Recomandare: pentru o experiență completă cititorii sunt rugați să utilizeze browserul Firefox.
La vânătoare de exoplanete
O nouă planetă a fost descoperită in jurul stelei Barnard. [17][18] Ce e deosebit?
În primul rând steaua. Barnard este foarte aproape de Soarele nostru, la doar 6 ani lumina. Doar cei 3 sori din Sistemul Alpha Centauri (A, B și Proxima) sunt mai aproape de atât, la 4 ani lumina (adică un pic peste un parsec).
În al doilea rând planeta în sine este de trei ori mai mare decât Terra și mai aproape de Barnard de trei ori. Barnard este însă mult mai rece față de Soare; la doar 3% din luminozitatea Soarelui este o pitică roșie. Densitatea este comparabilă, ceea ce înseamnă că vorbim din punct de vedere al mediului de o gravitație mare și temperaturi scăzute (-150 grade Celsius).
În al treilea rând, modalitatea de descoperire. În niciun caz prin observare directă cum am fi tentați să credem. Descoperirea se bazează pe detectarea variațiilor de viteză in rotația stelei Barnard, variații deduse prin observarea schimbării culorii stelei spre albastru sau roșu datorită efectului Doppler. Datorită perioadei orbitale (233 de zile) pentru confirmare au fost analizate datele colectate de-a lungul a 20 de ani. Observarea vizuala nu este posibilă cu James Webb (care nu este conceput pentru imagini cu un contrast sufficient de mare), dar observarea directa va fi posibila in 2025 când NASA va lansa telescopul WFirst (Wide Field Infrared Survey Telescope). Am pus un reminder și voi reveni atunci cu știrea.
Știrea a apărut în Nature iar descoperirea planetei este cotată cu probabilitate de 99%.
Guest post de Marius B.
O exoplanetă întunecată (sursa M. Kornmesser/ESO)
Rocket Lab și Electron
RocketLab a lansat pe 11 noiembrie (misiunea It’s Business Time) prima rachetă Electron cu încărcătură comercială (șapte sateliți frumoși ai Spire Global, Tyvak Nano-Satellite Systems, Fleet Space Technologies, și Irvine CubeSat Stem Program) și a treia rachetă Electron lansată, această lansare fiind amânată de mai multe ori. La lansările anterioare au fost înregistrate un eșec (primul zbor din mai 2017 nu a ajuns pe orbită) și un succes (în ianuarie 2018 au fost duși pe orbită câțiva cubesați).
Pe data de 15 noiembrie a fost făcut public faptul că Rocket Lab a fost finanțată cu încă 140 mil USD. Rocket Lab a fost înființată în 2006, între 2007-2011 a fost finanțată de Mark Rocket (engl seed financing) și a lansat în 2009 racheta Atea-1. În 2010 a primit un contract de la guvernul US (ORS – engl Operationally Responsive Space Office) pentru a studia dezvoltarea unui vehicul care să poată lansa cu un cost cât mai mic microsateliți pe orbită. Acest contract a permis companiei să poată folosi resursele NASA (personal, infrastructură, echipamente) pentru eforturile comerciale de lansare.
Finanțarea de până acum a Rocket Lab, de peste 288 milioane USD: [19][21]
– Khosla Ventures (2013, series A)
– Bessemer Venture Partners (2015, series B)
– o finantare din partea investitorilor existenti (series C)
– Data Collective, alături de Promus Venture șî investitori particulari, 75 mil USD (martie 2017, series D)
– Future Fund, alături de alți investitori, 140 mil USD (noiembrie 2018, Series E financing)
Lansare a rachetei Electron (sursa Rocket Lab)
În 2015 intențiile erau de a duce o masă de 110 kg pe o orbită SSO la un cost de 4.9 mil USD. Obiectivul de masă a fost realizat, cel de cost a crescut cu 20%. În septembrie 2016 a fost inaugurat complexul de lansare din peninsula Mahia, Noua Zeelandă, următorul complex fiind la Wallops, în US. Rocket Lab are o fabrică/linie de asamblare pentru rachete în Auckland, Noua Zeelandă – a doua după cea deschisă în California. [21]
Acționari la Rocket Lab sunt și Lockheed Martin, interesați de tehnologiile dezvoltate de această companie. Scopul declarat al RocketLab este să lanseze câte o rachetă în fiecare săptămână. Următoarea lansare este în decembrie, existând deja o listă de 10 lansări în perioada următoare. Autorul recomandă cititorilor să nu ia în calcul discuțiile nerelevante care vor apărea în perioada următoare: costul unei lansări Electron este de 6 mil USD (față de cele 60 de milioane pentru un Falcon 9), deci primul lucru pe care îl vor spune jurnaliștii va fi că Rocket Lab va lansa mai ieftin decât SpaceX. Da, este adevărat, dar să comparăm corect. Masa care poate fi dusă pe o orbită SSO este de 100 de kg pentru Electron și 6000 de kg pentru Falcon 9. Masa care poate fi dusă pe o orbită LEO este de 225 kg pentru Electron și 22800 kg pentru Falcon 9.
Fabrica de rachete Electron (sursa Rocket Lab)
ArianeGroup și Arianespace
Dezvoltarea Ariane 6 se apropie de final. Este o știre bună și rea în același timp pentru că Arianespace, în încercarea de a crește competitivitatea, se pregătește de primul zbor al Ariane 6 (necesitatea scăderii costurilor de lansare a determinat folosirea de componente comune la rachetele Ariane 6 și VEGA-C), dar până în 2022 își va scădea și numărul angajaților cu 2300. Nu vor fi concedieri ci pensionări și expirarea de contracte încheiate pe termen scurt. [22] Numărul curent de angajați este de 9000, 1500 fiind angajați din 2015 pentru dezvoltarea Ariane 6.
