Arme de Razboi…blindatele de Dunare
In urma cu aproximativ un an, aparea un articol in presa ucrainiana despre forta Romaniei pe fluviu. Se facea acolo un inventar asupra puterii flotei romanesti de Dunare, in speta monitoarele si vedetele blindate. Pe langa chemarile patetice ale respectivului ziarist la intarirea flotei Ucrainei la fluviu, acesta facea si o analiza despre flota noastra militara fluviala.
Acum chiar ar avea homosovieticus, subspecia de Ucraina motive sa doarma noaptea mai prost din cauza blindatelor noastre de Dunare?! Pai hai sa vedem!
Vedetele blindate Rahova(176) si Opanez(178) cu ghearele scoase
Flota militara a Romaniei la Dunare, are ca scop principal apararea Deltei Dunarii, adica garantarea libertatii circulatiei si accesului la Marea Neagra! Are un scop pur defensiv si este gandita sa actioneze cu batalionul de infanterie marina de la Babadag, pentru protectia cailor de comunicatii si interzicerea accesului in teritoriul national a…rusilor! Ca altcineva nu prea ce sa caute acolo! Este practic o “flota cu dedicatie”, special pentru homosovieticus!
Asadar ce avem pe fluviu?!
1. 3 monitoare mari -45-Mihail Kogalniceanu
-46-Ioan C. Bratianu
-47-Lascar Catargiu
Caracteristici: -deplasament—522 to.
-viteza maxima 16Nd
-armament- tunuri 2X100mm, acelasi tip ca pe tancurile romanesti
-sisteme AA- mitraliere, calibrul 30mm, 2X30, binate
-mitraliere, calibrul 14,5mm, 10 bucati
– RACHETE strela 2M
-lansatoare de rachete nedirijate GRAD 122mm—2 bucati
2. 5 vedete blindate -176-Rahova
-177-Opanez
-178-Smardan
-179-Posada
-180-Rovine
Caracteristici: -deplasament—320 to.
-viteza maxima—16Nd.
-pescaj—1,5 m
-armament, acelasi tip si cantitati, cu exceptia tunului de 100mm, care la bordul vedetelor se afla intr-o singura bucata, la prova.
Deasemenea Romania mai detine si vedete mai mici, tip VB 76, cam 18 bucati, si nave auxiliare, necesare sprijinirii navelor principale. Asadar suntem o putere la Dunare?! Practic nu avem cu cine sa ne luam de par. Nici un alt stat riveran nu detine astfel de nave, de fapt nici un alt stat nu detine o astfel de unitate. Proiectate special pentru lupta in Delta Dunarii, monitoarele noastre au capacitatea de a se “catara” pe mal, pentru a sprijini direct trupele, sau pentru a descaraca/incarca material si personal. Intr-o astfel de situatie, nava vine perpendicular pe malul apei si efectiv se urca cu botul pe mal.
Deasemenea, fiecare comandant si timonier trebuie sa cunoasca canalele si samarcurile Deltei, ca pe propria curte. Navigatia se face de obicei in conditii de vizibilitate foarte redusa, in zone unde circulatia civila este cu totul interzisa.
Monitorul Lascar Catargiu, folosind sistemul GRAD
In ultimii ani, navele au fost dotate cu noi radare si sonare, ultraperformante, care permit unui convoi sa navigheze ziua si noapte, la vizibilitate zero. Deasemenea, toate vedetele si monitoarele sunt extrem de …tacute. Pot inainta cu viteze de pana la 8-10 Nd si practic sa treaca pe langa tine fara sa le auzi.
Camuflajul este in cazul lor extrem de important. O nava de peste 500 de tone si 50 m lungime poate fi camuflata total, in mai putin de o ora. Practic de la cativa zeci de metri nu sti ce vezi: un tufis mai mare, sau o mica padure! In fapt nici o alta nava nu poate rezista unui atac direct din partea unui monitor aflat pe fluviu si cu chef de scandal! Imediat ce ordinul de lupta a fost dat, toate chepengurile si hublourile se inchid, iar navigatia se executa prin niste fante lungi de 20cm si late de 2cm, intr-o liniste totala!
