Putin a ordonat pe neașteptate manevre militare în Marea Neagră. Participă chiar el, alături de ministrul apărării, Serghei Shoigu, la supravegherea acestora din portul Anapa de la Marea Neagră. 36 de nave de război, 7000 de militari și 250 de blindate vor face 3 desanturi, unul pe țărmul caucazian. A fost suficient ca toată lumea să înceapă să-și dea cu părerea, analiștii să scoată de la naftalină scenarii apocaliptice și fel de fel de explicații și motivații, doar asta este treaba lor.
Interesant este ceea ce se ascunde în spatele acestor manevre, lucruri care nu prea favorizează Rusia lui Putin. Mi se pare relevant și momentul în care a fost dat ordinul de către Putin, la 4 noaptea, de pe drumul de întoarcere de la summitul BRICS (care cuprinde țările emergente Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) din Durban, Africa de Sud.
Ce l-a făcut pe Putin să dea un astfel de ordin tocmai atunci? Poate fi o explicație care ar putea ține mai mult de psihologia lui Putin, despre care se știe că este un ins impetuos și de multe ori necugetat. Să fiu bine înțeles, este un adevărat lider, dar are acest defect care are tendința să se dezvolte și să se manifeste la fiecare dictator în parte, pe măsură ce puterea lui devine totală. Așa s-au comportat toți dictatorii până la Saddam Hussein și Ceaușescu, i-au eliminat pe oamenii valoroși din preajma lor pe motiv că le contestau deciziile înconjurându-se de lingăi care îi ridicau în slăvi, orice tâmpenie ar decide.
Nici Putin nu este imun la astfel de lucruri, putem vedea că și el și-a concediat toți colaboratorii inteligenți și competenți, ultimii fiind ministrul de finanțe Alexei Kudrin și ministrul apărării Anatoli Serdiukov, asupra ultimului voi reveni. Faptul că Putin se lasă cuprins de furie și mai întâi ordonă, apoi gândește, s-a dovedit în cel puțin două cazuri. Au fost și altele, dar acestea le consider suficient de reprezentative.
Puteti citi intregul articol pe cristiannegrea.ro
Daca ati preluat articolul mi-am permis sa reiau aici si comentariul pe care l-am postat pe site-ul citat. Am ajuns sa citez din mine :-)))
Corecta si completa analiza. Cel mai puternic motiv al crizei de nervi a lui Putin este situatia din Cipru. Rusia are oligarhii rai, haituiti de Putin, si oligarhii buni, cei care i-au acordat sprijinul politic/financiar si care, cel mai probabil, sunt depunatorii majoritari in Cipru, ca persoane fizice sau ca firme. Pierderea banilor si, implicit, a sprijinului acestor oameni ii poate crea lui Putin mari probleme, chiar daca banuiala unanima este ca toti sunt legati intre ei si prin firele apartenentei la FSB.
In momentul de fata nimeni nu stie daca nu cumva o parte din banii din Cipru urmau sa intre ca investitii pentru South Stream si ca blocarea lor va intarzia puternic proiectul. Timpul ne va spune asta.
Sunt sigur ca manevrele din Marea Neagra nu sunt singurul raspuns la aceasta problema si ca pregateste si elte lovituri de imagine, dupa standarde rusesti, pentru intarirea pozitiei sale.
Pentru ei ideal ar fi sa reincalzeasca borsul transnistrean, in asa maniera incat sa atraga Romania si Ucraina intr-o disputa, eventual conflict militar, care sa amane pentru o perioada nedefinita valorificarea noilor zacaminte de gaze descoperite in Marea Neagra, in ambele zone economice (romana si ucraineana). Mai mult, realizarea unui astfel de scenariu ar pune ambele tari intr-o pozitie dificila in plan european, creand premisele unui sprijin european pentru South Stream si, in acelasi timp, indepartand Ucraina de perspectiva euroatlantica.
Esti un clasic in viata! 🙂
Cred ca mijlocul lui 2015 este un termen limita dupa care posibilitatile Rusiei de a-si intari influenta in Europa vor fi practic anulate.
Cam in jurul acestei date se va sti clar daca Romania si Ucraina au resurse exploatabile de gaze de sist si, eventual, s-ar semna primele acorduri de exploatare.
Tot in jurul acestei date vom sti, si noi si Ucraina, care sunt rezervele de gaze din Marea Neagra si, probabil, vor fi demarate primele exploatari.
Tot in 2015 este preconizata sa intre in functiune baza de la Deveselu.
Daca vor sa-si pastreze influenta asupra Europei, rusii vor face ceva pana atunci.
Putem sa evaluam cateva variante: fie o imputire a situatiei din Moldova, cu dezordini care sa duca la interventia Rusiei si a Romaniei, fiecare pentru protejarea propriilor cetateni, fie o reincalzire a conflictului transnistrean, urmata de aceleasi interventii, fie de o disputa cu Ucraina, pe motiv de Bastroe sau de delimitarea apelor teritoriale, transformata in conflict militar, urmat de interventia Rusiei, conform prevederilor acordului de dezarmare nucleara a Ucrainei.
N-mi dau seama cum vor face dar sunt 90% sigur ca vor face o miscare pana cel tarziu la jumatatea lui 2015.
Rezervele de gaze de sist au doua mari avantaje fata de gazele clasice: sunt mult mai uniform repartizate in lume si sunt pur si simplu uriase. Daca mai adaugam si resursele de hidrati de metan de pe fundul oceanelor, rezerve pe care Japonia incearca sa le exploataze si se pare ca sunt foarte seriosi cu aceasta tehnologie, Rusia poate isi vede intradevar pereclitat, poate pentru prima oara in mod serios, statutul de superputere.
O „democratizare” sau o diversificare majora a surselor de gaze (sist+hidrati) ar avea un efect mai nefast asupra fortei Rusiei, economic si prin ricoseu, militara, decat prabusirea URSS-ului in anii „90. Iar de aceasta data nu vad pe ce s-ar mai putea ridica.
Si nu trebuie uitat ca Romania dezvolta inainte de „89 o tehnologie care sa-i permita exploatarea rezervelor de hidrogen sulfurat din adancurile Marii Negre, marea care de la adancimea de 200m in jos este o mare moarte, dar plina ochi cu hidrogen sufurat. Din pacate dezvoltarea acelei tehnologii a fost stopata.
That’s what I’m talking about, chiar daca n-am dezvoltat pe tema evolutiei Rusiei dupa pierderea influentei asupra Europei.
Daca nu misca nimic, pierd o piata pe care o pot manipula dupa bunul plac si de pe care pot obtine, in contrapartida, accesul la tehnologii de varf.
Daca pierd asta vor trebui sa se reorienteze catre clientii asiatici: China, Japonia, Koreea, Vietnam dar aici nu vor mai avea pozitie dominanta. Statele acestea si-au facut rost de gaze si petrol si pana acum si nu vor muri daca rusii le taie gazele. Din contra, rusii ajung in rahat daca le inchid robinetul pentru ca raman fara bani.
Si eu cred ca ajungerea Rusiei intr-o astfel de situatie poate duce la prabusire sau la intarirea dictaturii, completata cu ceva aventuri militare, pentru a tine poporul unit in jurul conducerii. Strigatul „Hannibal ante portas” a avut totdeauna efect.
In privinta exploatarii de hidrogen sulfurat din MN nu stiu decat ca am incercat ceva tehnologii, pe vremea lui Ceasca, dar au marait rusii, din motive similare celor de azi.
Le-a dat Putin scularea la 4AM 🙂
Articolul mi se pare un pic ‘optimist’ relativ la problemele imperiului, Rusia nu-i chiar in cadere libera. Oricum nu atat de in cadere libera precum Romania.
Probabil rusii(adica Putin) se simt un pic frustrati: mai intai Libia, dupa aia Siria, acum si Cipru, a inebunit lumea. Si atunci fac si ei un mic show de forta. Daca NATO nu e impresionat, macar da bine pt moral acasa.
@Eroul (National 🙂 ) Bula
Pana in 2015 mai e ceva timp si se pot intampla multe…
Si eu cred ca vor incerca sa reincalzeasca Transnistria si RM, eventual cu atragerea Ukrainei.
„cu dezordini care sa duca la interventia Rusiei si a Romaniei”
Interventia Rusiei o fi posibila, dar nu inteleg cum intervine Romania. La televizor?
Pana in 2015 se schimba puterea la Cotroceni. Momentul ar putea fi propice pt rusi.
Pe Antonescu(sau vreun candidat PSD?!) nu-l vad ordonand Armatei sa intervina in RM, mie mi se mult prea slab si cam toata viziunea lui politica e ‘jos Basescu’. Nu sariti sa-mi dati in cap, ca nu l-am votat pe Chior 🙂
Deci la punctul unu: conducerea politica nu va avea tupeul sa intervina militar in R Moldova. N-avem oameni de calibrul asta: orizontul clasei politice romanesti e mica ciupeala. Geopolitica clasei politice romanesti este impartirea spagii la nivel national.
La punctul doi: sa vrem si nu avem cu ce interveni militar. Armata e desfiintata dpdv al dotarii si pana in 2015 nu se rezolva mare lucru. Nici macar pana in 2020. Si nici macar numeric nu impresioneaza. In timp ce Rusia isi doteaza armata, in ritmul in care poate, dar o face.
Nici la factorul uman nu cred ca stam asa de bine, sute de generali facuti pe criterii politice.
Nici macar la nivel de moral populatie/moral armata nu avem ceva fezabil pt o interventie militara in RM.
Probabil NATO nu se va implica in conflict militar deschis cu Rusia in RM, si DACA vom fi lasati sa ne aventuram, o vom face pe barba noastra si ne-o vom lua precum georgienii.
Chioru, asa cum o fi el, a avut tupeul sa intrebe clar ce se intampla daca situatia in RM degenereaza si Romania este fortata sa intervina. Ce ajutor primim din partea NATO/UE/USA. Nu stiu ce i-au raspuns 🙂
Dpmdv Romania a pierdut deja partida in RM, asa ca la orice se va intampla acolo noi vom fi doar spectatori.
Romania e un stat mult prea slab momentan dpdv social, economic, militar, politic. Nu avem aliati in spate care sa ne sustina sa ne impunem noi vreun punct de vedere acolo, iar militar suntem cam pe minus, nici macar pe zero.
Singura sansa este ca zona asta sa prezinte suficient interes economic(resurse), politic si militar pt ca America si Europa sa-si mentina influenta si prezenta, inclusiv militara, aici.
Si rugati-va ca rusilor sa le mai mearga si rau, uite, mai pierd niste bani in Cipru, mai ard niste motorina si isi mai uzeaza motoarele la manevre, militarii rusi se trezesc cu noaptea in cap sa mearga taras prin nisipul ud 🙂
Cand am vorbit despre interventia Romaniei in primele doua scenarii nu m-am gandit la un atac cu tancuri peste Prut (nici nu cred ca ajung toate la Prut, poate cele de la Galati ca sunt aproape 🙂 ).
M-am gandit la sprijin acordat fortelor proeuropene (primul caz) sau guvernului moldovean (cazul doi) sub forma de armament, munitii, informatii (inclusiv via USA), ceva echipament pentru razboi electronic, „voluntari”. La conflictul din ’92, cu sprijin chiar mai redus, moldovenii s-au descurcat profesionist, chiar daca au avut conducatori incompetenti/tradatori si chiar daca au pierdut batalia mediatica. Daca e sa ne luam dupa datele publicate pana acum, au provocat rusilor/transnistrenilor/cazacilor cca 1300 de morti fata de cca 300 pierderi proprii. La asta putem sa adaugam si o buna parte din cele 600 „victime civile” din Transnistria, cel mai probabil membri ai militiilor locale transnistrene.
Un astfel de sprijin ar duce la impotmolirea rusilor intr-un razboi de gherila caruia nu-i fac fata si ar duce la o actiune directa asupra noastra, pentru salvarea prestigiului lui Putin.
Am vorbit mai mult de Transnistria dar la fel de posibila este si producerea unor tulburari in Gagauzia (cu cateva saptamani in urma se vorbea despre sosirea unor detasamente de cazaci in zona).
Al treilea caz, conflict direct cu Ucraina, pare aparent mai greu de pornit dar nu si daca pun rusii umarul. Sa ne imaginam:
– Material exploziv furat de la o fabrica / un depozit militar romanesc (s-a mai vazut, chiar recent);
– Materialul imbarcat pe o nava si detonat la trecerea navei pe Bastroe (aparent incident Rostock dar in sens invers);
– Reactie nervoasa a Ucrainei, dezvinovatiri de la Bucuresti, apeluri la calm din partea NATO si Rusiei, ultima cere comisie de ancheta……….. care descopera urme de material militar romanesc pe epava;
– 1-2 nave militare sar in aer la Constanta sau Mangalia, apeluri la calm, comisie, material ucrainean pe epave si de aici lucrurile o iau razna;
– cateva ciocniri / bombardamente pe frontiera, dupa care Rusia decide ca Romania este agresor si ca trebuie sa apere Ucraina, in baza tratatului de dezarmare nucleara a acesteia (impreuna cu americanii le garanteaza protectia impotriva oricarui agresor).
Corect, „Erou Bula”!
Eu vad in acelasi timp si o fereastra de oportunitate pentru Romania pana cel tarziu in 2018 (un maxim datorita implinirii a 100 de ani de la fosta unire) sau 2020.
Problema mare este economia romaneasca si dotarea armatei noastre care se cam clatina si paraie din toate incheieturile, iar diplomatia romaneasca, cel putin la nivel UE, nu prea a reusit sa devina vizibila, capabila sa sustina un efort consistent de apropiere a Basarabiei de Romania.
Pe aceste 3 directii ar trebui actionat de urgenta, pentru ca altfel am putea rata o noua reasezare a echilibrului de putere pe directia Basarabiei, Transnistriei dar si a intregii regiuni, asa cum am ratat in 1990-1992! Chiar daca acum am putea beneficia de un mult mai consistent sprijin al SUA.
Daca nu se intampla nimic rau pana in 2015, timpul va curge in favoarea noastra, cu conditia sa nu fim complet idioti.
Trebuie sprijinita demararea exploatarii de gaze din MN si a gazelor de sist, indiferent de scandalul facut de ecologistii Gazpromului (nu-i banuiesc pe toti de asta dar reteta ruseasca e binecunoscuta, sper ca serviciile noastre sa apara cu ceva materiale).
O prima consecinta va fi reducerea/anularea importurilor de gaze rusesti si capacitatea de a furniza Moldovei gaz, desprinzand-o, astfel, de dependenta de Rusia/ Transnistria. Daca e gaz poate sa fie si o termocentrala pe gaz care sa inlocuiasca Cuciurganiul (investitori vor fi).
Varianta ideala, in care gasim gaze suficiente si ucrainenii, si bulgarii, si noi, si polonezii ar duce la scaderea masiva a dependentei europene fata de rusi si la o atitudine mult mai relaxata in problema reunificarii Romaniei. In prezent, pentru marile puteri europene, problema Moldovei este doar un element de negociere a pretului gazului cu Gazprom.
Un alt lucru despre care nu mai vorbeste nimeni dar pe care trebuie sa-l facem este sa-i bagam pe americani in proiectul AGRI. Doar noi cu georgienii si azerii nu avem suficienta forta politica si economica pentru a pune proiectul pe picioare.
Astea sunt lucrurile pe care trebuie sa le facem, in primul rand, iar oportunitatea va aparea.
In privinta oportunitatii din 90-92 am o opinie diferita. Cred ca daca interveneam pentru realizarea unirii am fi facut exact jocul pucistilor de la Moscova, in sensul ca le-am fi intarit automat pozitia si legitimitatea. S-ar fi folosit de conflict pentru a aduna opinia publica in jurul lor si ar fi blocat orice tendinta centrifuga in URSS. Noi ne-am fi ales cu un razboi in care nu ne-ar fi sprijinit nimeni.
Oportunitatile s-au ratat putin mai tarziu, prin 93-95, cand conducerea moldoveana a venit la Bucuresti propunand, prima data, preluarea controlului frontierei comune de catre autoritatile romanesti si, a doua oara, introducerea leului romanesc si in Republica Moldova. Desigur, tradatorii lui Iliescu au refuzat iar oportunitatea s-a pierdut.
draga erou bula@..cei cu mentalitatea ta au existat mereu in Romania, cei care nu pot trai fara un Tatuc si un dusman ideologic. prin anii ’50 tatucul propagandistilor era URSS iar dusmanii de clasa erau chiaburii si imperialistii din apus, acum e invers dusmanii de clasa sunt ‘ecologistii gazpromului’ adica majoritatea populatiei din zonele ce urmeaza a fi distruse de Chevron iar Tatucul este UE/US. imi repugna specia asta de slugi umile. uite un exemplu de curaj; Patrriarhul Ciprului a cerut public iesirea tarii din ue, eu astept ca in viitor si BOR sa dea un semnal identic.ce va faceti atunci? va vaietati, trimite-ti neste drone sau rezolvati cu ‘baeti’ gen blackwater actual xe..
Bine Ioane …. sau Ivane, in rest bine sanatos ?
‘ivane’ hai c-am ras. subtire,.baga ceva consistent nenea. ca sa nu lasi o impresie proasta..
Ivane, ai scris 12 prostii in zece randuri si jumatate. Chiar crezi ca meriti un raspuns?
Ma intreb ce ar face Romania, la o adica, sa-si protejeze noii cetateni din regiunea Nistreana:
http://www.infoprut.ro/2013/tot-mai-mul%C8%9Bi-ceta%C8%9Beni-din-regiunea-transnistreana-i%C8%99i-doresc-ceta%C8%9Benie-romana.html
Ministrul Apărării din Republica Moldova, Vitalie Marinuță, scrie pe blog-ul personal că tot mai mulți cetățeni care trăiesc în regiunea transnistreană a Republicii Moldova caută să obțină cetățenia română, fapt ce l-a determinat pe liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, să își întărească retorica anti-românească și să se arunce deschis în brațele Moscovei.
„Trecând pe lângă consulatul României din Chișinău, am observat foarte des multe mașini cu numere de înmatriculare din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Cred că acesta este un raspuns clar al cetățenilor Republicii Moldova din stânga Nistrului, care ii dau direct de înțeles lui Șevciuc, că doresc să-și redobândească cetățenia pierdută în urma ”eliberării” sovietice. Ei cunosc prea bine că în Uniunea Eropeana viața este cu totul diferită de cea din ”muzeul viu al Uniunii Sovietice”, scrie Marinuță pe blogul său.
In privinta romanilor din Transnistria trebuie sa pornim de la doua premise:
1. Este aproape imposibil ca dorita reunificare cu Moldova sa includa si Transnistria din mai multe motive, incluzand aspecte legale si terminand cu componenta etnica a zonei (romani, ucraineni si rusi in proportii aproape egale; o eventuala reunificare cu tot cu ei ne-ar pune in brate cca 250-280.000 de minoritari rusi si ucraineni, puternic ostili Romaniei);
2. O republica Transnistreana independenta va fi orice altceva, mai putin un model elvetian de convietuire, in care fiecare sa poata studia si avea serviciu religios in limba materna, acces nediscriminatoriu la functii publice, tara cu securitate garantata de Romania, Ucraina si Rusia, intr-o armonie generala. Va fi un nou Kaliningrad, cu dominatie absoluta a elementului rusesc, un ghimpe in coasta Ucrainei si o sursa de conflict.
In cazul unei reunificari va trebui sa fim pregatiti sa sprijinim Romanii din Transnistria sa se mute (cei care doresc) in dreapta Nistrului. Deja ne confruntam cu fenomenul de imbatranire a populatiei si vom avea nevoie tot mai multa de populatie tanara. Daca va fi si loiala cu atat mai bine. Oricum, daca solicita redobandirea cetateniei inseamna ca stramosii lor provin din dreapta Nistrului pentru ca Romania nu a acordat cetatenii in Transnistria, in al doilea razboi mondial.
Sezatia mea este ca atunci cand Putin si-a reluat tronul de la Moscova si l-a numit pe Rogozin reprezentant special pt Transnistria, rusii au venit cu o oferta pt Romania: Republica Moldova in schimbul recunoasterii independentei zonei transnistrene sau a preluarii de catre Rusia.
http://www.rumaniamilitary.ro/un-nou-kaliningrad-pe-nistru
http://www.rumaniamilitary.ro/dimitri-rogozin-si-transnistria-sau-rusia-vinde-basarabia-si-cumpara-transnistriava-cumpara-bucurestiul
Bineinteles nu stiu daca am inteles eu mesajul corect sau pur si simplu bat campii cu gratie, insa aceasta a fost senzatia atunci.
E posibil ca, la momentul respectiv, astea sa fi fost intentiile numai ca, intre timp, s-au aglomerat stirile despre zacamintele de gaze din Marea Neagra (zona romaneasca si cea ucraineana) si cele privind interesul major al companiilor americane privind exploatarea gazelor se sist din cele doua tari (cel putin).
In cazul in care Transnistria s-ar unifica cu R. Moldova, fara a vorbi de intrarea in componenta Romaniei, o mare parte din rusi ar pleca asa cum au venit si ar ramane 2 etnii majoritare, cea romana, cea mai numeroasa , urmata de cea ucraineana.
Multi dintre etnicii rusi au sosit prin „intermedierea” Armatei a -14-a si cu unele treburi legate de colaborarea Rusia-Transnistria, iar acestia ar pleca daca s-ar schimba orientarea regiunii separatiste, mai ales daca Armata a 14-a ar pleca. In fine, ei sunt majoritari in cele 2 orase din zona, in zona rurala din regiune predominand romanii-moldoveni, urmati de ucraineni. Nimic diferit fata de situatia din Ardeal in preajma unirii de la 1918, cand spre exemplu Cluj-ul era locuit majoritar de maghiari, germani si evrei, pe cand zona rurala din vecinatate era predominant romaneasca.
Mi se pare improbabil ca rusii sa lase din mana Transnistria. Nici eu, in locul lor, n-as lasa-o, sa fim cinstiti. Varianta realista pe care o vad este cea prezentata mai sus. Unire cu Moldova, pana la Nistru, preluarea populatiei romanesti din Transnistria, eventual ceva schimb de populatie (doar cu cei care vor sa se mute), lasarea problemei Transnistriei in seama Ucrainei si Rusiei, ca sa-si scoata ochii cu ea.
Nu e de dorit ca rusii sa ramana la Nistru dar nici nu avem posibilitati sa rezolvam altfel.
Mai este o problema: unire cu Moldova, pana la Nistru inseamna repararea, macar si partiala, a unei nedreptati istorice, a unei crime. Asa ceva poate fi sustinut in fata aliatilor.
Unirea cu Moldova, cu tot cu Transnistria, inseamna expansiune teritoriala si ridicarea unui semn de intrebare, printre aliati: daca nu reprezinta un precedent pentru viitoare expansiuni spre Timok sau alte zone unde romanii sunt majoritari. Nimeni nu se va baga sa ne sprijine in asa ceva.
Chiar si Germania, cand s-a unit cu RDG, a facut-o fara Silezia, Pomerania si Prusia Orientala, zone bogate economic si cu pozitii strategice. Au luat ce s-a putut in acel moment, punand accentul principal pe oameni si nu pe teritorii.
Transnistria reprezinta o problema imensa care se poate rezolva doar prin negocieri cu Rusia. Unirea se putea face poate, in anii „90 pe cadavrul URSS-ului, astazi insa Rusia nu mai este atat de slaba incat sa nu fie bagata in seama.
Si cine ar avea incredere ma rog in Rusia, eu as fi de acord dar sa dea Moldova prima data si dupa ……… mai vedem.
Cit priveste eliminarea oamenilor valoroși din preajma lui Putin (ma refer in special la acest Serdiukov) cred ca concluziile vin grabite, ori organele de ancheta din FR au stabilit imense delapidari din alocatiile MA pentru reinarmare. Unde mai pui si escrocheriile cu terenutile si imobilele MA. Astfel, e usor de conchis ca protectionismul este la el acasa in FR, dar cind e vorba de chestiuni strategice, in speta ce tine de FA apar unele abordari mai noi (rezultate din inaintarea NATO si cresterea Chinei sau pretentiile Japoniei)…
Europa si Romania sunt intr-un mare rahat economic si voi inca va ganditi la unificare cu Republica Moldova?
NLI, ce spui tu e doar o scuza si permanent se vor gasi scuze. Punct!
UE si SUA nu sunt interesate sa apara o criza aici. Sunt prea preocupate cu criza economica si cu crizele din zone cu adevarat strategice ca sa le intereseze povestile cu Moldova. In cel mai bun caz vor cauta sa pastreze Moldova pe calea integrarii in UE.