Impresionant! D 646 Latouche Treville

D 646 Latouche Treville este o fregata franceza specializata pe lupta anti-submarin si face parte din clasa  Georges Leygues class (Type F70). Nava este insa una multirol dotata fiind si cu rachete anti-nava Exocet.

Cu un deplasament de 4500 de tone, nava mai dispune pe langa rachetele anti-nava si de rachete anti-submarin, sisteme AA Crotale si Simbad.

Impresionant – in videoclipul de mai sus – cum o nava atat de mica poate tine marea atat de bine. Tot respectul pentru echipajul de la bordul navei!

Merita vazut.

GeorgeGMT

 

 

 

44 de comentarii:

  1. Pacat ca n-avem imagini filmate cu Marasestiul in furtuna, in Mediterana si-n Biscaya sa vedeti acolo ruliu.

  2. Pentru marea majoritate a oamenilor ar fi un cosmar total sa navigeze in acele conditii pe o asemenea nava.Ce sa mai vorbim de cele cu tonajul mult mai mic.
    In conditiile meteo din videoclip ar putea aceasta nava sa desfasoare eficient actiuni de lupta reale?

    • @ Sorin

      Daca nu suferi de rau de mare, si nu cred ca vreunu` dintre mateloti ar avea o astfel de problema (altfel n-ar mai lucra pe mare), nu vad ce anume ar impiedica un om sa isi desfasoare activitatea chiar si pe o mare agitata precum cea din clip. S-apoi, dupa cum am mai spus-o si atunci cand am postat linkul clipului, intr-o situatie de lupta reala (atunci cand gandu` ti-e doar la inamic) mai conteaza niste valuri? 🙂

      USS Kitty Hawk, cu iF-18le pe punte, tot pe furtuna:

      https://www.youtube.com/watch?v=zhBBbxY72Xc

      • Da, dar nu cred ca „aeroportul” era operational… 🙂 Daca la 97.000 de tone ajungea apa pe punte inseamna ca valurile erau chiar mari.
        Toate navele sunt certificate pentru operatiuni in conditii meteo date functie de calitatile nautice si de aparatura avuta la bord. Limitele meteo in care sunt operationale sunt stabilite pentru fiecare clasa in parte in perioada de testare a navei si probabil si prin simulari computerizate.
        @Sorin Tunurile au stabilizare dar daca tangajul si ruliul depasesc tolerantele constructive nu va face decat sa risipeasca munitie.
        Karadeniz va poate explica mult, mult mai bine decat mine, de altfel a mai facut-o in alte articole recente.

        • @ Nicolae

          Probabil ca „airport”-ul nu era functional, desi nu m-ar mira sa… 🙂 Da, valurile erau destul de mari (probabil in jur de 12m) intrucat „coama” primului pe care-l sparge prova aproape ca ajunge pana la nivelul puntii de decolare.

          Karadeniz, Karadeniz probabil ca rataceste prin Marea (Cea) Neagra, fugind de politrucii ce-or invadat ieri frumoasa Köstence. Mno, omu` are comentarii faine, pertinente…

          • @ Jimmy cam greu de crezut ca se puteau opera si Viespile Ala de pe punte era amarat si rasamarat cu lanturi de punte dar la liber nu stiu daca si permiteau sa le opereze !!!

            • @ CaporalMusat

              Camarade, si io cred cam aceeasi chestie doar ca, stii cum e cateodata, ai parte de niste surprize de toata frumusetea…Oricum, privind clipu` ma gandeam ce „ancoraje” beton or avea de reusesc sa tina 12 tone nemiscate pe o vreme ca aceea…Alta liga, bro, alta liga…

    • Hull sonarul ii merge si pe furtuna chiar daca mai iese pe afara din cauza valurilor.
      Torpilele pot fi lansate. Ai observat ca se duce perpendicular pe valuri pentru a diminua ruliul.

      • @ Eroule aia o face pana si un barcagiu cand bate vantu pe Dunare si s valuri , ca nu sta nimeni sa l izbeasca valurile din lateral !!!! Dapai pe mare la astfel de valuri , automat ca inaintezi si spargi/calarest valu cu prova forta apei prelinganduse longitudinal . nu lovind din lateral si astfel riscand sa se scufunde .

        • Lasa tata ca am vazut valuri destule pe mare. Ii explicam lui Sorin ca, daca se duce perpendicular pe valuri, nava e suficient de stabila ca sa poata lansa torpilele antisubmarin.
          Exista un videoclip cu un helicopter care se chinuie sa aterizeze pe o nava in furtuna. Cat timp nava mergea oblic pe valuri, nu a putut ateriza din cauza ruliului foarte mare (40-45 grade).
          Cand s-a dus perpendicular pe valuri nava s-a stabilizat imediat iar helicopterul a reusit sa apunteze fara probleme.

          1
    • asa si daca se fac conditii pe marea neagra si trebuie sa mai si luptam? ce face decat cu corvetele? nu e ca ar fi bune fregatele,Type 22 asa vechi cum sunt ele? uite dc nu am putea lua si noi (FMMRO) o fregata ca asta de la francezi?tocmai bine interim si relatiile cu ei, off-set, poate ceva transfer de tehnologie pt intretzinere, etc. cu ce frigate avem acum 3+1Hazard Perry class+1Georges Leygues class (Type F70) si toate 5 modernizate plus atashate la fiecare cate un submarine (Delfinul kilo class+4 U 209-1500 class modernizate) I-am cam face pe rusi sa cam I-shi puna intrebari innainte de a se umfla in pene in fatza noasta!!! s-ar mai adauga 10 corvete, 10 vedete torpiloare, 10 vedete purtatoare de rachete, 10 dragoare de mine, 5 puitoare de mine, 5 nave de aprovizionare-tender, 10 Sea-going Tugboat, 5 sea oil tankers, 5 sea divers ships si de salvare pt submarine, + inca 15 nave de commanda, supraveghere, oceanographic, hidografic, porotocol, spital, bricul Mricea, si dc nu 1 Juan Carlos-Camberra class si 1 Rotterdam class. si cu 25 nave de lupta + 15 auxiliare la fluviu,sa vezi atunci FMMFRO ca bani sunt cacalau din recuperarea evaziunii fiscal ca sa facem asta!!!

  3. Intr-adevar impresionant. Filmul e exceptional.

  4. Foarte misto filmarea.

    Pe de alta parte copaia aia pluteste pe marea aia agitata dar la armamentul de bord sunt sigur ca sunt ceva restrictii de utilizare

    Imi inchipui sa zicem un CIWS care trage pe valurile alea dupa sea-skimmers 🙂
    La fel cum imi inchipui si sea-skimmersurile zburand la 1-2m desupra valurilor alea la 1000kmh 🙂 🙂

      • Bre, lasa abureala 🙂 🙂

        Stiu ca’s sta-bilibilibibibi-zate…dar si stabilizarea aia are limitele ei…

        Compara valurile cu care se lupta copaia Latouche din topicul asta si ce tangaj are cu alea din clipul lu’ matale, uita-te aici la 0:56 cum i se infunda botul si dispare sub valul din fazta 🙂 la 1:25 zici ca s-a scufundat si la 1:28 prova e sub apa cu tun cu tot…uita-te cat a saltat in aer la 1:31 si la 1:32 cum cade in haul ala…asa ca pe marea aia tragi cu CIWS dupa fluturi si licurici 🙂

      • Da Eroule, dar ce ai trimis tu e pe mare linistita. Frantuzoaica are variatii de aprox. 20 de grade in axa longitudinala (daca nu si mai mult), nu cred ca mai are mare lucru operational. In astfel de conditii orice val luat perpendicular pe axa longitudinala a navei s-ar putea sa fie si ultimul.
        Faina filmarea trimisa de tine oricum.
        Apropos de stabilizarea tunului, stiu ca monitoarele noastre nu au asa ceva (oricum, am vazut ca le-au adus si la parada), asa ca uite, s-ar putea moderniza ceva si la ele fara sa-i mai pui alte turele ( 🙂 sa nu te superi pe mine 🙂 ) Stiu ca pe Dunare nu e ca pe mare, dar chiar nu cred ca le-ar strica un atu in plus la tragerile din mers si chiar de pe loc, valuri mai apar si pe Dunare…

  5. Valurile din videoclip sun valuri regulate lungi, pe care se naviga ușor. Marea Neagră are valuri scurte care creează mai multe probleme mai ales când valul de vânt este combinat cu hula.
    În videoclip, probabil pentru spectaculozitate nava merge cu prova în val, un tip ne navigație nerecomandat.
    Elicile, axele portelice și cârmele sunt solicitate la maxim și nici motoarele nu se simt prea bine. În mod normal pe astfel de mare se ”ține la capă” adică valul este abordat la un unghi de 20-40 de grade fapt ce atenuează mult din tangaj și din loviturile directe ale valurilor care în anumite situații pot produce deformări ale corpului navei.
    Practicam astfel de navigație când aveam oaspeți de la eșaloane mai mari, mai ales din alte arme pentru a-i convinge cât de grea este viața la marină.
    Răul de mare afectează pe toată lumea, nimeni nu are imunitate la așa ceva. Te obișnuiești cu el și cu antrenament ajungi să nu te afecteze prea mult.
    Acum nu trebuie să ne închipuim că toți se dau cu capul de pereți, amploarea ruliului și tangajului este mare la extremitățile navei. In zona punctului de întâlnire a axului longitudinal cu cel transversal al navei aproape că nu se simte.
    Fregata din imagine are probabil și chilă de ruliu și stabilizatoare. Pe navele de pasageri există diferite sisteme de stabilizare la mare montată inclusiv giroscoape.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *