HIMARS…bine-ai venit! De acum trecem la vedeta noastra pe care o asteptam cu nerabdare s-apara fizic in dotarea armatei noastre. Pana atunci insa ne pregatim prin cunoastere. Deci, sa facem cunostinta!
M-142 High Mobility Artillery Rocket System/HIMARS e ultima gaselnita americana in materie de MLRS, lansator pe roti dezvoltat de catre Lockheed Martin Missiles and Fire Control in cadrul programului Advanced Concept Demonstration Technology/ACDT, dezvoltare debutata in 1996 (programul a fost initiat de Pentagon in 1994 -22 de proiecte aprobate, suma alocata 4 miliarde de dolari. A fost o provocare lansata principalilor producatori de tehnologie militara din SUA si viza realizarea/obtinerea multor “bunatati” –UAV/mica/medie/mare altitudine, protectie individuala, arme inteligente, rachete de croaziera, elicoptere de atac). Lansatorul e dispus pe camion 6×6 fiind bineinteles, mai usor si mai mobil decat M-270 MLRS. Platforma de transport HIMARS e camionul M-1140, platforma de 5 tone ce face parte din Family of Medium Tactical Vehicles/FMTV/Familie de Vehicule Tactice Medii si foloseste aceeasi munitie ca M-270A1 (interschimbabila. FMTV are astazi 16 variante de vehicule tactice pe roti, acestea producandu-se la fabrica din Sealy/sud-estul Texas. In 2010-2012 ritmul de productie era de 38/50 de vehicule pe zi, la acea vreme considerate a fi cea mai mare rata de productie din lume. Pana astazi s-au produs cateva zeci de mii de vehicule din gama FMTV, peste 4500 dintre ele ajungand in Afganistan si Irak cu US Army –vehicule 4×4 si 6×6). HIMARS e aerotransportabil cu aeronave C-130 (o masina de lupta)/5/17.
Platforma de transport a fost produsa de catre BAE Systems Mobility&Protection Systems in Houston/Texas/SUA (fosta Armor Holdings Aerospace and Defense Group Tactical Vehicle Systems Division, BAE platind pentru ea 4,5 miliarde de dolari. Alte surse, Armor Holdings Inc, fost producator american de echipamente/sisteme militare de protectie pentru personal, vehicule terestre sau aeriene.A fost achizitionata de BAE pe 31 iulie 2007, redenumita BAE Systems Mobility&Protection Systems si inclusa in BAE Systems Land and Armaments. Armor Holdings a fost fondata in 1969 in Jacksonville/Florida, initial purtand numele de American Body Armor and Equipment Inc. Din 21 august 1996 a purtat numele de Armor Holdings Inc, producand scaune blindate/antisoc pentru elicoptere Blackhawk si Apache, iar in 2006 au obtinut primul contract din partea US Army/649 milioane de dolari in vederea cresterii nivelului de protectie pentru vehicule tactice –camioane si HMMWV).
Familia FMTV dispune de Low Signature Armored Cab/LSAC/Cabina Blindata cu Profil Redus, un kit de blindaj produs la fabrica companiei din Fairfield/Ohio, montajul “capsulei blindate” facandu-se la fabrica din Sealy. Nu se stie cate kit-uri de blindaj produc pentru FMTV si HMMWV (Frag Kit 5), se vehiculeaza intre 800-1000 lunar, inclusiv pentru export…Cert e faptul ca produc doar o singura varianta de kit de blindaj destinat FMTV, aceasta fiind cunoscuta drept LSAC si, foarte probabil, s-au produs pana astazi 3890 de kit-uri. Ei bine, aceste kit-uri de blindaj au fost proiectate de catre US Army Tank-Automotive Research, Development and Engineering Center/US TARDEC, primele 35 de unitati fiind produse aici –Warren/Michigan (infiintat in 1946. Foarte probabil, cercetarile au debutat in ianuarie 1996 in cadrul programului Tactical Wheeled Vehicle Crew Protection Kits). In martie 2003 datorita faptului ca TARDEC n-avea posibilitate de productie extinsa, US Army a selectat doua companii, Radian Inc (Alexandria/Virginia) si Steward&Stevenson Inc (pentru FMTV si vehicule din familia camioanelor M-939/5 tone/6×6 –varianta cu cabina blindata M-923A1/AC –Armored Cab. Din 2005, aceasta companie a fost achizitionata de catre Armor Holdings Inc). In februarie 2004, Radian Inc primeste un contract in vederea realizarii a 270 de kit-uri de blindaj, acestea fiind cunoscute drept Radian Armor Crew Kit/RACK. Steward&Stevenson produc si ei acest kit de blindaj cabina sub numele de Low Signature Armored Cab/LSAC, acesta fiind modificat sa reziste la DEI din octombrie 2004 pe baza experientei US Army in Irak (primul contract de modificare s-a ridicat la 385 de kit-uri LSAC).
Se stie ca o prima cerinta pentru 1150 kit-uri LSAC destinate FMTV a fost emisa in noiembrie 2003, numarul acestora urmand a ajunge la 3337 pana in septembrie 2005 (planificate). Insa pana in septembrie 2005 doar 3053 de kit-uri RACK si LSAC au fost montate pe platforme, cu 324 mai putine decat cantitatea necesara estimata initial (3337 kit-uri). Foarte probabil, un kit LSAC costa in decembrie 2005 suma de 51.603$ insa sursele sunt ambigue, unele vehiculand o suma mai mica, 45.271$ (eeee, diferenta de 6322$ per kit nu e tocmai insignifianta!). Oricum, oficial, pe 24 iulie 2008, BAE primeste din partea US Army suma de 71 milioane de dolari pentru kit-uri LSAC destinate FMTV, la acea data peste 48.000 de camioane din familia FMTV aflandu-se in dotarea armatei americane. In martie 2007, presedintele BAE de atunci, Chris Chambers declara unei publicatii cu tematica militara, citez: “Cabinele LSAC au avut mare succes protejand militarii nostri in lupta, si asta fara a afecta performantele vehiculului”. Conform BAE SUA, un kit LSAC se monteaza pe cabina standard a FMTV in doar 8 ore, asigurand protectie la proiectile de 7,62 mm, schije de artilerie/mortier/mine de teren sau dispozitive DEI. Exista varianta 2 a LSAC numita B-Kit dezvoltata in 2006 in cadrul programului Long-Term Armor Strategy/LTAS, foarte probabil acesta fiind kit-ul LSAC modificat de catre Steward&Stevenson Inc sa reziste la DEI. Acesta echipeaza cu certitudine M-1220 Caiman/6×6 MRAP/podea in V –deriva din FMTV si Caiman Light/4×4 MRAP/podea in V –deriva din LMTV.
HIMARS are cabina blindata cunoscuta drept LSAC-H, vehicule operate de US Army si US Marines, fiind vazute pentru prima data in Irak –cabina rezista si la grenade reactive/RPG. HIMARS a intrat in productie in iunie 2005, initial fara cabina blindata. Din cate se cunoaste, US Army intentiona sa cumpere 450 de lansatoare/21 batalioane/21 lansatoare per batalion, iar US Marines, 40 de lansatoare/2 batalioane/20 de lansatoare per batalion. Platformele lansatoarelor sunt M-1140 A1/A1R din familia FMTV. Dar haideti sa vedem cum s-a nascut FMTV…
Ei bine, FMTV are doua ramuri distincte numite Light Medium Tactical Vehicle/LMTV-4×4 si Medium Tactical Vehicle/MTV-6×6, si deriva din camionul Steyr 12M18/4×4 produs de catre compania Steyr-Daimler-Puch/SDP (Steyr-Austria), platforma fiind substantial modificata pentru a satisface cerintele US Army (cel putin 50% din componente fiind fabricate in SUA astazi).
SDP a fost fondata in 1864 sub numele de Josef und Franz Werndl and Company, producand pusti pentru Kaiserlich-Konigliche Armee/Armata Imperiala-Regala, din 1867, Landstreitkrafte Osterreich-Ungarns/Armata Austro-Ungara (mdaaa, terciul ala de Dubla Monarhie, apogeul istoric al Ungariei. Daaa…si la care inca viseaza unii din Buda si Har-Cov -ungurica mare. “Mare” n-o sa mai fie in veci! Nici n-a fost vreodata…). Primul lor automobil a aparut in 1920 fiind proiectat de catre Hans Ledwinka, Steyr Type II “12/40”, 6 cilindri. Pinzgauer 4×4/6×6 a fost o mare realizare, un vehicul tot-teren exceptional, bun la toate (din tot Pactul de la Varsovia, iugoslavii au fost singurii care l-au avut in dotare in ambele variante, 3975 de exemplare!!!). In 2003, divizia produse militare a SDP numita Steyr-Daimler-Puch Spezialfahrzeug GmbH/SSF a fost vanduta companiei General Dynamics/SUA.
Steyr 12M18 produs intre 1986-2003 a fost un vehicul 4×4 reusit, capacitate de incarcare 5,20 tone/18 soldati complet echipati/177 CP (asta e alt articol). M-1078 LMTV deriva din Steyr 12M18 si a fost dezvoltat de catre companiile Steyr si Steward&Stevenson Inc pentru US Army, platforma fiind substantial modificata, intrand in serviciu din 1996.
Povestea sa incepe la inceputul anilor *80/sec.XX cand US Army intentiona sa inlocuiasca flota existenta imbatranita de camioane punand accent pe fiabilitate, eficienta si costuri de exploatare reduse. Concret si pe scurt, in 1983, US Army Training and Doctrine Command/TRADOC emite o cerinta pentru Medium Tactical Truck/MTT/Camion Tactic Mediu ce urma a inlocui in serviciu vechile camioane de 2,50 tone, AM General M-35/6×6 (in serviciul US Army din 1949). Insa in iulie 1984, in urma unui studiu de fezabilitate facut de expertii TRADOC, s-a ajuns la concluzia ca ar fi oportuna si inlocuirea camioanelor de 5 tone odata cu cele de 2,50 tone, pentru costuri reduse trebuind sa existe comonalitate intre acestea, fiind avute in vedere si modelele M-809/5 tone/6×6 (in serviciul US Army din 1970) si M-939/5 tone/6×6 (in serviciul US Army din 1982). Astfel, in octombrie 1984, US Army demareaza programul FMTV lansand cererea de propunere (Request For Proposals/RFP) pentru camioane de 2,50 si 5 tone la inceputul lui 1988, vizand achizitia a aproximativ 120.000 de platforme 4×4/6×6 pe parcursul unui contract intins pe 5 ani.
PROTOTIP STEWARD&STEVENSON
Au existat propuneri din partea mai multor producatori selectia durand mai multe luni. Intr-un final, in octombrie 1988, US Army TRADOC atribuie trei contracte in vederea realizarii a cate 15 prototipuri FMTV (camioane)+5 semi-trailere (cap tractor)+semi-remorci (M-1095) companiilor Stewart&Stevenson, Tactical Truck Corporation/TTC (la acea vreme un joint venture, 50/50% , intre General Motors Military Vehicles si BMY Divizia Vehicule pe Roti din cadrul HARSCO Corporation) si Teledyne Continental Motors Inc, vehiculele prototip trebuind sa fie finalizate pana cel tarziu in ianuarie 1991, evaluarea acestora urmand a dura 6 luni, castigatorul fiind anuntat in octombrie 1991 (surse independente sustin ca contractul a fost atribuit mult mai tarziu, in ianuarie 1990, testarea prototipurilor debutand in decembrie, acelasi an). Ca fapt divers, General Motors/GM producea pentru US Army vehicule din gama Commercial Utility Cargo Vehicles/CUCV inca din anii *70, acestea fiind la baza vehicule civile 4×4, iar Teledyne Continental Motors Inc participase la competitia pentru HMMWY (prototip XR-311). In sfarsit, prototipurile celor trei companii au fost testate la Fort Steward/Georgia, castigatoare fiind desemnata compania Stewart&Stevenson in octombrie 1991, prototipul acesteia bazandu-se, asa cum mentionam anterior, pe camionul austriac Steyr 12M18/12M18 Antriebstechnik (exista surse care sustin ca, de fapt, Stewart&Stevenson/S&S a venit cu 15 prototipuri, toate fiind asamblate in Austria dar cu componente esentiale americane –motor diesel Caterpillar, transmisie automata Allison, sasiu si punti spate Meritor, doar cabina fiind cea de pe Steyr 12M18. E foarte probabil sa fie asa, prototipul S&S fiind cu siguranta asamblat in Austria, incert fiind doar numarul acestora).
FMTV A1R
Drept urmare, Stewart&Stevenson primeste contractul pe 5 ani si 1,20 miliarde de dolari pentru 10.343 de camioane, primele FMTV ajungand la US Army in ianuarie 1996. In octombrie 1998 primesc cel de-al doilea contract, 8000 de camioane+1500 semitrailere+semiremorci pentru 1,40 miliarde de dolari. Se stie ca in perioada septembrie 1999-octombrie 2004, US Army a primit 11.491 de camioane si 2292 semi-trailere. FMTV a fost fabricat de catre aceasta companie in perioada 1996-2006, ulterior fiind inghitita de catre Armor Holdings care a continuat sa le produca pana in 2007 cand sunt, la randul lor, cumparati de catre BAE Systems Platforms&Services. Din 2011-2012, FMTV sunt produse de catre Oshkosh Truck/Ohkosh Corporation. Comonalitatea intre LMTV si MTV e, conform Oshkosh, de peste 90%, ceea ce e absolut remarcabil (cabina, motor, roti, suspensia fata, osiile, etc)! Exista astazi doua variante MTV numite A1 (produs de Stewart&Stevenson, model aparut in septembrie 1999) si A1R (R-Rebuy. Mai e cunoscut drept A1 Competitive Rebuy. Acesta e produs de Oshkosh in urma unei licitatii castigata in aprilie 2003. Oshkosh a livrat pana in februarie 2019 cel putin 38.100 de FMTV in mai multe variante).
M-1078 LMTV
Primul vehicul din gama LMTV a fost vehiculul de transport M-1078 avand urmatoarele caracteristici: LMTV, 4×4, aparut in 1996; echipaj 2 in cabina, initial neblindata. Exista si variante cu cabina blindata LSAC (majoritare) si cabina RACK (numar redus. Au fost vazute in Irak); greutate gol 7,31-7,48 tone; sarcina cargo 2,27 tone; lungime 6,40 m; latime 2,43 m; inaltime 2,84 m. Cu turela deasupra cabinei 3,18 m; motor Caterpillar 3115 ATAAC, turbodiesel, 6,60 L, 225/250 CP. Motorul mai e cunoscut drept Caterpillar C6; transmisie automata; viteza maxima pe sosea 94 kmh; autonomie pe sosea 645 km; urca rampe de 60◦; trece pante laterale de 30◦; trece obstacole verticale de 40 cm; trece santuri de 50 cm latime; trece vaduri adanci de 90 cm; sistem de umflare a rotilor in mers CTIS; are mai multe variante –transport trupe si marfa, cap tractor, port-container, gunoiera, furgon. Totusi, in cadrul familiei LMTV sunt majoritare vehiculele M-1083 avand urmatoarele caracteristici: MTV, 6×6, aparut in 1996; echipaj 3 in cabina, initial neblindata. Exista si variante cu cabina blindata LSAC (majoritare) si cabina RACK (numar redus. Au fost vazute in Irak); greutate gol 8,71 tone; sarcina cargo 4,53 tone; lungime 6,93 m; latime 2,40 m; inaltime 3,18 m; motor Caterpillar 3115/3126 ATAAC, turbodiesel, 6,60 L, 225/290 CP. Exista si motorizare Caterpillar C7/330 CP; transmisie automata; viteza maxima pe sosea 89 kmh; autonomie pe sosea 480-500 km; urca rampe de 60◦; trece pante laterale de 30◦; trece obstacole verticale de 50 cm; trece santuri de 60 cm latime; trece vaduri adanci de 90 cm; sistem de umflare a rotilor in mers CTIS; are mai multe variante –transport trupe si marfa/M-1085-1086, cap tractor/M-1088, port-container/M-1093, gunoiera/M-1090, furgon, wrecker/M-1089/1999, cisterna combustibil sau apa/M-1091/5678 L.
M-1083 MTV
Ei bine, M-1140 A1/A1R e platforma alocata M-142 HIMARS avand urmatoarele caracteristici: 6×6, aparut in 2005. Platforma de transport e produsa de Oshkosh iar lansatorul de LM; echipaj 3 in cabina, initial neblindata. Astazi are cabina blindata LSAC; greutate totala 10,88 tone; lungime 5,04 m; latime 2,16 m; inaltime 2,25 m; motor Caterpillar 3135 ATAAC, turbodiesel, 6,60 L, 290 CP. Exista si motorizare Caterpillar C7/330 CP/7,2 L/6 cilindri; racit cu apa; transmisie automata Allison 3700SP, 7 viteze; viteza maxima pe sosea 85 kmh; autonomie pe sosea 480-500 km; rezervor de combustibil de 212 L; urca rampe de 60◦; trece pante laterale de 30◦; trece obstacole verticale de 50 cm; trece santuri de 1m latime; trece vaduri adanci de 90 cm; sistem de umflare a rotilor in mers CTIS; lansatorul poate duce un container cu 6 rachete calibrul 227 mm sau un container cu o racheta calibrul 610 mm (ATACMS), munitia fiind aceeasi cu cea utilizata de M-270A1. HIMARS e gata de tragere in mai putin de 20 de secunde de la alarmare, o salva completa de 6 rachete calibrul 227 mm fiind trasa in maxim 45 de secunde.
M-1078&CABINA RACK
Prima unitate US Army dotata cu M-142 HIMARS a fost Brigada 18 Artilerie de Camp din cadrul Diviziei 18 Aeropurtate/Fort Bragg, Carolina de Nord (au doua batalioane de HIMARS la Regimentul 321 Artilerie de Camp si Regimentul 27 Artilerie de Camp). Astazi, US Army are 3 Brigazi de HIMARS (17, 18 si 24. Se stie ca pana in septembrie 2011, LM livrase 400 de exemplare M-142 HIMARS catre US Army), Garda Nationala are 7 Regimente iar US Marines 2 batalioane –Batalionul 5 HIMARS in cadrul Regimentului 11 Marina (4 baterii, Bateria Q/Quebec, Bateria R/Romeo, Bateria S/Sierra si Bateria T/Tango. Au fost in Irak/2003 si Afganistan/2010-2014) si Regimentului 14 Infanterie Marina (Batalionul 2 HIMARS, cartier general Grand Prairie/Texas avand 3 baterii –Bateria D/Delta –El Paso, Texas; Bateria F/Fox –Oklahoma City, Oklahoma; Bateria K/Kilo –Huntsville, Alabama. Au fost in Irak si Afganistan, 1990, 1991, 2001, 2003, 2004). Foarte probabil, US Marines a cumparat 40 de lansatoare HIMARS in 2002, insa in martie 2018 a aparut in presa informatia ca detin 9 baterii, fiecare avand cate 6 instalatii/masini de lupta. Cert e faptul ca US Marines a crescut cheltuielile cu HIMARS, de la 68 de milioane de dolari in 2017, la 134 milioane de dolari in 2018, o crestere substantiala de 66 milioane de dolari. Intelegem fiecare ce putem! Ba chiar luau in considerare in 2019 adaptarea rachetei antinava Raytheon Naval Strike Missiles/NSM pentru HIMARS –racheta a aparut in 2012, raza maxima de actiune 185 km, subsonica -0,9 M, ogiva HE-Frag de 125 kg, greutate totala 407-410 kg, lungime 3,95 m, GPS-INS. Numa’ buna, potrivita HIMARS-ului! Heeeiii, alooo, MApN-ule, ia cascati ochii, poate va faceti si cu bateriile de coasta!
M-1078& CABINA LSAC
HIMARS -CABINA NEBLINDATA
Ei bine, prima baterie de M-142 HIMARS din dotarea Armatei Romane, 18 instalatii/masini de lupta, va ajunge la Batalionul 96 LAROM “Mircea Voievod”din Ploiesti, unitatea facand parte din Brigada 8 LAROM “Alexandru Ioan Cuza” cu sediul in Focsani (se preconizeaza ca in 2021, unitatea sa fie operationala. Pentru aceste prime 18 unitati, conform LM, Romania a platit 218 milioane de dolari. Tot conform LM, data finalizarii e 30 decembrie 2020. Asta inseamna ca e putin probabil sa vedem M-142 HIMARS cu cocarde tricolore pe 1 Decembrie, zic eu, dar sper sa ma insel! Chiar vreau sa ma insel! Ale noastre, conform Departamentului pentru Armamente din cadrul MApN, vor avea statii radio Harris). Contractul pentru 3 baterii HIMARS/54 lansatoare fiind semnat in februarie 2018 si se ridica la 1,50 miliarde de dolari (toate hangaralele) –pentru o instalatie/masina de lupta HIMARS am platit/platim 5,10 milioane de dolari (275,40 milioane de dolari in total). Da, HIMARS e super ok, US Army fiind extrem de multumiti de el, in ianuarie 2016 anuntand oficial ca sistemul a acumulat 1 milion de ore operationale, rata disponibilitatii fiind de 99%! Uauuu, daca-i asa! Oricum, HIMARS ramane in uz pana dupa anul 2050 fiind avut in vedere pentru modernizare. Asa, ca fapt divers, HIMARS-urile noastre, conform unei surse independente americane, sunt in lucru la fabrica LM din Camden/Arkansas, locul de nastere al tuturor exemplarelor produse. Sa ne fie cu noroc, zic eu!
Va urma.
