Continuam seria militarilor romani de exceptie cu Generalul Cena si o personalitate remarcabila pe doua planuri, ambele atat de apropiate sufletului meu. Nicolae Cena s-a nascut la 1844 in satul Mehadia, din Caras-Severin dintr-o familie instarita, tatal sau, Nistor Cena fiind ofiter de graniceri in armata austriaca si mama sa fiica unui proprietar de pamanturi roman, dupa unele surse, dupa altele fata unui taran simplu roman.
Tanarul Nicolae Cena urmeaza o cariera militara dupa pasii tatalui sau, devenind absolvent al scolii militare de pionieri de la Tulln. Se remarca in razboiul austro-prusac, mai exact in batalia de la Königgratz din 3 iulie 1866, desi fortele austriece au suferit o infrangere categorica. Tanarul capitan Cena revine in Banat, la Timisoara, unde ocupa functia de profesor la liceul militar din oras. La ordinul Imparatului este trimis ca si atasat militar la Curtea Marelui Duce Adolf de Luxembourg iar la revenirea la Viena primeste comanda mai multor regimente, cel mai reputat fiind regimentul Freiherr (Baron) von Bouvard nr 74 din Galitia. La scurt timp devine colonel, apoi la exceptional general de brigada.
In anul 1908 Feldmarschall-leutannant-ul Nicolae Cena solicita trecerea in rezerva pe motive medicale. Cu ceva timp inainte generalul a suferit un accident grav de calarie fapt ce l-a imobilizat la pat o perioada considerabila. Avand pe piept Ordinul Coroanei de Fier, Crucea de Cavaler al ordinului Franz Joseph I, Crucea de Merit Militara clasa a III-a precum si medalia Signum Laudis solicitarea este apobata de indata si i se multumeste, de catre Imparat in persoana, o onoare destul de rar intalnita in vremurile respective.
Dupa pensionarea din armata, generalul Cena isi revine din punct de vedere fizic si se dedica integral pasiunii sale, respectiv cercetarea istorica arheologica. Sub organizarea si coordonarea sa desfasurandu-se o serie de cercetari cu privire la originea poporului roman, cele mai ample sapaturi la castrul roman Pretorium/Ad Mediam fiind facute sub indrumarea sa. Rezultatul amplelor cercetari este publicat la Academia de Stiinte din Viena si facute disponibile in limbile germana si romana si au certificat fara echivoc prezenta imperiului roman in zona Bailor Herculane. Mai important certifica prezenta romaneasca in aceea zona neintrerupta de aproape 2000 de ani.
La inceputul razboiului intra in conflict cu maresalul von Hötzendorf si asta ii atrage o serie de repercusiuni, inclusiv faptul ca nu poate ocupa o functie activa la mobilizare asa cum era obisnuit pentru generalii in rezerva. Din cauza opiniilor sale si convingerii ca este un colaborator al armatei romane autoritatile maghiare il retin. Este eliberat in scurt timp prin interventia autoritatilor centrale austriece dar si a prietenului sau Generalul Domasneanu, seful statului major al armatei a 10-a. Autoritatile austriece l-au tinut la Viena in speranta ca eventuale repercusiuni din partea autoritatilor ungare sa fie evitate. Meritele sale militare exceptionale din razboiul austro-prusac nu erau ceva ce putea fi trecut cu vederea si nici faptul ca generalul era respectat de “vechea garda”, inclusiv Imparatul. Este trecut la serviciu militar activ de catre Imparat si se ocupa de inspectie la ministerul de razboi din Viena. Functiile de inspectie de regula erau atribuite celor cu rang nobiliar, generalul roman Cena fiind o exceptie.
Dupa razboi este incadrat in armata romana cu gradul de general de divizie si ajuta la organizarea primelor unitati militare romanesti din Banat alaturi de generalii Domasneanu, Pop si altii in cadrul Consiliului Dirigent al lui Maniu. Ulterior devine senator in Senatul Romaniei Mari. De asemenea devine primul director roman a statiunii Baile Herculane, statiune ce sub administrarea sa devine o destinatie exceptionala a turismului romanesc interbelic. In tot acest timp isi continua cercetarile istorice si pune bazele muzeului de istorie din Baile Herculane, cel care ii va purta si numele peste ani.
Pentru meritele sale deosebite Regele Ferdinand il decoreaza cu ordinul Coroana Romaniei in grad de Mare Ofiter.
In 1922, generalul Cena se stinge din viata iar bunurile sale, respectiv lucrarile de cercetare, obiectele scoase din pamant cu prilejul cercetarilor de la castrul roman Pretorium sunt donate statului roman prin vointa sa testamentara. Colectiile sale de carti istorice sunt donate liceelor banatene pe care inca din timpul vietii le-a sponsorizat substantial din pensia de general.
Ca de obicei pun concluzia uitandu-ma spre ce a construit generalul Cena in timpul vietii si ce a lasat in urma. Ma intreb cati din mai marii doctori au contribuit stiintific in orice domeniu, cu atat mai mult la dovedirea continuitatii poporului roman pe aceste meleaguri si cati au sustinut invatamantul din propriul buzunar. Cati au platit tot din propriul buzunar activitati de cercetare arheologica si cati si-au publicat lucrarile de cercetare la cele mai inalte foruri europene. Cati si-au lasat dupa moarte bunurile scolii romanesti si generatiilor viitoare asta dupa ce au avut o cariera de exceptie militara, servind acolo unde i s-a cerut de pe linia frontului pana la biroul garnizoanei.
In poza, general de divizie roman si istoric-arheolog Nicolae Cena.
Ma semnez al vostru lt(rez)
Bibliografia:
Irina Marin, Dr. Dennis Deletant (Sup.): “The Formation and Allegiance of the Romanian Military Elite Originating from the Banat Military Border”, University College London,
World War One and Internal Repression: The Case of Major General Nikolaus Cena, Austrian History Yearbook, vol. 44, Viena 2013, p. 195-208
Coriolan I. Buracu: „Muzeul General Nicolae Cena în Băile Herculane și cronica Mehadiei”, Editura Ramuri, Turnu Severin 1924
https://statiuneaherculane.ro/muzeul-de-istorie-nicolae-cena-din-baile-herculane/
https://www.banatulazi.ro/cum-a-devenit-targul-mehadiei-locul-de-nastere-al-arheologiei-banatene/
no fain?aș fi curios să aflu care au fost strategia,procesul si efortul de alipire si integrare a Transilvaniei in Romania Mare.adică noi ne minunăm de unificarea germană dar avem sub nasul nostru un exemplu 100% românesc….chiar două dacă punem si unirea primelor două pricipate.acest proces administrattiv,social și economic bănuiesc că nu a fost lăsat in virtutea inertiei si s-a mers pe un program binestabilit.deci,acest proces era incheiat la inceperea WW2 ,cele trei provincii lucrau ca un stat unitar si coerent sau inca eram in perioada de tranzitie?a durat 5,10,15…20 de ani,adninistratia,politia,armata,sistemul bancar au foat golite de cetateni ai fostului imperiu,au fost valuri de migratie inspre si dinspre transilvania,a fost repopulată,au fost acordate facilitati sau despagubiri pentru cetatenii mai vechi sau mai noi ai provinciei,ce batalii politice a declansat aceasta unire…ar fi mers discutia in 2018 dar am avut grijă să ne batem joc de aniversare.
Uaii psycho, pai tu ai pus o intrebare de genul „what’s the meaning of life”… deci o intrebare cu o carte precum Shogunul ca raspuns.
Ultima aformatie in schimb este ceva ce ar trebui sa ne puna ep ganduri. Da ne-am batut joc de centenar, cu fasturi inutile si lipsite de substanta.
nu la nivel academic ?dar noi discutăm depsre reunirea cu basarabia dar fara a cunoaste mecansimele din spatele unui asemenea demers.
Pentru Transilvania, din ce am citit, a existat tot timpul o preocupare si un plan din partea celorlalte Tari Romane, incepand cu 1848 (poate si mai devreme).
La 1918 insa cred ca mai degraba am reusit sa profitam rapid de o oportunitate aparuta, planul initial intrand la apa imediat dupa succesele inceputului de campanie din 1916.
Vreau sa cred ca si pentru Basarabia avem macar un plan, desi la 1918 a venit mai degraba pe tava. Asta nu neaga faptul ca in alianta oferita de Puterile Centrale la incaputul primului razboi mondial, Basarabia facea parte din oferta si probabil si din cerea noastra.
Ahh, dar si asa ar fi aici de o teza de doctorat, sa vad ce post sa caut prin arhive la Consiliul dirigent a lui Maniu. Aici a fost o discutie istorica interesanta deoarece fiecare vedea cosniliul dirigent la fel pana intr-un punct si total dlifert in altul.
Acum, consiliul dirigent a avut practic ca misiune, misiune acceptata de Maniu sa integreze institutional Transilvania in Romania.Ceea ce a si facut. Mecanismele exacte ar fi greu de analizat fara document insa daca mergi pe sectoare, Maniu a ales niste „localnici” de exceptie, toti cu experienta serioasa adminsitrativa in imperiu sa formeze structuri teritoriale similare cele din Romania.Tot in acest timp o parte din regateni primesc functii in Ardeal si o parte din ardeleni ocupa functii in Regat.Corect si echitabil. Aici exemplele sunt multe, nu vreaus a vorbesc prostii despre integrarea la nivel de biroud e agricultura a consiliului dirigent insa cu privire la ce ma apsioneaza si pe mine,inceperea organizarii militare in divizii pe model romanesc apare la cateva zile dupa marea unirea, sub comanda unor ofiteri cu experienta serioasa pe front, o parte din ei i-am adus aici in fata voastra si sunt tare bucuros de acest fapt. Toate desigur integrate in structuri de comanda de tip corp de armata respectiv inspectorate general de armata la nivel regional si apoi central.
Aici practic s-a separat Maniu de Bratianu, Maniu vedea consiliul dirigent ca si guvernul regional si chiar propune in acest sens un proiect de constitutie ce la vremea aia semana cu face Elon Musk acum. Constitutia respectiva, a avocatului timisorean Romulus Boila impartea tara in judete dar si in regiunei si un grad mare de descentralizare.Primeau consilii dirigente provinciale si muntenia si moldova confrom proiectului sau. De ce judete mici si regiuni mari, argumentul lui Boila a fost ca omul sa nu piarda mai mult de o zi mers cu caruta(vorbesc serios) pentru a rezolva o problema de natura adminsitrativa. Aici explicatia pentru minijudetele interbelice din Transilvania. Bratianu este de acord cu structura la nivel judetean insa nu accepta proiectul de constitutie integral, el nu dorea regiunile respective si nu accepta nici formarea unei adunari constituante. Zice, bun, parlamentul este adunare constituanta si gata. Maniu nu-i de acord si protesteaza insa majoritatea liberala din parlament era cu Bratianu in mod evident. Bratianu, era pur si simplu de alta viziune in sensul modelului centralist francez, un model valabil si viabil fara discutie la vremea respectiva, iar modelul lui Maniu era tot unitar, dar englez, cu provincii constituente. Rezultatul cu toata opozitia lui Maniu, constitutia din 1923, o constitutie care multi juristi (sau cei pe care ii mai stiu eu)o considera un act fundamental foarte bun, net superior oricarei constiutii emise ulterior in Romania. Echilibra puterile statului exemplar. Am citit si eu constitutia incercand sa o pun in politica vremii, si am gasit raspunsul al multe probele din prezent. Ca sa o zic concret fara sa vorbesc general, vedeti cine se pronunta daca o lege ii constitutionala sau nu in 23: Art. 103. – Numai Curtea de casatie in sectiuni-unite are dreptul de a judeca constitutionalitatea legilor si a declara inaplicabile pe acelea cari sunt contrarii Constitutiunii. Judecata asupra inconstitutionalitatii legilor se margineste numai la cazul judecat.
Oare ce sa faceau multe puteri postdecembriste din Romanai fara jucaria favorita, CCR-ul numit politic.
Mi se pare fascinanta istoria asta, doi titani se certau pe idei, pe principii nu pe ba pe’a matii si pe care ia mai pensie mai babana…
Dumnezeule ce am fost si ce am ajuns…
vremurile alea nu cred sa se intoarca prea curand (cel putin nu in timpul vietii noastre), spre niciodata…
Iuliu Maniu era mai „ardelenist” (a se intelege habsburgic/austro-ungar) in probleme de unitati administrativ-teritoriale.
Si a gresit cu varf si indesat.
Bratianu a avut dreptate in aceasta privinta. Nu neaparat si la faza cu constituanta.
____
Cat priveste CCR-ul…”solutia” (mereu ma stramb cand folosesc termenul asta care pentru mine vine din gandirea socialista a unui copil-cetatean ce asteapta „solutia” unui parinte „statal”)…solutia 🙂 mea ramane aceeasi:
– pentru orice loc de judecator CCR sa se bata mereu 3 nominalizati (unul de Presedinte, unul de Parlament – camere reunite daca e bicameral, unul de CSM)
Se stabileste cine trage la sorti si gata! Pe cine pica norocul, ala e! End of fcking story.
Atributiile CCR-ului sunt prea inalte pentru a permite „garantarea” rezultatului politic (prin numirea judecatorilor de catre executv sau legislativ) dar si pentru a permite „garantarea” rezultatului „castei” judecatoresti.
Tragi la sorti dintre nominalizari. Adica nu garantezi rezultatul, il lasi la noroc, asa cum se intampla si in cazul tragerii la sorti a cazurilor la tribunale.
La fel raman la ideea ca CCR-ul sa dea decizii unanime. „Majoritatea” simpla sau chiar de 2/3 de interpretabilitate, mai ales in cazul unui for cu numar de membri pe care-i numeri pe degete…e o tampenie.
Cand stabilesti ceva constitutional cu 5 la 4 la cel mai inalt for…increderea e varza.
CCR-ul trebuie sa interpreteze legile cu unanimitate pentru ca nimeni altcineva sa nu le mai interpreteze.
Fair enough.
Dar nu a gresit nici Maniu nici Bratianu. II vorba de backgroundul din care vin. Este ca si cum ne-am asteptat la altceva in 1990 dupa ce la putere au venit.. tot comunisti. Cum sa aiba ala alt mind-set, cum sa devina ala capitalist peste noapte. Statul sa ne dea si gata. Asa si ei, unul era cu franta pe suflet si altu se credea mai mult englez decat autstro.
Mna cu CCR-ul, varza este si va fi in continuare si clar ar trebui unanimitate la decizii.
Poti sa te apuci sa tragi suturi la casta judecatorilor, si chiar am scris despre cat de ridicola si inapoiata ii mentalitatea de casta care se practica in Romania in orice profesie din asta mai sonora insa nici sa joci la sorti. Solutia ca ICCJ-ul sa fie si CCR imi pare inca pe departe cea mai buna. Macar ai un magistrat acolo profesionist, dar daca ma uit la „judecatorii” constitutionali, nu mai am nici un dubiu de ce merge asa bine. Pai nea Zegrean, bistriteanul de nadejde a fost un vajnic jurist de CAP si Dorneanu pesedist de cumetrie, procuror comunist din ala cum trebuie. Dupa 90 nea Dorneanu a fost politician profesionist.Daca citesti cv-urile celor de la ccr te sperii, cu mici exceptii notabile.In conditile astea nu poate nimeni sa ma convinga de faptul ca pe asta il incerca macar o urma de impartialitate.
In rest sti povestea, nu ma poti convinge ca statul centralist functioneaza 🙂
P.S.
Iti mai zic una, ca la chestii de genul si nu la 6 din 49 le nimeresc de te sperii: la CCR la Iohanitza ii va da ca poate sa numeasca prim ministru pe cine vrea el o(1) data si motivat in cadrul procedurii de anticipate A doua trebuie sa propuna pe cine vrea muschiul pontico-ciolaco-fesier.
Zic eu Razvane, si tare as vrea sa ma insel.
PS2: Vreau sa fiu foarte clar, nu stiu cine a avut dreptate in disputa, insa Bratianu a dat cea mai buna constitutie pe care Romania a avut-o. Asta este singurul rezultat palpabil al disputei.
Bazele ideiilor lui Maniu si a lui Boila(nu ideile implict) au fost implementate in Franta incepand cu 1982 si reforma administrativa. Ain’t that the biggest irony.
Le-au implementat de le-au mers fulgii.
Nu poti scoate socialistu’ din francez. 🙂
Hmm, PS-ul ala 🙂
Neah, nu se risca nici la „a doua”, oricat de jigo…judecatori „constitutionali” sunt. 🙂
Singura „garantie” pe care o pot spera in general PSdistii cand miorlaie la CCR, de obicei e aia cu „conflictul intre institutii”, acolo ii ajuta CCRul cam in totalitate.
:)))))) Mi-a zis un prieten, asta de-i plecat in franta cred v-am mai povestit de el, ca pe TGV mecanicii conductori inca mai primesc spor de munca cu carbunele si spor de lopatar, avand uniforma si manusi albe, tren electric, pe un TGV ghidat din satelit.
Socialismul la frantuji ii ceva… imposibil.
Da fair enough.
Dar mi frica de nebunii astia de la CCR pe cuvantul meu, eu am inteles ca ii pe conflict intre puteri – https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/ccr-asteapta-puncte-de-vedere-in-conflictul-presedinte-parlament-pana-in-14-februarie-1258556
De aia imi dardaie si chilotii.
raspandire de info false: prima de carbune a disparut in anii ’70
https://www.liberation.fr/checknews/2019/12/13/est-il-vrai-qu-un-conducteur-de-tgv-francais-gagne-trois-fois-plus-que-son-homologue-allemand_1768851
„En France, en 2018, «le salaire moyen des conducteurs [agents de conduite, ou ADC, ndlr] était de 3 450 euros brut», indique la SNCF contactée par CheckNews. Ce montant comprend la «prime de traction» attribuée en fonction de la distance parcourue. Il exclut en revanche les autres gratifications communes à tous les salariés (comme la prime de fin d’année, la prime d’ancienneté) ou celles, plus spécifiques, attribuées en fonction du type de train et des horaires décalés.
«En fin de carrière un conducteur peut gagner 4 500 euros brut avec les primes»”
Din contra, omologii germani castiga mai mult, dar au saptamana de lucru de 38 de ore, nu de 35 ca la francezi (= +12 zile de concediu in plus/an). Iar nemtii ies la pensie mai tarziu, la 67 de ani, pe cand francezii la doar 54 de ani.
„«actuellement, un conducteur de locomotive de la Deutsche Bahn gagne entre 42 000 et 51 000 euros par an, en fonction de son expérience professionnelle, y compris les primes et les primes de Noël. Les primes dépendent du travail la nuit, le week-end et les jours fériés»”
Mea caulpa. Acum intorc camionul cu cenusa.
Deci l-au luat pana in 1970. Ca sigur mergeau cu locomotive cu aburi si atunci. Se pensioneaza asadar la 54 de ani… si lucreaza 35 de ore pe sapt.
cred ca decizia lui Bratianu a fost cea corecta.NU ne permiteam un stat nou inffintat in acele vremuri descentralizat,sa nu uitam ca in Banat si in Bucovina nu eram majoritari,si cand spun majoritari ma refer sa facem singuri 50+1,in Banat aveam 40% iar in Bucovina undeva si mai jos.Era extrem de riscant sa fi mers pe varianta lui Maniu,modelul francez a fost mult mai bun pt noi in perioada respectica.Vorba lui Tutea,in 1923,Romania avea o constitutie de influenta belgiana si regi prusaci pe tron,nu prea mai puteai sa iti doresti mai mult dpdv al organizarii statale
Istoria contrafactuala este o discutie interesanta insa tot timpul una estimativa.Nu pot afirma nici pro nici contra putem sa speculam si doar atat. Atentie ca descentralizat pe model englezesc nu inseamna un model german federativ. Nici poveste, iar in uk acel model a servit drept temei unificator. Descentralizat ar insemna o libertate adminsitrativa mai mare toate sub coordonare centrala.Nu-i nici un dubiu daca prim ministrul uk il poate revoca din functie pe secretarul-principal de stat pentru Wales, find membru al guvernului.
Dupa parerea mea, nu-i vorba de majoritati la vremea respectiva ci pe ce poti construi o tara pentru secole/milenii. Daca ma uit pe constituia sua sau actele constituive uk, toate acte foarte vechi, acolo ai principile de baza ale constructiei servesc drept valori nationale.Te poti juca cu vitorul unei tari daca azi ne spui ca principiul de baza este unul si maine altul, imperios este necesara continuitatea.
Pe de alta parte, ce a facut Bratianu sau nu, am spus ca rezultatul palabil al disputei este cea mai bun constitutie romaneasca din istorie si exact cum spui, adminsitratie pe model francez, depasam incet formele fara fond, si printi prusaci pe tron. Ce mai puteai dori de la viata? Eventual sa nu-si arate coltii infecti si plini de sange nationalismul mondial sa sa ne duca la apocalipsa celui de-al doilea razboi mondial.
Tot contrafactual, majoritatea istoricilor romani seriosi, si astia mai controversati sunt de parere ca daca nu aveam al II-lea RM si regele Mihai ramanea pe tron, cel mai probabil aveam o monarhie si un monarh pe model nordic.Eventual si guverne succesive pe acest model. In mod cert nu eram noi nordici insa latini cum suntem salutam Spania depasind-o incet dar sigur.Cand am auzit asta in sala de curs mi-a venit sa ma dau cu capul de masa.
Si tot ca fun fact, Regele Mihai, daca era sa ramana pe tron, era monarhul cu ce mai lunga domnie din istoria omenirii. Una pentru o cartea de recorduri si o bere Guinness.Actual berea Guiness ii la Elisabeta a II cu 67 de ani and still going strong.
Raman la parerea ca modelul francez a fost ok,nu imi displacea nici cel din UK,dar cred ca decizia a fost corect.Oricum ,drama noastra s-a numit al doilea razboi mondial,nu modelul francez sau britanic,cu siguranta in ambele ne-am fi dezvoltat armonios.Din pacate au venit nazismul si bolsevismul si ne-au facut efectiv praf.Pur si simplu nu am avut intre ce alege,pana si Antonescu era in sinea lui un anglo-francez convins,astea erau tarile pe care le simpatiza,din pacata a fost la fel ca tara intr-o situatia absolut aberanta.IAr dupa ce au castigat comunistii,totul s-a dus pe apa sambetei,pana si formele fara fond erau mai acceptabile decat selectia facuta de bolsevici,ne-au macelarit cea mai buna generatie de intelectuali care am avut-o vreodata si apoi ne-au pus in frunte toti analfabetii Daca as avea o masina a timpului,chiar mi-as dori sa vad cum ar fi aratat viitorul nostru,fara sa fim loviti de mizeria rosie.Ce tara puteam sa fim!Il auzeam pe Neagu Djuvara care povestea ,ca in perioada interbelica,sentimentul de inferioritate cand plecai afara,nu se cunostea,ba din contra,personaje ca Martha Bibescu,fascinau societati occidentale.SI ce e mai trist ca mizeria asta de Rusia,care nu ne-a adus absolut nimic bun,tot nu inceteaza cu jocurile mizere,asta e si mai trist,dupa ce ai facut varza o societate,sa nu ai simtul masurii ,sa te mai si opresti,ca in afara de furt si prostie nu ai adus absolut nimic.
AM vazut interviul cu regele Mihai,saracul se vedea si dupa atatia ani durerea si regretul pt cele intamplate atunci.Trist,extrem de trist ce destin a avut regele MIhai si mai ales mizeria dupa 89 pregatita de cozile de topor de pe la noi!
Dane draga, istoria contrafactuala este locul unde toti avem dreptate. Asta este un urias ce ar fi fost daca, eu spun doar ca nu stiu in disputa asta cine ar fi avut dreptate si curiozitatea ma omoara.
Cert este ca sub ambii Romania a ajuns intai mare apoi o putere regionala.
Sa sti ca de multe ori ma intreb si fac exercitii de imaginatie, cum ar fi aratat lumea fara ww2. O romanie mare, niste premii nobel la niste adrese din Bucuresti, stabilitate economica si politica plus un sef de stat apreciat in toata europa, asa cum regele ne-a demonstrat incapand cu 1990.
