IFV/MLI ASCOD

General Dynamics între 2002 și 2003, a cumpărat MOWAG din Elveția, Steyer-Daimler-Puch Speazialfahrung din Austria și Santa Bárbara Sistemas din Spania, iar in 2004, au lansat o preluare ostilă a companiei Alvis plc din UK,  devenind in acest mod lider de piata si in Europa.
Aceasta dezvoltare permite GDELS sa ofere diverse solutii customizate (intr-o anumita masura) conform cerintelor clientului final, toate bazandu-se pe un set de platforme care au un grad ridicat de comonalitate. Un avantaj major al acestei dispersii de capacitati de productie in diverse tari de pe continent este ca in cazul unui conflict extins si/sau de durata, atat capacitatile de fabricatie cat si lantul logistic permit inlocuirea si/sau repararea materialului de lupta avariat sau pierdut intr-un mod mai facil (cu anumite reserve datorita faptului ca MOWAG si Steyr sunt in tari neutre care dupa cum vedem au rezerve in sustinerea unei parti beligerante in cazul unor conflicte), decat in cazul altor fabricanti de blindate.
Pare destul de logic, ca odata demarat programul de inzestrare cu GDELS pt Pirahna, si mai ales ca s-a realizat JV cu UMB, sa se mearga pe aceasi cale si pt inzestrarea armatei cu IFV senilate.
Sunt vehiculele ASCOD cele mai bune? Foarte probabil, nu. Intrebarea corecta cred ca este daca corespund cel mai bine cerintelor tehnico-tactice si sunt cele mai potrivite pt inzestrarea armatei romane, daca pot fi operate in regimul climatic si pe intreaga diversitatea de relief de la noi din tara, si daca au o rezerva si potential pt dezvoltare/upgrade/modernizare ulterior achizitiei.
In cazul Pizzaro si Ulan, familia de vehicule ASCOD a inclus LT 105 (un tanc ușor echipat cu un tun de 105 mm), un lansator SAM, un lansator de rachete antitanc, un purtător de mortiere, un vehicul R&R, un vehicul de comandă și control, o ambulanță, un observator de artilerie.

 

  Pizzaro Ulan Ajax
echipaj 3 3 3
trupa 7 8
lungime 6.16 m 7 m 7.62 m
latime 3.15 m 3.15 m 3.35 m
inaltime la nivelul sasiului 1.77 m 1.77 m 1.77 m
inaltime cu turela 2.76 m 2.43 m 3 m
greutate (gata de lupta) 26300 kg 28500 kg 34000 kg ***
motor MTU 8V-183-TE22 8-V90 MTU 8V-183-TE22 8-V199 MTU V8 199 TE21 ****
putere 447 kW @ 2300 rpm 530 kW @ 2300 rpm 611 kW @ 2300 rpm
transmisie Renk HSWL 106C * Renk HSWL 106C ** Renk 256B
suspensie Bara de torsiune Bara de torsiune Bara de torsiune

*Ulterior inlocuita cu transmisie SAPA (https://sapatransmission.com/products/ )

**Combinat cu un sistem de control al directiei Renk HSWL

*** 42000 kg cu add-on armor

**** https://www.motortrend.com/features/1510-mtu-8v-199-diesel-engine-for-scout-sv-armored-fighting-vehicle-torque/

In cazul Ajax familia de vehicule ASCOD include:

AJAX – ISTAR (Echipaj de trei persoane plus o opțiune pt a patra persoana, tun stabilizat de 40 mm,  armură modulara, APU)

ARES (echipaj de doua persoane, RCWS, armura modulara, lama de bulldozer detasabila, sistem de marcare a rutei/drumului, transportul unei grupe de 7 persoane)

APOLLO (echipaj de patru persoane, APU, macara de 5 tone cu sistem de stabilizare, RCWS, armura modulara)

ATLAS ( echipaj de trei personae, RCWS, armura modulara, doua trolii fiecare de 8 kN, lama bulldozer / ancore de pamant, armura modulara)

ARGUS (echipaj de doua persoane plus un operator/inginer, sisteme de masurare, sistem de marcare a rutei/drumului, capabilitati de demolare si detonare munitie, MAKEFAST BISA *, RCWS, armura modulara, echipament de geniu/lama bulldozer)

ATHENA ( echipaj de doua persoane plus un supraveghetor/commandant, trei operatori ai sistemlor de la bord si doi semnalizatori, sisteme de comunicatii si conducere a luptei, RCWS, APU, armura modulara)

*MAKEFAST BISA : https://resource.esriuk.com/esri-resources/royal-engineers/

De remarcat ca trenul de rulare a ramas acelasi: latimea senilei 500 mm, pas de 152.4 mm, lungimea amprentei pe sol de 3.99 metrii, 7 galeti cu suspensii cu brat pivotant (trailing arm), amortizoare pe galetul 1 si 6, asigurand o raza de giratie de 7.9 metri si o presiune la sol minima de 62 kPa (in cazul Ajax trece de 150 kPa).

Pentru Ulan si Pizzaro, senilele & galetii, sunt livrate de fosta divizie Diehl Defence Land Systems (din 2014 parte a KWM), ei fiind si furnizorii pt CV90, Marder, Puma si nu in ultimul rand pe blindatele romanesti (https://www.atlantic-bg.org/files/conference/3/DIEHL_DEFENCE_And_Systems.pdf )

Carena (sasiul) este construita din oțel sudat, care asigură protecție împotriva proiectilelor perforante de 14,5 mm pe arcul de 60° din față și protecție totală împotriva atacurilor cu arme de 7,62 mm. Este disponibilă o protecție balistică suplimentară împotriva proiectilelor APFDS (armour-piercing fin-stabilised discarding-sabot) de până la 30 mm, trase de la o distanță de 1.000 m pe un arc de 60° în față, și o protecție completă împotriva proiectilelor incendiare perforante de 14,5 mm (API) de la o distanță de 500 m.

Atat Pizzaro cat si Ulan sunt dotate cu turele cu tun de 30 mm Mauser MK 30-2 stabilizat in doua axe si, ca si armament ,secundar MG3 7.62 mm pt Pizzaro si MG74 7.62 mm pt Ulan. In cazul Pizzaro s-a optat pt un sistem de control al focului (FCS) de la INDRA .(https://www.indracompany.com/sites/default/files/indra_main_battle_tanks_and_armored_vehicles_fire_control_system_en_2020_0.pdf ) pe cand in cazul Ulan s-a optat pt un FCS de la Kollsman , azi parte a Elbit Systems USA (https://www.elbitamerica.com/land )

In cazul Ajax , britanicii au optat un tun fabricat de CTA, de 40 mm telescopat (mai multe informatii aici https://www.thinkdefence.co.uk/cased-telescoped-armament-system/ si aici https://www.cta-international.com/the-40-ctas/ ), turela fiind proiectata si produsa de Rheinmettal, sistem de alimentare a munitiei de la MEGGITT, componentele de antrenare & stabilizare a turelei de la Curtiss Right, system de comunicatii de la Bowman.

Doua lucruri distincte in cazul Ajax: are un APU de 12 kW (motorina) pentru a asigura energia ncesara sistemelor in cazul stationarii si toate modelele Ajaz au capacitatea de a tracta vehicule cu o masa totala de pana la 62 tone (in acest caz consumul de combustibil este de 4 ori mai mare). Curiozitati in cazul Ajax: are un rezervor de apa potabila racita si un incalzitor electric pentru apa (ceai).

Pentru noi cred ca nu e nici o indoiala ca cele mai fezabile vor fi turelele de la Elbit, atat prin prisma capacitatilor de productie din tara ale israelienilor, a comonalitatii cu cele de pe Piranha (subsisteme de conducere a focului, mecanisme de stabilizare si antrenare a turelei, sistemele de vizare ale comandantului si tunarului,  interfete, etc) cat si din perspectiva operatorilor (usor de trecut de pe o masina de lupta pe alta, training facil, SDV-istica si personal de mententat déjà format si existent, etc).

Greu de crezut ca producatorii de turele / platforme configurabile gen MOOG (https://www.moog.com/markets/defense/turreted-weapon-systems.html ) sau John Cockerill (https://johncockerill.com/en/defense-2/weapons-systems/ ) vor avea sanse sa isi impune produsele.

 

Referitor la varianta Israeliana ASCOD cu tun de 105 mm: https://www.rumaniamilitary.ro/tancul-usor-sabrah

Despre mariajul Ajax Scout cu turela Abrams M1 sa discutat aici: https://www.rumaniamilitary.ro/bradley-ng-si-griffin#prettyPhoto

In tabelul de mai jos diferentele dintre ASCOD si ASOCD 2

Un avantaj major al GD este daca MApN se va decide sa achizitioneze ca MBT M1A1 sau M1A2, vor devenii furnizorul unic de blindate. Depinde cat de inteligenti si buni negociatori vor fi cei din MApN ca sa obtina maxim de beneficii, nu doar pt armata ci si pt economia tarii intr-o astfel de situatie (cehii solicitasera printre altele, in programul lor de dotare cu IFV, ca minim 40% sa fie realizat prin firme din Cehia). O problema insa ar fi faptul ca Romania ar depinde nu doar de o tara ( a carei administratie se mai schimba, modificandu-se astfel si politica externa si prioritatile sale), ci de o singura companie in ceea ce priveste blindatele sale care are o singura politica (interesele actionarilor sai) si obiective strict mercantile (raportarile trimestriale).

Cateva semne de intrebare vor persista.

 

Este Ajax un flop? Cred ca raspunsul este evident:

https://www.nao.org.uk/press-release/the-ajax-programme/

https://www.popularmechanics.com/military/weapons/a37093035/british-armored-vehicle-making-soldiers-sick-problems/

https://ukdefencejournal.org.uk/builder-to-reimburse-army-if-ajax-vehicle-unable-to-enter-service/

https://www.bbc.co.uk/news/uk-57348573

https://www.rumaniamilitary.ro/probleme-mari-pentru-ajax-si-gdls

O evaluare ceva mai detaliata a problemelor se poate gasi in revista Battlespace vol.22 din  septembrie 2021

Pot fi evitate problemele aparute in programul Ajax? Foarte posibil, tinand cont ca in ultimele variante, atat Pizzaro 2 cat si Ulan 2 sunt masini de lupta fiabile.