WW
SURSE DATE SI POZE: Wikipedia, Enciclopedia Libera, Internet.
https://nationalinterest.org › blog › the-ultimate-c…
https://theamericans.fandom.com › wiki › Stealth…
www.thisdayinaviation.com › tag › nell
www.spectroom.com › 1022705295-t40-whi…
www.militaryfactory.com › armor › detail
nationalinterest.org › blog › buzz › steel-rain-…
www.darpa.mil › About Us
fas.org › man › dod-101 › sys › land › atacm…
www.forecastinternational.com › disp_pdf
www.hdtglobal.com › product › m13a1-filter…
www.military-today.com › Trucks
www.fundinguniverse.com › company-histories
itstillruns.com › Engines oshkoshdefense.com › vehicles › m985a4-car…
missilethreat.csis.org › missile › atacms
asc.army.mil › web › portfolio-item › atacms
www.defense-aerospace.com › release › mlrs…
www.leberry.fr › bourges-18000 › actualites
www.defenseindustrydaily.com › gbu44-vip…
www.army-guide.com › eng › firm2944
www.bloomberg.com › profile › company
www.fi-aeroweb.com › Defense › HIMARS
www.mindef.gov.sg › web › portal › mindef
defence-blog.com › army › lockheed-martin…
Ah, numai bun de citit la cafeaua de dimineata.
O singura observatie, la 18 instalatii de lansare, e batalion nu baterie.
Si o intrebare: n-ar fi normal ca un batalion HIMARS sa fie dislocat in Dobrogea? Din ce imi amintesc, cand s-a discutat achizitionarea de sisteme de artilerie reactiva, s-a luat in discutie si optiunea antinava.
Sau macar dislocarea unei baterii la Regimentul 307 Infanterie Marina, pe model USMC?
In alta ordine de idei, odata ce HIMARS va inlocui LAROM la batalionul de la Ploiesti, nu ar fi potrivit ca LAROM-urile inlocuite sa intre in dotarea Brigazii 9 Marasesti de la Constanta (fie la bat. de artilerie, fie ca batalion separat).
Sau 2 baterii la Bg. 9 Mec si o baterie la Reg.307 ?
Sau constituita brigada artilerie de coasta, in subordinea Fortelor Navale, cu divizion rachete antinava (de achizitionat), divizion HIMARS si divizion SHORAD.
In acest caz, LAROM-urile ar ramane sa fie distribuite la Bg.9 Mec. (2 baterii) si Reg.307 (1 baterie).
Am folosit „divizion” ca structura superioara bateriei ptr a pastra denumirile din fortele navale. La fel de bine ar merge „batalion”.
Da, ar fi cazul sa fie in Dobrogea
Nu e posibil la RIM, ar fi preferabil ca unitate independenta, nu te plimbi cu camionu prin Delta
Probabil ca HIMARS la RIM ar fi overkill.
Totusi, o baterie cu lansatoarele cal. 122mm, folosind lovituri cu raza extinsa si kit-uri de ghidaj, ar fi mai mult decat utila ptr. 307.
Nu ai nevoie sa plimbi camioanele cu bacul prin Delta (desi nu e total exclus)dar daca amplasezi lansatoare la Dunavatu de Sus, controlezi toata Delta iar in sud pana la Gura Portitei, cu munitie cu raza extinsa.
Ar folosi aceeasi munitie cu monitoarele si ar creste viteza de reactie a unitatii.
Camioanele se deplaseaza cu 80-90km/h pe sosea in timp ce monitoarele cu 35-40km/h pe Dunare. Ar putea interveni primele apoi misiunea ar fi preluata de monitoare, pe masura ce sosesc.
Nu mai vorbesc despre trageri la litoral, din zona Babadag.
80-90 km/h poate pe autostrada …. pe drumurile din zona deltei nu e cazul sa ne asteptam sa depășim media de 40.
Deplasarea pana in raionul de dislocare o fac pe sosea. Drumurile din zona de platou, de la Tulcea pana la Dunavat, sunt bune.
tie ti se pare normal sa bagi in linia intai artileria reactiva ,cand in caz de razboi unitatea de la Ploiesti oricum va fi dislocata unde este necesar ,iar din curbura Carpatilor oricum loveste cu Atacms litoralul
Pe cine vrei sa lovesti pe litoral? Fortele de debarcare rusesti?
Ideea este sa-ti asiguri capabilitatea de a lovi pana in Crimeea, in conditiile in care rusii au deja capacitatea de a lovi de acolo, pe teritoriul tau.
Trebuie creata o bula de interdictie antinava-antiaeriana similara celei rusesti din Crimeea, inclusiv capacitate de a lovi bazele lor din Crimeea.
Deocamdata ATACMS e la limita ca raza de lovire dar va veni, candva, DeepStrike.
noi nu am invatat nimic din razboaiele moderne :
1 este putin probabil in situatia de la MN si faptul ca Rusia are armament nuclear sa ataci tu primul
2 cine reuseste sa isi pastreze capacitatile de riposta are sanse pt un razboi prelungit ,sau voi credeti ca americanii de 3-4 ani incoace exerseaza fortarea Dunarii asa aiurea ca da spectaculos la TV,doar daca nu esti capabil de asta se termina repede
3 vrei sa ingramadesti capacitati pe care poti sa le folosesti ca rezerva in 1/5 din teritoriu unde nu ai capacitatea de a le disimula si a le face neobservabile ,avand in vedere capacitatile de detectie ale posibilului inamic
4 vrei sa ai capacitati sa lovesti crimeea modernizezi marina,prin achizitii noi si casezi toate rapandulele,pastrezi doar ce poti moderniza ieftin ,nu, restu cumperi ,ca a trecut vremea de cand tunu facea legea pe mare , si sa fie indeajuns de mobila si sa poata sa se apere singura de toate amenintarile si sa poata ameninta teritoriul vecin ,ca altfel o pierzi in prima zi de razboi si nu poti sa o numesti marina daca opereaza doar in raza apararii aa si an tereste ,adica in port ,nu te bazezi eminamente pe v2 lui hitler si scud lui saddam ,ca o fi astea himars dar arme minune nu sunt
Corect, Nicu
Nu e vb sa ingramadim insa, o baterie poate face shoot and scoot
Altfel cel mai safe e sa ne retragem toti din est dupa Carpati
Nu e viabil
de aia nici nu am comentat la ce ai scris mai jos ,eroul tre sa mai citeasca niste art din tratat nato care iti leaga mainile cum le-a legat si turciei in siria chiar daca ai informatii privind orice pregatire nu poti actiona preventiv pt ca nu vei mai primi ajutor in caz de cafteala chiar si limitata ,si atunci nu vad rostul la ce a scris el mai ales ca nu se stie daca se dezvolta deep strike sau nu si daca trece IOC in 2023 sau nu, si nici nu stii daca va putea fi contractat la FMS sunt prea multe necunoscute ca sa risti sa cantonezi un batalion de himars in Dobrogea ,cu atat mai mult cu cat deocamdata avem o zona tampon in Ucraina care ne da timpul pe care l-am irosit din 1990 pana in 2020 cat o dura ,si sper sa avem politicieni care sa profite de timpul asta
Sunt de acord cu Eroul Bula. Avem nevoie ca aceste MLRS-uri sa fie cu tinta pe bazele aeriene din Crimeea.
Initial trebuie sa neutralizam macar bazele aeriene. Ne mai ramane apoi de contracarat suburile, navele si rachetele de croaziera trase de pe camioanele lor. Plus cele de pe aviatia lor de raza lunga.
Pentru eventualele trupe de debarcare rusesti (desi nu au aceasra capacitate) avem LAROM-urile.
Nu știu dacă e la limita. Cu o resoftare poate ajunge sa bata pana acolo.
..stii eroule?…candva aveam SCUD-uri!..candva. 🙂 un „partener” strategic a zis sa le casam urgent. Azi ne chinuim sa visam la ATACAMS. Visu’ nu-i gratis! E pe verzisori 🙂
Si SCUD-ul, care era o racheta balistica cu raza scurta destul de proasta, era pe grau, sovromuri, petrol, sute de mii de morti la canal si pe bolsevizarea Romaniei.
Asadar, 1,5 miliarde de dolari vs bolsevizare ti se pare scump…
…pai si daca ne-a costat asa scump cum stii tu de ce le-am casat? Pentri ce am mai facut sacrificiul ala? Daca le aveam astazi asa cum erau ele bune… proaste…nu mai aveam nevoie de nimic ca sa param ce vine din Crimeea. Absolut nimic. Si cand te gandesti ca astea erau in curtea noastra. Pe mine ma apuca nervii doar cand mi-amintesc de asta.
Scud-urile alea au fost nimic fatà de cele 60 Tu-22M si 400 rachete de croazierà Kh-22 pe care Ucraina le-a casat la cererea aceluiasi partener. Fàrà sà mai vorbesc de armamentul nuclear.
Nu-i asa ca-i tare! Noul meu „partener strategic” imi cere „urgent’ sa demobilizez tocmai ce face din mine un stat suveran! Capabilitatea de descurajare. Eu dezarmez frumusel.. cuminte si obedient si pe urma……? Imi fac nervi pe forumuri cum sa combat un bombardament al Constantei pe care nu pot sa-l opresc. Explicatia..( formala) a fost ca ce aveam noi sau ucrainienii nu-s standard NATO. Pai daca NATO n-are standard sa faca descurajare poate era mai bine sa ma lasi cu standardu’ GOST (ala sovietic) ca rusu pe asta-l apreciaza si-l „respecta”. Nu-i logic?
Ce demobilizare si ce Scud-uri gaspadin stu?
1) Scudurile aveau o precizie de cativa km si deci erau fix inutile, nu aveai cum sa faci cu ele ce au facut turcii in Siria si ce le-am putea face noi la rusilor cu HIMARS-urile
*btw, alea 4 sisteme de Patriot platile + 4 sisteme de HAWK-ATAR, 16 F-16+AMRAAM+JDAM si divizionul de HIMARS inseamna ca sa cam terminat cu scenariile lu’ V.Vasilescu in care o forta expeditionara rusa debarca in Dobrogea si inainte cu suportul aviatiei, care plecau de la ideea ca nu aveam niciun mijloc de a contracara navele si avioanele rusesti.
2) Este o diferenta intre demobilizare si reformare, armata aia care a fost demobilizata era la fel, fix inutile, un morman de fiare vechi si niste amarati care in general stiau vag cu sa le foloseasca, sa vazut cu ce consecinte in ’89
Armata Ro de astazi si din anii care urmeaza va pune mai multe probleme la o adica rusilor decat putea sa o faca armata aia din ’89 sau din anii ’90..
…cum ce demobilizare gaspadin Pobeda? Romania avea SCUDURI! Capisci? Ce conteaza ca rata cu cativa kilometrii tinta? Crimeea e o tinta de cateva sute de kilometrii! Daca aveam asa ceva de acolo nu mai pleca nimic incoace. Era REMIZA!
…la fel de inutil este „aproape” tot ce achizitionam acum in scenariul cel mai banal…lansari de rachete de la dracu’n praznic pe care nu poti sa le reflectezi decat PASIV! Caci nu poti interzice LANSAREA..
…pe scurt stam la incasare big time. Eu am propus un scenariu banal (pentru claritate sau pentru neofiti ia-o cum vrei) cu Tupolevuri lansand din afara razei AA actuale. Apoi aterizare…reincarcare..relansare si tot asa non stop. Cum parezi asta? Ca sa reflectezi eficient ( ACTIV!) un atac din asta trebuie sa ai mijloace de interzicere a lansarii. N-avem. Uita-te ce se intampla prin Siria unde Assad se apara pasiv reflectand doar proiectile dar nu si lansatoarele. E ca un sac de box. PAreaza cat poate dar lansatoarele pleaca nepedepsite..si?…mai incolo reiau RUTINA.
insa….daca aveam azi SCUD si amenintam in aceeasi maniera Crimeea era foarte problematic scenariul de mai sus. Capisci? E chestie de putirinta. Armia lui Ceasca putea face asta asimetric. Armia lui Klaus Werner cu ce-i sperie pe rusi?
Armata lu’ nea nicu putea sa intarzie ocuparea Romaniei cu 48-72 de ore organizand festivitati de primire armatei sovietice.
In ultimii 30 de ani a existat vreo campanie aeriana care sa se poarte numai cu lovituri din afara razei de actiune a sistemelor aa inamice?
Irakienii si Hezbollah-ul au dat cu rachete balistice in orase pana s-au plictisit, fara sa obtina mare lucru.
Rusii nu au pierdut avantajul superioritatii fata de Ro, dar l-au pierdut pe cel al impunitatii, pe care l-au avut fata de noi in ultimii 70 si ceva de ani, ceea ce este mare lucru
Rusii isi fac griji pentru Sevastopol 🙂
https://topwar.ru/149339-rakety-deep-strike-dubina-nad-golovoj-glavnoj-bazy-chf-v-sevastopole-i-zapadnogo-voennogo-okruga.html
Pentru cine nu le stie limba… scriu ca S-400 ar descoperi ATACMS la 160-240 km, iar Deep Strikeul l-ar descoperi la 100-140 km (calibru mai mic), astfel daca vine cu 1700-1800 km/h ar avea la dispoziție doar 55-80 sec ca sa il doboare, înainte să le cada in cap. A doua problema (a lor :)) e ca Deepstrike va efectua manevre cu suprasarcini de 20 unități si S 400 nu va reuși sa-l prindă.
Cred ca 1700-1800 m/s, nu km/h. Tot cam pe acolo s-ar invarti LORA si PREDATOR HAWK, echivalentele israeliene ale ATACMS si DeepStrike.
Un detasament merge. Ma refer la o baterie intarita. Pana la urma si bateriile de coasta sunt artilerie si tot in linia 1. Pe speta asta are dreptate Eroul
@ Eroul
Jucăriile astea nu se bagă în organica unităților luptătoare. Sunt unități de sprijin luptă cu putere de foc si mobilitate mare, și le ții pe toate grămadă,pentru eficiență. Dacă dai o baterie la Sulina și una la Zimnicea( de paregzanplu, nu sări în sus), nu ai făcut nici o jmcherie.
De obicei sunt în subordinea eșaloanelor cele mai superioare. Ei au putere de decizie, au imagine de ansamblu, si pot directiona puterea de foc pe directiile cele mai periclitate!
Bănuiala mea e ca nu vor înlocui LAROM, ci se va creea o nouă brigadă de artilerie reactivă. precedentul exista deja, cu regimentul Patriot!
Părerea mea, hîc…
Da trebuie pastrate cele 54 de instalatii LAROM-160 mm (13 tuburi de 160 mm x 2 pe instalatie/vehicul) pt ca sunt destul de moderne si s-au bagat f multi bani in ele cat si APRA-40 (20 tuburi de 122 mm pe instalatie/vehicul) dar marit nr de APRA-40 la 162 de instalatii, adica 54 x 3 = 3 batalioane In timp trebuie modernizate APRA-40 si LAROM-160 prin marirea razei de lovire, submunitii, etc.
Cate instalatii de rachete AN ca baterie de coasta se vor cumpara (sper ca nu la pastele cailor-avand in vedere saga cu rachetele AN baterii de coasta pt ArmRo)? Shtie cineva? 18 instalatii cat pt un batalion/divizion sau 54? Deja 54 de instalatii cu rachete AN ca baterii de coasta mi se par cam multe. In general sunt 4 rachete/instalatie-vehicul indiferent de modelul de racheta AN.
Merci anticipat pt raspuns!
Si eu merg in directia asta, ca nu se va inlocui brigada LAROM ci se va face una noua.
Inlocuirea 1:1 nu pare fezabila daca ne gandim la cantitatea de munitie trimisa la tinta, la o singura salva de catre o masina:
– la HIMARS ai 6 x 90kg (incarcatura de lupta) = 540 kg;
– la LAR160 ai 26 x 40 (46) kg = 1040 (1196)kg;
– la GRAD 122MM ai 40 x 18kg = 720kg.
Sistemele se completeaza unele pe celelalte.
N-a fost niciodata vorba sa se inlocuiasca larom, e xea mai puternica arma a noastra 160ul
Buna dimineata!
Ca de obicei, duminica, cafeluta si serialul Himars.
Multumesc pentru episodul 7!
O arma care poate distruge dintr-o salva un batalion de tancuri
Preferam ca platforma de transport sa fie Dac blindat ca la Larom
Ma indoiesc ca lsac-h rezista la o lovitura de rpg
daca au ajuns cu RPG-uri langa tine e nasol. pp ca exista unitati capabile sa asigure paza unei capabilitati atat de importante…
Da, normal, ma refer strict la stanag
Dintr~o salva distruge in batalion de tancuri ?
Da, cu munitie specifica
https://en.wikipedia.org/wiki/Sense_and_Destroy_ARMor
ce am cumarat noi e asta https://www.army.mil/article/180724/new_munitions_replace_cluster_bomb_rounds_that_pose_danger_to_civilians
munitii putem sa mai achizitionam si ulterior, important e sa intre in uz si sa aiba parte de cat mai multe aplicatii nu doar la parada
Acu sa le vedem in batatura
La Barlad, se aude ca vor merge in paralel. Si Larom si Himars.
atentie =(din tot Pactul de la Varsovia, iugoslavii au fost singurii care l-au avut in dotare in ambele variante, 3975 de exemplare!!!)
Ce anume sa aiba, HIMARS? Exclus. Exclus si M270. Iar numarul ala nu il are nici SUA.
Cred ca se refera strict la platformele de transport.
Era pentru WW iugoslavi nu erau in tratat
@sorin vasile.Aveti dreptate! Am verificat la „desteptul familiei”(google)?De cand ma stiu am considerat Iugoslavia in Pact, cu atat mai mult cu cat participau la aplicatiile comune. I-am considerat un fel de comunisti „altfel”, deschisi spre Occident. In fine, greseala mea! Omul cat traieste invata! I-am admirat in acele vremuri…blugi, ciocolata Kras, guma pernita, Cola….”de la iugoslavi”. Ce mai cumparam de astea de la cei care faceau astfel de comert! 300 de lei blugii Levis….Amintiri. Aveti dreptate, nu erau in Pact!
In piata la Timisoara vene-am si noi din Arad
Si au fost infranti de sloveni care aveau armata de opereta
Era vorba de Pinz Pinzgauer, nu de M-270 sau Himars.
Nu cred ca e atat de important sa fie dislocate permanent intr-un anumit loc, oricum daca-s in zona actualei Brigazi LAROM sunt aproape de litoral. Nu cred ca e intelept sa ai o baterie colo, alta dincolo pentru ca HIMARS nu poate trage multe salve rapide din acelasi loc (ca LAROM-u), deci ai nevoie de numar mare, zic eu cel putin un batalion (18) intr-un loc
https://2ch.hk/wm/src/3309774/15848618777760.mp4
Mai este important sa existe unitati care sa actioneze impreuna cu ele, infanterie contra echipelor Spetnatz si AA V/SHORAD si unitati de cercetare/ISTAR etc ( ma gandesc ca Bg. 18 cam asta se vrea, la care se adauga regimentele de cercetare de nivel divizie)
Ce se va face cu LAROM-urile?
Pai in primul rand ar trebui reinceputa productia de munitie de 122 mm (neaparat termobarice) si achizitia licentei pentru muntie de 160 mm (eventual cu submunitii anti blindate), eventual se pot pune si pe camioane noi pentru ca sunt inca arme capabile.
Munitia LAROM de 160 mm e esentiala pentru ca OPFOR are in standardul brigazilor motorizate T-72B3 si Grad modernizat si o multime de echipament genistic de la pontoane la minerollers
Cum Bg. de artilerie o sa aiba HIMARS, sunt curios cum vor fi alocate LAROM-urile, cate un batalion pentru fiecare comandament de divizie? Sau o brigada noua?
Protectia echipamentelor e treaba de politie militara, nu de cercetare sau istar. Exista intr-adevar modelul sudez cu unitati fos anti-spetsnaz care protejeaza baze importante
Te incurci in formalisme cu politia militara…. asset-urie atat de importante, mult mai capabil ca LAROM si ce-am avut pana acum trebuie protejat bine, mai ales ca s-ar putea sa primeasca in viitor si capabilitati AA si AShM. Daca te uiti in jur, nimeni n-are 7 baterii Patriot si 3 batalioane HIMARS. probabil vor fi dislocate in 10-12 zone, n-ai indeajuns de multe unitati de politie militara si in situaita in care o brigada de cercetare ar fi cuplata cu una de artilerie pentru a-i procura tinte, cred ca e normal sa existe si unitati de paza
In cazul unui conflict acestea vor fi evident tintite si s-ar putea ca Iskander + AWACS like/ELINT/Offensive ECM/SEAD sa nu faca treaba si atunci poate interveni si Spetsnatz.
Bg18 vad ca mai are in organica si infanterie.
Bg 18 e de cercetare
pe cine?
ordin nou pe unitate: muniții,muniții și iar muniții pentru ele,căcălău măria ta.
altfel doar o noua capabilitate pentru 1 Decembrie.
Multumim WW!
Welcome HIMARS!
Pt mine minunea ar fi sa aud ca s-a repornit din nou fabricatia pt inca 3-4 batalioane de LAROM, bineinteles pe platforme românești blindate DAC atât cu 122 cat si cu 160……ar fi o pâine bună de mâncat atât pt industrie dar și refacerea unor capacități de producție vitale in caz de conflict , oricum fără artilerie esti mort iar cea mai bună e aia ieftina pe care poti s-o faci tu, HIMARS oricum e altceva , asta nu inseamna sa renunți la artileria reactiva clasica de care dispunem, altfel in caz de nasoleala vom păți cum am pățit acum cu măștile chirurgicale.
Eu sper ca ai nostri ca brazii vor invata ceva din lectia panemiei……sau nu!
Rușii nu au capabilități de desant amfibiu pt. a susține un asalt amfibiu de mare amploare pe litoralul românesc (și așa foarte dificil de accesat, având de bine de rău, cam 12 – 13 sectoare favorabile de debarcare din care numai plaja Vadu-Corbu ar asigura și un culoar favorabil pentru operațiile terestre ulterioare în adâncimea zonei costiere); cred că cea mai bună variantă de întrebuințare a HIMARS pt. apărarea de coastă rămâne cea enunțată la început de colegul Eroul Bulă, prin integrarea a 1 – 3 baterii la Divizionul de Rachete de Coastă al FN, sisteme dotate evident, (și) cu rachete anti-navă; de asemenea, acest divizion ar trebui să (re)includă 1 – 3 baterii de artilerie de coastă (autopropulsate) sincronizate cu bateriile de rachete …”ce trece de rachete, sunt preluate de tunurile autopropulsate”.
Regimentul 307 Infanterie Marină este și trebuie să rămână fundamental, o unitate de infanterie ușoară destinată ca forță de desant amfibiu, capabilă să opereze în medii cu restricții majore de mobilitate cum este mediul costier / litoral românesc (deltă, fluviu-canale, lacuri/ lagune, plaje sălbatice, portuar-urban); pentru infanteria marină, sistemele de armament ale infanteriei marine trebuie să fie cât mai ”portative”, eventual îmbarcabile-desantabile pe vedete sau elicoptere. (vedeți că și USMC renunță la tancuri și alte ”heavy assets”)
Mai degrabă m-aș teme de capabilitățile (integrate) aeropurtate/aeromobile ale rușilor, pentru care au tradiție și expertiză incomparabil mai dezvoltate decât pentru infanterie marină….toate ”intervențiile” lor în ”vecinătatea apropiată” s-au bazat pe aceste capabilități…..
Pentru apărarea de coastă am putea fi nevoiți să adoptăm un ”mini-sistem A2/AD”, integrând capabilități de apărare anti-rachetă, apărare AA, artilerie/rachete de coastă, MCM, EW, capabilități antidesant amfibiu și capabilități anti-sabotaj……..
În orice caz, în toate variantele, HIMARS constituie un pilon esențial…..
Capacitatile rusilor de debarcare ar trebui sa le vezi exact in combinatie cu partea aeropurtata. Tu, in caz de ceva, cum ai face treaba? Eu as face exact partea de aeropurtate, care sa imi asigure partea de debarcare, si afluenta de tehnica si provizii ulterioare… Nu va faceti iluzii ca rusii nu vor debarca, ei au probabil in plan inclusiv asta. Ca Crimeea altfel de ce?
Crimeea nu se pune, nu există similarități. Crimeea nu este România. Crimeea, într-un fel sau altul, este în mare parte populată cu ruși, Crimeea a aparținut URSS, Crimeea este port la mare caldă (bază navală cu infrastructură serioasă) ce permite străpungerea ”containment-ului” la care a fost supusă geopolitic; ceea ce s-a întâmplat acolo a fost facilitat enorm de factorul defector din armata ucraineană (shaping operations), de cunoașterea / definirea mediului de luptă de bună calitate (un JIPOE excelent) și bineînțeles de maskirovka. În Crimeea, setarea condițiilor de succes a fost atât de bine pregătită, încât faza operațiilor propriu-zise a fost aproape un galop de sănătate, o repetiție generală cu public. Rusia rămâne în continuare eminamente o mare putere militară terestră (telurocratică) și mai puțin una maritimă (talasocratică); ca urmare capabilitățile maritime/ amfibii rămân de nișă, în ciuda unui proces de revigorare din ultimii ani. Pe mări închise (continentale) e greu să dezvolți capabilități amfibii (expediționare) consolidate ; cel mai probabil își vor folosi infanteria marină pentru acțiuni amfibii cu obiective foarte limitate, cel mult pentru obiective secundare / de mică amploare, în niciun caz pentru invazie. Angajarea unei componente aeropurtate nu ar fi destinată asigurării debarcării împotriva unui litoral apărat (ar fi o irosire, în condițiile necesității de a realiza joncțiunea cu rapiditate) ci mai degrabă cuceririi unui obiectiv important din adâncime în sprijinul unei operații terestre de mare amploare. Infanteria marină rusă rămâne deocamdată în spectrul unor operații cu caracter limitat: raiduri amfibii, cercetarea zonei costiere, cucerirea unor porturi/ aeroporturi din zona litoralului, apărarea/ protecția bazelor navale, apărarea de coastă, contra-sabotajul asupra instalațiilor portuare…..Apoi capacitatea navală de transport desant actuală din Marea Neagră nu le permite dislocarea a mai mult de 2 batalioane întărite (într-un singur val). Apoi se pare că și pe la ei sunt ceva probleme (militare) cu COVID-19….
„.Apoi capacitatea navală de transport desant actuală din Marea Neagră nu le permite dislocarea a mai mult de 2 batalioane întărite (într-un singur val)”
Yo zic sa inmultesti capabilitatea asta x4. Transport au, nu au ce transporta; asta este problema principala. Nu ca voi ati avea mari active ca sa le faceti fata. Chestia cu caile de comunicatii interioare este o lama cu doua taisuri. Daca va taie accesul peste Dunare (doua puncte mari si late) daca tot vorbiram de operatiuni aeropurte, fac aia ce vor cu voi. Rusii sunt multe chestii, dar nu sunt tampiti si stiu limitele lor. La exercitii pe harta exceleaza toata lumea.
”Voi” sunteți ”Noi” ? Sau … ”Vă taie” sau ”Ne taie” ? Evident, sunt și alte căi alternative de a folosi Dunărea ca și culoar de mobilitate….la ce mi-ar folosi într-o situație reală; Delta poate fi un obstacol ”din ambele sensuri”. Poate de aceea mă gândeam la un mini-A2/AD…(și) pt. interdicția aeriană (aeropurtată)
Capacitatea de transport desant amfibiu – SPECIALIZATĂ, la asta mă refer; desigur poți să transporți și cu RO-RO sau alte mijloace, dar care nu permit tehnologic angajarea corespunzătoare ca desant amfibiu, așa că o pot înmulți cu x1
Nu am susținut niciodată, în clar sau voalat, că rușii ar fi tâmpiți ..dimpotrivă sunt foarte buni, redutabili, poate chiar mai inventivi / inovativi decât …..inamicii lor (indiferent cine sunt aceștia), însă ”nu fac ce vor”…nimeni nu poate face așa ceva pe câmpul real de luptă (poate doar la ”exercițiile pe hartă la care excelează toată lumea”).
Ideea pe carte o susțin (voalat) este necesitatea de a ne pregăti (instrui, înzestra, experimenta, educa, antrena etc.) cât mai bine, exact datorită calităților pe care aceștia le probează în realitate; cred că îi cunosc destul de bine; rușii pot avea probleme economice/financiare, sociale, demografice etc. dar în niciun caz intelectuale (cel puțin establishmentul / leadership-ul politico-militar)
Apropo, nu toată lumea excelează la exercițiile pe hartă, ci extrem de puțini… Ar fi extrem de binevenit, ca cineva cu experiență operațională / de luptă reală (sau chiar și de stat major) împotriva unei forțe militare ruse, să ne împărtășească câte ceva…….
Tu ai fost vreodata la Cernavoda sau vorbesti din wikipedia?
Am fost peste tot în teren în Dobrogea. Absolut peste tot.
Ne putem ”jigni” voalat în continuare ? Întrebarea următoare poate fi dacă am debarcat vreodată …
E pt Alex
Ca zice ca vin aia si pun lacatul daca vor
El probabil stie de cernavoda si giurgeni ca sunt poduri, alte treceri gen bac sunt curios daca cunoaste
Este si greu sa te uiti pe harta. Duh? Incidental am trecut prin zona de mai multe ori. Iar asta bu bacul este la ora amatorilor. Sa vad cumn treci cu bacul hai sa zicem 15.000 de tone de echipament pentru o brigada mai usoara. Multe succesuri.
Exista poduri pontoane, exista taburi, desant prin parasutare, rapel,parama din elicopter, infiltrare pe sub apa samd
Cum mentin rusii cu sa zicem o brigada malul fara logistica?
Si cu MK in spate ca trupele voastre de-acolo nu se deghizeaza in francezi cu steagu alb
Ii face sita doar artileria de pe monitoare, nu mai vb de larom si himars
Arnhem ar fi a walk in the park
Vezi că scenariile lor sunt bazate pe luarea portului Agigea. Asta cu debarcarea la Vadu Corbu este o inepție. Au transport amfibiu pentru așa ceva. In rest îți vin eșaloane prin port. Dar astea sunt scenarii pentru că la ora actuală nu au active pentru așa ceva. Iar asta. Cu Market Garden nu se pune. Mai baga o geană la topografie și la reteaua de comunicații/drumuri. Nu ai problema asta in Dobrogea. A bridge too far it ain’t.
Da,ei asa merg pe capturare port sau aeroport ca sa aduca grosul unitatilor.
Dar pathfinderii lor daca apar probabil ar veni si pe 2 directii decoy
Nu mi se pare ca debarcare la Vadu e ineptie, e p varianta posibila
ne pot taia accesul la marea neagra doar daca turcia e sub cenusa nucleara.
in principiu sunt de acord cu tine, am mai zis si eu pe site inainte ce ai zis sii tu doar ca mult mai putin elocvent decat tine
o singura precizare
daca nu tinem aviatia rusa departe o sa fie greu sa aparam bateriile de coasta.
nu cred ca ne sunt suficiente cateva patrioate si cateva f16
Nu i-as desconsidera pe partea de infanterie marina-ei spun navala, au si acolo traditie, chiar daca nu se compara cu americanii care acum trec pe model royal marines. Infanteria navala e considerata elita, au inclusiv parasutisti plus ca sunt si unitatile spetsnaz navale unde pregatirea e dura.
Au executat niste operatiuni foarte interesante inca din ww2 in norvegia si coreea
Nu i-am desconsiderat niciodată, oricum rușii au infinit mai multă experiență combativă la toate categoriile (de forțe) decât noi; comparația mea era internă, între unitățile lor.
Renumele infanteriei marine ruse vine din asalturile amfibii din M. Neagră de pe timpul WW2 împotriva forțelor germane (incl. românești) ce ocupaseră și apărau Crimeea (în acea perioadă era foarte dezavantajată tehnologic infanteria marină rusă); fără foarte multe efecte operaționale, au suferit și o serie de înfrângeri / pierderi serioase, dar în cele din urmă au sprijinit în efortul de recucerire a peninsulei. Între 1945 – 1965, unitățile de infanterie marină au fost serios neglijate și diminuate, dar ulterior amiralul Gorșkov le-a scos de la naftalină, văzându-le utilitatea în special în obținerea controlului strâmtorilor și arhipelagurilor (poate de aceea nu au fost dezvoltate ca USMC). Și-au dovedit capacitatea combativă, culmea în războaiele din Cecenia, unde după unii autori ar fi înclinat balanța decisiv în favoarea rușilor (cu numeroase acuzații de încălcare a ROE). Nu mai vorbesc de rolul avut în Siria în ultimii ani, despre care se cunoaște….
Spețnaz naval sunt altceva (esențial FOS, similar oarecum SEAL), chiar dacă cooperează sau se instruiesc în comun cu infanteria marină; mi se pare că au baza la Tuapse….
Corect.
In ww2 au luptat si ca sompla infanterie
Sunt 4 categorii de speciali marini acum
Subunitatile si unitatile din subordinea inf navale, spetsnaz clasic aka scafandri incursori aflat in subordinea smgului lor, spets antidiversiune care protejeaza instalatiile sensibile aflati in subordinea fn si scafandri din comandamentul FOS. Dupa aia sunt si in garda nationala, fsb,svr, inclusiv la pompieri
Ca si capabilitate de proiectare a fortei au si marina civila au nave ro ro lo lo de toate nu ca americanii care au capabilitate de desant inclusiv in us army, dar oricum nu-s subdezvoltati. Si au aeroglisoarele alea care-s periculoase atat prin viteza cat si prin faptul ca pot trece peste baraje de mine at
https://youtu.be/6eVOYc3EWi4
Ignorati JDAM-ul de final si minunati-va cam despre ce precizie ( concentrare a loviturilor) vorbim la HIMARS. M30 sau M31A1 in action!?
https://youtu.be/FzzLwKvagOY
Scuze, dar n-am rezistat sa nu-l pun si pe asta ca e si mai elocvent – 3 lovituri consecutive fix in curtea de 30x30m a lui Ali Baba.
i-au facut praf si prosopul de pe cap
Salut băieți,
Tot citesc pe aici si observ ca toata lumea e orientată către răsărit, dar spatele, spatele nostru cine il apara stiti ca vecin, vecin dar daca prinde momentul te injunghie pe la spate si stiti despre cine vorbesc vecini de la vest.
Ar fi bine sa trimita ceva LAROM si prin partea aia asta daca nu avem, stiti ca au început să facă si ei cumpărături, probabil au de gând să facă o invadare?
eu stiu ca aveam niste iar socat pe undeva pan niste hangare , cu niste spike 4 buc de elicopter daca merge dotate , punem pielea la leopard pe bat
@Cătălin
Ungaria de azi nu poate fi considerată o amenințare pentru România din punct de vedere militar. Nu înseamnă că trebuie ignorată, dar nici prea multă atenție. Dacă vom avea autostrăzi și se va merge pe conceptul de trupe super mobile (ex. USMC) – redislocarea trupelor în caz de nevoie se poate face în timp util.
Avem trupe supermobile de prin 90 apoi 97 cu FRR
pai unii cred ca noi am cumparat avioane pt trasport tactic doar sa aducem de la italieni spanioli si nemti , cetatenii aia care cer ajutorul statului cand dau de dracu
WW fa cerere la escadrila 901 poate iti aduce macar un lansator inainte de 1 decembrie restu poa sa vina cu barca
Ceva de genul asta nu e pe lista de cumparaturi?
https://www.lockheedmartin.com/en-us/products/tpq-53.html
Pana la himars as vrea tun cal 105 mm si apr cal 107 la inf marina si VM. Si munitie inteligenta pt aruncatoare, drone si cand vine mos craciun pusti cu luneta cu repetitie cal lapua magnum
de ce tun 105 si nu mortiere ?
Si si
Tun de 105 sa inlocuiasca 76le
Putere de foc superioara
Pt mobilitate tre elicoptere, ca nu-l poti cara usor
Fata de aruncator traiectorie razanta, e mai versatil
De facto tunurile de 100 de pe vb si monitoare sunt tot pe-acolo
Citesc articolul – super, minunat, în sfârșit. Dar… Mașinile nu se asmablează la noi, rachete nu producem. Nici un cuvânt despre cine, cum și unde va asigura mentenanța acestor sisteme.
Toate achizițiile astea fără ”asigurarea spatelui” ar avea sens dacă s-ar produce în regim de foc continuu – avem război la câteva sute de KM de granițile noastre și urgent tre să ne înarmăm. Dar atât timp cât durează ani de zile, nu înțeleg de ce nu se negociază contracte cu transfer de tehnologie? OK, nu avem nivelul tehnic să asigurăm cicluri depline, dar tre să începem măcar cu ceva.
Evident, îs date secrete, dar nu m-ar mira dacă ”bunăciunile” aduse recent la noi, ar putea efectiv lupta maximum o săptămână pân li se termină piesele sau muniția 🙁