandri sovietici .
Semnalarea existentei lui CB-6 a fost facuta prima data , intr-una din cartile sale , de Constantin Scarlat , intemeietorul primelor scoli de scafandri militari si scafandri arheologi din Romania . Confirmarea sonar a fost facuta de o echipa de scafadri arheologi romani .
Dintre cele 2 submarine ,
CB-6 este cel mai ieftin de reparat repus in functiune , pentru patrulare si lupta ASW in zona costiera . Ship in being .
Avantaje …. CB-ul nu are nevoie de aer comprimat pt lansarea torpilelor cal 450mm si pe de alta parte chioscul este foarte jos , mascindu-se intre valuri .
Dupa submarinele germane de tip 2 B ( 3 tuburi cu 5 torpile ) , submarinele CB … 2 tuburi cu 2 torpile ( cu echipaj italian ) sint urmatoarele clasate la nr de nave scufundate ( 4 submarine sovietice …SC-203 , sc-213, sc-216 , S-32 + o nava de suprafata -puitor de mine )
Apropo de muzeu , CB-20 sta foarte frumos in muzeul ” Nikola Tesla „din Zagreb dupa ce ani de zile a servit in marina iugoslava sub nu,mele de Malisan P-901 … piticul . Toate submarinele yugoslave au avut ca baza de pornire CB-20 .
@buzu
Iti spun (in privat) unde se gaseste epava unui panzar moldovenesc! Vrei sa o faci nava lansatoare de rachete???
cu ocazia asta ronavy va modifica lista de inventar si va adăuga si epavele .
tu iti dai seama de cand e in imersiune al doilea submarin, si nici macar nu e nuclear? 🙂
vorba colegului lt(rez) ….se alimentează cu bioenergiile de sub bucegi?atomul e minciună.
Foarte tare dar tu realizezi ca piticania e depasita la orice capitol ? @Buzu Mai e bun doar sa transporte droguri do Columbia si…cam atat!
tu glumesti? este de 75 de ani pe fundul marii, este corodat si distrus total. cum era avariat cand a fost sabordat, cu siguranya ca apa de mare a distrus tot
@ Dinu ….
Da , pe 25 august 2019 se implinesc 75 ani de la sabordare
CB-6 a fost lansat la apa in 10 Mai 1941 . Utilizat 3 ani si 3 luni in Marea Neagra .
Singura avarie este o gaura de proiectil de mitraliera de la un avion de vinatoare sovietic …nu o bomba . O gaura de citiva cm diametru in opera moarta , deasupra liniei de plutire .
In ziua de 20 august , ziua bombardamentului Constantei , toate submarinele CB erau ancorate grupat in ” harbour south area named ” Viile ”
Abia peste 5 zile afost luat la remorca si apoi sabordat . Deci , opera vie era intacta .
Toate CB-urile recuperate de sovietici erau intacte si au fost utilizate o perioada . CB-2 ( TM-5 ) chiar a fost transportat la Leningrad pentru a fi studiat si ” disecat ” . Cum a fost posibil ca o piticanie de submarin sa le scufunde 4 submarine si un puitor de mine .
O sa fii surprins dar un otel expus ploilor rugineste cu mult mai repede decit un otel tinut in apa marii . Cauza ruginii este oxigenul din aer .
In plus , salinitatea Marii Negre , mai ales la suprafata este mai mica decit in Marea Mediterana .
Pe sonar arheologii au spus ca aparea puternic colmatat deci , oxigen si mai putin din cauza nisipului si milului depus .
Concluzie …..avarii minime , conservare anaeroba .
p.s. 4 torpile de 450 mm pt un CB modernizat , functional si activ , sint mai ieftine si mai utile decit 18 torpile de 533 mm pt un KILO care sta la mal .
Ultima licitatie , anulata desigur , a Romaniei a fost pt torpile usoare 450 mm . Una din conditii era ca torpilele sa poata atinge sumbarine la 600 m adincime . Pai unde sint 600 m idincime in apele economice romanesti ???
p.p.s. Torpile usoare calibru 450 mm ar putea construi si Romania . Nu trebuiesc torpile acustice scumpe , de import . Si inca multe , ieftine si foarte performante . Toate torpilele au o dubla siguranta inseriata ) . Una care se dezactiveaza la plecarea torpilei din tub ( impiedica explozia accidentala a torpilei in tub ) si a doua siguranta ( temporizatorul ) se dezactiveaza dupa un timp ( ca nu cumva sa explodeze torpila in apropierea submarinului lansator ) . Practic torpilele sint niste navomodele submarine auto-distructive la contactul cu tinta metalica ( declansator mecanic dublu sau triplu cu circuit in paralel sau magnetic ( circuitul electronic banal al unui detector de metale ) . Singura conditie la torilele cu declansator mecanic sau magnetic si ca torpila sa atinga tinta vizata prin periscop e sa navigheze in linie cit mai dreapta ( management balance intre o dubla sau tripla platforma inertiala electronica pe 3 axe ) . Restul de elemente ca piston hidrostatic orizontal reglat de un manometru , circuit electronic si electromotor actionare tija piston reglaj adincime constanta , baterie , regulator de voltaj constant pt cele 2 electromotoare propulsie = viteza constanta ) sint elemente banale cunoscute de orice navomodelist submarinist cu ceva experienta .
Pentru torpile acustice , mecanismele de detectie sint putin mai complexe dar nu cu mult . O retea frontalade hidrofoane de receptie , emitatorul de impulsuri sonor e pe centrul retelei , integrator electronic . La periferia retelei … care hidrofon primeste mai repede semnalul …intr-acolo e tinta . Odata ce un un hidrofon periferic a primit un semnal , emitatorul da un nou puls . Pe masura ce distanta dintre reflector (tinta ) si receptor scade , pulsurile emitatorului vor fi si mai dese . Semnalul de la integrator merge spre amplificator si de acolo , mai departe spre electromotoarele care actioneaza tijele filetate ale pirghiilor celor 2 suprafete de comanda ( profundorul si directia ) . Simplu .
Pentru torpilele ghidate prin fir sint mai multe sisteme …..
@ Faranume ….
Piticania este considerat ” the best midget submarine from din WW 2 ” si este un submarin costier ( platforma costiera pt torpile usoare 450 mm ) . Avea doar 2 torpile externe dar ar putea duce inca 2 in plus = 4 torpile usoare de 450 mm . Pentru a realiza o interdictie costiera numarul acesta este suficient .
Capitolele depind de tehnologia care o pui pe submarin .
SONARUL …. Surprinzator dar CB are deja hidrofon sferic … este ” bila ” sferica din partea inferioara a provei . Trebuiesc schimbate traductoarele cu unele mai sensibile , amplificator si un soft de recunoastere a semnaturii acustice . O tableta cu android ar face fata cu brio sarcinii
PERISCOPUL ELECTRONIC
Actualmente camere UHD si FLIR sint prezente pe orice smartphon de top . Nici nu trebuie sa ridici submarinul la cota periscopica … Doar flotorul periscopului electronic . De la citeva zeci de metri aproape ca nu-l vezi cu ochiul liber . Submarinul ramine in siguranta pe fundul baltii .
TEHNOLOGIA EXTINDERII AUTONOMIEI ELECTRICE
Im primul rindtrebuie redus consumul .
Cel mai mare consumator al unui submarin este motorul electric .
– Autonomia redusa a motorului electric original Brown-Boweri se datoreste faptului ca atit rotorul cit si statorul sint bobinate ….deci consuma foarte mult amperaj .
Actualmente exista tehnologia motoarelor electrice pe impulsuri ( senzori hall + tranzistori ce efect de cimp ) cu rotor sau stator cu magneti permanenti extrem de puternici … NEODIM , din metale rare ( neodiu-fier-bor ) . ACUM sint motoare electrice cu un consum foarte redus si un cuplu foarte mare care pot fi amplasate cu tot cu elice in exteriorul submarinului . Cota de imersiune maxima nu mai depinde de garnitura axului elicei si a tubului etambou .
Deci , electromotorul + reductorul + axul elice se scot din interiorul submarinului . Ramine spatiu pentru echipaj 🙂
Rusii au electromotoare cu magneti permanenti pe submarinele diesel-electrice de clasa LADA si versiunea de export AMUR , tocmai ca sa economiseasca curent electric .
Aceiasi tehnologie poate fi utilizata pt submarinul kilo …. DELFINUL …adica 2 electromotoare exterioare si eliminate cele 3 din interior ( principal + 2 deconsum economic-silentios )
TEHNOLOGIA AERULUI
Se preia sistemul rebreather de la scafandri cu circuit inchis . Butelii O2 , cartuse absortie CO2 , Senzori O2 , senzori CO2 ,senzori N2 , microprocesor , sistem de amestec/mixaj gaze . Daca bateria permite poate fi instalat si un voltametru Hofman pentru generare de O2 .
TEHNOLOGIA IMERSIUNII
Modificari se fac si la tehnologia imersiunii ….. PRESSURED BALAST TANK este noua tehnologie…. numai este nevoie de compresoare , rezervoare de aer comprimat …doar de pompe hidraulice+supape in interiorul tancurilor de balast . Aerul este comprimat in interiorul tancurilor de balast , in partea superioara . Nu mai exista purje . Doar valve Kingstone ( in partea inferioara a tancurilor de balast .
TEHNOLOGIA ACTIONARII SUPRAFETELOR DE COMANDA ( cirme de directie si de adincime )
Tehnologia veche si actuala inseamna trecerea axelor in interiorul corpului rezistent .
Tehnologia ultra-moderna inseamna actuatori eloctro-magnetici cu neodim in afara corpului rezistent ( electromagnet rotire + electromagnet deblocant ). Acesdta noua metoda permite foarte mult cresterea adincimii de imersiune ( nu mai exista orificii pt axe si garnituri pt etansare)
SUPRA-RANFORSAREA CORPULUI DE REZISTENTA
La un CB s-au utilizat cadre de tip T ( T- frame ) amplasate pe interior .
Se pot amplasa grinzi verticale si orizontale si care permit triplarea adincimii descufundare
ACOPERIREA CU CAUCIUC ANECHOIC
INTREGUL SUBMARIN POATE FI RIDICAT CU O MACARA …are 3 puncte de sustinere… ( CB-urile sint transportabile feroviar ) SI SCUFUNDAT INTR-O ” CADA ” – MATRITA in care se toarna un mix de cauciuc lichid + bile / spirale plastic goale pe interior . Asta e cea mai buna reteta pt cauciuc anechoic .
Rezulta o noua forma hidro-dinamica cu proprierati exceptionale de izolatie termica si absortie sonora in toate spectrele .
LESTUL DETASABIL LA COMANDA ELECTROMAGNETICA
Permite ridicare intregului submarin la suprafata in momentul cind acesta are pierderi mari de flotabilitate .
TRANSFORMAREA INTREGULUI SUBMARIN INTR-O CAPSULA DE SALVARE .
De aceea bateriile se scot din interior si se amplaseaza intr-un compartimenr detasabil in locul actualului lest fix .
Aplicabila pe CB cit si pe KILO .
Actualmente nici un submarin militar nu are aceasta tehnologie . Toate submarinele actuale sint potentiale cosciuge subacvatice !!!
In primul si ultimul rind submarinistii militari sint oameni care au familii ingrijorate . Modificarea si modernizarea unui submarin incepe de la sistemul principal de siguranta …LESTUL DETASABIL .
Si nu trebuie uitat iluminatul interior …. in trecut cu becuri ….. acum cu LED-uri ….. Banalul LED de la o bricheta consuma de 100 ori mai putin decit becul de la o lanterna de pe vremea lui ceasca . Acum sint leduri de care vrei … lumina calda / rece , culori diferite , IR / UV , etc
CB-urile nu aveau wc ci doar o tineta . Astazi sint wc-uri ecologice cu sisteme dezodorizante chimice si ionice de top .
DECI , TEHNOLOGIE IEFTINA SI CUNOSTINTE ..EXISTA . Bunavointa din partea decidentilor politici …..mai trebuie .
FOARTE MULTA !
@buzu
Afirmatiile tale sunt… la 75 de ani dupa scufundare, tu afirmi ca ranfluezi o epava si o transformi intr-un submarin functional, folosind tehnologii ce nu sunt in uzul niciunei marine militare???
Tu chiar nu intelegi nivelul aberatiilor tale???
Uite cum arata o nava relativ noua, dupa 3 luni de la scufundare. Iar aia se gandesc serios sa nu o mai repare!
https://www.popularmechanics.com/military/navy-ships/a27154115/norways-ruined-frigate-is-afloat-again-and-it-doesnt-look-good/