Care din variante sunt mai potrivite pt armata romana? Mai jos imagini cu ASCOD 42 testat de Cehi (care aduce f.mult ca si gabarit cu Ajax), cu turela Elbit, insa nu teleoperata.

Au tras invataminte si vor evita greselile din programul Piranha V, atat guvernantii (MApN si Min. Economiei), UMB cat si GDELS?

Va fi capabil Min.Economiei si GDELS sa implice mai multe firme romanesti in fabricarea de repere, componente si subsisteme (evident in afara celor de “casa” sau abonate la contracte cu MApN)? Nu pot uita povestea Borsuk, in conditiile in care polonezii au industrie de aparare, exista vointa politica, preocupare si finantare pt dotarea cu armamenet si totusi uite ce se discuta despre Borsuk acu’ 6 ani https://defence24.com/polish-borsuk-ifv-unveiled-two-variants-of-the-new-vehicle, pentru ca in 27 aprilie sa fie comandate inca 4 pt teste (https://defence-blog.com/polish-army-to-get-first-batch-of-future-combat-vehicles-for-testing/ ). Insa pe 30 mai 2022, sa aflam ca poate, poate, K21 are sanse in Polonia (https://www.gov.pl/web/national-defence/we-are-strengthening-military-cooperation-between-poland-and-south-korea ).

In acelasi program se vor moderniza si MLI 84 M Jder? Vor fi utilizate si restul de turele OWS 25R (cu Spike, nu cu Maliutka M2T) existente largind baza de vehicule MLI 84M Jder (aceasta ar putea conduce fie la dotarea unor unitati noi cu acest vehicul, fie utilizarea prin rotatie a vehiculelor asigurand un nr de ore oarecum egal, si reducand uzura per total, flotila asigurand o durata de viata extinsa)? Vedem ca intr-un conflict cantitatea reprezinta o calitate, numarul pierderilor (chiar si estimat de adversari) fiind substantial, iar inlocuirea efectivelor pierdute nu se face de pe o zi pe alta asa incat exista inca utilitate pt MLI 84 M Jder in viitor chiar daca nu neaparat in prima linie, mai ales ca va fi singurul vehicul blindat (oarecum) amfibiu pentru inca o perioada lunga de timp.

Vor fi aplicate invatamintele din actualul conflict din Ucraina si vor dota IFV-ul cu sisteme active de protectie? Daca da, care vor fi acelea? Vor fi instalate sisteme optoelectronice noi pe MLI 84 M Jder?

 

Unde se situeaza ASCOD in raport cu concurenta?

 

  ASCOD 2 LINX KF 41 CV 90 Mk4* K 21 **
echipaj 3 3 3 3
trupa 8 8 8 9
lungime 7.6 m 7.73 6.47 m 6.9 m
latime 3.15 m 3.6 m 3.1 m 3.4 m
inaltime cu turela 2.43 m 3.3 m 2.5 m 2.6 m
greutate (gata de lupta) 30000 kg 50000 kg 37000 kg 25600 kg
motor MTU 8V-183-TE22 8-V199 Liebherr D 6912 Scania Doosan D2848LXE
putere 530 kW @ 2300 rpm 850 kW @ 1800 rpm 745 kW 447 kW pana la 559 kW
transmisie Renk

HSWL106C

Renk

HSWL256

Allison

X300 HD

suspensie Bara de torsiune, swing arm Bara de torsiune, swing arm, amortizoare Supashock Bara de torsiune, amortizoare circulare Horstman hidropneumatica
Grad protectie in configuratie standard 4 5 4
Turela Elbit Rheinmetall SAAB Bofors Hanwa
Tun 30 mm

Alternative: 105 mm , 120 mm

30 mm

Alternative: 35 mm Rheinmetall Wotan 35

30 mm

Alternative: 35 mm, 40 mm, 50 mm, 105 mm, 120 mm

40 mm

Alternative: 30 mm, 105 mm

* CV90 poate fi amfibiu cu pregatire prealabila

** K-21 in variant sud-coreana este dotata cu sisteme flotante automate

 

Intreaga gama de IFV-uri germane (Puma, Lynx 31 si Lynx 41) sunt nu doar cele mai protejate insa si cele mai grele. Daca Puma a ajuns la maturitate si este un IFV excellent oferint un mix optim intre putere de foc, protectie si mobilitate (ajungand insa si la o limita privind capabilitatile de dezvoltare in viitor), Lynx e de-abia la inceput de drum si inca nu stim sigur cum vor arata variantele care vor devenii operationale, si mai ales cum se vor comporta in campul de lupta.

Personal cred ca odata atins un anumit volum al productiei, si pretul Lynx va incepe sa fie mai accesibil. Lynx este ca si conceptie mult mai nou ca ceilalti concurenti, inglobeaza din start tehnologii / sisteme care pt ceilalti producatori reprezinta upgrade-uri si modernizari, iar in unele cazuri este in avangarda, insa nu cred ca vom vedea prea curand in Romania aceste blindate din mai multe motive: am ratat colaborarea cu Rheinmetall asa ca nu vad cum acestia ar mai deschide acest subiect odata ce déjà au colaborarea cu ungurii si propun Slovaciei si Cehiei deal-uri asemanatoare, mai mult de atat avand déjà in Cehia o retea de subcontractanti si furnizori déjà bine pusa la punct; ma indoiesc ca cineva din vreun guvern al Romaniei va fi de acord sa achizitioneze blindate (si ulterior sa depinda cu piese de schimb, consumabile, training, etc) de la un producator maghiar de armamanent, fie el si JV sau subsidiara a Rheinmetall (foarte probabil ca Rheinmetall sa redirectioneze catre capacitatile de productie din Ungaria anumite comenzi, daca nu din alte motive macar din cauza mainii de lucru mai ieftine).

 

CV90 (sasiu dezvoltat de Land Systems Hägglunds si turela dezvoltata de SAAB Bofors) se pare ca tocmai ce a inregistrat un nou success comercial prin declararea CV90 MkIV ca favorit in cursa pentru selectarea ca viitor IFV al Slovaciei, in defavoarea LYNX 41 si ASCOD 2 (astfel Slovacia se va alatura Suediei, Norvegiei, Finlandei,  Elvetiei, Olandei, Danemarcei si Estoniei ca utilizatori ai CV90). Mai putin remarcata este si stirea ca BAE impreuna cu Ritek modernizeaza 20 de vehicule CV90 pt Norvegia (tara care are cca 20 de firme implicate in fabricarea CV90) si ca Scania modernizeaza CV90 estoniene prin adaugarea turelei Protector RS4 de la Kongsberg, dotata cu Javelin si ca anul trecut SENOP (companie apartinand Patria Finland) a obtinut un contract pt modernizarea (parte din MLE-Mid-Life Extension pt CV9030) sistemului optoelectronic de vizare pe timp de noapte (https://senop.fi/defence-security/vehicle-vision-systems/ ).

Un alt fapt ce trebuie remarcat este ca BAE Systems a fost partenerul IVECO pentru ACV-ul celor din USMC, iar IVECO are experienta cu APC/IFV amfibii si cu proiectul brazilienilor GUARANI, astfel incat BAE System se poate pozitiona foarte bine impreuna cu IVECO  ca un partener viabil pentru dezvoltarea/livrarea unui APC amfibiu. Iveco (in cooperare cu Otto Melara) tocmai ce au primit in ianuarie 2022 o comanda suplimentara de VBM (Freccia) in versiune Combat “PLUS” (https://www.italiandefencetechnologies.com/the-iveco-oto-melara-consortium-signs-the-contract-for-the-italian-armys-new-vbm-plus/ ).

Nu in ultimul rand, BAE Haegglunds produce celebrele BsV10 care ar putea inlocui cu success déjà anticele MLVM-uri.

Pe “scheletul” lui CV90 s-a dezvoltat o intreaga familie de vehicule:

CV9030: turret armed with 30 mm Bushmaster II automatic cannon
CV9035: Armed with a Bushmaster III 35/50 cannon
CV90105: Light tank equipped with 105 mm rifled tank gun/turret (GIAT TML 105 turret)
Armadillo: Armoured personnel carrier version built on a modular CV90 Mk III chassis.
CV90 STING: Combat engineering variant built on CV90 Mk I chassis.
CV90RWS Multi BK: Mortar carrier variant built on a CV90 Mk I chassis.
CV 9035DK: Danish variant of the CV 9035. It is armed with an ATK 35/50-mm Bushmaster III cannon and a 7.62-mm machine gun.
Luftvärnskanonvagn (lvkv) 9040: Anti-air vehicle, fitted with PS-95 radar from Thomson CSF Harfang (now Thales Group) and a high elevation 40 mm auto cannon capable of using programmable ammunition.
CV90 Mjolner: fitted with two 120 mm mortars
Stridsledningspansarbandvagn (Stripbv) 90: Command post vehicle
Eldledningspansarbandvagn (Epbv) 90: artillery observation vehicle
Bärgningsbandvagn (Bgbv) 90: Armored recovery vehicle

GRKPBV 901020: was a prototype mortar system with AMOS turret. It used two 120 mm breech-loaded mortars.
CV90 Mk IV: Upgraded version of CV90 with new turret, armament and protection.

BAE Systems prin BAE Haegglund ofera deasemenea CV90120 light tank, ca si contrapondere la oferta ASCOD 2 cu tun de 120 mm.  CV90120 este motorizat de Scania (doar 670 CP), senile de otel cu latime de 533 mm si pas de 152 mm, si un sistem hidraulic semi-activ de tensionare a senilelor si suspensii cu bara de torsiune si amortizoare circulare (rotary dampers) de la Horstman (aceleasi care se regasesc si pe Ulan). Este deasemenea dotat cu sisteme de protectie pasiva – Defensive Aid Suite (DAS) si sistem de contramasuri MSA (http://www.baesystems.se/Hagglunds/Brochure/CV90Fam.pdf )

 

K 21 a fost dezvolta pt cerintele armatei Sud Coreene, adoptarea sa de catre o alta tara va presupune  adaptarea IFV-ului cerintelor acesteia (este cam exclusa varianta off the shelf). Acest fapt face ca nu doar producatia ci si IOC sa se concretizeze intr-o perioada mai indelungata de timp. Desigur se pot adopta versiunile dezvoltate pt alte tari, insa foarte probabil acestea nu vor bifa toate cerintele armatei noastre (Red Back este gandit a opera in anumite medii, conditii de teren si clima, si este defapt propus de Hanwa Defense ca un produs aparte de K-21: https://www.hanwha-defense.co.kr/eng/products/antiaircraft-artillery-as21.do ). Faptul ca dezvolta acest vehicul cu cei de la Oshkosh (https://oshkoshdefense.com/tracked-vehicles/optionally-manned-fighting-vehicle-omfv/ ) poate reprezenta un avantaj, insa nu cred ca reprezinta o solutie pe termen scurt si/sau mediu pt tara noastra. Sud coreeni au realizat deasemenea o varianta de K-21 cu tun de 105 mm si cu turela CMI Defense CT-CV 105HP, si aceasta cu capabilitati amfibii.

Cu toate avantajele de transfer tehnologic si delocalizarea productiei pe care le ofera sud coreenii, nu vad cum s-ar putea concretiza o colaborare cu ei chiar si conditionata sa spunem de producerea MBT-ului la noi sub licenta lor, si asta nu atat din cauza sud coreenilor ci datorita guvernantilor nostri.

Un minim de realism este necesar. Pentru astfel de cooperari este nevoie de asumarea unor responsabilitati, luarea de decizii in timp util, facilitarea dezvoltarii liniilor de fabricatie / asamblare (finantarea investitiilor necesare, asigurarea cu personal calificat, crearea de conditii pt dezvoltarea pe orizontala a unor furnizori si subcontractori locali , etc), si nu doar sa asteptam ca toate problemele sa fie rezolvate de partenerul extern, noi punandu-le la dispozitie doar niste hale invechite si dezafectate.

PS: in cazul in care dorim un tanc usor, o alegere mai buna mi se pare Leopard 1A5 (acum ca membrii NATO s-au decis sa nu furnizeze Ucrainei tancuri de fabricatie occidentala https://www.tagesschau.de/inland/nato-schwere-waffen-101.html ), acesta fiind superior ca si protectie si mobilitate oricarui IFV, are snorkel, greutatea de cca 42 tone, ii permite sa treaca poduri peste care un MBT nu ar putea sa traverseze cursul de apa, déjà sasiul , motorizarea si transmisia sunt in dotarea Romaniei (Gepard-urile) si cel putin la acest nivel pregatirea / trainingul personalului nu ar trebuii sa ridice probleme majore, pretul achizitiei celor 88 de unitati pe care le are Rheinmetall (cel vehiculat prin presa este de 115 mil EUR) chiar daca adaugam logistica, training, piese, munitie este de cca 1.5 pana la 1.8 mil EUR per unitate, absolut nici un IFV neputand bate acest prêt (avantajul nefiind doar pretul ci si faptul ca sunt accesibile rapid, si sunt trecute printr-o revizie de Rheinmetall)

Tunul 105 mm L7A3 stabilizat este superior celui de 100 mm A308 de pe TR-85 M1, cantitatea de proiectile (DM12 HEAT-FS, DM502 HESH, DM23 APFSDS, DM33 APFSDS) la bordul lui Leopard 1A5 este cu cca 50% mai mare (60 de proiectile in loc de 41 pt TR-85 M1), sistemul de conducere a focului (EMES-18 MOLF-Modular Laser Fire Control System https://archive.org/details/JanesArmouredFightingVehicleRetrofitSystems199394/page/n413/mode/2up?q=Emes+18 ), sistemul LRF (Laser Rage Finder) sistemul pt vedere nocturna Zeiss WBG-X thermal imaging systems, sistem de ochire auxiliary TZF-3 (Turmzielfernrohr) precum si PERI R12 de la Carl Zeiss Optronics GmbH, toate conduc la o acuratete a focului de 0.085 °, care cu tot respectul, nu cred ca este atinsa de TR-85 M1.

Cei 850 CP ai MTU MB 838 Ca M500 asigura o mobilitate optima tancului avand un raport putere / greutate de cca 20 CP/tona superior lui TR-85 M1 de cca 17.2 Cp / tona (860 CP furnizati de 8VS-A2T2M cuplat cu THM-5800  pt cca 50 tone greutate totala pt TR-85 M1). Obiectiunile din trecut referitoare la costurile de operare si intretinere nu-si mai au obiectul (nici pt IFV acestea nu vor fi mai scazute), mai ales ca exista un parc sufficient de L1A5 ccare sa asigure componente. Un deal pt L1A5 ar fi oarecum echivalentul F-16 norvegiene, si ar permite achizitia pt inceput a unui nr mai mic de MBT (ca sunt M1A1, M1A2, L2A5 sau versiuni superioare). Cat despre TR-85 M1…fie trecut in parc rece/rezerva, fie donat moldovenilor de peste Prut, fie utilizat la antrenamente si aplicatii pana la terminarea resursei sau pana cade ultimul surub de pe el.

IAT

 

85 de comentarii:

  1. LaCuscaPsd&Pnl

    Mai are sens ca sa va intreb durata programului pentru dotarea Ro cu noi IFV (sau modernizarea Mli…) ? Tot secret e pentru mapn ?

    3
  2. Cred cacam „persecuti” K21:
    La protectie, are nivel 6 in arcul frontal si nivel 4 in lateral.
    Motor intre 559 si 634 kw
    Variante de inarmare inclusiv cu turela Cockerill XC8 cu tun de 105 si 120mm, cu pastrarea flotabilitatii.
    Cam mare graba de a declara ca e greu de adaptat ptr nevoile noastre.
    Sa fim seriosi. Razboiul din Ucraina tocmai ne-a aratat care e soarta podurilor si a pontoanelor ptr traversari, iar singurul IFV amfibiu este declarat greu de adaptat la nevoile noastre …. no ofence.

    17
    • cred ca te referi la AS-21, carre se duce spre 43 de tone, pentru protectia de nivel 6, nicidecum ala de 25 de tone care era K21 semi-amfibiu…
      Deci fie amfibiu la pana in 25 de tone, fie STANAG 6 in arc frontal la + 40 de tone. Stiu ca scrie la K21 ca ar rezista in arc frontal la 30×165mm pentru 2A72, poate Piranha 5 la peste 30 de tone daca rezista frontal la asa ceva (aproape sigur nu la 30×173mm NATO).

      Dupa mine, cam sunt doua masini diferite si ar fi bine ca AS21 sa nu fie doar o evolutie a designului lui K21, sa nu aibe boli similare d eingrasare ca la Ajax…

      14
    • @Eroul Bula
      Nu am nici o problema cu K21, insa asa cum am mentionat in articol, m-i se pare nerealizabil din cauza guvernantilor/decidentilor nostrii

      La protectie, are nivel 6 in arcul frontal si nivel 4 in lateral – exista o sursa (credibila, nu forumuri sau chat-uri) pt aceasta informatie?Un link?
      INformatia confirmaata din cel putin 2,3 surse, despre armura K 21 : “is a blend of military grade aluminum, ceramic tiles and fiberglass rated to withstand armor piercing rounds from 30-millimeter auto cannon — with the sides capable of stopping rounds from 14.5-millimeter heavy machine guns”. Nu stiu sa existe informatii despre teste si clasificarea armurii conform STANAG. Totusi la 25.6 tone, cu turela cu tun de 40mm si conceput/realizat sa incapa 3+9 soldati in el, chiar crezi ca poate sa atinga nivel 4 (nu 6)?

      La AS 21 (Redback) armura de baza pleaca de la nivel 2 “The basic hull protection level without any additional armor is STANAG 4569 Level 2 (protection versus 7.62mm AP bullets) and is made of steel (unlike K21’s aluminum armor)” si poate ajunge la nivel 6 cu armura add-on . Marius ti-a explicat foarte prompt.

      19
      • Eu m-am referit strict la K21, nu la Redback.
        Linkuri se gasesc.
        Military Today: „The K-21 is lighter comparing with most modern IFVs, as it was designed using composite materials to save weight wherever possible. Composition of the K-21 armor is still secret. It is assumed that this IFV has multi-layer armor with glass fiber, ceramic and aluminum alloy. It is known that front arc provides protection against 30 mm armor-piercing rounds. All-round protection is against 14.5 mm armor-piercing rounds.” Se putea trece de aici in tabel un nivel de protectie.
        La transmisie, se putea trece macar L3 Harris – inca nu fusese cumparata de Renk.
        La fel, optiunea cu turela Cockerill XC8 – 120mm. Turela a fost testata si masina isi pastreaza flotabilitatea. Ca nu au comandat coreenii, nu inseamna ca varianta nu exista.
        In fine, fiecare decide cum vrea sa scrie articolele.

  3. Transmisia K21 este realizata de firma americana L3’s Combat Propulsion Systems division, which is part of the Power & Propulsion Systems sector within the Electronic Systems business segment.

    3
  4. Cindva , domnul ministru al apărării Ciuca declara că sunt în curs programe costisitoare ( Patriot, Himars, F 16) și ca atare alte achiziții importante se vor face după 2030.
    Atunci nu era războiul din Ucraina și nimeni nu vehicula mărirea bugetului la 2,5 % PIB.
    Acum timpul preseaza și să sperăm că bugetul chiar va avea 2,5 %. NU PRIN CREDITE DE ANGAJAMENT care au fost o cacialma colosala.
    Și că suplimentul de bani nu va fi tocat de creșterile de salarii și pensii ( promise de actualul ministru al apărării. )
    Mai urgent e de văzut cum se iese din mocirla aia numita contract 4 corvete. In idea că chiar vor sa faca contractul și nu doar gargara.
    ( Bugetul permițând)

    Despre IFV pe senile, eu sunt sceptic. Nu exista o strategie unitară privind dotarea armatei.
    As începe cu o arma individuala calibru și încărcător NATO.
    Plus dispozitive de ochire zi-noapte pe ele.Ca la marines.

    7
    • Cum a ramas treaba cu arma individuala, mai luam/producem local Beretta ARX 160, sau nu ? Vad ca nu se mai vorbeste nimic de asta.

      In caz ca ne ataca Rusii, macar pusti functionale cu optica sa avem, cu restul de echipament mai tragem de timp, pana ajunge aviata NATO sa opreasca primul val.

      In rest, nu am incredere in guvernanti sa ia o singura decizie buna, nici macar din greseala.

      5
    • avem PM-uri si muntie sa inarmam cateva sute de mii de oameni…nu e o prioritate acum arma individuala pe calibru NATO mai ales cand se are in vedere selectarea unui alt calibru.

      1
  5. Dacă ar exista dorința, aducerea producției (intr-un anumit procent) al oricărui din vehiculele de baza prezentate , în România , ar merita. Avem un necesar de aprox 500, 170-200 MLI, 100 de obuziere autopropulsate și vreo 3 -4 batalioane de tancuri usoare. De turele se poate ocupa Elbit și uite cum ai avea o emulație în industria de apărare pe 5-7 ani, chiar 10 și vreo 5 mld de euro investite. De asemenea preiei în producție și muniția aferenta. E o chestiune realizabila, dar fără sa obligi producătorul la o asociere cu o fabrica Romarm falimentara. În fine, vise taica

    2
    • „3 -4 batalioane de tancuri usoare”
      Ce vrei sa faci cu ele? nu vezi cum zboara in ucraina alea la 45 de tone?

      9
    • Alea usoare sunt utile in zone cu teren mocirlos, muntos sau cu zapada si permafrost… sau pentru aia cu corp expeditionar aerotransportabil.

      9
    • In loc de tancuri usoare, as pune turele telecomandate cu tun de 50-57mm pe sasiuri de TR-85.

      Logica fiind ca in primul rand sa avem ceva care sa pazeasca puncte vulnerabile la parasutistii rusi, care pot ateriza cu blindate usoare.
      In al doilea rand ar fi sa dam o gura de oxigen industriei autohtone, ( nu ELBIT, BAE sau alta filiala straina) sa produca ceva folositor, nu prea scump, dar care produce experienta si know-how.

      Ar merita sa procem local o varianta de tun S-60 (nu cred ca ar fir vreo problema de copyright), dezvoltam munitie cu scop multiplu si anti-armura, eventual in colaborare cu firme israeliene. Rezultatul il putem oferi pentru export.

      Pe langa asta mai punem si niste turele Skyranger 35 pe niste sasiuri vechi.

      Oricum, solutii exista, bani ar fi in tara asta, problema e conducerea.

      6
  6. Pentru mine este mai simplu: Are ASCOD 2 terminate etapele bolilor copilariei? Daca da – este un candidat serios pentru MApN
    Daca nu – sa revina cand or fi gata cu problemele lor legate de vibratii.
    Se pot aduce la teste 2-4 vehicule si sa le vedem la treaba.
    Este clar ca Lynx este un produs mai nou dar cu riscu scazut din cauza ca oamenii aia chiar fac evolutii de la alte IFV-uri mature.
    Sincer nu mi-as pune toate ouale in acelasi cos, aici ma refer la GDELS mai ales dupa fazele Elvetiei cu munitia de 35 mm si cum au strambat din nas ca ei nu livreaza pentru Ukraina acum.
    Leopard 1A5 sincer pare mai bun ca optiune pe langa oricare sasiu de IFV dotat cu tun de 105 mm sau 120 mm cu low pressure gun – diavolul sta in detalii.
    Sunt convins ca si la Leopard 1A5 exista tot felul de kit-uri modulare care il duc ca protectie in zona TR 85M1 dar acum nu are acea protectie.
    Nu stiu cand si nici cate MBT-uri adevarate o sa putem cumpara dar mie imi face impresia ca un 54 x3 este maximul optimist vorbind si mai aproape de realitate este cifra 100 de MBT-uri deci TR85M1 o sa mai fie vazut prin Romania niste ani.
    Apoi turele OWS 25 R pot fi montate si pe IFV-uri noi, este chiar o turela buna care combina puterea de foc a tunului de 25 mm cu Spike si cu o elevatie foarte mare – deci foarte potrivit in mediul urban sau montan.
    Nu stiu de unde este obsesia pentru MLI 84M si a-l pastra in dotare, singurul lucru modern de pe acest MLI este turela care poate fi transplantata pe alt MLI modern.

    12
    • „Are ASCOD 2 terminate etapele bolilor copilariei”
      Unde, cand, cate? cateva prototipuri?

      3
    • @Mecanicu
      ASCOD 2, este un alt produs fata de Pizzaro si Ulan (care intradevar au trecut de bolile copilariei), care dupa cum se poate vedea din tabelele comparative (cel unde sunt datele pt Ulan, Pizzaro, Ajax vs cel unde sunt datele pt Ascod si Ascod 2), este defapt AJAX-ul britanicilor (asa ca, inca e la nivel de bolile copilariei)

      L1A5 poate fi dota cu armura add-on din polycarbonat (Lexan) – aceasta fiind in dotarea standard. Avatanjul L1A5 , pe langa faptul ca sunt disponibile imediat (la cate s-au produs se vor mai gasii si in anii urmatori cuc ertitudine, insa nu déjà trecute printr-o revizie a Rheinmetall), este ca se pot lua doua la prêt de un IFV cu tun de 105mm si déjà exista o minima experienta cu utilizarea Gepard-urilor

      MLI84M: nu e nici o, obsesie. Doar pragmatism: avem un blindat functional, cu putere de foc (si cu rachete AT) care poate fi imbunatatit (vedeti ca israelienii, nu-si taie blindatele , ci le supun incotinuu la procese de modernizare, upgrade, sau le adapteaza unor noi sarcini/cerinte). Uitati-va la americani de cati ani trag de M113: cate tari inc ail utilizeaza, si il tot modifica si modernizeaza.

      Nu sunt neaparat un fan al turelei OWS 25 R doar si pt faptul ca logistic cat si financiar, ca sa mentii un minim de stocuri, este pain in the ass : avem tunurile de 30mm standard NATO (30×113mm, 30×173mm STANAG 4624, 35×228mm) si cele sovietice de pe blindatele vechi, tunul A-486 si de pe CIWS-urile marinei (30×155mm, 30×165mm), tunurile de 35 mm (35×228mm) AA Oerlikon si de pe Gepard-uri, 20 mm (20×102mm) pe M61 Vulcan de pe F-16, la care se adauga si 25 mm strandard NATO (25×137mm, 25×184mm)

      13
    • Tinand cont ca o modificare de turela in sensul cresterii calibrului la TR 85 M1 nu renteaza, costa mult, nu avem protectie activa, trebuie alta motorizare , cea mai buna si logica solutie e sa punem turele anitaeriene cu tunuri rapide si rachete si sa facem o licitatie… pentru 150 de buc.. Dupa cum s a vazut in Ucraina, degeaba iti da occidentul armament greu, daca tu nu te poti apara de rachete, drone,si elicoptere sau avioane. Mult mai eficient decat sa le taiem… Facand licitatie obtinem un pret bun si rentabil pentru modificare. Plus ca multe turele sunt autonome, sau pot fi actionate din apropiere de la max 100 m, astfel echipajul e mai in siguranta….. Ce inseamna sa loveasca un Kornet sau Stugna un TR 85 ? Hamsii prajite scrie pe echipaj….

      1
  7. Turela de la elbit ia si 40mm bushmaster, e curios ce shorad merge cu platformele terestre ca doar tunuri rapide nu stiu daca mai merge secolul asta

  8. Dotari optionala la IFV romanesc
    1.gratar -ptr. mici, fleici alea alea
    2.alambic-no comment, ma gandesc ca trb obligatoriu nu optional
    3.drona captiva-100-300 metri.e bine sa vezi tu inamicu primul
    4.sistem audio cu subwoofere externe jmekerite.Inamicul sa stie ca avem valoare si in cur ne doare.Arma sonica nu e de neglijat.Atlantii,nefilimii foloseau sunetele ca sa ridice pietroaiele alea.
    5.Un tip de IFV sa vina echipat si ptr. sexul opus casa nu fie discriminare-deci varianta Style cu spa, solar, pensare, yoga

    12
    • 6. esapamentul gaurit, sa sune bine.
      7. niste extra tevi de esapament false.
      8. stickere mari cu ///M si AMG, sa se vada de la distanta.
      9. jante cromate, sau cu sclipici.

      4
      • obligatoriu iconita sau cruciulita la dom sefer sau macar o poza cu Arsenie Boca.Ptr. psd-sti sau aur merge si cu Teodosie ca saraku nu a apucat sa sfinteasca vreo corveta …
        daca as avea si eu ceva mai profi de comentat as posta .Asa fac mai mult caterinca.

        2
  9. Nu o fi solutia ideală, dar lucrurile încep să se așeze. Macar o să avem acelasi furnizor, nu ghiveci precum indienii. În opinia mea vom avea si Abrams. Nemții să ii doteze pe unguri, ei sunt prieteni.

    2
  10. romania a vrut sa cumpere la un moment dat puma
    deci conducerea armatei a decis ca puma indeplineste toate cerintele armatei romane
    acuma ca reihmeetal are si o firma care face lynx in ungaria nu inseamna ca vom depinde de piese din ungaria pt puma
    si se poate ca reihmetal sa faca puma la noi la alta fabrica decat UMB daca se doreste
    daca nu putem intra si noi in hora nordicilor cu cv90 dar nu ii vad pe ei sa faca cv 90 la noi

    • Cumperi 3 CV90 la pretul unui Puma. Nici macar nu exagerez.
      Am citit un articol nemtesc, numai armura din carbura de siliciu si nano-ceramica de pe Puma e de 7 ori mai scumpa decat urmatoarea armura ca si calitate.
      In timp ce alti producatori folosesc un mix de tehnologii pentru armura, pentru a scadea costul de productie, Puma foloseste armura asta peste tot, pentru a maximiza protectia.
      De aceea exista Lynx, ca Puma e mult prea scump.

      3
      • cu atat mai mult mias ori sa luam puma
        oare ai zice la fel ca puma ii prea scump daca cineva ar intra si ne-ar lua moldova sau transilvania?

        1
        • Sincer, decat 3 Puma pe camp, care debarca 6 trupeti pe masina, prefer 9 CV90, care fiecare debarca 8 trupeti pe masina.
          Trebuie sa ai un echilibru intre cantitate si calitate.
          Depinde in foarte mare masura cum vrei sa folosesti masinile astea. Ce doctrina ai, ce tactica ai, ce strategie ai.
          Puma e facut sa mearga alaturi de Leopard 2 in formatii ofensive. La ce ne-ar folosi noua asa ceva ?
          CV90-ul e mai mic, mai usor de ascuns, la operatiuni defensive e foarte bun, de asa ceva avem nevoie.

          3
          • si deci daca cumparam cv90 sau ascod o sa luam de 3 ori mai multe decat puma?
            au vrut sa cumpere 173 de puma deci daca luam cv90 sau ascod luam 519 ???
            nici vorba
            tot 173 o sa luam indiferent de care luam
            atat doar ca o sa platim mai mult pe puma
            dar eu vreau cei mai bun pt soldati nostrii
            in privinta tactici tot la fel vor fii folosite indiferent care sant

            1
            • „au vrut sa cumpere 173 de puma” – era clar praf in ochi. Si cehii au vrut Puma, era cel mai bun in teste, dar e prea scump.

              Puma e custom made, facut sa functioneze si sa comunice intr-un sistem cu Leopard 2 si infanteria cu System Panzergrenadier, care implica extra costuri (150.000 euro pe soldat), pe langa masina in sine.
              Din cate am inteles, in sistem e integrat, sau urmeaza sa fie integrat si Eurofighter.
              Fara intregul sistem e ca si cand ai lua un Ferrari sa mergi la Lidl. Iti poti face treaba, dar merita ?

              https://www.edrmagazine.eu/german-army-declares-system-panzergrenadier-fit-to-fight-a-milestone-for-the-puma-infantry-fighting-vehicle-and-future-soldier-expanded-system

              System Panzergrenadier : https://www.youtube.com/watch?v=cd4OL8fjJgA

              Exercitiu cu arme combinate : https://www.youtube.com/watch?v=YFGHILn-63E

              CV90 e foarte bun, ca e modular, in timp ce Puma e facut sa faca un sigur lucru.
              As prefera CV90 IFV cu tun de 35-40mm, sa fie mai eficient de la distanta mai mare impotriva blindatelor rusesti, in loc de Puma cu tunul de 30mm.
              Pe langa asta, CV90 e modular, se poate lua si aruncator de obuze, vehicul de comanda, etc.
              Se poate integra Iron Fist pe CV90, daca vrei mai multa protectie.

              Oricum, CV90, ASCOD sau Lynx, important e sa avem destule, pentru descurajare, si sa putem produce cat mai mult din sistem la noi in tara.

              Si daca visam cu ochii deschisi, de ce nu avem Bv 206 in dotare ? Ar trebui sa fie ieftine acuma, la mana a doua.

              2
  11. SINE IRA ET STUDIO si pe scurt:

    1. ASCOD tocmai ce a pierdut competitia in Slovacia, castigata de CV90 avand senile de cauciuc CRT
    2.Din motivatia slovacilor(tradus din slovaca):

    3.4.3.3. Third in line
    The ASCOD vehicle was placed third, despite the fact that it was placed second on the basis of points.
    This shift was made on the basis of information provided by the manufacturer, in connection with unwanted vehicle vibrations. Problems are connected
    with the current design development of the vehicle, specifically with the resonance of the vehicle structure when driving on a hard surface (see the submitted government
    offer Spanish page 48, point 9.2. noise and vibration). In the context of this information, it is reasonable to assume that the problem is not final for the vehicle
    technically solved and requires further development with implications for the project time frame. For this reason, it is recommended to measure the resonance within
    testing of vehicles in VTSÚ Záhorie

    Odata ce au scris asta slovacii intr-un document oficial pe site MOD slovac , problema e foarte serioasa, ASCOD chiar are probleme. Cine nu admite asta nu i intelege pe slovaci, nu intelege nimic.Slovacii n-au avut nici un stres sa scrie pe acelasi site ca turela Elbit a fost mai buna decat turela lor la competitia 8×8 si nu au avut nici cea mai mica problema sa comande turela lor ,asa ca nu au nici un interes sa minta pe subiectul ASCOD.

    it is reasonable to assume that the problem is not final for the vehicle technically solved and requires further development with implications for the project time frame

    Concluzia asta e naucitoare ,inseamna ca ASCOD are probleme tehnice momentan nerezolvate , a scrie despre ASCOD cu ignorarea unei concluzii oficiale slovace inseamna ca faci doar publicitate ASCOD.

    Daca adaugi ca si Pizarro 1 avea probleme cu vibratiile, e foarte probabil ca defectul nu venea de la greutate ca la Ajax ,sau de la modificarile cerute de britanici, vibratii sunt si la ASCOD ul trimis in Slovacia, cel mai probabil e un defect comun fara legatura cu greutatea, un defect de proiectare , cu probabilitate mare sa fie de vina trenul de rulare , fotografiile militarilor spanioli cu sedimentele depuse sunt graitoare,.
    3. E neclar de ce atat in Cehia cat si in Slovacia Ascod si Lynx au folosit senile clasice ,Ascod apare in foto cu CRT iar Lynx a fost certificat si el cu CRT Soucy, cel putin in Slovacia nu i-au ajutat senilele clasice.
    4″.atat Pizzaro 2 cat si Ulan 2 sunt masini de lupta fiabile.” Care Ulan2 ?

    „In 2006 it was revealed that the company was working on an enhanced version of the vehicle called Ulan 2.”
    „Studies have shown that the chassis of the Ulan AIFV could be fitted with the latest version of the Russian BMP-3 turret armed with 100 mm gun, 30 mm coaxial cannon and 7.62 mm co-axial machine gun.”
    http://www.army-guide.com/eng/product4292.html

    Au mai fost produse si alte Ulan decat cele 112 comandate in 1999?
    http://www.doppeladler.com/da/oebh/schutzenpanzer-ulan-ascod/

    6
    • Din ce scrie acolo slovacii l-au depunctat pe baza informatiilor de la producator. Deci ei nu au detectat vibratiile in timpul testelor punctajul primit plasandu-l pe locul 2.Apoi pe baza acelor informatii l-au depunctat. Intr-adevar seriosi oameni.

      3
      • vine articol si despre ala… e in ciorne, doar ca sunt prea multe articole despre MLI deja publicate

        2
      • Se acumulează sedimente pe trenul de rulare, e posibil ca vibrațiile sa apara după deteriorarea senilelor si a roților de angrenare, de asta sunt necesare teste intensive înainte de a cumpăra armament. Nu cum fac altii, cumpara 227 de blindate si le testează după 1 an de la cumparare.
        Informația cu vibrațiile vine de la producator, cum ai precizat, nu poate fi contestată decât de persoane părtinitoare, ca sa nu le spun altfel.

        4
        • Este posibil sau nu. Dubiul ramane.

        • Prezinta te rog informatii clare despre problemele pe care le are Pizzaro 1 cu vibratiile.

          • http://zaguan.unizar.es/record/101021/files/TAZ-TFG-2020-4542.pdf;
            Succes cu traducerea
            2.1 zapata de goma 2.2 pe la pg 10 sus vibraciones
            Poate ajută cineva cu un program free si bun de tradus

            1
            • Nu mi-l deschide.

              • Încearcă să l deschizi in alta fereastră

              • Por último, las piezas pequeñas como arandelas, juntas y tornillos se deforman y desgastan
                gravemente. Esto a priori puede no parecer relevante, pero desemboca en problemas mayores como
                la fricción entre componentes, fugas de lubricante y vibraciones que dañan el tren de rodaje del
                VCI Pizarro

                google translate

                În cele din urmă, piesele mici, cum ar fi șaibe, garnituri și șuruburi, se deformează și se uzează
                Serios. Acest lucru poate să nu pară relevant a priori, dar duce la probleme mai mari, cum ar fi
                frecarea între componente, scurgerile de lubrifiant și vibrațiile care deteriorează trenul de rulare al
                VCI Pizarro

                Pe scurt ASCOD a fost o chifla si a ramas o chifla si cu ascod 2 si derivatul ajax. Dar asta se intampla la oricine in schimb ce ar trebui sa va sperie este ca GDELS marea firma nici pana in ziua de azi nu are solutii de a repara Ajax si asta spune multe despre ei.