M-am uitat de cand a inceput discutia asta pe youtube la adresa academicianului francez Eugen Ionescu, Regelui Mihai… te iau fiorii.
Trist destin a avut Regele nostru. Ca al nostru a fost si nu al planetei marte si a martienilor.
Ne-am batut joc de centenar, de fapt guvernul ! Acum o sa vedem in actiune Ungaria, pe 4 iunie(si inainte), la centenarul Trianonului ! Dar binenteles ca si actualii guvernanti vor fi luati prin surprindere de propaganda maghiara !
Daca nu sar calul, trecem peste ele. Daca aveau cap si ei si noi, faceam o sedinta de guvern impreuna, trageam linie la 100 de ani si discutam ce facem urmatorii 100 de ani in UE, proiecte comune, puncte de interes comune economic vorbind.
Este perfect adevarat ca nici eu nu as dori sa vorbesc cu Orban al lor si al sau euroscepticism. La fel, apropierea de Rusia iara nu ii face foarte frecventabili. Dar la ultimele declaratii a lui Micron referitoare la Rusia, stau si ma gandesc daca chiar toti europenii s-au tacanit la cap.
Eu find proeuropean si pronato convins
Multumim pt articol.
Cu drag. Urmeaza si altele.
http://recrutare.mapn.ro
am găsit lăsate la un client mai multe broșuri cu si despre locurile de muncă si cariera militară….aș fi pus o poză cu ea dar nu stiu sa o descarc pe site.
se explică pe larg ce presupune fiecare dintre categoriile militare…ofiter,subofiter,maistru militar,soldat-gradat profesionist.
?!?
https://www.rumaniamilitary.ro/oferta-mapn
nu-i asta ,e mai mare gen revista …cu foi capsate,chiar grosuță.
sunt curios cum le „împrăștie ” prin oraș….
format A5
No’ pai incerc sa aflu despre ce-i vroba, poate fac rost de un iegzemplar.
am ,fac poze si le pun pe mailul de contact.
Marius Zgureanu – ar fi interesant sa scri un articol despre francezi, parca traiesti acolo , nu ?(sper sa nu fac confuzie cu altcineva)
Este interesant cum francezii au sindicate foarte puternice, iar daca unul face greva pe nepusa masa, restul sindicatelor adera prin simpatie de paralizeaza toata tara. Imi pare o tara socialista iar francezii gata ca, la prima strigare, sa devina anarhisti in toata regula. Din pacate si fericire nu au cunoscut comunismul altfel ….se complica viata pe continent. Scuze ca e off topic ce-am scris
nu prea e nimic de scris… e vorba de drepturile cetatenilor de a sprijini sindicate, face greva, etc. Nu e chiar atata simpatie intre sindicate – doar la noi in intreprindere sunt vreo 5 active.
Inainte de poarta intreprinderii uneori primesc si manifeste trotkiste, cu secera si ciocanul pe ele. E libertate si diversitate de opinii, atata timp cat nu derapeaza.
Partea interesanta este ca totusi se pastreaza un echilibru, ramane o democratie si oricat de stangisti s-ar da, continua sa existe cetateni cu averi colosale.
Le-am mai spus unora dintre cunoscutii francezi: pacat ca nu ati avut granita cu Rusia, URSS… v-ar fi invatat niste lucruri.
Felicitari pentru articol!
Oameni deosebiti, romani adevarati!
Alaturi de generalul Cena poate fi mentionat si generalul Moise Groza, ajuns ofiter in armata austriaca a trecut muntii alaturi de alti romani din Banat si Ardeal pentru a lupta in Razboiul de Independenta unde s-a remarcat in luptele de la Grivita si Vidin. Atatea veacuri despartiti si totusi mereu romanii s-au vazut un tot unitar… cine ar mau face astazi asa ceva in cazul Basarabiei sa zicem?
A apucat totusi sa vada Romania Mare inainte sa moara…
https://expressdebanat.ro/drama-generalului-moise-groza-si-a-gasit-familia-decimata-de-holera-si-a-murit-departe-de-obreja/