Camuflat perfect si inaintand fara zgomot, gata sa traga in orice ii apare in fata, o astfel de “fiara”, puternic blindata, este redutabila si fatala.
Gandite sa lupte si cu alte nave, monitoarele noastre au insa ca misiune principala sprijinirea cu foc a trupele romanesti care apara Delta. Pantru asta au la bord si doua instalatii lansatoare de rachete GRAD si numite APRN!
Ele indeplinesc in zona lagunara rolul tancurilor, care aici nu pot fi folosite.
Acest sistem are in compunere doua lansatoare a cate 40 de rachete, retractabile. Adica intreg sistemul intra sub punte atunci cand nu este folosit, pentru alimentare si protectie. Are o uriasa putere de foc, o singura salva putand distruge un intreg regiment inamic.
Asa cum spuneam, aceste nave sunt unice pe intreaga Dunare, si practic nu au inamic. Sigur ca sunt vulnerabile la atacurile din aer si de pe mal, dar nu foarte vulnerabile. Ele sunt mandria constructorilor romani de nave, fiind proiectate si executate integral in Romania.
In perioada 1985-1993, au fost construite vedetele blindate, la Mangalia, iar in perioada1990-1994, Turnu-Severin a fost construit primul monitor din serie, M.Kogalniceanu. Apoi intre1994-1996, tot la Turnu-Severin, au fost realizate celelalte doua monitoare!
Asadar are motive pseudostatul Ucraina sa se teama de blindatele noastre de Dunare?! Categoric da! Putem privi cu multa mandrie flota fluviala! Macar ca si alte ramuri ale Armatei sa fie la nivelul de dotare al Divizionului de Nave Purtatoare de Artilerie…
Din pacate tunul nu este legat de radar.
Nu ar fi fost mai bine sa avem ambarcatiunile folosite de americani, cu perna de aer ?
Da din pacate nu exista sistem central de tragere.Nici tunurile AA nu sunt legate la radar.Vehiculele pe perna de aer vor veni, dar pt infanteria marina.Partea proasta la astfel de vehicule esta ca sunt foarte zgomotoase…
Pai vehiculele pe perna de aer sunt folosite de armatele care se bazeaza pe atacuri in forta cu un sprijin logistic impresionant .
Exact.Iti trebuie o forta mare in spate pt sustinere.doctrina noastra nu este asa.
Ca de-obicei George GMT felicitari un articol cat se poate de complex si cu date exacte, tine-o tot asa!
Monitoarele si vedetele blindate au rolul lor bine stabilit in lupta in Delta sper sa nu ii vina nimanui in gand sa faca schimbari majore in acest domeniu, d-asemenea cred ca in viitor astfel de lansatoare de rachete neghidate (tip GRAD sau echivalent) vor echipa si unele nave din flota maritima, costa mult mai putin sa ai un astfel de lansator si sa bombardezi tinte aflate la tarm decat sa folosest rachete de croaziera dedicate care e drept pot lovi in adancimea teritoriului dar cu ce costuri, de la situatia din Libia mi-a venit ideea ca o astfel de nava dotata cu rachete neghidate de tip GRAD isi are sensul in flota navala.
Asteptam momentul in care artileria de la bord cel putin cea antiaeriana o sa fie legata la radarul si sistemel optice de pe monitoare si vedete blindate!
Multumesc foarte mult pt aprecieri!Si nu-ti face griji, Flota de Dunare este chiar mai bine dotata decat pare si se are in vedere modernizarea ei, in continuare…
eu mi as imagina o modernizare gen sistem optoelectronic de cercetare(identic mli84 cercetare)sistem mascare si lansare capcane termice ,dipoli(TR 85 M1)si turela de 30 mm inlocuita cu una operata din interior oerlikon 35 mm plus lansare rachete antiaeriene gen star(ghidate laser ,infrarosu) cele de 14,5 le as lasa cum sunt dar le as instala un lansator maliutka,spike aliniat cu tunurile si vizoare zi,noapte peerformante …si cam atat
Pai cam la aceleasi sisteme ma gandesc si eu…Sincer nu am idee ce vrea Marina pentru ele.Exista un zvon precum ca monitoarele ar avea in dotare UAV-uri, dar repet este doar un zvon…
„angelaglobal on august 7, 2012 la 18:01 said:
facem si portavioane?”
ihi, avem fo 2, unu la Vidraru si unu pe Arges in jos, pe un mal frumos…il pazeste pe Negru-Voda…
Pai cum sa nu facem?:)) pai am auzit ca au terminat unu de curand , la constructia lui au participat :10 zidaru ,5 dulgheri si cativa sudori… ce america cu portavioanele lor…noi facem si mai si….
Ps: Ai mai auzit de un lucru unde nu se face in romania?..pai noi facem tot….:)))
@gsg9
Da am auzit si eu de treaba asta…..cica noi avem o tehnica revolutonara …pe care ei nu o stapanesc….mai curand am auzit ca si rusia se roaga de noi sa le mai aruncam cate un submarin killo , ca promit ca is baietii buni:)).. cine stie , asa o fi:)) daca zic rusii atunci nu mai am nici o indoiala , pai ei isi respecta cuvantul dat….( ziceau alti ca fac ca tiganii care tot zic „sa moara …” dar de unde doar bullshituri americanesti …. capitalistii astia =))
Ba ai dracu’ sunteti! 🙂 V-a tunat si v-a adunat Dumnezeu pe aici! 🙂 ))))))))) Si sunteti si slab informati! Portavioanele erau de alama, si la fel ca in legenda, ce faceau ziua, noaptea semana a cazan de tuica! Se luau americanii cu mainile de cap, da odata cu terminarea corcoduselor, cica s-ar fi revenit la o forma mai clasica…Zic si io, ca nu am fost de fata, or fi doar zvonuri!
adica drone?
Da niste borgi 🙂 .
hello, my name is borg. cy borg.
scuze nu m-am putut abtine :))
facem si portavioane?
Cu zidaria a fost mai greu, ca le tot iesea puntea inclinata, dar pana la urma au luat-o baietii la pila…
@robert0808
Circula un zvon ca americanii si-ar cumpara submarinele atomice de la noi…ca noua ne ies mai ieftine…
Cica si dracovenia aia de a aterizat pe Marte e facuta de baietii de la Semanatoarea, cu input de la Aro Campulung
E prima oara cand citesc despre asa ceva. Interesant.
As avea si o intrebare, cu scuzele de rigoare daca pare deplasata : niste nave din clasa Skjold nu s-ar potrivi aici ?
nu stiu ce sa zic. sincer, nu prea imi pare ca flota fluviala isi gaseste necesitate. hai sa fim seriosi, in caz de conflict sunt cam egale cu 0, si nu as vedea nici rusia si nici ucraina sa ne atace prin delta – adica sunt zone mult mai propice de unde se poate declansa si sustine o invazie a romaniei, mult mai usor decat prin delta. fondurile cheltuite pe acest segment cred ca ar fi cel mai bine distribuite catre marina – pana la urma cu 2 – 3 fregate moderne pe langa cele 3 deja existente, 2 – 3 submarine performante ar elimina nevoia de a avea o forta care sa apere delta dunarii ca nu ar mai ajunge nimeni in delta. ma gandesc ca aceste 10-12 nave fluviale (includ aici si navele suport etc) pun o presiune financiara enorma pe un buget deja saracit al armatei. e posibil sa nu fie chiar ok punctul meu de vedere, dar eu asa vad lucrurile – iar este stupid sa consideri marina fluviala ca forta de politie pe dunare – adica sa alergi contrabandisti cu monitorul iar este aiurea, asta mai ales in conditiile in care politia de frontiera are o dotare mult mai potrivita pentru aceste misiuni. deci concluzia este, are sau nu romania nevoie de o astfel de forta? mai sunt valabile doctrinele si gandirile militare care au stat la baza dezvoltarii acestei clase de nave in Romania? oare cu banii blocati in aceasta flota nu se poate realiza modernizarea acelui segment cu adevarat important din marina militara, si anume flota de la marea neagra?
În plus față de ce spune enzo, este o breșă uriașă în logica expusă de makaveli
Tehnico-tactic:
1. În conflict aproape de dunăre, mai ales în deltă sunt neprețuite pt susținerea pedeștrilor.
2. Singura vulnerabilitate reală e față de avioane/elicoptere, dar se pare că au radare bune, deci pot să se ascundă (mă îndoiesc că de un Su-22 care vine rapid și jos, din cauza timpului) și să se apere.
3. În zona deltei nu poți deplasa artilerie, blindate – singurul sprijin al inamicilor ar fi aviația tactică, iar în defensivă navele acestea se fac utile astfel.
Strategic:
4. Cine vine din E, vine nu numai pe uscat. Trebuie să treacă delta în luptă, să debarce la mare (pt asta sunt marineii păcăliți – care au statut special de pregătire la noi).
5. Frecatele, chiar bine înarmate nu au ce face în lacul numit Euxin – mare interioară, nu ar face față aviației de la E.
6. Câteva fregate și submarine??? deci stai. Îmi explici cumva cum navele dunărene costă mai mult decât fantezia asta. Submarin avem…. nu insist. Costă scump flota marină, asta pe Dunăre nu prea… e total altceva și se folosește altfel.
7. Cu ce le înlocuiești??? sau lași încă o gaură în arsenal? Că nevoie este.
man, nu am zis ca flota dunareana cost cat fregate si submarine – nu imi ”baga” cuvinte pe gat aiurea 🙂 – am zis doar ca acele fonduri irosite (in opinia mea personala pe flota dunareana) pot fi canalizate spre modernizarea si dezvoltarea flotei de la marea neagra (evident banii de aici nu ar ajunge pentru tot ce am zis eu, dar daca stai sa te gandesti sa mentii operationale o flota de 12 nave, destul de vechi si slab dotate, plus personal necesar, oare ca si costuri nu o echivala cu macar o fregata moderna), flota mult mai importanta pentru securitatea nationala decat flota de dunare!
@makaveli. problema Deltei nu pote fi rezolvata altfel, decat cu flota speciala. Problema nu este Dela, ci cele trei brate ale Dunarli, extrem de importante economic si strategic. Sa nu uitam cate razboaie sa-u dus pt controlul Gurilor Dunarii. Iar in zona lagunara nu poti opera cu tancuri, TAB sau alte vehcule, iti trebuie obigatoriu nave de lupta.
Controlul Gurilor Dunarii este inca vital. Poate sunt si alte solutii: nave rapide, elicoptere, dar deocamdata nu avem alta solutie, iar navele, usor modernizate, sunt inca foarte competitive.
am inteles. atunci ce sa zic, sa bage mare multe mile 🙂
Explica-mi si mie pc 4 ca nu ma prind.
studiaza si altceva decat psihologia
cu o frontiera de mai bine de 1000 km reprezentati de fluviu si rauri precum siret care sunt „bariere naturale” in cazul distrugerii infrastructurii cu ce sustii sau imiedici fortele amfibii cand forteaza cursurile de apa?
un monitor poate lupta impotriva lor si in acelasi timp bombarda
un apra are 22 km distanta de tragere
modernizate cu niste incarcaturi lar de 160mm precum cele de pe larom …ar avea aceeasi distanta de tragere precum marasesti si styx-ul sau ,cu diferenta ca pot fi camuflate langa tarm unde apa iti ajunge la mijloc …ceea ce nu face nici o corveta
cu niste sisteme antiaeriene moderne pe ele …plus alte chestii ,ar fi chiar utile…si unice
(apropo nato le considera foarte utile…oare de ce?)
@makaveli
Nu ai dreptate. Flota fluviala este foarte utila. Dar modernizata, binenteles.
In primul rand, protejeaza Delta.
– In PRIMUL RAZBOI MONDIAL, Romania ramasese doar cu orasul Galati (in momentul armistitiului) ai acolo a fost o problema cu trupele de elita rusesti care au incercat sa ocupe Galatiul. Atunci Flota militara romana, care era la Galati, a reusit sa sustina un Bombardament pe trupele ce au incercat sa cucereasca orasul.
– In AL 2-LEA RAZBOI MONDIAL, in 1941 am fost atacati in Delta de catre armata rosie iar in aug. 1944, in cadrul Operatiunii IASI-CHISINAU am fost din nou atacati in zona NISTRU-MAREA NEAGRA. de fapt aici, pe regiunea aceasta a fost rupt frontul.
FLOTA FLUVIALA isi are intrebuintarea in:
– apararea Deltei (o posibila invazie din Buceag)
– Protejarea oraselor de pe Dunare (Tulcea, Galati, Braila) chiar si in cazul unui atac aerian, avand pe nave inclusiv armament anti-aerian)
– Protejarea orasului Sulina in cazul unui atac nava pe mare sau in cazul unui atac aerian dinspre Crimeea)
Este adevarat ca avem nevoie de modernizari… in special un radar si sisteme gen AK230 (sau AK630) conectate la un computer logistic si la radar. Cred ca ar fi frumos ca pe monitoarele mari… sa fie si cate un sistem de rachete A.A. gen… Hawk.
Lansatoarele LA-ROM 160mm ( numite APRN au o raza de actiune de 40-45km. acum monitoarele au doar lansatoarele de 120 mm dar pot fi inlocuite cu cele de 160 mm) imaginati-va ca aceste sisteme acopera o protectie de 40km + 40km. distanta de tarmul Dunarii. Inca ceva… aceste Monitoare au o mobilitate mare.
IN CAZUL UNEI DEBARCARI MARITIME IN DOBROGEA, Monitoarele pot lupta pentru stoparea invaziei. Astfel oprind inamicul pe Dunare.
makaveli – nici o arma nu este de prisos – ca sa ma exprim elegant.
Bai, ca voi sunteti destepti, ia cititi un banc aici:
http://prezidenta.wordpress.com/2012/08/07/despre-recensamant/
Nu prea au ce sa nimereasca cu rachetele ca nu au stabilizare, si au aceeasi probleme ca toata marina rumana :nu au aparare AA .Ca tot ati pomenit de Ucraina,poate sa scufunde marina cu avioanele .
M-am uitat la poze si am vazut ca tunurile sint de fapt turele de tanc. Inutil de grele, tinind cont ca nava are blindaj mult mai subtire. Ei, da’ daca in locul turelelor se monteaza mijloace de protectie mai usoare, iar in locul greutatii economisite se monteaza (evident in plus fata de tunul de 100) armamentul de pe doua turele Gepard, cu radare cu tot? Am rezolvat si problema antiaerienei (anti-elicopter). Radarele de la Deveselu’, plus ce multiroale or mai aparea prin dotare or sa aiba grija de apararea impotriva aviatiei/rachetelor supersonice.
M-am bagat si yo ca prostu’… Pina la urma e chestie de gust: nave sau unitati ambarcate pe elicoptere (inclusiv artileria). Per total, cred ca navele-s mai ieftine.
@reguletto – Monitoarele si vedetele au doar tunul 100mm de tank. dar nu au turela de tank.
Turela este diferita si blindajul nu are grosimea celui de pe turela. in primul rand, tunul de 100 mm este racit cu apa. ceea ce la tancuri nu este acest sistem.
AR fi fost frumos ca MONITOARELE sa aiba turela de tank TR 85M1 cu toate sistemele de lupta de pe acest tank, inclusiv lupta pe timp de noapte… dar nu-i asa.
Spatiul in turela de 100 mm este mai mare decat la tancuri si blindajul este mai subtire. personal as fi integrat in acele turele, tunul de 130mm care este acum in rezerva (raza R>30km)
O intrebare off-topic ,…
Motorul F 15 ului ce putere are?
Si care e cel mai puternic motor de avion militar din lume , ma refer la avioane de vanatoare….
Parcà F135 de la Pratt & Whitney ar fi cel mai puternic (+190 kN cu postcombustie), ba chiar are rezervà pentru 15% mai mult.
Pentru F-15 uità-te în wiki
Multumesc pt raspund ….iar pe wiki nu am gasit nimic de f 15 in legatura cu puterea motoarelui….am gasit in schimb pt su 27…..
Powerplant: 2 × Pratt & Whitney F100-100 or −220 afterburning turbofans
Dry thrust: 17,450 lbf (77.62 kN) each
Thrust with afterburner: 25,000 lbf for −220 (111.2 kN for −220) each
Bizar cà nu gàsesti:
http://en.wikipedia.org/wiki/McDonnell_Douglas_F-15_Eagle
Multumesc pt raspunsuri mircea … cred ca nu am cautat destul de bn si de asta:)) dar prin linkul dat de tn vad tot.. mersi inca odata de ajutor….
Interesante nave.
Din discutie, am aflat cà turelele la 100 mm sunt de la tancuri, cu blindajele respective.
Dar restul navei, ce blindaj are? La ce proiectile poate rezista?
70 mm daca a-mi aduc bine aminte
multam, dar 70 mm de ce calitate?, dacà nu este clasificat
Sau la ce rezistà, 12,7 mm, schije?
Blindajul de 70 mm, din cate imi aduc aminte… este un blindaj care era pe tancurile T34-76mm
Acest blindaj (adevarul este ca era inclinat) rezista unui atac cu tururile A.T. de 37mm dar si 47 mm (adevarat ca in WW2 dar acele tunuri aveau totusi o viteza a proiectilului de 750m/sec – 850 m/sec)
tunul de 47mm strapungea un blindaj clasic de 40-43mm la dist de 500m
– Cu siguranta rezista unui asalt cu: 12,70mm; 14,5mm; 20 mm si 23 mm
– E posibil sa reziste si unui atac cu tunuri de 25mm dar si 30mm la o distanta mai mare de 1000 m
Mitralierele de 14,5mm ar fi bine sa fie inlocuite cu tunuri Mauser de 27mm.Poate chiar si mitraliera de 30mm.O prioritate ar trebui sa fie modernizarea si eficientizarea sistemului AA. Poate ca nu ar fi rau sa mai avem inca trei monitoare, de generatie noua, echipate cu tunuri de 120mm, cel de pe Leopard 2, si sistem AA de ultima generatie, vital intr-un posibil conflict militar.
http://adevaruldespredaci.ro/istoricii-oficiali-au-decis-sustinatorii-dacilor-sunt-fascisti-sau-comunisti/
Buna seara tovarasi fascisti…….
Nu inteleg, de ce nu folosesc sistemul de pe LAROM cu toate bunatatile si laseru´ etc de pe bizon?
@M.C. Gugustiucul ala si cu Coana Chirita, aia doi mari istorici, sunt niste cretini! Interesant cum apar tot felul de tampiti -cu sau fara „obiectiv”, mai mult sau mai putin, dezinteresati -atunci cand se vorbeste despre Neamul nostru si istoria sa reala. Pe multi ii sperie Istoria Reala, fiindca se duce dracului toata „dezinformarea” lor.
Aveti vreo poza cu aceste nave camuflate ?
A mai spus cineva, mai sus, dar merita luat in discutie pentru ca pare o solutie la indemana: inlocuirea turelei 2x30mm din pupa Brutarului la fel ca si a turelei de 100 mm din pupa Kog-ilor cu o turela de Gepard 2×35 mm. E autonoma, are radarele ei si, in plus, poate fi dotata si cu 2 rachete AA cu raza scurta, solutie prezentata la un Expomil, acum cativa ani.
Pentru Brutari, as inlocui turelele 4 x 14,5 mm cu turele teleoperabile Rafael Samson (30 mm + 2xSpike). E posibil ca, din cauza spatiului restrans, sa trebuiasca renuntat la coaxiala de 7.62mm dar nu e o crima.
Acelasi lucru l-as face si pentru turelele 4 x 14,5 mm de pe Kog.In acest caz ar putea fi montate complete. Aici, turela Samson, joasa (1m inaltime), ar permite tunului de 100 mm din prova sa traga „peste umar”, aproape de 45-50grade spre inapoi (stg+drt), pe deasupra ei. In prezent poate trage pana la 90 grade (stanga-inainte-dreapta) pentru ca da peste turelele de 14,5 mm.
La Kog-i, pentru turelele de sus, 2x30mm, ar putea fi mai multe solutii:
– dotarea lor cu un sistem de conducere a focului, de tipul celui pentru Vifor;
– inlocuirea lor cu turele Rafael Samson (30mm+7,62mm+2x Spike),eventual Block II;
– inlocuirea cu 2 turele Oerlikon Millenium 35 mm (asta-i cam SF :-))));
Tot referitor la Kog-i as prefera sa las Brutarilor misiunile front-line, datorita siluetei lor joase si as dedica Kog-ii apararii antiaeriene a grupului naval. In acest sens, as renunta la una din instalatiile APRN 40x122mm si as folosi spatiul pentru instalarea unor celule VL pentru rachete antiaeriene Barak sau Sea Mauler, cu o raza de 10-12km. M-am oprit la ele pentru ca au o lungime de pana in 2 m si nu ar necesita suprainaltarea navei. Sunt interesante si Spider dar, cu cca 3 m lungime, inalta silueta navei.
Dupa completare, un Brutar ar avea:
– una turela 100 mm;
– 2 turele Tab: 14,5mm +7,62 mm, fiecare;
– 2 turele Samson: 30 mm + 2 x Spike, fiecare;
– 1 turela Gepard: 2×35 mm + 2x Strela/A95/similare;
– 2 sisteme APRN: 40 x 122 mm, fiecare;
Un Kog ar arata cam asa:
– una turela 100 mm;
– 4 turele Samson: 30mm+7,62+2xSpike, fiecare;
– 1 sistem APRN: 40x122mm;
– 8 celule VL Barak / Sea Mauler/similare;
– 1 turela Gepard: 2×35 mm + 2x Strela/A95/similare;
Un divizion format din 2 Brutari + 1 Kog ar asigura „servicii complete”: trageri directe cu 3×100 mm, sprijin cu 8x30mm (de pe Samson)si 6x35mm(de pe Gepard), sprijin antitanc cu 8×2 Spike, trageri indirecte cu APRN (5x40x122 mm), protectie SHORAD cu 8 Barak/Sea Mauler si protectie VSHORAD cu 3 turele Gepard (2x35mm + 2 rachete, fiecare), care pot fi sprijinite cu cele 8x30mm de pe turelele Samson.
Actiunile navelor nu se vor rezuma doar la o fasie de 20km stanga-dreapta de la cursul de apa. Cei de la Tohani produc acum si proiectile reactive de 122mm cu bataie marita la 40-45km (motoare frantuzesti). Au aceleasi dimensiuni cu cele clasice si nu necesita modificari ale navelor, cum ar fi cazul cu LAR160mm.
Acum, ca tot visam, poate se gasesc niste coltisoare libere pe nave pentru ambarcarea a unul-doua aruncatoare de 120mm, eventual cu Strix, dar trebuie sa fim atenti la greutatea totala a echipamentelor pentru a pastra pescajul redus al navelor (1,5m la Brutar si 1,7m la Kog).
Ideile nu sunt deloc rele, iar navele respective chiar merita modernizate. Insa vesnica problema a banilor, a incompetentei de fapt, blocheaza totul.
Exact, nu e atat vorba de bani cat de prostie vecina cu tradarea.
Singurele sisteme mai scumpe sunt pentru Barak/Sea Mauler dar, pana faci rost de bani pentru ele se pot rezolva celelalte, cu bani putini.
Pentru Gepard e vorba doar de adaptarea si montarea lor pe nave, dupa ce le dai jos de pe sasiul de Leo.
Sistemele Samson pot fi achizitionate treptat, chiar si cand iti vin fonduri cu picatura.
Sistemele sunt autonome si nu necesita perioade mari de indisponibilizare a navelor, pentru montare.
Excelente idei. Chestiile astea nu ar necesita un cost foarte mare dar odata implementate ar rezulta niste platforme plutitoare de arme fara egal in zona. Din punctul meu de vedere aceste nave sunt extrem de utile ele preluand rolul blindatelor in zona deltei si malurilor Dunarii ,deci o modernizare ar trebui sa fie o prioritate (mai ales in aria AA-calcaiul lui Ahile in momentul de fata a acestor nave).
Poate, cine stie, punem sisteme Skyshield pe navele noastre: arata bine, sunt usoare, par sa stie sa faca o multime de lucruri. Le fac cei de la Oerlikon.
Poate sa ma lamureasca si pe mine cineva in urmatoarea problema? De ce a fost nevoie de magaoaia aia de suprastructura la Kogi si de ce a fost nevoie sa urce APRN-urile la etajul 4?
Am avut o banuiala ca au vrut sa asigure o rezerva mai mare de proiectile reactive. Din ce am vazut la Brutari, fiecare lansator are si o rezerva de 40 proiectile, sub punte, spre prova.
La Kogi, cata rezerva de proiectile reactive au? Ocupa tot spatiul de sub lansatoare, pana la puntea principala? Mai jos, ca la Brutari? Daca nu, la ce foloseste tot acel spatiu, la fel ca si spatiul de sub tunurile de 30mm de sus?
O alta problema: am vazut ca la Kogi tunurile de 100mm sunt montate pe un suport de cca 50 cm inaltime (cred ca-i spune barbeta). Servantii turelei stau doar la nivelul acesteia sau ocupa si spatiul din interiorul barbetei (stau cu picioarele pe puntea principala, ca sa intreb mai pe sleau?). Ce grosime are blindajul barbetei? Daca se trage in ea cu un 30mm nu li se face frig la picioare?
http://www.tehnomil.net/2013/03/12/punct-final-conversiei-mli-84-la-m1/
ia vedeti ce scrie aici,referitor la ce propuneti ptr flota fluviala
in loc sa le vanda poate le faceau loc pe nave.zic si eu nu dau cu parul
Principala problema la turela OWSR-25 este faptul ca trebuie sa-i faci loc si sub punte pentru „cosul” in care se afla operatorul, in conditiile in care navele au un pescaj foarte mic si, foarte probabil, spatiul de sub punte este deja aglomerat cu echipamentele navei.
O varianta de utilizare ar fi sa instalezi o barbeta de cca 1,5-1,8m, deasupra careia sa montezi turela iar cosul cu operatorul sa se afle in interiorul barbetei. Asta ar insemna, pe langa greutatea turelei, sa adaugi si greutatea barbetei care trebuie si ea blindata ca sa nu-ti impuste cineva operatorul prin perete.
La Samson 30mm, turela teleoperabila este instalata fara a fi nevoie de penetrarea puntii iar operatorul se poate instala oriunde gaseste loc liber pe nava.
M-am gandit si eu la turela de pe MLI, dar Eroul Bula are dreptate: spatiul foarte mic face montarea problematica, pe cand o turele telecomandata ar putea fi mai usor optimizata, la fel si un lansator de rachete Spike, sau tunuri AA de 35mm cu radar incorporat.
Pingback:Două nave blindate vor putea fi vizitate pe Dunăre, în Caraş-Severin | Radio Timișoara