Dar piața europeană este una politică. În octombrie a avut loc întâlnirea pentru planificarea Conferiței Ministeriale ESA din 2019 șî a fost adoptată o poziție comună a țărilor care asigura finanțarea majoritară a ESA: guvernele europene să colaboreze cât mai mult pentru a avea un număr minim de lansări guvernamentale în următorii ani realizate cu Ariane și VEGA. După această întâlnire directorul pentru transport al ESA a declarat că The objective is, of course, to aggregate the full institutional demand on European launch services, and in this sense this was a kick off. În urmă întâlnirii, există și o rezoluție care spune că ESA encourages the prompt conclusion of launch service contracts with Arianespace for the European institutional missions planned to be launched in the period 2020–2023.
ArianeGroup și Arianespace doresc de la guvernele europene, anual, 5 lansări de Ariane 6 și două-trei lansări de VEGA-C. La acestea se adaugă lansările comerciale, numărul total anual dorit fiind de 11 lansări Ariane și patru-cinci lansări VEGA-C.
ArianeGroup s-a plâns că alte piețe (India, US) consideră prioritare propriile companii și închid piața competiției externe (engl close their markets to foreign competition). ArianeSpace, compania care se ocupă de lansarea rachetelor a declarat recent că au o competiție fără precedent (engl unprecedented competition), în special din partea SpaceX. O notă internă a reprezentanților unui sindicat ArianeGroup spunea că „The Americans – let’s not mince our words – have decided to kill off the Europeans”, acuzând și faptul că Ariane 6 a beneficiat de implicarea companiilor europene din domeniul spațial foarte târziu.
Ariane 6 ar trebui să aibă prima lansare în 2020. De asemenea, în vederea folosirii componentelor comune, racheta VEGA va fi înlocuită din 2019 cu VEGA-C.
(sursa Arianespace)
Space Rider
ESA plănuiește lansarea în 2021 a Space Rider. Este un experiment european pe calea dezvoltării unui sistem de transport ieftin, independent, reutilizabil, integrat în sistemele existente, destinat accesului la orbite joase. Vehiculul cu care va fi lansat este racheta VEGA-C. Durata planificată a misiunilor este de aproximativ două luni. În 2021 ar trebui să fie prima lansare pentru validare, urmând apoi câteva misiuni demonstrative. Până în 2025 ar trebui să înceapă utilizarea comercială, operarea sa fiind realizată de companii private (o idee care plutește precum suspiciunile de abuz la adresa jandarmilor este că Arianespace ar putea opera o flotă de asemenea vehicule).
Pentru prima lansare, în urma cererii de propuneri din 2017, au fost primite 71 de răspunsuri cu 166 de nave, din care doar 30 aparțin instituțiilor statelor. Au fost selectați 7 nano sateliți și micro sateliți și 44 de cubesați care vor fi lansați din 12 sisteme de lansare. Cuvintele exacte ale Lucia Linares, coordonatoarea departamentului de politici și strategie al ESA, au fost We received numerous proposals: 71 responses, 166 spacecraft, of which only 30 are institutional. We have selected the aggregate that will fly on the first proof-of-concept flight, which is formed of seven nano and micro satellites, more than half of which are commercial and up to 44 cubesats in up to 12 deployers. [23]
Din punct de vedere al scopurilor, ESA a declarat că ar trebui să transporte 450 de kilograme pe o orbită la altitudinea de 400 de km. Costul dorit per kilogram este de ~9200 USD. Cu o lungime de 4-5 metri va avea jumătate din dimensiunile lui X-37B. Space Rider a fost construit plecând de la vehiculul de test suborbital IXV (engl Intermediate Experimental Vehicle). În 2015 IXV a zburat 100 de minute, fiind recuperat din Oceanul Pacific, unde a amerizat dupce a fost frânat de o parașută.
Autorul se întreabă retoric: X-37?
Space Rider (sursa ESA)
Zborul IXV (sursa ESA)
Recuperarea IXV (sursa ESA)
Aglomerație pe cer
FCC a aprobat ~8000 de sateliți, parte a mai multor constelații, astfel:
– SpaceX are pe orbită doi satelți si are aprobați 7518 sateliți aflați pe o orbită foarte joasă, sub 350 de km altitudine (VLEO – engl Very Low Earth Orbit). Constelația propusă inițial avea 4425 de sateliți care foloseau benzile Ku și Ka; a fost aprobată și folosirea benzii V.
– Telesat are pe orbită un satelit (un al doilea a fost distrus la lansare) și a primit aprobare pentru 117 sateliți în banda Ka. A fost extinsă aprobarea și pentru banda V.
– Kepler Communications a primit licența pentru 140 de sateliți în banda Ku.
– LeoSat (companie olandeză) a primit licența pentru 78 de sateliți în banda Ka.
SpaceX dezvoltă intern constelația StarLink. Telesat are două contracte de cercetare pentru constelația sa cu Airbus Defence and Space și consorțiul Maxar Technologies + Thales Alenia Space.
Aglomerație pe orbita joasă [26]
India
India, prin ISRO, dorește să trimită în 2021 primul cosmonaut indian în spațiu, în decembrie 2019 urmând să fie testată capsula Gaganyaan. Așa a declarat președintele ISRO, K Sivan. Obiectivul dat de primul ministru Narendra Modi cu ocazia zilei independentei Indiei a fost ca până în 2022 un cosmonaut indian să ajungă în spațiu. The (Gaganyaan) mission team is on track and already work is going on. The first unmanned mission of Gaganyaan… we are planning for December 2020, (in order) to have the first human in space mission by December 2021. This is a target we are setting (for ourselves). (The) third one will be (a) manned mission. First, we will follow all the parameters and if it does not work, we will fly the second unmanned mission. Once it gets confirmed, we will go for (a) human mission. [27]
Cu o orbită la 400 de km altitudine, experimentele și testele propuse sunt legate de senzori, reciclarea materiei rezultată din activitatea din spațiu, sisteme de întreținere a vieții, filtre, medicină spațială, chimie. [28]
Lansarea de săptămâna aceasta a rachetei GSLV Mk3 (folosită și pentru programul spațial indian cu echipaj) este benefică, aceasta fiind doar a treia lansare – după un test suborbital în 2014 și o lansare orbitală în 2017. Racheta, declarată acum operațională, va avea ca următor zbor în ianuarie 2019 sonda Chandrayaan-2 care ar trebui să aselenizeze. De asemenea, să nu uităm că ISRO a lansat și o sondă care este pe orbita planetei Marte – MOM (engl Mars Orbiter Mission), zisă și Mangalyaan.
EXO-RO
Printr-o sinergie (sic) între RoSA și ESERO România (European Space Education Resource Office), și cu sprijinul organizatorilor locali Banat IT, Universitatea de Vest și Centrul Educațional Aquapic, RoSA organizează un concurs de construcție de rovere pentru elevii de liceu cu vârsta între 14 și 19 ani. Urmează finala, între 28 noiembrie și 2 decembrie.
Misiunea va fi conducerea unui vehicul prin telecomandă, realizarea de măsurători (presiune și temperatură) și transmiterea de imagini. Nimic care să pună o problema participanților, nimic care să îi stimuleze; este suficient să posede doar banii pentru cumpărături și a fost câștigat concursul.
Să repet, poate nu s-a înțeles: RoSA organizează prin organizatorii locali (citat Between 28 November – 2 December 2018, the Romanian Space Agency (ROSA), in synergy with the ESERO Romania, and with the support of local organisers […], is organising the Exo-RO National Rover Competition for high school students.).
Paraziți din punct de vedere al imaginii, asemenea jandragnilor…
ARCA
Ceilalți ‘galactici’ din România – ARCA – se pregătesc de revoluție. Au terminat rezervorul, au extras matrița, au legat motoarele la rezervoare. Avem și imagini. Nici o explicație tehnică.
10 noiembrie 2018: Ultimele straturi de materiale compozite au fost adăugate la rezervorul de 12000 de litri. Este gata acum pentru testele de presiune, urmate de integrarea pe stand în vederea testelor de pe 20 decembrie cu LAS 25 (The final layers of composites were applied on the 12.000 liters (3,175 gal) tank. It is now ready to start the pressure tests, followed by the integration on the stand for December 20th tests of Launch Assist System 25.)
11 noiembrie 2018: Capsula de 2.6 tone metrice va fi utilizată de ARCA în anii următorii ani ca vehicul recuperabil. În primul zbor de test al LAS 100 din 2019, această capsulă va zbura pe o traiectorie balistică (This 2.6 metric tons capsule will be used by ARCA in the years to come as a recoverable vehicle. During the first test flight of Launch Assist System LAS 100, this capsule will be transported on a suborbital ballistic trajectory, in 2019.)
14 noiembrie 2018: În interiorul rezervorului, eliminând matrița (Inside the rocket test tank, removing the mold.)
16 noiembrie 2018: O lună pentru a începe campania de teste pentru motorul Demonstrator 3 și LAS 25 (One month to start the test firing campaign for both the Demonstrator 3 linear aerospike engine and the Launch Assist System 25.)
Autorul în continuare crede că este vorba de un grup de șarlatani în acțiune.
Rezervorul de 12000 de litri (sursa Facebook ARCA)
O capsulă (sursa Facebook ARCA)
Scoaterea matriței din rezervor (sursa Facebook ARCA)
Motoarele și rezervoarele (sursa Facebook ARCA)
Mărunțiș
- Pe 15 noiembrie 1988 radiotelescopul de 100 de metri din Green Bank (Virginia) s-a prăbușit. Cauza a fost unul din cele patru elemente structurale care nu au fost proiectate să suporte masa telescopului pe toată durata de viață a sa – 26 de ani.
- Capsula japoneză care a plecat de pe ISS cu HTV-7 a ajuns cu bine în ocean.
- Misiunea Northrop Grummann NG-10 către ISS a fost amânată din cauza vremii nefavorabile.
- Directorul Agenției Spațiale Italiene (ASI) Roberto Battiston a fost concediat. A scris pe Twitter că Today Minister Bussetti, to my surprise, informed me of my immediate removal as President of the Italian Space Agency. It is a first in Italy of Spoil System on a Public Research Agency. Thanks the thousands who shared four fantastic years of Space for Italy. Motivele încă nu se cunosc; Bussetti este ministru din iunie, când a fost învestit noul guvern.
- Centrul de Cercetare în științe Spațiale din Japonia (engl Japanese Space Research Center) construit pe insula Kyushu va fi suspendat deasupra unui crater care amintește de cele lunare. Conceptul aparține firmei Clouds Architecture Office. Sediul RoSA este și el o minune a arhitecturii.
- Avionul Virgin Orbit a rulat pe pistă.
- Voyager 2 iese din sistemul solar. La începutul lunii noiembrie numărul de particule primite din heliosferă a scăzut dramatic, odată cu creșterea numărului de particule cu energie mare, care își au originea în afara sistemului solar.
Uniunea SovieticăRusia are vise mari pentru anul 2019. Dacă pentru 2018 planul este de 17 lansări, pentru 2019 plănuiește 35 de lansări, dintre care 10 cu vehicule de capacitate mare. Declarația lui Dimitri Rogozin. [30]
Radiotelescopul Green Bank (sursa Richard Porcas/National Radio Astronomy Observatory)
Recuperarea capsulei japoneze (sursa JAXA)
Temple ale științei în Japonia (Avatar X) și Romănia (ROSA) (sursa JAXA)
B747 al Virgin Orbit pe pistă
Voyager 2 – particule din heliosferă (sursa NASA/JPL)
Evenimentele următoare
Lista zborurilor este prezentată mai jos.
| Dată & oră | Loc | Eveniment / Misiune | Organizație | Observații |
|---|---|---|---|---|
| 27 octombrie 2018 08:00 UTC | ZQ-1 – Weilai 1 | LandSpace, China | Eșec (video) | |
| 29 octombrie 2018 04:08-04:20 GMT 04:08 UTC | Tanegashima Space Center, Japonia | H-2A – GOSAT 2 & KhalifaSat | JAXA | Succes (video) |
| 29 octombrie 2018 00:43 UTC | Jiuquan | LongMarch 2C – CFOSAT | China&Franța | Succes (video) |
1 noiembrie 2018 15:57 UTC |
Xichang | LongMarch 3B – BeiDou G1Q/GEO | China | Succes (video ?, video, video) |
| 3 noiembrie 2018 20:17 UTC | Plesetsk | Soyuz (Soyuz-2.1b) – Glonass M (Uragan M?) | Rusia | Succes (video) |
| 7 noiembrie 2018 00:47:27 GMT | Sinnamary, Guyana Franceză | Soyuz – MetOp C | Arianespace/ESA | Succes (video scurt sau lung) |
| 11 noiembrie 2018 03:50 GMT | Launch Complex 1, NZ | Electron – It’s Business Time | RocketLab | Succes (video scurt sau lung) |
14 noiembrie 2018 11:38 GMT |
Satish Dhawan Space Center/Sriharikota | GSLV Mk 3 – GSAT 29 | India | Succes (video scurt 1, scurt 2, lung 1 și lung 2) |
| 14 noiembrie 2018 20:46-22:27 GMT | Cape Canaveral | Falcon 9 – Es’hail 2 | SpaceX/Qatar Sat | Succes (video scurt și lung) |
16 noiembrie 2018 18:14 GMT |
Baikonur | Soyuz – Progress | Roscosmos | Succes (video original și compus) |
| noiembrie 2018 | Wenchang | Long March 5 – Shijian 20 | China | amânat pentru ianuarie? |
amănată |
Cape Canaveral Air Force Station | Pegasus XL – ICON | Northrop Grumman/NASA | Prezentare video, video |
17 noiembrie 2018 09:01:00 GMT |
Pad 0A, Wallops | Antares – Cygnus NG-10 | Grumman/NASA | Disponibil prin NASA TV pe Youtube |
| 19 noiembrie 2918 18:32 GMT | SLC-4E, Vandenberg | Falcon 9 – Spaceflight SSO-A | SpaceX/Spaceflight | |
| 22 noiembrie 2018 | Baikonur | Soyuz – EgyptSat-A (MisrSat-A) | Roscosmos/Egipt | |
| 27 noiembrie 2018 21:19 GMT sau 4 decembrie 2018 18:38 GMT | Cape Canaveral | Falcon 9 – SpaceX CRS 16 | SpaceX/NASA | |
| 27 noiembrie 2018 | Satish Dhawan Space Center/Sriharikota | PSLV – HySIS | India | alte surse vorbesc despre 22 noiembrie |
| 29 noiembrie 2018 | SLC-6, Vandenberg | Delta 4-Heavy – NROL-71 | ULA/NRO | alte surse vorbesc despre 3 decembrie |
| decembrie 2018 | Vandenberg | Falcon 9 – Radarsat | SpaceX/Canada Space Agency Maxar | posibil amânat pentru februarie |
| 30 decembrie 2018 16:38 GMT | Vandenberg | Falcon 9 – Iridium Next 66-75 | SpaceX/Iridium |
Evenimente din perioada următoare:
- 23 noiembrie 2018 05:39 GMT: Lună plină
- 26 noiembrie 2018: amartizarea misiunii InSight
- 13-14 decembrie 2018: Geminidele, vârf de activitate
- 16 decembrie 2018: Cometa 46P/Wirtanen se va afla la cel mai apropiat punct de Soare
- 20 decembrie 2018: plecarea Soyuz MS-09 de pe ISS
- 21 decembrie 2018: Solstițiul de iarnă
- 22 decembrie 2018 17:49 GMT: Lună plină
Fotografia săptămânii
Erupția vulcanului Sarychev din insulele Kurile în anul 2009, așa cum s-a văzut din spațiu, este fotografia săptămânii.
Vulcanul Sarychev, 2009 (sursa NASA)
Atât.
Iulian
(medie: 5,00 din 5)
Încarc...
Surse:
1. Site NASA ( https://www.nasa.gov/ )
2. Site ESA ( http://www.esa.int/ESA )
3. Site Roscosmos ( http://en.roscosmos.ru/ )
4. Site Kennedy Space Center ( https://www.kennedyspacecenter.com/launches-and-events )
5. Site ISRO ( https://www.isro.gov.in/ )
6. Site RoSA (http://www.rosa.ro/ )
7. Site SpaceX ( http://www.spacex.com/ )
8. Site Blue Origin ( https://www.blueorigin.com/ )
9. Site RocketLab ( https://www.rocketlabusa.com/ )
10. Site Stratolaunch ( https://www.stratolaunch.com/ )
11. Site Northrop Grumman ( http://www.northropgrumman.com/MediaResources/MediaKits/Space/Home.aspx )
12. Pagina Facebook ARCA ( https://www.facebook.com/pg/arcaspace )
13. Site ARCA ( http://arcaspace.com/ )
14. Site Spaceflight Industries ( http://spaceflight.com/ )
15. Site Orbit Fab ( https://www.orbitfab.space/ )
16. Progress Rocket Space Centre ( http://samspace.ru/ )
17. A candidate super-Earth planet orbiting near the snow line of Barnard’s star ( https://www.nature.com/articles/s41586-018-0677-y , accesată la 2018-11-16)
18. Astronomers discover super-Earth around Barnard’s star ( https://phys.org/news/2018-11-astronomers-super-earth-barnard-star.html , accesată la 2018-11-16)
19. Rocket Lab ( https://www.crunchbase.com/organization/rocket-lab#section-locked-marketplace , accesată la 2018-11-16)
20. Exclusive inside look at Rocket Lab’S previously secret new mega factory! ( https://everydayastronaut.com/inside-rocketlab/ , accesată la 2018-11-16)
21. Rocket Lab ( https://en.wikipedia.org/wiki/Rocket_Lab , accesată la 2018-11-16)
22. Rocket-maker ArianeGroup to cut 2,300 jobs ( https://www.france24.com/en/20181112-rocket-maker-arianegroup-cut-2300-jobs , accesată la 2018-11-16)
23. ESA targets 2021 for Space Rider demo flight ( https://spacenews.com/esa-targets-2021-for-space-rider-demo-flight/ , accesată la 2018-11-16)
24. Space Transportation – Space Rider ( https://www.esa.int/Our_Activities/Space_Transportation/Space_Rider , accesată la 2018-11-16)
25. FCC approves SpaceX, Telesat, LeoSat and Kepler internet constellations ( https://spacenews.com/fcc-approves-spacex-telesat-leosat-and-kepler-internet-constellations/ , accesată la 2018-11-16)
26. Japan plans satellites to monitor space junk ( https://asia.nikkei.com/Business/Technology/Japan-plans-satellites-to-monitor-space-junk , accesată la 2018-11-16)
27. ISRO reveals plans for GAGANYAAN’S unmanned missions in 2020 aboard GSLV MK3 D2 rocket ( https://www.firstpost.com/tech/science/isro-reveals-plans-for-gaganyaans-unmanned-missions-in-2020-aboard-gslv-mkiii-d2-rocket-5555521.html , accesată la 2018-11-16)
28. ISRO is Looking at 10 Experiments to be Performed in Low-Earth Orbit ( https://asgardia.space/en/news/asgardia-space-news-isro-is-looking-at-10-experiments-to-be-performed-in-low-earth-orbit , accesată la 2018-11-16)
29. Applications open for the 2018 edition of the EXO-RO national rover competition ( http://rosa.ro/index.php/en/educatie/activitati/3146-applications-open-for-the-2018-edition-of-the-exo-ro-national-rover-competition , )
30. Russia Plans to Carry Out 17 Space Launches in 2018 ( https://sputniknews.com/science/201811021069436261-roscosmos-rogozin-carrier-rocket-launch/ , )
Reviews = 5 stars, as always.
_________________
Clovis „Comet” connection, daca pana la urma se dovedeste cat de cat corecta, sper s-o redenumeasca cineva „Hiawatha Theory/Event” :
https://news.sky.com/story/huge-asteroid-crater-found-under-the-ice-in-greenland-11552347
Foarte interesant. Citisem doar titlul, nu si presupunerile si influenta lui posibila asupra vietii si evolutiei. Multam.
Efervescenta mare-mare pe piata lansarilor. Multa lume, multe companii, imi aduc aminte de anii „80 si nebunia .com-urilor, sau de anii „90 si entuziasmul pilelor de combustie.
Multi vor ajunge doar in cartile de istorie dar cel mai probabil cateva companii vor supravietui, iar tehnologia se va dezvolta.
Ariane, europenii (inginerii) au dreptate, coana UE sta pe coada in timp ce toti ceilalti dau din coate, dau bani, dezvolta ceva acolo, toti cu exceptia poate a indienilor care, cinstiti fiind, au declarat ca vor sa duca primul om in spatiu. Nimic despre aducerea lui inapoi 🙂 …
ARCA ca de obicei, nici o explicatie trebuie doar sa-i crezi pe cuvant. Eu, cel putin, nu-i mai cred de mult, de pe vremea dronei aleia cu motoare mici propulsate electric cu panouri solare…
Si mie tot sarlatanism imi pare. Imi plac in schimb suruburile de la motorul ala al lor, imi aduc aminte de tancurile din primul razboi mondial. O fi vreo tehnologie revolutionara, neaccesibila noua muritorilor de rand.
Deja devine foarte aglomerata piata. Japonezii au crescut in liniste, urmeaza sa dea in exploatare H3. Orezarii tocmai au scos si ei capul cu o racheta grea noua (pe linga puzderia actuala) si au lansat in 2018 30 de rachete (upgrade la BeiDou). Indienii au bricolat si ei bine cu GSLV; si eu ma gindeam la recuperarea cosmonautilor cind scriam articolu (ma tem pentru ei). Plus cei noi – Virgin, Stratolaunch, Rocketlab. Rocketlab, de exemplu, aproape a scos din carti pe toti cei care se uitau la piata satelitilor mici, ARCA inclusa. Urmatorul cu succes pe aceasta piata va fi cel care va refolosi prima treapta.
Ariane nu poare risca refolosirea pentru ca politica. Inseamna sa schimbe modul de gindire si abordare, ceea ce e … greu.
Da, la ARCA sint suruburile zincate M8 virful la tehnologie. Si in alte parti se folosesc, dar altfel. Si alt gen.
Asistam la o „democratizare” a tehnologiei spatiale prin scaderea pretului si disponibilitatea ei pe piata.
Astazi nu mai ai nevoie de zeci de miliarde ca sa dezvolti si tu o racheta purtatoare, chiar daca pt orbite mai joase.
Noi, ca de obicei, in varful acestui val tehnologic, condusi de cine meritam: RoSA si ARCA, unii bugetari buni de nimic, ailalti escroci care de cand au scos capul pe piata n-au reusit sa construiasca/dezvolte absolut nimic rea (doar chestii din plastic), n-au reusit sa vanda nici macar un pahar de plastic.
Ei, ARCA au facut partial testele pentru Exomars, cu Fortele Navale. Inca e ceata in domeniu. Auzisem ca faceau si niste recipiente speciale inainte de a pleca.
Dar nimic altceva palpabil, ceva despre care sa scrii acasa.
Au facut, au renuntat, au trecut la drone, apoi la placi aeroglisoare, hidroavioane supersonice, HASS, etc. Nimic finalizat, sau macar finalizabil.
Viata in companiile aerospace era frumoasa si tihnita pana a venit nebunul ala de Musk. Acum Arianespace sunt suparati ca nou venitii flamanzi le-au intrerupt siesta…
Noi chibitii traim vremuri interesante 😉 E posibil sa asistam la o viitoare de bucla de feedback pozitiv, scaderea preturilor lansarilor va mari oportunitatile de servicii in spatiu care vor scadea si mai mult preturile prin economii de volum, veniturile companiilor se vor mari si posibil sa existe in sfarsit bani pt. industrializarea spatiului si finantarea adevarata a misiunilor spre Luna/Marte/asteroizi.
Da, este o posibilitate. Depinde de cerere.
Iar lucrătorul din rezervor, in blugi și bluza de trening, e emblematic.
Pai e curat si uscat in interior. Imbracamintea de strada e buna. 🙂
La fel ca flexul Makita si polistirenul extrudat de la „dedeman” sa sa facem masterele pt hidroavionul trisonic romanesc, nu?
:))) Inca mai am cosmaruri de cind am vazut dezvoltarea.
incredibilă naivitatea europenilor.ăștia mai cred în alianțe „interplanetare”,federatii interstatale?gen SF-urile hollywoodiene.
doar competiția și concurența produc efecte și rezultate extraordinare,întodeauna este cineva după colț gata să-ți i-a locul dacă nu ții ritmul…nu exista lacrimi și sentimente în proicte de sute de milioane de parai.
puneți banii acolo unde va sunt vorbele și numai bociți că vă „omoară „yankeii.
Necazul nu este neaaparat accesul la spatiu (in cazul europenilor) ci faptul ca vor ramane in urma cu tehnologia aferenta. Nu stim care va fi soarta puzderiei de companii, cert este insa un lucru: tehnologia se va dezvolta pe repede inainte, iar europenii se vor uita lung la ea, cum fac si astazi la avioane de lupta (un exemplu din multe altele disponibile), americanii dezvolta motoare pt generatia a VI-a (triplu flux), europenii inca nu s-au hotarat ce si cum in privinta generatiei a V-a.
Si rusii si europenii sint suparati. ULA si NG nu zic nimic, dar se bazeaza pe banii USGovt. Adica serios, si ei ii au pe ai lor, asa ca macar din punctul de vedere al lansarilor ar trebui sa primeasca contracte guvernamentale si suport pentru a trece in etapa refolosirii (mai mult decit prostii gen Adeline samd.
Americanii au inceput sa-si reorienteze dolarii destinati tehnologiei spatiale catre sectorul privat. Asa au facut mai intotdeauna, mai la inceput guvernul dezvolta pe banii lui, apoi incet-incet (companiile private pot sustine singure efortul) greutatea cade (impreuna cu banii) pe industria privata.
Un sistem exceptional de eficient care transfera tehnologia dezvoltata de guvern catre piata privata. Asa fac si cu tehnologia militara si din acest motiv americanii n-au probleme cu banii investiti in aparare, se intorc de zeci de ori inapoi catre economie.
Pai si ULA si NG sint private, dar primesc bani sa aiba capabilitati. Ariane sint trimisi de politicieni in lume sa ss faca de ris.
La fel cum Lockheed, Boeing sau Northrop primesc bani sa dezvolte te miri ce, de la F 35, la radare, rachete etc. DARPA se ocupa doar de finantarea programelor si eventual de dezvoltare de tehnologii cu adevarat revolutionare.
Nu, ca e altceva dezvoltarea de pastrarea in functiune.
DARPA baga bani in tehnologii noi, neauzite.
DoD sì guvernul dau bani pentru dezvoltarea anumitor capabilitati (motoarele MethaLOX, racheta OmegA) sau pentru pastrarea lor (ULA, NG).
Europenii par din ce in ce mai socialisti – sa nu zic altceva, sau am eu halucinatii?
Diferenta de abordare dintre USA si Europa mi se pare fix precum diferenta dintre un stat capitalist si unul socialist.
Aia urmaresc o piata libera, cat mai putin reglementata in timp ce Europa merge spre o piata planificata si suprareglementata.
Iar exemplele dintre modul de operare american vs. cel european intr-unul din domeniile care probabil vor schimba realmente omenirea imi arata ca, desi inovatia inca mai exista in Europa, modul de punere in practica inhiba dezvoltarea ulterioara.
Francezii care tin cu dintii de Ariane aia a lor, ESA care „cere” ca „guvernele europene să colaboreze cât mai mult pentru a avea un număr minim de lansări guvernamentale în următorii ani realizate cu Ariane și VEGA.”
Unde dracu-i piata libera, unde e concurenta? Duamne fereste sa apara vreun competitor pentru Ariane in Europa… Si daca vrea, nu-i nimic, ii dam rapid in cap…
Multumesc, acu’ m-am linistit… 🙂
P.S. Sediul Centrului japonez este genial! Iar imi vine sa emigrez.
P.P.S. Rosa, Arca? Cine, unde, ce?
problemă veche pe bătrânul continent,singurii care mai ies sau ieșeau din cutie sunt briții…până când nu știu.
europa lui macrou și merkel(franța&germania) este europa tiparelor,sabloanelor,ochelarilor de cal și a blazării.
Macar „familia traditionala” americana (alde Boeing si LM) are in rucsac vreo cateva tehnologii care pot fi reincalzite (pt o vreme) gen motorul aerospike sau calculele pt. navete spatiale mari (X-33) precum si un parteneriat destul de functional cu hipsterii nou veniti, de exp. colaborarea ULA cu Blue Origin prin achizitionarea de motoare BE-4.
Aaa, da. Logodna ULA cu Blue Origin este al doilea eveniment cu shotgun prin care trece ULA, dupa nunta Boeing+LM care a dus la formarea ULA. Dar este o logodna pe patul de spital pentru ca nu este eficienta economic.
Dar X-33 a fost ceva ce putea fi. Probabil va reveni, impims de necesitatile economice.
interesanta serie. Dar ce fac militarii? Sunt inclusi in lista si satelitii militari, sau sunt pe sicrit?
P.S Suruburile de la ARCA, inspirate din Jules Verne, sunt, cred eu, cel putin M12. Imbinarea cu suruburi este d.p.d.v structural cea mai grea imbinare. Se spune ca un kg greutate economisita inseamna la rachete 1000$, la avioane 100, la auto 50 si la trenuri 10.
PPS stiti de unde vine semnul $, de ce nu e un D?
In viitor probabil voi include informatii referitoare la satelitii militari care vor fi lansati. Dar e o problema cu timpul – lipsa lui mai exact.
Mie imi pareau M8-M10 suruburile. Se folosesc si la rachete, dar cu masura. Oricum, nelamurirea mea este referitoare la alimentarea motorului, dar sa vedem. Nu mai e mult pina marti, daca va fi ceva marti.
Care e originea $?
Pe mine chiar nu ma mai intereseaza stirile despre ARCA. La inceput am fost unul dintre cei care au crezut in ei dar acum, mai ales dupa episodul cu arestarea escrocului sef mi-am schimbat optica la 180 de grade.
Imi pierdusem total interesul pentru ei de cand cu mutarea in SUA, si chiar daca nu sunt impostori, pe jucaria lor e steagul Statelor Unite. Asa ca din partea mea sa se duca linistiti in spatiu si sa nu mai aud de ei.
Inteleg o mutare a unei companii in Statele Unite, sunt alte oportunitati dar eu daca as fi avut capacitatea sa creez si sa conduc o companie si decideam o mutare in SUA, puneam si steagul Romaniei pe petarda aia.
Problema mea cu ARCA are legatura cu faptul ca din cauza lor orice noua aparitie in domeniu in Romania va privita cu suspiciune. Fac mai mult rau decit bine domeniului prin simpla incapatinare de a continua pe aceeasi cale.
In plus, referitor la US, inca ma intreb cum se impaca ITAR cu munca din Romania si US si transferul de tehnologie intre ele. Domeniul rachetelor este extrem de sensibil pentru US. Iar daca nu vorbesc despre ITAR si eventuale permisiuni primite, aceaste dezvoltari nefiind sub incidenta ITAR, inseamna ca nu fac nimic care sa aiba legatura cu rachetele si tehnologii restrictionate ITAR. Deci cu atit mai putin ar trebui sa am incredere in ei.
@iulian…bingo. Aia fac machete de rachete la scara 1:1 si nu rachete.
Daca aveau treaba cu rachete adevarate aveau niste audituri pana acum de scoteau aburii din ei. Sau eventual demonstrau ca-s seriosi. Si ne spuneau cine l-a impuscat pe Kennedy si unde e ascuns Tupac.
Mmmmda. Banii bagati in toate constructiile alea, investiti in citeva motoare printate din Inconel duceau la rezultate palpabile. Toti cei care dezvolta motoare sau vehicule dau niste obiective/scopuri/estimari.
Ai dreptate, la ARCA sint machete de parc de distractii. Nu stiam unde sa le incadrez.
Iar referitor la ceea ce pare a fi obsesie, ei bine cred ca pot face bine domeniului aratind unde fizica si chimia bat visele si PiaRul.
@iulian, da, traim niste vremuri in care tehnologiile pt. rachete spatiale (sau tehnica militara) sunt mai accesibile (strict tehnic) vorbind ca niciodata. Sunt accesibile chiar pentru firme mici, cu finantari neconventionale gen „business angels” ori crowdfunding sau din banii catorva pasionati. Vorbim aici de stadiul de demonstrator tehnologic dar odata ce demonstrezi chestii ai din ce in ce mai mult acces si la finantare serioasa. Desigur, din momentul in care te bagi serios in chestia asta tre’ sa iti declari foarte clar intentiile si sa fii pregatit sa te caute baietii cu ochi albastri prin toate partile dar astea sunt regulile jocului. Vezi si cazul OTRAG din anii ’80. Rachetele si chiar avioanele sunt tehnologie cu duble aplicatii si in mainile unor nebuni sau vandute de oameni fara scrupule pot crea probleme enorme.
Da, stiu cum e cu declaratiile pentru ITAR de la componentele electronice. Si asta e doar pentru niste produse minore. Si da, dupa un punct compania este luata la cautat.
Da, povestea OTRAG e o lectie din care cei interesati pot invata.
@rocco, Cosmosul nu e o chestie patriotica 🙂 Daca vrei sa vezi steagul Ro in Cosmos te rezolva diversi lansatori particulari pt. sume f. OK, accesibile si unei persoane fizice. Te mai costa hartogaraia dar nu e nimic de nerezolvat.
http://spaceflight.com/schedule-pricing/#pricing
Realizarea unui vehicul spatial trebuie sa aibe justificare economica sau stiintifica, nu patriotica. Aluminiul si titanul lucreaza la fel si pt. romani si pt. rusi si pt. americani.
@Iulian Chapeau!
Depsre InSight – sunt tare curios daca va reusi asolizarea.pe Marte; statistica ii da 60% sanse de succes, cu mentiunea ca ultima misiune a fost esecul nefericitului Schiaparelli (care ca sa fim rigurosi, a reusti asolizarea dar cu o viteza cam mare). Tot la statistica, majoritatea misiunilor spre Marte sunt ale americanilor (72%), urmati de europeni si apoi de sovietici.
Nasa : Mars will be given „its first thorough checkup since it formed 4.5 billion years ago”, looking at tectonic activity, how the planet formed and what effect meteorites have had on its surface. It may even give us some clues about how our own planet was formed.
Revin si cu alte comentari pe masura ce reusesc sa diger informatia.
Pai orice ar fi peste o saptamina vom avea ceva interesant de dezbatut. 🙂
Gravitatia nu lasa pe nimeni sa ii scape…
Da! AI dreptate. Sper sa fie o misiune de success.
InSight va trece de la 20 000 kh/h la 0 in 6 minute. Prima data va frana…arm…aerodinamic? fluidodinamic? atmosferodinamic? 😛 In fine, cea mai mare parte din franare este facuta prin frecare, scutul termic avand rolul determinant. La 11 000 m altitudine va deschide parasuta (la apx. 1400 km/h). Dupa 3 minute de coborare va larga scutul termic si va extinde trenul de aterizare. Dupa inca 2 minute va larga parasuta, iar ultima faza a asolizarii va fi facuta cu ajutorul rachetelor. Prioritatea 0 va fi extinderea oglinzilor fotovoltaice si generarea deenergie necesara sistemelor.
In momentul scrierii raspunsului InSight era la 6z13h15’23” & 85kk mile de Terra si 1kk mile de Marte.
https://mars.nasa.gov/insight/
https://mars.nasa.gov/insight/timeline/landing/watch-online/
Referitor la ESA, Schiaparelli si Marte, ESA se astepta la asta:
Si au reusit asta:
E ceva, as zice. 🙂 Deoarece atmosfera planetei Marte e mult mai rarefiata, nu pot fi folosite pina la final parasute, de unde si solutia cu motoarele racheta. Prima faza este bineinteles frinarea prin frecare. Apoi parasute, apoi, la final, motoare racheta.
Pe de alta parte, in locul oricarei randari cu coborirea voi prefera un film ca cel de mai jos care prezinta atitanizarea (coborirea pe Titan) a lui Huygens (din combo-ul Cassini-Huygens). Coloana sonora reprezinta toate evenimentele si informatiile obtinute de la telemetrie. Enjoy:
Frumos film! Multumim! Foarte faina si imaginea; deja la la alt. 5km se vede clar zona de aterizare. Ma asteptam la evolutie mai mare a temperaturii.
Dupa discutia despre funie in casa spanzuratului, pentru urmatorul satelit ma pregatesc cu realizari sau stiri de ESA 🙂 Cum ar fi MarsRover-ul, dar poate mai astept 1 an cu sterile 🙂 Tot pe un ton de gluma se spune ca numele nefericitului era predestinat si ca Marte avea deja un crater Schiaparelli, doar ca ESA a vrut sa fie doua 🙂
E suficient de departe de Soare ca evolutia temperaturii sa nu fie atit de mare.
Cred ca de data asta va iesi ok coborirea pe Marte. Iar daca nu va iesi, vom avea macar telemetrie (transmisa prin intermediul cubesatilor MARCO).
Am pus si la PSR : BFR devine Starship.
Da. Suna mai bine BFR. 🙂
https://mars.nasa.gov/news/8389/nasa-insight-team-on-course-for-mars-touchdown/?site=insight
Vesti despre Interior Exploration using Seismic Investigations, Geodesy and Heat Transport : totul pare in regula pana acum (anunta Nasa. Mai avem 3 zile de asteptat pana la asolizarea pe Elysium Planitia (un fel de Champs-Élysées mai arhaic asa 🙂 ). Am gasit si atlasul geographic aferent : https://planetarynames.wr.usgs.gov/Feature/1784
De remarcat ca odata cu Insight-ul propriu-zis calatoresc spre Marte si 2 nano-sateliti MARCo (Mars Cube One -100x100x100mm-1.3kg). Ei vor testa tehnilogia de comunicare si datorita lot datele vor fi transmise catre Pamant (Pasadena/CA spre surpriza mea) in apx. 8 minute, fata de cateva ore daca se foloseste tehnologia deja existent ( Mars Odyssey si Reconnaissance Orbiter). MARCO sunt de fapt evolutii ale CubeSat.
Cu trimitere directa la ROSA, drept reper pentru pozitia noastra si potentialul viitor (plus frustrarile aferente legate de recunoasterea maretiei noastre si negarea superioritatii predestinate) , CubeSat sunt create si apoi dezvoltate continuu de 2 universitati californiene (Stanford&Cal Poly).
https://www.jpl.nasa.gov/cubesat/missions/marco.php
http://www.cubesat.org/
PS: in primul link apare si Inght-ul fotografiat alaturi de 2 angajati LM; poza mi s-a parut interesanta pentru a vizualiza la scara dimensiunea navei spatiale.