Fotografia de front

„Use a picture. It’s worth a thousand words.” – 1911

Roger Fenton – „L’Entente Cordiale”, 1855

Razboiul ca oricare alta forma de interactiune si “socializare” a speciei umane, a atras diverse forme de categorii profesionale printre care si cea a breslei fotografilor de front.

Inventarea procesului fotografic, si cateva decenii mai tarziu, a fotografiei “clasice” asa cum o cunoastem cu totii, a constituit o revolutie in lumea artelor vizuale, a comunicarii si a interactiunii umane.

Cum era si firesc dincolo de subiectele “pacifiste” (peisaje, portrete, obiecte, etc) camera obscura (aparatul foto) a fost folosita pentru a desena cu lumina (a fotografia) scene care pana atunci puteau fi vazute doar in desen, gravura si pictura.

Nevoia de a avea si imagini dincolo de niste randuri scrise pe o hartie intr-un ziar, a condus la aparitia fotografului de front.

Astfel, primul fotograf (amator, ce-I drept) de front a fost chirurgul Josh McCosh. Inrolat in armata bengaleza el a fotodocumentat cel de-al 2 lea razboi sikh desfasurat in perioada 1848 – 1849.

In 1854, in timpul razboiului din Crimeea (sic!), Gilbert Elliott devenea primul fotograf (profesionist) care lucra pe front. El era insarcinat de catre guvernul britanic pentru a fotografia fortificatiile Rusiei tariste pozitionate de-a lungul coastei Marii Baltice.

In acelasi an si in cadrul aceluiasi conflict, insa intr-o zona geografica diferita (Balaklava – Crimeea), englezul Roger Fenton incepea sa fotodocumenteze (in sensul actual acceptat) latura “intunecata” a razboiului, urmand ca imaginile sale sa fie difuzate publicului “civil”, respectiv in “The Illustrated London News” – primul saptamanal de stiri din lume. De-a lungul timpului, odata cu evolutia tehnica a camerei obscure (aparatul foto) calitatea imaginilor si numarul din ce in ce mai mare de fotografi au creat un adevarat fenomen socio-cultural in domeniul artelor vizuale, respectiv fotoreportajul de razboi.

Roger Fenton – peninsula Crimeea, portul Balaklava, 1854

Roger Fenton – peninsula Crimeea, baterie englezeasca de mortiere, 1854

Roger Fenton – peninsula Crimeea, tabara Regimentului 33, British Army

Intrucat cantitatea de fotografii din acest domeniu este colosala, si aici ma refer strict la cele de calitate, ma voi rezuma la a prezenta si detalia cateva imagini care sunt adevarate simboluri ale fotografiei de front.

Joe Rosenthal – „Raising the flag on Iwo Jima”, 23.0.1945

O icoana a fotoreportajului de front (premiului Pulitzer – sectiunea foto) dar si a victoriei americane, iar cativa ani mai tarziu folosita de sculptorul Felix de Weldon pentru a crea Marine Corps War Memorial (1954 – Arlington National Cemetery), aceasta imagine reprezinta (de fapt) o rearborare a steagului american. Motivatia ??? Orgoliul si dorinta cat se poate de umane ale lui James Forrestal – the Secretary of the Navy – de a avea steagul care flutura pe varful muntelui Suribachi (drapelul prezentat in fotografia urmatoare). Afland de aceasta dorinta, Chandler Johnson (lt.col.  2^nd Battalion) a ordonat sa fie adus un steag mai mare pentru a fi rearborat pe varful muntelui Suribachi, ceea ce s-a si intamplat.

Intregul episod a fost transpus de catre Clint Eastwood in pelicula “Flags of our fathers” (2006).

Ssgt. Louis R. Lowery – „Raising the first flag on Iwo Jima”, 23.02.1945

Evgheni Kaldei – „Raising the flag over the Reichstag”, 02.05.1945

Fotografia a fost realizata de catre E. Kaldei  (fotograf al Armatei Rosii) in timpul bataliei pentru Berlin, fiind considerata o referinta a fotojurnalismului de front. Spre deosebire de imaginile din Iwo Jima, in care sunt cunoscute cu precizie numele puscasilor marini prezenti in ambele fotografii, identitatea soldatilor sovietici a fost disputata de-a lungul timpului. Astfel, varianta oficiala a propagandei sovietice il prezenta pe georgianul (he,he,he, Stalin stia de ce) Meliton Kantaria ca fiind cel care arbora drapelul, in timp ce (ulterior) fotograful a marturisit (de buna voie si nesilit de NKVD) ca soldatul din imagine era Alexei Kovaliov, un kievean.

Robert Capa – „Landing of the US troops on Omaha Beach”, 06.06.1944

Participand alaturi de trupele americane la debarcarea din Normandia, fotografia surprinde un soldat american din cel de-al 2 lea val debarcat pe Plaja Omaha. Desi luptele au fost crancene, fotograful a reusit sa supravietuiasca si, un fapt remarcabil, sa realizeze 106 instantanee cu diverse momente ale luptei.

In 25.05.1954, Robert Capa (o legenda a fotoreportajului modern) participand alaturi de un regiment francez la Primul Razboi din Indochina, calca pe o mina antipersonal si, in urma ranilor serioase de la picior si piept, moare in drumul catre spital.

Martin Cleaver – „Frigate HMS Antelope exploding on San Carlos Bay, East Falkland”, 23.05.1982

Momentul surprinde explozia depozitului de munitii al fregatei, avarie survenita in urma atacului aviatiei argentiniene, respectiv a avioanelor A-4B Skyhawks. Imaginea adevenit un simbol al razboiului din insulele Falkland fiind des uzitata in articolele care mentionau respectivul conflict.

USS Arizona – Pearl Harbour, 07.12.1941

Lovita de catre torpilele bombardierelor de tip Nakajima B5N “Kate”, decolate de pe portavioanele Kaga si Hiriyu, USS Arizona primeste o ultima lovitura care-i penetreaza puntea blindata si patrunde in magazia de munitii, efectul fiind devastator pentru echipaj si structura navei. Explozia ucide 1177 de marinari dintre cei 1512 prezenti la bordul vasului.

Eddie Adams – ” General Nguyen executing a presumed Vietcong officer”, Saigon, 01.02.1968

Puscas marin si fotograf de front in razboiul din Coreea, Eddie Adams surprinde momentul in care seful Politiei Nationale, generalul Nguyen Ngoc Loan, executa un prizonier Viet Cong (Nhuyen Van Lem) pe o strada din Saigon.

Anticipand reactia publicului american, editorul ziarului The New York Times a hotarat ca fotografia sa fie publicata alaturi de o alta care surprindea un copil inlantuit de catre Viet Cong. Desi ambele fotografii contineau un dramatism coplesitor, momentul executiei a avut un impact vizual si mental mult mai puternic asupra opiniei publice.

Albert Eisenstaedt – „V-J Day in Time Square”, 14.08.1945

O fotografie simbol realizata in New York cu ocazia sarbatoririi victoriei impotriva Japoniei. Ulterior, fotografia a starnit numeroase controverse intrucat 11 barbati si 3 femei si-au asumat identitatea personajelor din imagine. Nici in ziua de astazi nu se cunoaste cu exactitate numele celor doi.

 

Jimmy