Anul trecut, cu ocazia expozitiei Euronaval, francezii au surprins prin anuntarea unei noi nave de lupta, nava care este se pare intr-un stadiu avansat al conceptiei. Ministrul apararii francez, Jean-Yves Le Drian, a dezvaluit presei un nou concept, de fregata – Frégate de Taille Intermédiaire (FTI).
Iar lucrurile sunt serioase pentru ca a fost anuntat si un buget ferm pentru achizitionarea a cinci astfel de nave incepand cu 2023. Navele din clasa FTI vor inlocui fregatele clasei Lafayette. Bineinteles ca guvernul francez spera ca va avea si clienti pentru export.
Frégate de Taille Intermédiaire (FTI) va avea un deplasament 4250 to, este un proiect cu totul nou si asa cum se vede din poze arata diferit fata de navele clasice, avand o “prova-inversata” pentru a creste calitatiile nautice ale navei pe mare montata, prova similara intr-un fel proiectului american Zumwalt.
Pana la inceputul lunii octombrie anul trecut francezii au ales o parte din armele care vor dota fregata: rachetele, tunul si radarul, s-au hotarat de asemenea asupra arhitecturii generale a navei, plus sistemele majore, urmand ca restul echipametelor sa fie si ele selectate in urmatoarele luni.
Revenind la datele tehnice al FTI, nava va avea un deplasament de 4250 tone, o lungime de 122,25 metri, totul cu un echipaj de 125 de oameni (din care 15 vor face parte din detasamentul aerian). Pe langa cei 125 de oameni, nava mai poate lua la bord inca 50 de militari.
Constructorul navei va fi – nici o surpriza aici – compania DCNS, acceasi firma care construieste si fregatele FREMM sau corvetele Gowind. Odata cu anuntul ministrului apararii francez, DCNSul a anuntat ca va dezvolta si o versiune pentru export, versiune numita Belharra.
La capitolul arme stim ca fregata va dispune de sistemul AA Aster 15/30, de rachete anti-nava Exocet (probabil MM 40 Block III), torpile MU 90 si un tun multifunctional calibrul 76mm, probabil OtoMelara.
Nava nu va fi echipata cu rachete de croaziera, stim insa ca va dispune de doua lansatoare pentru rachetele AA Aster (fiecare lansator cu cate patru celule), iar Thales va veni cu radrul Sea Fire 500.
Propulsia va fi asigurata de un sistem (CODAD) care va asigura o viteza maxima de 27Nd si o autonomie de 5000Mm. In linii mari sistemul CODAD se bazeaza pe doua motoare diesel care invart o singura elice prin intermediul a doua ambreiaje si a unei cutii de viteza.
Bineinteles ca proiectul este unul modular, permitand clientului sa-si aleaga diferite configuratii si diferite sisteme de armament/radare, etc, francezii sperand deja ca multe astfel de nave vor fi comandate la export, DCNS descriind nava ca fiind una foarte bine inarmata, perfect capabila sa lupte – in functie de configuratie am adauga noi – in toate cele trei medii (anti-nava, anti-aerian si anti-submarin), fregata putand indeplini foarte bine si un rol serios in razboiul electronic.
Aceasta “fregata-digitala” va intra in dotarea Marinei Franceze incepand cu 2023 si pana in 2030 toate cele cinci nave ar trebui sa devina operationale oferind astfel Frantei un nucleu modern si versatil, format din 15 nave de lupta noi: 5x FTI, 8xFREMM si 2xHorizon.
Bineinteles ca nava va dispune de elicopter (NH 90NFH – varianta special dezvoltata pentru uzul pe nave, lupta anti-submarin si lupta anti-nava), hangar si drone de cercetare/supraveghere.
O mare realizare este (asa o prezinta Thales) noul radar Sea Fire 500, un radar special proiectat pentru a lucra cu rachetele din familia Aster. Sea Fire este un radar de tip AESA cu patru panouri active (seamana cu “americanul” Master Spy 1 de pe navele AEGIS americane). S F 500 poate detecta si urmari pana la 100 de tinte si poate executa simultan atat activitati dedicate luptei anti-aeriene cat si lupta anti-nava pe zona defensiva, detectand rachetele anti-nava care zboara la altitudini foarte mici (sea-skimming).
Tot cei de la Thales au anuntat ca FTI va avea in dotare un sonar tractat de ultima generatie, de fapt o varianta compacta a CAPTAS-4, sonar aflat deja in dotarea fregatelor FREMM si Type 23 britanice si desi varianta compacta este mai usoara cu 20% si mai mica (dpdv al dimensiunilor fizice) cu aproape 50% decat sonarul aflat deja in exploatare pe navele mai mari, performantele acestuia vor fi similare.
Mai departe ramane sa vedem ce succes va avea FTI la export, ce pret de baza va avea, deocamdata putem constata ca FTi nu este chiar asa de intermediara, nava fiind o inlocuitoare a fregatelor din clasa La Fayette, nave care sunt pe la 3600to, asadar FTI cu ale sale 4250 este mai mare, aici remarcandu-se din nou tendinta de crestere a tonajului pentru navele militare dezvoltate acum.
Intermediara ar putea fi numita din punctul de vedere al armamentului si al capabilitatii in a sustine o gama mai mare de misiuni. Ca armament este net superioara clasei de nave pe care o inlocuieste, dar inferioara FREMM (Aquitaine-class), FTI putand fi considerata o nava capabila sa duca foarte bine razboiul anti-submarin, la un nivel ridicat lupta nava-nava si – intr-un grup de nave – sa contribuie la lupta anti-aeriana si impotriva rachetelor anti-nava inamice.
Practic, din punctul meu de vedere, FTI este o mini-fregata zdravana si puternica (“mini” fata de FREMM), o nava caré s-ar situa intre o fregata mai mica si o corveta „musculoasa”.
GeorgeGMT
Francezii fac scule bune , pacat ca sunt cam scumpe si nu prea poti monta decat armament frantuzesc. Sunt curios ce se va allege de corvetele olandeze pe care ai nostrii vor sa le construiasca la Galati . Va ramane acest contract , se vor relua negocierile , vor intra si altii pe fir ? Deocamdata toata tara este la portita cascand gura la Ghita .
Sunt scumpe ca mana de lucru e la fel de scumpa . La chinezi ii dai 250 de euro unui muncitor de nave militare si e ferict …
Ne-am intors la formele secolului XIX (prova inversata)! 🙂
Personal, urmaresc de mult subiectul, nava este extrem de interesanta, numai buna sa refacem Careul de Asi din Romania celui de-Al Doilea Razboi Mondial! 🙂 (ca tot e vineri azi, dupa cum zice un personaj simpatic 🙂 )
Insa ramane de vazut pretul…
Tendinta este fireasca, este nevoie si de fregate mai mici, cu bune capabilitati, care sa fie alergate prin marile lumii cand se mai intampla una-alta.
In completare, s-ar parea ca discutia despre tunuri este inca deschisa, de la 57 la 127 mm: http://www.navyrecognition.com/index.php/news/naval-exhibitions/2016/euronaval-2016/4535-french-navy-fti-frigate-from-57mm-to-127mm-naval-gun-system-choice-still-open.html
57mm imi pare putin cam micut pentru clasa respectiva, depinde ce fel de tinte te astepti sa angajezi cu el. La calibrul ala e mai mult antiaerian 🙂
Marinarii vor 127 mm. Boys are boys! 🙂 Iar daca vrei s-o folosesti si pentru suport de artileria, clar, 127 de optiunea, mai ales cu proiectile minune,Volcano?
Insa sunt si mai scumpe.
Iaca argumentatia in favoarea 57 mm: „A key factor will be the whole life cost of the system. We learned at the show that this is the reason why the Bofors 57mm Mk 3 has recently started to be considered as well. In addition to being more affordable than a 127mm or 76mm gun, the 57mm offers other advantages: While this gun doesn’t offer the range and lethality of the 127mm guns, some of its performances are comparable to the 76mm. This is particularly true when you take factors such as the rate of fire and the amount of explosive per shell into account (the Bofors gun achieves a higher amount of „explosive fired per second” compared to the 76mm. This is explained in more details in this video). In addition, the 57mm shells being smaller, a greater number may be stored aboard the ship. Finally, we believe that a smaller main gun (such as the 57mm) because of its lighter weight could allow the installation of larger remote weapon stations (than the 20mm Narwhal).”
Clar, de urmarit subiectul! 🙂
127mm e bun si antinava… 76mm e asa si asa, dar cu 57mm ce poti ataca in afara de niste salupe?
Din ce inteleg eu din explicatia de mai sus, decat 76 mai bine 57, privit ca suma calitati vs. dezavantaje. Clar, pentru misiuni anti-piraterie n-ai nevoie de mai mult.
Apoi, depinde si ce mai ai prin flota. Daca astea ar fi navele mele principale, le-as lua cu tunul de 127 mm, intotdeauna exista posibilitatea re-aprovizionarii pe mare.
E bun si 57 anti-nava, astazi majoritatea navelor nu prea mai sunt blindate. Ma gandesc ce prapad ar face un proiectil de 57mm cu incarcatura termobarica care ar exploda in interior.
Bineinteles problema unui calibru mai mic este data de raza.
Ce-mi place la FTI este faptul ca practic, nava are de toate la bord si ma gandesc ca, modulara fiind, ai putea sa-ti cumperi 3-6 nave, operabile cate trei, fiecare specializata pe ceva, secundar pe altceva si tertiar sprijinind fiecare a treia nava.
Stiu ca britanicii au incasat-o, pe logica asta, in Falklands dar ar merge si te-ai alege cu trei mini-distrugatoare. Problema insa ramane la armamentul cu raza lunga (Aster 30) si capacitatea redusa de incarcare a munitiei.
Aberez, of course, dar este un design care te face sa visezi si imi pare peste Type 26 britanice.
FTI este conceputa ca nava multirol, cu bune capabilitati in toate mediile de lupta. Echivalentul britanic ar fi viitoarele Type 31, Type 26 is un soi de echivalent FREMM.
Aster 30 sunt creditate cu o raza de 120 de km, ceea ce nu mi se pare putin deloc. Un mix de Aster 15/30 iti da posibilitatea sa faci acoperire AA pentru o grupare de nave.
FTI ar fi un soi de fregata saracului (echipaj mai mic, autonomie mai mica, spatii de comanda si control mai mici la bord, mai putin armament/provizii la bord etc), ca si Type 31, ambele foarte potrivite pentru noi, bune de inlocuit Type 22-urile. Sau de lucrat in tandem cu ele. Pentru conditiile de la Marea Neagra, unde luptam mai aproape de baze, sunt suficiente.
Nu as specializa FTI-urile pe ceva anume, in schimb le-as grupa in 2 flotile, in tandem cu celelalte (corvete, dragoare etc) un soi de: 2 (1 FTI + 1 Type 22) – 2 (Corvete) – 2 (dragoare) – 1 nava logistica – 1 petrolier, fiecare cu flotila ei de elicoptere dedicate SAR, AS etc
O forta principala Ro Navy cu 2 FTI, 2 Type 22 inarmate decent si 4 Sigma ar restabili demnitatea Romaniei la Marea Neagra dupa ani de rusine si umilinta. E bine sa visezi din cand in cand… 🙂
🙂 La Type 31 ma gandeam…
Bofors 57 mm mk3 e cam la fel de greu ca OTO 76 / 62 SR, iar mai ieftin iarasi nu cred.
Francezii se gandesc probabil ca ei nu au nevoie de lupta anti-nava cu tunul tinand cont de geografia lor. Oricum rachetele sunt baza, iar ei sunt inconjurati de prieteni. Poate de aici logica lor
Un 57 e mai bun in rol AA 🙂
poate cineva sa explice ce este cu tendinta asta de a construi cu prova inversata. adica in 1900 era valabil , apoi nu iar acum este reevaluata hidronamica!
Parerea mea prova inversa e mult mai hidrodinamic , ce naiba prova normala zici ca e facut sa despice apele , nu sa le treaca .
Nici eu nu pricep aceasta tendinta cu „prova-inversa”, dar eu nici nu ma pricep prea mult. Logica unei prove normale este sa taie si sa „incalece” valul, una inversa va taia practic mai tot timpul apa, adica ma gandesc cum va tine marea o astfel de nava, mai ales o mare montata cu valuri de 8-9 metri….
Pe de alta parte si puterea necesara imi pare ca ar trebui sa fie mai mare pentru obtinerea unei viteze similare cu o nava cu prova normala.
Asta „inversa” se „infige” efectiv in val, nava nu are tendinta sa-l treaca pe sus ci efectiv sa-l sparga.
Singura veste buna ar fi stabilitatea, nava devenind evident mai stabila dpdv al tangajului.
@George: ai atins chiar tu cheia, prova aceea sparge valul si nu se urca pe el. De aici reiese rezistenta la inaintare mai mica, stabilitate mai mare. Daca ma uit la desen vad ca are si bulb….. imi scapa acum denumirea…., protuberanta aceea din parte de jos a provei. Ala da stabilitate la tangaj. Tine nava in val, n-o lasa sa se urce pe el.
Bulbul ala ajuta la scaderea rezistentei navei la inaintare (pe principiul hidrodinamic al „picaturii de apa”, principiu care se evidentiaza foarte bine la submarinele, acolo unde Kilo este foarte diferit fata de Romeo class), nu cred sa aiba legatuta cu spargerea valului sau „incalecarea” sa.
De fapt chiar nu cred sa aiba legatura, pt ca am vazut videoclipuri cu asfel de nave, ca fiind foarte saltarete pe valuri.
@George: Adica ce am scris mai devreme. Am lucrat ~4 ani in santierul naval din Braila (fostul SANAB SA, acum nu mai stiu cum se numeste). De la inginerii care proiectau structura stiu de „urcat nava pe val” vs despicat valul. De la ei stiu ca saltatul navei pe valuri depinde foarte mult de cat de bine dimensionat e bulbul ala. Mai stiu ca bulbul ala are o forma foarte complicata, cere calcule complexe. Deasemenea masa lui e importanta (sunt niste camere in el care se umplu partial cu nisip). Asta se intampla (lucrul la nave) acum 25 de ani. Intre timp o mai fi evoluat si teoriile si tehnologia in leg cu proiectarea structurilor navale.
Prova inversa scade RCS.
George cred ca esti de acord cu mine cand spun ca daca americani fac cu prova inversa nu o fac din inovatie , noi acum speculam , dar cu siguranta americanj au facut zumwalt cu prova inversa ca sa calareasca mult mai bine valurile , bb aia stiu ei ce stiu doar nu au bagat atatia bani in reaserch de dragul provei inverse .
Referitor la prova inversata. Nu-s inginer dar dintr-un film documentar despre picioare de pod se arata cum gheata se acumula in fata piciorului de pod rotund iar la un picior de pod bombat la linia de plutire(cam cum e prova inversata) gheata se sfarma inainte de a ajunge la pod si trecea pe langa. Banuiesc ca la prova normala apa se „inghesuie” in fata navei opunanad rezistenta la inaintare in timp ce prova inversata o ridica in sus si o taie partea superioara . Scuzati limbajul atehnic.
Mai multe informatii despre acest nou tip de prova puteti gasi aici: https://en.wikipedia.org/wiki/Inverted_bow
Este posibil ca, pe langa imbunatatirea calitatilor nautice, acest tip de prova sa contribuie si la caracteristicile de vizibilitate radar ale navei. Nu stiu cat e spectacol si cat e utilitate, la Zumwalt nu e numai prova inversata, toata nava arata ca un soi de F117 plutitor.
La FTI insa, avem bulb clasic, iar prova si liniile provei pana la jumatate sunt cumva clasice, dupa care prova o ia invers, spre inapoi.
In materie de veliere de performanta unde calitatile nautice conteaza foarte mult, cititi punctul 4 din link: http://www.volvooceanrace.com/en/boat/14_Innovative-features.html
In acelasi registru de noutate se incadreaza si axe bow, cum are MAI Stefan cel Mare.
Tre sa aiba si niscai avantaje hidrodinamice, refuz 🙂 sa cred ca le proiecteaza asa doar din motive estetice.
Cam ca la avioanele de generatie 4++, care toate au iesit cu canarduri: Gripen, Rafale, ET, Suhoiuri. I-a pleznit pe toti odata aceiasi inspiratie 🙂 .
https://www.youtube.com/watch?v=VS29iCSLnLU
Note the Raytheon RAM launcher on top of the helicopter hangar.
Daca si DCNS a renuntat la Crotale.. se cam vede care o sa fie standardu’ CIWS in urmatorii ani
N-am înțeles niciodată de ce un tun cal.100 mm este mic pentru un …tanc și un tun cal. 76 mm este bun pentru un …vapor.
Mi se pare o anomalie.
Mă așteptam ca la vapor să ai totuși un tun mai serios care să folosească și muniții perforante dar și explozive de calibru mare.
Mă puteți lămurii?
Mersi.