M-142 HIMARS/High Mobility Artillery Rocket System, asa cum mentionam in capitolul anterior, este mai usor, evident, decat M-270. Masina de lupta cantareste, fara rachete, doar …10.886 kg, fiind cu 9072 kg mai usor decat M-270/19.958 kg (25.200 kg, gata de lupta). Datorita greutatii scazute, HIMARS e aerotransportabil cu C-130 Hercules –aeronava ce permite transportarea masinii gata de lupta si in zone inaccesibile aeronavelor de transport gigant precum C-5 Galaxy. Asa cum bine stim, HIMARS duce un singur container cu 6 rachete (aceleasi folosite de M-270A1) sau un singur container MGM -140 ATACMS. Primul contract HIMARS Low-Rate Initial Product/LRIP a fost primit de LM in aprilie 2003, initial avand acelasi IFCS si ILMS ca M-270A1, acesta fiind ulterior modernizat –evident, clasificat (89 de masini de lupta pentru US Army+4 masini de lupta pentru USMC. In ianuarie 2004 a venit si cel de-al doilea contract, 25 de exemplare destinate US Army+ un exemplar destinat USMC. In ianuarie 2005 vine contractul nr.3 -37 de exemplare destinate US Army+ un exemplar destinat USMC. La acel moment, se avea in vedere achizitia a 900 de HIMARS, US Army+USMC. Se stie ca pana in 2015, LM livrase peste 350 de HIMARS US Army si USMC). La fabricarea HIMARS contribuie Armour Holdings Tactical Vehicle Division (astazi, BAE Systems Mobility&Protection System) –vehiculul si Lockheed Martin Missiles&Fire Control –rachete si restul. Concret, HIMARS are cateva caracteristici si atuu-ri interesante, comuniune clara, evidenta, cu M-270: echipamente comune, interoperabile, cu unitatile M-270A1; rachete MFOM/GMLRS si ATACMS compatibile, interschimbabile, cu M-270A1; tactica similara, tactica de baza MLRS, trage si fugi, comuna cu M-270A1; echipaj 3, insa masina de lupta poate fi operata si de un singur om in caz de nevoie –lansarea rachetelor, asta datorita automatizarii complexe a intregului proces de selectare si vizare a tintelor (totul se face din cabina, similar M-270A1, exceptand incarcarea containerelor cu rachete).
Deci, M-142 HIMARS are urmatoarele caracteristici: echipaj 3 –comandant, tragator si sofer; lungime 7 m; latime 2,40 m; inaltime 3,20 m; autonomie pe sosea 480 kmh; viteza maxima pe sosea 85 kmh; din 2008, HIMARS a beneficiat de un nou sistem de control al focului, acesta e denumit Universal Fire Control System/UFCS, acesta include, conform firavelor date publice, video, control tastatura, un gigabit putere de stocare a programelor, GPS, gradul de automatizare al procesului tragerii fiind maxim, insa, in caz de nevoie, se poate trece si pe manual. Din cate se cunoaste, UFCS a facut primele trageri cu ATACMS in martie 2008, primele trageri cu rachete GMLRS avand loc nu mult dupa aceea, in mai 2008. Foarte probabil, intregul process de tragere nu dureaza mai mult de 16 secunde de la momentul primirii datelor de la punctul de comanda.
Prima utilizare in lupta a venit rapid, 3 exemplare fiind utilizate/testate cu succes in lupta in cadrul operatiunii Iraqi Freedom. Si a fost doar inceputul…Si cu asta, gata HIMARS! Nu inainte insa de a vedea ceva preocupari europene din anii *70-*80/sec.XX pentru MLRS, e adevarat, subtirele in raport cu SUA!
De departe, cel mai interesant a fost italianul Firos/Field Rocket System realizat la sfarsitul anilor *70/sec.XX de compania Bombrini Parodi Delfino/BPD. Eeee…asta a fost interesant fiindca era similar BM-21 Grad, o incercare, reusita dealtfel, de a copia si egala MLRS-ul sovietic. Utiliza, precum Grad-ul, 40 de rachete calibrul 122 mm in doua variante, Firos-25 si Firos-30, despre acestea vom vorbi dar nu inainte de a ne opri asupra companiei BPD.
Bombrini Parodi Delfino/BPD (ultima denumire de sine statatoare a fost BPD Difesa e Spazio SpA, la sfarsitul anilor *70) a fost fondata in 1912 de Giovanni Bombrini (era fiul lui Carlo Bombrini, fondatorul Bancii Nationale italiene) si Leopoldo Parodi-Delfino (apartinea marii burghezii italiene) la Colleferro, sudul Romei. Compania producea initial praf de pusca si explozibili, ulterior ingrasaminte agricole si ciment (fabrica se numea Societa Calce e Cementi si se afla la Segni). In 1938 au suferit un dezastru, o explozie la fabrica de explozibili a ucis 60 de muncitori. In WW II au livrat munitii si explozibili armatei italiene insa, dupa aceea au trecut la prelucrarea metalelor, a textilelor si a produselor chimice de uz casnic si industrial. Ultimul proprietar aflat in viata, Parodi-Delfino (Bombrini decedase in 1924), se asociaza datorita problemelor financiare cu SNIA-Viscosa in 1968, divizia chimica a SNIA devenind SNIA-BPD (in anii *80 producea rachete neghidate din gama Medusa, calibrele 51/81, precum si rachete calibrul 122 mm/Firos, cu lansare din aer sau de la sol). Asta pana cand actiunile BPD au fost vandute companiei Simmel Difesa din Colleferro, fiind denumita SNIA SpA. (Simmel Difesa a fost fondata in 1948 si producea munitii pentru Armata si Marina. In 1988 au fost inghititi de Fiat Group. Astazi, Simmel Difesa SpA apartine Nexter Group).
Firos -30 avea urmatoarele caracteristici: intrat in serviciul armatei italiene in 1987 (insa primul MLRS a fost Firos-25/1981, pe platforma unui camion comercial Fiat, realizat in putine exemplare. Greutate probabile 15-16 tone). In 2002, o masina de lupta+40 de rachete costa 787.000$; echipaj 3; greutate 17,30 tone, cabina usor blindata; lungime 7,50 m; latime 2,50 m; inaltime 3 m; platforma de transport Iveco 6×6, motor Diesel 232 CP supraalimentat, viteza maxima pe sosea 75 kmh, autonomie pe sosea 750 km. Urca pante de 60◦, trece pante inclinate de 30◦, trece obstacole verticale de 60 cm, trece santuri de maxim 1,20 m lungime, trece vaduri adanci de 1,20 m. Cabina blindata, protejata NBC, aer conditionat; lansator cu doua containere, fiecare container contine 20 de rachete calibrul 122 mm Firos-25/1981 si Firos-30/1987.
Lansatorul are in total 40 de tuburi; Firos-25 –racheta neghidata calibrul 122 mm a carei dezvoltare a debutat in 1981, foarte probabil. Greutate 58 kg, combustibil solid (motor –racheta ce dezvolta 5,51 tf. Greutate combustibil solid 22,20 kg), lungime 2,68 m ogiva HE-Frag de 20 kg, raza de actiune cuprinsa intre 8-25 km, viteza maxima 1692 kmh –in 2002, o racheta Firos costa 8200-9000$. Firos-30 –racheta neghidata calibrul 122 mm aparuta in 1987. Greutate 65-71,05 kg, combustibil solid, lungime 3,32 m, ogiva HE-Frag (3,30 kg de exploziv de mare putere)/submunitii (ogiva poate contine 6 mine antitanc/22 mine antipersonal APM-66/77 bombleti antipersonal, vehicule neblindate sau usor blindate)/HE-I (fosfor)/iluminare, raza de actiune cuprinsa intre 8-35 km, viteza maxima 1692 kmh.
FIROS -PUNCTUL DE COMANDA BATALION -PCB
FIROS -VEHICUL DE SUPORT
Lansatorul cantareste 1,57 tone cu rachete Firos-25 si 1,71 tone cu rachete Firos-30, are 40 de tuburi/2 containere a cate 20 de rachete calibrul 122 mm, elevatie cuprinsa intre 0◦-60◦ (electric si manual), travers 105◦/stanga-dreapta, rata de foc -16 rachete in 40 de secunde. Lungimea tuburilor de lansare este de 3,70 m. Ambele rachete sunt stabilizate aerodinamic in zbor fiind prevazute cu aripioare de ghidare pliabile. Firos-30 MLRS a fost scos la pensie de italieni in 2002, iar Firos-25 pe la jumatatea anilor *90/sec.XX. Totusi, in 1994 a fost prezentata la o expozitie de profil variant navalizata a Firos-30, insa nu se stie daca a si fost realizata, cel mai probabil n-a fost desi exista supozitii ca mexicanii ar fi adaptat asa ceva pe barci de mare viteza –nimeni nu le-a vazut, totusi!
Armata italiana a avut in dotare 20 Firos-25/30 si 10 Firos-6, varianta mini a celei dintai. O baterie de Firos-25/30, in armata italiana, se compunea din 6 lansatoare, 6-10-12 vehicule de suport si un PCB. S-a exportat in Mexic (4-6 Firos-6 la Infanteria Marina), Emiratele Arabe Unite (40 Firos-25, primul client la export), Siria, Libia si Egipt (probabil).
FIAT CAMPAGNOLA&FIROS-6
Exista si varianta mini cunoscuta drept Firos-6, aparuta in perioada 1982-1985, rachetele avand calibrul 51 mm –un container contine 48 de rachete neghidate (rachetele deriva din SNEB, rachete neghidate aer-sol, PRND. Au ogive HE-Frag, HE-I, bombleti. Racheta are 1,05 m lungime, cantareste 4,80 kg, raza maxima de actiune fiind de 6550 m/39 de secunde de zbor, viteza maxima 1884 kmh). Lansatoarele sunt montate pe platforme 4×4 Land Rover Serie III, Fiat Campagnola/Fiat 1101-1107 (inspirat de Willys Jeep). Exista si o varianta montata pe transportor blindat amfibiu de trupe Fiat-6614, 4×4, produs de Oto Melara si Fiat (posibil sa fi fost doar un singur prototip prezentat armatei italiene). Lansatorul Firos-6 se poate roti 360◦, elevatia fiind cuprinsa intre -5◦/+45◦. Echipajul e format din 2-3 oameni, reincarcarea lansatorului durand maxim 5 minute. Lansatorul Firos-6 cantareste 250/480 kg, are 2,08 m lungime, 51/67 cm latime si 93 cm inaltime. Rata de foc e de 10 rachete pe secunda, darea focului se face electric.
FIROS-6 JEEP -MEXIC
La sfarsitul lui 1989, italienii aveau intentia sa dezvolte o noua racheta, Firos -70, calibrul 315 mm, 70 km raza de actiune, masina de lupta urmand a dispune de FCS (se afla in dezvoltare din aprilie 1985 la Ferranti Defence System, actual BAE Systems, si un sistem INS de ghidare pentru rachete Firos-30/70. Deci, acestea ar fi devenit ghidate!). Programul Firos-70 a fost anulat in perioada 1997-1999 pe motiv de…M-270 MLRS.
Oarecum similar Firos-6 a fost SARMAC S.A “Rattlebox”, sistem conceput de Thomson-Brandt Armements/Franta (astazi, parte a Thales Group) in 1976, initial doar pe afet de tun/8-16 rachete. Lansatorul mobil montat pe platforma 4×4 ACMAT VLRA a fost prezentat oficial in 1982, insa n-a fost achizitionat de armata franceza pe motiv de…M-270 MLRS, masina de lupta pe care francezii au si cumparat-o ulterior. ACMAT –Ateliers de Construction Mecanique de L’Atlantique/Meaux (armata franceza a operat 75 de versiuni ale acestui vehicul reusit. Inca il opereaza. S-a bucurat de mare succes la export, cu deosebire in Africa si Asia. Aerotransportabil C-130 si C-160 Transall, are variante 4×4, 6×6 si 8×8). VLRA –Vehicule Leger de Reconnaissance et d’Appui/Vehicul Usor de Recunoastere si Suport. Lansatorul mobil, varianta TPK 415 LRM (Lansator Mobil de Rachete), are urmatoarele caracteristici: camion 4×4; greutate gol 5900 kg; greutate la incarcatura maxima 9400 kg; aerotransportabil si parasutabil. Nu a fost achizitionat de armata franceza ci de cea sud-coreeana; lungime 6,30 m; latime 2,10 m; inaltime 2,56 m, poate mai mult; rezerva de combustibil de 360 L/2 rezervoare laterale de 180 L fiecare; viteza maxima 100 kmh pe sosea; autonomie pe sosea 900-1000 km; consum de combustibil 23 L/100 km; urca pante de 65◦; parbriz rabatabil, demontabil; motor Perkins 6354, diesel, 6 cilindri, 145 CP/108 kW, racit cu apa; lansator tip LAU-97 cu 40 de tevi, calibrul 70 mm, elevatie cuprinsa intre 0◦/+55◦, travers 360◦.
Lansatorul era produs de catre compania belgiana Forges da Zeebrugge FZ din Herstal. Din cate se stie, LAU-97 n-a fost implementat de nicio tara NATO, insa se afla in dotarea Emiratelor Arabe Unite (au 18 sisteme) si Coreeii de Sud (astia au produs ceva similar); o salva completa de 40 de rachete e trasa in 60 secunde. Rachetele pot fi trase si single, cate una la fiecare 6 secunde; racheta are motor cu combustibil solid, ogiva HE-Frag de 4,30 kg, raza maxima de actiune fiind de 7900-9000 m cu lansatorul la unghi de 40◦. Cu lansatorul la unghi de 15◦, raza de actiune scade la 6000 m. Racheta cantareste probabil 8 kg si are cel putin 1,40 m lungime.
Am ajuns la final…Ce-ar mai fi de spus despre HIMARS? Eu zic ca doar atat, sa dea Domnul sa-l vedem in Romania cu cocarde pe “obrajori”, sa ne fie cu noroc si, odata cu MGM-140 ATACMS, sa reinviem o Arma demult apusa, Rachetele Operativ-Tactice. Insa un lucru e clar, Artileria trece la un nivel nevisat pana acum, cu Arme inteligente de ultima generatie, Arme care ne fac sa ne simtim un pic mai bine in lumea asta complicata. Felicitari MApN via SUA pentru alegerea facuta, succes artileristilor nostri in folosirea noii jucarii! HIMARS-ului ii uram cariera lunga fara incidente si fara lupte reale!
WW
SURSE DATE SI POZE: Wikipedia, Enciclopedia Libera, Internet.
https://nationalinterest.org › blog › the-ultimate-c…
https://theamericans.fandom.com › wiki › Stealth…
www.thisdayinaviation.com › tag › nell
www.spectroom.com › 1022705295-t40-whi…
www.militaryfactory.com › armor › detail
nationalinterest.org › blog › buzz › steel-rain-…
www.darpa.mil › About Us
fas.org › man › dod-101 › sys › land › atacm…
www.forecastinternational.com › disp_pdf
www.hdtglobal.com › product › m13a1-filter…
www.military-today.com › Trucks
www.fundinguniverse.com › company-histories
itstillruns.com › Engines oshkoshdefense.com › vehicles › m985a4-car…
missilethreat.csis.org › missile › atacms
asc.army.mil › web › portfolio-item › atacms
www.defense-aerospace.com › release › mlrs…
www.leberry.fr › bourges-18000 › actualites
www.defenseindustrydaily.com › gbu44-vip…
www.army-guide.com › eng › firm2944
www.bloomberg.com › profile › company
www.fi-aeroweb.com › Defense › HIMARS
www.mindef.gov.sg › web › portal › mindef
defence-blog.com › army › lockheed-martin…
Bravo WW! Ai dus pina la capăt ditamai subiectul si ai stors totul din el. Felicitari! Keep up the good work!
Multumesc de articol, perfect de dimineata !
Multumim pentru seria asta de articole
ATACMS nu pot fi puse pe nave? ca sa bată până unde trebuie.
Evident ca se poate. Israelienii au efectuat lansari cu LORA de pe mare.
Eu nefiind specialist, sunt medic, as zice ca proiectilul e mai ieftin ca racheta, asa ca ATROM-ul ar trebui sa fie in Roarmy ca piesa de baza.La fel ca LAROM .As lua Himars doar ptr. calibrele mari cu bataie la peste 300km.Asa ,ca sa stie vecinii…
sunt diferite. fiecare are rolul.
Multumim.Cred ca e cea mai lunga serie de articole la un subiect. 🙂
Asteptam sa primim Himarsu in dotare.
Salut. Multumesc pentru aceasta serie de articole.
Multumesc!
Oare nu se impune si un update la flota de Hercules daca tot luam Himars.
..si unde sa il duci cu Herculesul? Conform doctrinei noi nu facem prioectia fortei „overseas”.. oricum doctrina artileriei va reveni la cea de pe timpul ROT-urilor adaptata bineinteles, la conditiile actuale.
Mulțumim WW pentru nenumăratele cafeluțe de duminică! Felicitări pentru articole!
Să aibă viață lungă în artileria română și să nu fie nevoie să le folosească vreodată ‘decît’ in aplicații de tragere!
Multumesc tuturor pentru apreciere si incurajare! Abia astept HIMARS-ul.
Superba serie de articole..Multumim
V-a cumpara romania in viitorul apropiat tancul M1A2 Abrams SEP V3? Sau ar putea fi alta varianta a acestui tanc? Mi se pare ca este cel mai bun din punct de vedere al disponibilitatii. Daca ai nevoie de piese de schimb sau altceva nu este problema sa le obtii de la americani intr-un timp cat mai scurt.
Multumesc aticipat.
Tocmai ce au cumparat odata cu himars ul din articol niste camioane blindate la pret de abrams. Cele 54 de lansatoare au costat peste 600 mil $. O nimica toata, ne au ciuruit.
Săru-mâna nenilor, eu sunt nou.
Vă salut cu respect și admirație.
Stau si ma intreb, noi oare ce o sa facem cu cele 54 larom?? Presupun ca au un singur plin de rachete care cred ca sunt la limita resursei. Dupa ce alea se duc naibii, ce o sa facem cu lansatoarele, masinile de reincarcare, centrele de comanda si restul auxiliarelor? Ca presupun ca nu o sa comandam alte 1500 rachete la israelieni. Cred ca vor fi niste zeci de milioane aruncate aiurea. Cand ma gandesc ca putem cu miliardul ala juma sa le dublam/triplam nr si sa le dotam cu accular, hawk predator sau chiar delilah(eventual chiar si niste licente iar tohaniul chiar mai functioneaza). Dar ordinul (de la washington) se executa nu se discuta.
Bravo,vom avea HIMARS 8 dar la noi mai mereu ceva nu merge.Presupun ca in caz „de ceva” vom descoperi ca nu avem munitie.
Știți cumva dacă la proiectul APR Aurora se mai lucrează sau este RIP?
Aurora e istorie, din pacate! Unicul lansator prototip se mai afla inca la Aerostar.
Mulțumesc.
Așa, foarte frumos și documentația exhaustiva. Daaaar, vorba lu’ PSD, noi acilea nu facem decât șters praf și pus benzină în rezervor, fără rachetute și bărcuțe. Prin aplicații ar trebui să vadă măcar tinerii ofițeri cum și ce se face cu Haimarsu. Nimic integrare, totul cumpărat din SUA? Și cât costă întreținerea unui batalion pe an, fără să tragi nicio salva?
ai inebunit? vrei sa traga aia cu himars-ul? pai o salva de gmlrs(36 rachete) a unei baterii costa 5,5 meleoane$.iar una cu atacms(6 buci) costa aproape 10 !! vrei sa intram in faliment?