                4
            • din articol
              „Pentru Ulan si Pizzaro, senilele & galetii, sunt livrate de fosta divizie Diehl Defence Land Systems (din 2014 parte a KWM), ei fiind si furnizorii pt CV90, Marder, Puma”

              2
            • @Caudillo

              wtf , documentul este o lucrare de diploma, un exercitiu mai mult sau mai putin academic , in nici un caz un studiu al producatorului ori al clientului (sau cerut de client)

              uite 2 documente unde este clar specificat ca singura modificare majora este la cutie/transmisie (SAPA in loc de RENK)
              https://www.defensa.gob.es/Galerias/dgamdocs/programa-PIZARRO.pdf.
              https://ejercito.defensa.gob.es/noticias/2017/06/6074_nuevos_pizarro_sevilla.html

              foarte posibil sa fi avut probleem cu senilele, insa furnizorul a ramas acelasi (Diehl – e mentionat in documentul din primul link) – sa fim seriosi, stie un student la academia militara mai multe decat cei care toata ziua numai senile viseaza :0

              9
              • Las la aprecierea cititorilor cat de credibilă e sursa indicată de mine. WTF, după logica ta toti astia (majoritatea, ca poate sunt unii undercover), care scriem pe aici suntem zero barat fata de producatori/ clienti ai industriei militare. Petsonal nu ma simt asa, cine vrea sa si asume rolul asta , n are decât.
                Acolo se scrie despre pad urile de cauciuc ale Pizarro , alea sunt Coeca, spaniole .https://www.coeca.com/producto/sistemas-de-defensa/zapatas-para-carros-de-combate/6
                Diehl mu mai exista, e DST si Hutchison.
                https://www.hutchinsoninc.com/trackpads/
                http://www.defence-st.com/home/track-pads.html

                Pe sursa indicată de mine scrie Academia General Militar
                poate in Spania asta e o dovada de credibilitate.
                Dacă vei cauta pe net găsesti si asa ceva

                https://www.taringa.net/+militares_en_t/vci-ascod-pizarro_t1lgw

                unde scrie (google translate):

                Aici nu este apreciat rolul de antreprenor principal pe care ar trebui să-l joace GD-SBS și lipsește capacitatea de management a mamă, General Dynamics. După cum a spus la un moment dat un anumit sector al Armatei, fosta Companie Națională Santa Bárbara, „dăruită” General Dynamics de către Guvernul lui José María Aznar, nu dă semne că face parte din marea multinațională nord-americană și continuă să fie o firmă provincie andaluză îngropată la Alcalá de Guadaira, în Sevilla, în loc să aibă dimensiunea internațională atât de lăudată pe care ar avea-o când s-ar decide privatizarea acesteia în favoarea companiei nord-americane.

                sau

                Pizarro nu a fost imun la cazurile jenante de ineficiență industrială, cum ar fi faptul de a încorpora un sistem NBC și de a-l testa atât de eficient încât cauciucurile trapei nu erau etanșe, lucru care a fost dezvăluit, nu fără o oarecare uimire, prima dată când vehiculul a efectuat manevre pe ploaie. De asemenea, problema, nerezolvată în ciuda eforturilor depuse, a deflagrației gazelor produse prin tragerea armamentului principal, împiedică utilizarea acestuia la cadența maximă de foc, motiv pentru care s-a ales această armă specială (aptă să tragă). 800 dpm).

                Poate preferi ultima sursă de informare.

        • Problemele cu vibratiile la Ajax/Pizzaro 2 au fost cauzate de incercarea de a reduce greutatea vehiculului.
          https://committees.parliament.uk/writtenevidence/37910/pdf/

    • @Caudillo
      Am vazut rezultatele testelor din Slovacia

      https://www.edrmagazine.eu/the-slovak-mod-selects-the-cv90-as-preferred-bidder-for-its-ifv-programme

      https://below-the-turret-ring.com/armored-vehicles/slovakia-announces-the-cv90-mk-iv-as-its-preferred-ifv/

      Daca insa te uitai putin mai atent la datele furnizate (sau macar la raspunsul pe care l-am dat @Mecanicu), intelegeai ca in Slovacia GDLS s-a dus cu o ASCOD 2 care defapt este AJAX (cu problemele pe care indiscutabil le are), cehii chiar mentionand acest fapt : GDELS offers a vehicle as part of the Czech Army’s tender, which is also the basis for the vehicles currently supplied to the British Army under the Ajax program. ASCOD 42 as an infantry fighting vehicle has a standard weight of 38 t, the maximum can reach up to 42 t (https://www.czdjournal.com/defence/ifv-ascod-42-was-presented-during-the-dynamic-demonstrations-at-nato-days-2020-332.html ), ei spunand insa ca ASCOD-ul indeplineste cerintele lor (https://www.czdjournal.com/defence/ascod-42-universal-vehicle-meeting-the-requirements-of-the-czech-army-320.html ), ceea ce nu inseamna neaparat ca acesta nu are probleme

      Problemele Pizzaro au fost la nivel de cutii/transmisii (de unde si schimbarea furnizorului)

      12
      • Deci GDELS a oferit spre vânzare Ascod 2 care de fapt e Ajax,desi se cunosc problemele cu Ajax, a comunicat slovacilor ca Ascod 2 are probleme cu vibrațiile, ca doar e Ajax, nu avea cum sa fie altfel, dar cu toate astea vrea sa vândă Ascod 2.
        E noaptea minții ce sustii, n am văzut o asemenea strategie de vânzare niciodată.

        3
  12. felicitari pentru documentare, din acest punct de vedere articolul e foarte bun.

    sunt insa niste inconsistente pe care nu le pot trece cu vederea 🙂 adica suntem pragmatici pe simpatii, ca ne place MLI dar nu ne place TR :))

    prima ar fi la o eventuala preferinta pentru mentinerea MLI-84 modernizat insa renuntarea la TR-85. Ambele sunt solutii suboptime insa interesante din perspectiva unui conflict pe scara larga unde numarul de echipamente conteaza pentru ca, iata, vedem in Ucraina cat de greu sunt de inlocuit si pana si rusii apeleaza la T-62

    Comparatia Leo1A5 vs TR-85 este incompleta. Intr-adevar Leo are o gura de foc mai buna insa TR are o protectie mai buna iar munitia israeliana rezolva rezonabil aceasta problema (asta in situatia incat etalonul de comparatie al gurii de foc e doar penetrarea blindajului). In situatia unui razboi defensiv in care stii terenul si angajezi de pe pozitii cunoscute, uneori pregatite, mi se pare preferabila protectia TR-ului, mai ales ca augmentezi linia de aparare si cu Spike pentru distante mai mari.

    In privinta echipamentelor, Leo1A5 e totusi un produs de anii 80/90. TR modernizat are si echipamente mai moderne. Nu stiu exact amanuntele si nu le caut acum, insa la timpul lui Ciclop era peste sau comparabil cu acea WPact (Volna, Merida, Kadiovo), de aceea s-au upgradat unele T-55 cu Ciclop. Modernizarea cu francezii a adus echipamente moderne, la nivelul anilor 90-2000. Asa ca sa afirmi ca Leo1 e superior unuia TR modernizat la aceste capitole mi se pare ca e o afirmatie hazardata cel putin.

    Iarasi nici economica n-ar fi decizia pentru ca, chiar daca luam Leo1A5 gratis, o eventuala modernizare tot cam cat a unui TR ar costa, basca investitii pentru intretinere si antrenament.

    Modernizarea celor doua vehicule, MLI-84 cu turelele existente si a TR-85M1 la un standard M2 minimal ar avea doar rolul detinerii echipamentului pentru unitati de linia a doua/pregatire/ rezerva, fiind evident ca este nevoie de un IFV si MBT noi, moderne insa care nu pot fi asigurate in cantitati suficiente. Al doilea rol ar fi acoperirea rapida a uzurii si pierderilor inerente in cazul unui conflict de intensitate mare.

    S-a mentionat si experienta israeliana, din pacate s-a extras din ea doar ce-a convenit autorului articolului. Daca am fi aplicat experienta israeliana (si acum si cea ucraineana), MLI-urile erau toate modernizate, T-55-urile erau HAPC eventual si MLI iar TR-urile erau la nivel M2 minimal. Stiu ca o sa sara in sus profetii ca sunt vechituri. Tsahal a tinut Sherman-urile cu modernizari succesive in serviciu pana pe la sf. anilor 80. Tiran cred ca si acum e prin depozite, nu mai zic de modernizari de M-60. Asa ca va rog, nu mai mentionat experienta israeliana doar cand e convenabil.

    nu in articol insa in comentarii se mai vorbeste de batalionul de 54 de tancuri. parerea mea e ca experienta din ucraina ne-a aratat cat de importanta ramane infanteria. batalioanele de 54 de tancuri nu sunt pur si simplu fezabile sa actioneze asa, cel putin pentru noi, poate doar impartite pe langa batalioanele de infanterie mecanizata. Cred ca singura zona unde pot actiona in Romania intr-o formatie completa ar fi poarta Focsanilor, in rest ar fi foarte dependente de suportul infanteriei (de fapt misiunea ar fi inversa, tancul acorda suport infanteriei)

    Mai aruncati un ochi aici spre ce se indreapta cu structura unitatilor cei care chiar lupta ( a se vedea post 2016)
    https://en.wikipedia.org/wiki/Brigade_combat_team

    O fi standardul in NATO de 54 de tancuri, nu vad insa de ce l-am urma orbeste.

    Despre preferinte de dotare…

    chiar daca punem ouale in acelasi cos (GD), daca ofera un pachet important privind stocuri de piese de schimb/modernizari locale/reparatii capitale aici cu o baza permanenta la o uzina unde sa participe si ei atunci da, ar fi o solutie

    strict pe caracteristicile vehiculelor, preferinta mea ar fi

    MBT: 1. Abrams 2. K2 panther 3. Leo A7
    IFV: 1. K21 amfibiu 2. Ascod (pentru ca sunt multe platforme derivate) 3. nu imi place Lynx deloc, ca orice armament german mi se pare scump, sofisticat, nepractic. nu mai vorbesc de magaoaia aia de Puma; mai bine renunti la toate T-55 urile si faci HAPC si derivate din ele. sunt si mai bine protejate si-ti dezvolti si ceva industrie.

    15
    • Preferinta mea la tancuri ramane K1 🙂

      4
    • Thus, the Puma was assessed by Army experts to be 103 percent more lethal than the current Bradley IFV. Its modern modular armor and higher ground clearance make it better protected than the current Bradley IFV. Consequently, the Army’s experts concluded that U.S. forces equipped with the Puma would sustain 28 percent fewer losses of occupants and vehicles in combat than would similar forces equipped
      with the current Bradley IFV. In addition, the Puma is 22 percent more mobile than the current Bradley IFV, which makes it roughly equivalent to the GCV in that category.

      https://www.cbo.gov/sites/default/files/113th-congress-2013-2014/reports/44044-GCV.pdf

      4
    • @steppewolf
      am sa-ti raspund cu o intrebare: ce poti moderniza la TR-85M1 astfel incat beneficiile sa justifice costurile, si odata implementate aceste modernizari sa aduca cat de cat la paritate TR-85M1 cu tancurile cu care ar putea sa se confrunte?

      cat despre preferinte: nu am nici una. Incerc sa fiu cat mai obiectiv cu putinta (am scris articolul despre ASCOD datorita faptului ca deja GDLS s-a hotarat sa faca JV la noi in tara si ulterior pt ca l-au adus la BSDA)

      10
      • @iat: ai afirmat in articol ca ar trebui inlocuit cu Leo1A5…eu la aia ti-am raspuns.

        cat despre tancurile cu care s-ar confrunta, T-72urile vechi si T-62urile ar fi cam la paritate; doar modelele noi rusesti si T-80 ar fi clar superioare;

        Insa s-a mai scris pe aici, de niste experti (nu de mine) ca probabilitatea intalnirii tanc vs tanc e relativ mica, asadar sa-l analizezi numai din acest punct de vedere mie mi se pare o eroare

        50-100 de buc de MBT pe care le vom lua, daca le vom lua, nu vor fi de ajuns; si nu eu afirma asta ci se vede cu ochiul libera din razboiul in curs. sa vedem daca pricepe cineva….cert e ca vedem pe campul de lupta o gramada de echipamente mai vechi ca TR-urile noastre.

        a inceput sa devina un blocaj psihic treaba asta cu modernizarea unor mijloace mai vechi cand de fapt toti o fac la greu. ar trebui sa o facem si noi pentru ca nu vor fi bani pentru numere mari si nici nu e fezabil sa micsorezi numarul de unitati; chiar nu inteleg cum poti sa consideri Leo1A5 o solutie buna cand de fapt are protectie mai proasta, inclusiv in arcul frontal. Ambele sunt solutii subunitare dar nu e ca si cum avem de ales. N-are sens ce sustii.

        2
        • @steppewolf
          cred ca mai trebuie sa citesti odata: unde am afirmat ca TREBUIE?
          am afirmat ca L1A5 este o solutie alternativa la IFV-urile cu tun de 105mm, avand capabilitati superioare chiar si lui TR-85M1!!!!

          10
          • „am afirmat ca L1A5 este o solutie alternativa la IFV-urile cu tun de 105mm,”

            ifv cu tun nu mai sunt ifv sunt fie vanatori de tancuri fie suport pentru infanterie raspunsul este nu avem nevoie de asa ceva.
            un concept invechit de care mai trag doar italienii din considerente industriale. sua si franta au renunta la asa ceva.
            decat sa dai banii pe un astfel de agregat, care nu face mare branza in razboiul de azi, mai bine spike pe piranha 5 si aia e.
            nu mai spun de lantul logistic propriu.
            leopardul 1 are locul in muzeu langa tr85.

            3
            • pai daca e atat de obsolete, de ce avem K21 cu tun de 105, de ce si BAE propune BV90 cu tun de 105, de ce ambele prototipuri in trimise in teste atat de BAE cat de GD sunt tot cu tun de 105 mm (https://nationalinterest.org/blog/reboot/us-armys-new-light-tank-could-change-everything-179597 )?

              adica toti sunt idioti ca baga bani sa edezvolte astfel de produse daca acestea nu se cer pe piata? de ce au mai fabricay cei de la Elbit SABRAH , sau TAM pt argentineni modificand Marderul cu tun de 105 mm? (https://www.elbitsystems-uk.com/what-we-do/land/weapons-systems-and-munitions/artillery/sabrah.pdf )?

              de ce insista americanii sa aiba un tank usor (https://nationalinterest.org/blog/reboot/us-armys-new-lightweight-tank-will-be-better-abrams-199820 ) si propunerea lui GDLS este pe sasiul de Ajax? eu zic sa ii anunti si pe ei ca nu mai sunt la moda, ca sa nu is mai piarda timpul

              9
              • teste si propuneri ale unor companii nu inseamna nimic. te uiti la structurile armatelor si la ce concepte au si vor sa implementeze pentru tehnica.

                daca vrei sa faci o smecherie te uiti la ifv-uri cu drone pe ele sau loitering munitions. acolo bat americanii acolo te uiti nu pe ce mai imping unii sau altii pe la expozitii.

                tancul ala usor este pentru parasutisti nu sa inlocuiasca abrams. este o capabilitate pentru forte expeditionare ceva la care noi nu putem nici macar visa cu cateva hercule.

                am senzatia ca nu mai vezi padurea de copaci. faci aceiasi greseala ca si Marius Zgureanu. Gandeste in structura militara nu in tehnic. Ai ce sa faci cu un agregat cu un tunulet in ziua de azi ? Sau mai bine in loc de agregatul ala ai rachete AT pe P5 ? Care e puterea de foc la nivel de batalion/regiment daca ai o companie de leo 1 si care e puterea de foc daca toti au spike ? sau si mai bine loitering munitions si drone.
                nu uita ca numarul de oameni e finit si cu cat ingrasi batalionul cu atat cresc si necesitatile logistice. ai nevoie de inca un agregat dupa tine cu propria mentenanta ? daca ar fi p5 cu tun ar mai fi un pic de logica dar si acolo prefer sa am ifv cu spike si extra soldati debarcati decat un tun.

                acest tip de vehicul e complet de nisa pentru forte de desant, reactie rapida ceva ce noi nu avem si nici nu avem nevoie ca nu intervenim maine in fostele colonii.
                in plus pe langa exemplele date de tine de ce dumnzeu ai ales fix ceva ce e din secolul trecut. leopard 1 sunt uzate cu mult peste data expirarii daca mergi cu ele la razboi majoritatea vor ceda mecanic si vor fi o vulnerabilitate in loc de un plus. asta e valabil si pentru t55 noastre, nu va bazati pe ele.

                p.s. argentinienii cam sunt idioti daca te uiti la armata lor si la tara lor in general…si in civil.

                6
                • „faci aceiasi greseala ca si Marius Zgureanu.”
                  Doar ca Io tot asta am zis: e o diferenta intre ce e sexi prin expozitii si ce se cumpara de catre utilizatori.
                  Si tot pe drone si loitering munitions bat.
                  Iar despre TR-85 am zis ca merita doar o modernizare limitata, pana inlocuim cu altceva, iar inlocuitul cu ceva cu tun de 105mm nu prea aduce nimic in plus.
                  Si nu sunt fan de tancuri usoare pentru noi, nici macar de autobuz ASCOD cu tun de calibru mare pe el.

                  5
                  • n-am spus ca tu susti lucrurile alea ci doar ca gandesti tehnic si asta te face uneori sa pierzi din vedere imaginea de ansamblu
                    site-ul asta este de asa natura ca de obicei comentezi doar cand vrei sa completezi sau sa contrazici pentru like-uri ai inimioare care nu prea spun multe si e usor sa devi gica contra daca ati vorbi cu mine 10 minute ati realiza rapid ca sunt foarte easy going

                    2
                    • ok,
                      Pai la noi imaginea de ansamblu e muuult mai maronie decat pare la prima vedere.
                      De la un an la altul am aflat chestii tot mai nasoale, de nu imi venea sa cred ca e posibil…

                      Iar padurea nu mai e demult pentru ca si copacii s-au dus pe copca …

                      2
                    • nu doar in armata ci si in societate

    • Da e frumos si bun ASCOD-2 pt ArmRo/FTRo dar pana va fi fabricat in numar suficient pt ArmRo cam 300 de bucati, va trece mult timp, mai ales daca se vrea fabricarea lui sub licenta in Romania ne apuca 2030 garantat iar razboiul este acum la granitele Romaniei!
      ArmRo are acum nevoie de tehnica militara eficienta si cat de cat moderna. In aceasta situatie trb sa facem exact precum Ucraina : sa se achizitioneze th mil sh disponibila pe piata si sa se modernizeze in Romania cu know-how west-NATO.
      De aceea ar fi ok sa se cumpere cat mai repede 120 M-1 A1/2 Abrams sh, 120 Leopard-1 A5, 120 M-2 A3 Bradley sh sau alt IFV/MLI shenilat din west disponibil, 120 M-113 A3 sh sau derivate disponibile, 120 M-109 A6 Paladin sh, 60 M-88 A3 sh, 60 AAV-7 A1 sh, 120 Stryker sh, 120 M-198 A3 sh, 60 M-270 sh, FGM-148 Javelin, FIM-92 Stinger, MATADOR, NLAW, Panzerfaust-3, Alcotan-100, APILAS-112, ERYX, MILAN, BGM-71 TOW, armament usor de infanterie calibre NATO-west, vehicule auxiliare si transport sh modernizabile, etc.
      Nu trebuie renuntat la tehinca militara actuala a ArmRo care poate fi modernizata! Chiar si T-55 AM poate fi un tun ap de 100 mm AT si sprijin pt infanterie.
      Personal cred ca TR-85 M1 la un nivel M2 remodernizat total cu tun de 105 mm (pastrata decat carcasa, shenilele si galetii), blindaj reactiv, Trophy, turela reproiectata ca la Challenger-2 de exemplu sau Ariete-1, motor de 1200 cp, transmisie si suspensii mai puternice si noi, systeme de comunicatii, de ochire si conducerea focului moderne, etc, poate fi inca un tanc decent.
      O varianta intereseanta pt modernizarea MLVM, sau producerea unui nou MLVM ar fi BVP M-80 AB1 din Serbia.
      https://en.wikipedia.org/wiki/BVP_M-80
      La fel ar trebui sa se achizitioneze si pt FARo avioane sh si elicoptere sh cu capaxcitate de modernizare toate categoriile si pt FNRo, nave sh modernizabile. Ciuqa cred ca asteapta sa transforme USAmericanii Freedom class in corvete…???!!!
      Sper ca MAPN sa reinvie proiectele ATROM-155 si SAUR-2, dar ca sa fie produse va fi nevoie de timp.
      Cand vin cele 32 F-16 ABM Blcok 15 Falcon din Norvegia?

      1
    • Da e frumos si bun ASCOD-2 pt ArmRo/FTRo dar pana va fi fabricat in numar suficient pt ArmRo cam 300 de bucati, va trece mult timp, mai ales daca se vrea fabricarea lui sub licenta in Romania ne apuca 2030 garantat iar razboiul este acum la granitele Romaniei!
      ArmRo are acum nevoie de tehnica militara eficienta si cat de cat moderna. In aceasta situatie trb sa facem exact precum Ucraina : sa se achizitioneze th mil sh disponibila pe piata si sa se modernizeze in Romania cu know-how west-NATO.
      De aceea ar fi ok sa se cumpere cat mai repede 120 M-1 A1/2 Abrams sh, 120 Leopard-1 A5, 120 M-2 A3 Bradley sh sau alt IFV/MLI shenilat din west disponibil, 120 M-113 A3 sh sau derivate disponibile, 120 M-109 A6 Paladin sh, 60 M-88 A3 sh, 60 AAV-7 A1 sh, 120 Stryker sh, 120 M-198 A3 sh, 60 M-270 sh, FGM-148 Javelin, FIM-92 Stinger, MATADOR, NLAW, Panzerfaust-3, Alcotan-100, APILAS-112, ERYX, MILAN, BGM-71 TOW, armament usor de infanterie calibre NATO-west, vehicule auxiliare si transport sh modernizabile, etc.
      Nu trebuie renuntat la tehinca militara actuala a ArmRo care poate fi modernizata! Chiar si T-55 AM poate fi un tun ap de 100 mm AT si sprijin pt infanterie.
      Personal cred ca TR-85 M1 la un nivel M2 remodernizat total cu tun de 105 mm (pastrata decat carcasa, shenilele si galetii), blindaj reactiv, Trophy, turela reproiectata ca la Challenger-2 de exemplu sau Ariete-1, motor de 1200 cp, transmisie si suspensii mai puternice si noi, systeme de comunicatii, de ochire si conducerea focului moderne, etc, poate fi inca un tanc decent.
      O varianta intereseanta pt modernizarea MLVM, sau producerea unui nou MLVM ar fi BVP M-80 AB1 din Serbia.
      https://en.wikipedia.org/wiki/BVP_M-80
      La fel ar trebui sa se achizitioneze si pt FARo avioane sh si elicoptere sh cu capaxcitate de modernizare toate categoriile si pt FNRo, nave sh modernizabile. Ciuqa cred ca asteapta sa transforme USAmericanii Freedom class in corvete…???!!!
      Sper ca MAPN sa reinvie proiectele ATROM-155 si SAUR-2, dar ca sa fie produse va fi nevoie de timp.
      Cand vin cele 32 F-16 ABM Blcok 15 Falcon din Norvegia?

  13. CV-90 a fost proiectat pt zone subarctice, in Slovacia e multa zona montana, la fel si la noi, l-am putea utiliza si la Inf si la VM. BSV-10 la VM ar merge complementar cu ceva (CV-90) care inlocuieste MLVM nu in loc de MLVM.

    Dar nu prea sunt sanse sa vedem CV-90 in dotare…

    6
  14. Ce smecheri suntem noi, stim intotdeauna exact ce vrem fara sa pierdem timp si bani pe testari intensive ca alti prosti sau pe facut caiete de sarcini complicate.
    Altfel, problema MLIului astazi este blindajul subtire pe care il pot strapunge mai toate ATGMurile moderne (poate cu exceptia Puma si Namer), cu rezultatul ca acolo se pot pierde 10-11 insi . In concluzie, un MLI adevarat care sa poata insoti tancurile in lupta ar trebui sa aiba blindaj cat mai gros, APS, de preferinta turela fara echipaj pentru a transfera castigul de masa in protectie si a oferi protectie suplimentara contra atacurilor de sus si electronica complexa pentru supraveghere si transferul de date in timp real.
    La noi problema nu e numai ce MLI alegem dar si cum il folosim, ce se intampla acum in Ucraina aratand ca la blindate „unde nu e arme combinate, nimic nu e”, asadar achizitia ar trebui gandita ca o familie completa de vehicule, nu doar MLI, cu o gramada de protectie activa si pasiva, gandite si proiectate sa lucreze in retea cu MBTuri, artilerie, aviatie si drone. Concomitent cu procurarea echipamentului (vehicule si electronica) ar trebui reformate doctrina si instructia, ca doar se vede in Ucraina ce greu e sa faci arme combinate cand nu te-ai antrenat la asa ceva si n-ai studiat la scoala.
    De la ai nostri insa ce sa asteptam, daca n-au pus Spike pe Piranha, or sa puna ei APS pe MLI sau sisteme de transmitere a informatiei pe ansamblul vehiculelor? Si mai ales, isi vor reforma gandirea si practicile si se vor intoarce la studiu ca sa invete ce nu stiu? Raspunsul e evident.

    6
  15. Probabil , pana nu vor alege americanii ce va inlocui Bradley , nu vom alege nici noi.
    Daca americanii merg pe Lynx , probabil asta vom face si noi.
    Daca nu …atunci se deschide drumul spre Ascod.
    In razboiul din Ucraina(si din altele) se vede din plin problema „suportului”.
    Oricat de buna ar fi industria locala , nu vei putea face stocuri si nu vei putea produce „la urgenta” tot ce ai nevoie.
    Tine de marimea economiei , a armatei , etc.
    Asa ca e nevoie sa poti fi sustinut la nevoie.
    Cine te poate sustine ..cel mai bine???

    Totusi ..mie personal , blindatele germane mi se par „foarte intinse” dpdv al greutatii.
    TAB de peste 30 si ceva tone , MLI de peste 40 si peste 1000 cp …deja Leopardul2 sare de 70 de tone.
    In afara stanag-urilor ..eu sunt de parere ca ceva se „ascunde” in spatele cifrelor astea.
    Totusi …sunt „arme de front” , cu impact „tactic”.
    Trebuie pus in balanta ..cat din caracteristicile astea …raman esentiale si care sa asigure superioritate.
    Israielienii ..voiau Namer-ul cu orice pret , cu o protectie si greutate , apropiata de a unui tanc.
    Banuiesc ca nu mai trebuie sa gandim „operatiunile” militare ..ca in „trecut”.
    Posibilitatile „materialului” au crescut , distantele ..la care pot duce lupta , distantele pe care se pot deplasa ..fara suport. Indiferent daca e zi ..sau noapte.
    Si probabil se impune o alta abordare.
    Ptr ca daca ai soldati putini ..si camere termale si echipamente , super scumpe ..pe aceste platforme , protectia devine esentiala.
    Si tipul de protectie ..ce permite o recuperare a platformelor.

    1
    • sunt ceva sanse ca americanii sa aleaga Lynx, iar pentru tanc usor va fi alta platforma MPF…

      • Ce aleg americanii ar trebui sa alegem și noi.Pana orin anul 2027 când americanii vor sa producă în serie, mli-il care va înlocui Bradley-ul, mai putem trage de actualele mli-uri pe care le-am putea moderniza.

  16. F interesant articol dar armata nu e interesata , de MLI,tancuri ,corvete,submarine . A aparut o noua agentie Agentia de operatiuni compensatoare si legea ofsetu-lui se modifica cica Romania va fi hub al industrie de aparare vor fi create 20.000 locuri de munca si schimbarea logici totale achizitilor publice. Astia viseaza cu zero investiti sa devenim ceva :). Propun sa il facem pe Talpan marele avocat general ca doar el a salvat natiunea:))). Suntem un stat bolnav si ipotent.

  17. Off topic, guvernul de doi lei PSD+PNL au facut ceva bun. se face lege pentru offset, inclusiv pentru G2G…. Au inceput exproprierile la autostrada Moldovei…

    3
    • Acum sunt fericit orice ia guvernul pentru 4×4 blindat din cei 2 candidati , cu sanse…. e cu offset,,,,,

      2
    • Nu e neaparat o veste bună. Uite așa renunțăm la armament american(nu prea oferă offset) și ne pricopsim cu tot felul de francezi, germani, italieni sau turci care oferă multe dar nu fac nimic (vezi corvete, agilis etc)! Nu cred că preluarea comenzii grupului de luptă NATO din România de către francezi e o fericire pentru ai nostri somnoroși. Ne-au dat șah la corvete și au mai obținut o amânare!

      2
      • Asta cu corvetele e prostie tipic damboviteana, imi place de Norvegia ce ranga in nas au dat la NH 90 nu o sa isi spele pacatele ever!

        2
  18. Deci polonezii au trecut prin 3 IFVuri (BWP-2000, Anders, Borsuk) ca sa ajunga la K21…
    Noi nu cred ca ne permitem astfel de experimente, deci trebuie ceva demonstrat, customizat intr-o mica masura. De produs nu stiu in ce masura ar trebui sa avem asteptari.

    1
  19. In privinta Leopard 1A5 ….. oricare dintre IFV-urile prezentate mai sus este mai bine protejat decat el.
    Nu mai vorbim aici despre tanc usor ci despre tanc rahitic.
    Il perforezi frontal cu munitie APFSDS cal. 30mm, spre deosebire de IFV-urile prezentate. Nu vorbim de k21 ca e cah. Vorbim despre celelalte.
    Mi s-ar parea o solutie nefericita sa-l iei ca sa-l utilizezi ca „tanc usor”
    Daca vorbim de surubarit, as folosi cutia blindata a Leo 1A5 ca sa instalez pe ea turela AGM155 sau turela Zuzana 2 sau sudafricana T6/52. As avea batalion de artilerie autopropulsata si companie/baterie Gepard la brigada blindata/mecanizata, toate pe sasiu de Leo 1.
    Tunul L7 de pe tanc, daca mai are resursa, as incerca sa-l instalez pe TR85 sau pe Bizon, care sunt mai bine protejate, sa le maresc putin capacitatea de lovire, dar nu sunt sigur daca se merita sa treci la productie de munitie 105mm pentru 88 tunuri, probabil cu resursa limitata.
    Pe scurt, in loc de tanc „usor” Leo 1, prefer oricare dintre IFV-urile din articol, cu tun de 120mm.

    3
  20. ask someone to help you find your marbles

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *